Page 26 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 856 ® JOI 8 NOIEMBRIE 1973

AOfilii FERI. Í1 MULTIPLE PLANURI la Li. Vulcan,

PEiilI! P9RMAREA OAMENILOR o nouă

0 CONDIŢIE DE BAZĂ (Urmare din pag. 1) activităţii de dezvoltare a într-un spaţiu restrîns, tot proces de modelare, de îm­ iniţiativă
Sigur, e greu să cuprinzi,
plinire a personalităţii uma­
conştiinţei
politlco-profesio-
mari,- mai complexe şl per­
tlcă, acţiunile educative pri­ nale îl constituie iniţiativele ce s-a întreprins şi tot ce ne, necesită eforturi mai
s-a realizat pe linia muncii
apărute sau generalizate în
vind orientarea profesională, întreprinderile noastre. Co­ de educaţie. Nu ne-am pro­ manente.
PENTRU MEA ROM DE LAPTE S CARNE cercurile ştiinţifice ale elevi­ mitetul de partid de la ter­ pus şi nici nu este posibil în „Am elaborat, la plenara muncă
lor şi sesiunile de comunicări
ştiinţifice ale acestora, acti­ mocentrala Mintia, de pildă, acest cadru aşa ceva. Totuşi, din 1971, un program de e-
a dat curs şi a susţinut ini­
ducaţte, de afirmare a eticii
vitatea dusă în rîndul pio­ ţiativele : „Funcţionarea unui referitor la eficienţă, aş mai şl echităţii socialiste' şi tre­
Cu exigenţa şi răspunderea lapte. Unii îngrijitori fac Dezbaterile au înfăţişat şi nierilor, între care se deta­ bloc energetic de 210 MW, o reţine atenţia cu unele con­ (Urmare din pag. t)
caracteristică comuniştilor, a- însă treabă de mîntuială, nu alte aspecte ale activităţii or­ şează primirea cravatei roşii zi pe trimestru cu combusti­ siderente privind tineretul. buie să ne conducem în fapt,
în întreaga activitate, după
dunarea de dare de seamă respectă programul de îngri­ ganizaţiei de partid, sublini­ în întreprinderi, sînt căi şi bil economisit“, „La pupitrul In rîndul tineretului nostru aceste principii — sublinia
a organizaţiei de partid din jire stabilit. Aşteaptă doar ind că nici aportul mecaniza­ mijloace prin care am acţio­ de comandă, conştiinţa socia­ există încetăţenit un climat tovarăşul Nicolae Ceauşescu peste prevederi în acest
cadrul fermei zootehnice nr. să treacă luna şi să fie plă­ torilor nu s-a situat la nive­ nat şi acţionăm pentru edu­ sănătos de muncă, contribuţia mod, va atinge cifra de 900
3 Bîrcea a I.A.S. Simeria a tiţi. Dacă nu toţi îngrijitorii lul aşteptărilor, depăşlndu-se carea tineretului. listă", „Fiecare şef de echi­ tinerilor la realizarea sarci­ în cuvîntul la adunarea acti­ tone pe lună.
dezbătut activitatea desfăşu­ îşi dau silinţa să-şi îndepli­ simţitor cheltuielile cu între­ Ce mutaţii au intervenit în pă şi muncitor cu înaltă ca­ nilor de producţie nu se deo­ vului organizaţiei judeţene — Nu mai puţin semnifi­
rată timp de un an de zile nească planul, evident că ţinerea tractoarelor. Comuniş­ această perioadă în compor­ lificare să se ocupe de pre­ sebeşte cu nimic faţă de con­ de partid Prahova. In aceas­ cative vor fi şi rezultatele
— cu plusurile şi minusuri­ ferma aduce statului pagube tii au adus critici întemeia­ tamentul oamenilor, ca ur­ gătirea politică şi profesio- tribuţia celor vîrstnici. Avem tă direcţie consider că trebu­ globale pe exploatare — a
ie să facem mult mal mult
le ei — şi a stabilit măsuri în loc de cîştlg. te la adresa biroului organi­ mare a intensificării muncii continuat ideea, tovarăşul
care, finalizate exemplar, au zaţiei de partid şi comitetu­ de educaţie ? Este, desigur, decît pînă acum". Gheorghe Săcăluş, secreta­
menirea să asigure obţinerea lui de partid pe I.A.S. pen­ o problemă esenţială, întru- In acest spirit vom acţiona rul comitetului de partid.
unor producţii superioara de tru deficienţele de ordin or­ cît în toate domeniile acti­ şi în viitor pentru întărirea Noi am studiat bine aceas­
lapte şi carne. Cauzele care Dări de seamă în ganizatoric manifestate şi to­ vităţii măsurile şi intenţiile conducerii de către organi­ tă iniţiativă şi apreciem că
au influenţat negativ rezul­ lerate în cadrul fermei, pen­ se compară prin gradul de zaţiile de partid a întregii ea va putea fi aplicată de
tatele economico-financiare organizaţiile de partid tru climatul de tolerare a eficienţă... activităţi politico-ideologlce către 20 brigăzi de mineri,
ale fermei, care a rămas da­ lipsurilor ce şi-a făcut loc şi Aş sublinia, în acest con­ şl cultural-educative. Vom a- fapt ce va duce la realiza­
toare la fondul de stat cu insuficienta preocupare pep- text, cîteva mutaţii chiar în corda o grijă deosebită pre­ rea în plus, pe fiecare lună,
peste 30 vagoane de lapte şl — Cînd n-am contribuit la tru educaţia salariaţilor în modul de coordonare şi or­ gătirii adunărilor generale ii­ a 6 000 tone de cărbune.
estimează, în loc de beneficii, aprovizionarea populaţiei cu spiritul normelor eticii şi e- ganizare a activităţii politi- nală a unui absolvent al chiar colective de tineret, ale le organizaţiilor de partid Aşadar, cantitatea de 7 600
pierderi de ordinul milioane­ cantitatea de lapte planifica­ chităţii socialiste. co-educatiye de către orga­ şcolii profesionale în vede­ căror rezultate le-a situat, în pentru încetăţenirea în ca­ tone cărbune pe care am
lor de lei, au fost reliefate tă, putem sta oare cu frun­ Ei au apreciat că ferma nizaţiile ae partid şi orga­ rea integrării sale rapide în permanenţă, pe locuri frun­ drul dezbaterilor a unul înalt extras-o peste prevederi
în amploarea şi complexita­ tea sus ? — a pus întreba­ dispune realmente de condi­ nizaţiile de masă. A crescut, procesul tehnologic“, „Fieca­ taşe. Aş nominaliza aici bri­ spirit combativ, pentru dez­ pînă în prezent se va ma­
tea lor de către comunişti ca rea Ştefan Goarnă. Sigur că ţii ca în anul viitor — care în primul rînd, rolul şi răs­ re inginer şi tehnician să re­ găzile de tineret de la ate­ voltarea spiritului de răspun­ jora simţitor în continuare.
Aurel Munteanu, Ion Pascu, nu. Pe vinovaţi nu-i putem trebuie să fie, aşa cum a punderea organizaţiilor de zolve o problemă tehnică în lierul mecanic de la mina dere al fiecărui comunist, a
Aurel Perţa, Ştefan Goarnă, căuta în altă parte. Fie că spus secretarul general al partid, a organelor de partid afara orelor de program". Deva, atelierul mecanic şi Iniţiativei şi dăruirii perso­ Va trebui să acţionăm cu
Multiple valenţe de ordin e-
Floarea Andrlşel şi Augus- nu s-au asigurat suficiente partidului, tovarăşul Nicolae în sensul răspunderii colec­ ducativ şi economic au şi PRAM de la termocentrala nale. înaltă responsabilitate în
tin Bondoc. furaje şi apă la timp, sau Ceauşescu, an de producţie tive, pentru conducerea mun­ iniţiativele : ,,De vorbă cu Mintia, secţia prefabricate Punînd şl în continuare în optimizarea aprovizionării
— De peste 8 luni lucrez că s-a neglijat monta, ori în­ record în agricultură — să-şi cii politico-cducative. ortacii" de la mina Deva, „Să I.M.C. Bîrcea, de la maga­ centrul atenţiei noastre în­ şi organizării muncii în a-
ca îngrijitor de animale la grijirea tineretului de repro­ îmbunătăţească substanţial Programul educaţional, a- zinul „Lumea copiilor“. Cu deplinirea exemplară a sar­ bataje, îneît să nu existe
această fermă — relata 'Aurel ducţie, noi, comuniştii, nu activitatea. Dintre măsurile plicarca măsurilor stabilite în lucrăm o zi pe lună cu ma­ concursul tinerilor din mu­ cinilor economice, vom inten­
terial economisit“, de la şan­
Munteanu. îmi cunosc mese­ am acţionat cu fermitate îm­ adoptate de comunişti, care acest cadru a avut influenţe nicipiu s-au realizat, prin sifica preocuparea pentru nici un impediment în ma­
ria şi o practic cu multă potriva neajunsurilor. Cerem vizează atingerea acestui o- pozitive nu- numai în ce pri­ tierele I şi II construcţii, muncă patriotică, obiective pregătirea profesională a oa­ terializarea exemplară a a-
„Un apartament pe trimes­
plăcere, în ea găsesc nume­ să fie luate măsuri hotărîte biectiv amintim : realizarea veşte intensificarea preocu­ tru din economii", de la şan­ importante în domeniul edi- menilor, pentru modernizarea cestei valoroase iniţiative.
roase împliniri şl satisfacţii. pentru înlăturarea fluctuaţi­ unei mai bune structuri a părilor pentru perfecţionarea tierul II, „Să realizăm pla­ litar-gospodăresc, aceste lu­ şi încadrarea efectivă a a-
Fireşte, obţii rezultate bune ei, pentru permanentizarea bazei furajere, prin însămîn- stilului şi metodelor noastre nul lunar de producţie cu o crări însumînd peste 2 mili­ cestora în disciplina muncii
numai atunci cînd munceşti şi ridicarea calificării îngriji­ ţarea a peste 150 ha cu tri­ de muncă ci, direct, asupra zi mai devreme" de la I.M.C. oane lei, la care se adaugă atît sub aspect cantitativ cît
cu tragere de inimă, cînd îţi torilor. foi, fertilizarea celor 60 ha conştiinţei. Se constată, de Bîrcea şi altele. Mişcarea de încă aproape 4 milioane rea­ şi calitativ. In acest context,
formezi un lot de animale — Eu aş zice că şi asigu­ destinate producerii de masă exemplu, o evidentă creştere invenţii şi inovaţii şi raţio­ lizate în alte acţiuni. Aseme­ o mai bună şi mai intensă Rezultatele
corespunzător şl respecţi cu rarea la timp şl de calitate verde, înlocuirea animalelor a responsabilităţii politico- nalizări confirmă, de aseme­ nea aprecieri se pot face şi folosire a mijloacelor muncii
stricteţe programul de lucru a furajelor vizează tot o la­ slab productive din efectiv, profesionale în numeroase nea, mutaţiile pozitive inter­ în ce priveşte conduita şl politice de masă, cu accent
al fermei. Acesta este, „secre­ tură a disciplinei — aprecia finalizarea neîntîrziată a pre­ colective de muncă, fenomen venite în conduita profesio­ comportamentul tinerilor noş­ pe munca de la om la om, unui sondaj
tul“, dacă poate fi numit Floarea Andrlşel. Faptul că gătirilor de iernare a anima­ ce se concretizează într-o nală a oamenilor. In 1972 va­ tri, pe stradă, în familie. în va ocupa un loc important.
aşa, prin care lunar, astăva- viţeii nu au înregistrat spo­ lelor, înlăturarea fluctuaţiei participare mai activă a sa­ loarea economiilor postcalcu- societate. Indicaţiile, observaţiile, o-
ră, am obţinut şi peste 5 000 rurile de creştere în greuta­ salariaţilor, urmărirea reali­ lariaţilor la dezbaterea şi so­ late, realizate prin inovaţii Faptul că m-am referit, rientările desprinse^ din cu- efectuat de
1 lapte de la lotul pe care-1 te planificate se datoreşte zării ritmice a producţiei de luţionarea problemelor ce le şi raţionalizări se ridică la pînă aici, numai la aspecte vîntările secretarului general
îngrijesc. Fiind retribuiţi în hrănirii lor necorespunzătoa­ lapte şi altele. Stă în posi­ ridică procesul de producţie. 6 286 520, cele mai bune re­ pozitive, nu înseamnă că ig­ al partidului la recentele vi­
acord global, am cîştigat şi re. In vară, în loc. de trifoi bilitatea comuniştilor ca, a- Dar, nu ca o simplă dezba­ zultate înregistrînd colective­ norăm, sau că nu cunoaştem zite de lucru ne obligă să ne Curtea
peste 2 500 lei lunar. Puteam şl lucernă, la viţei le-am dat vînd un sprijin concret şi e- tere, să zicem cu caracter le de muncă de la termo­ carenţele existente în activi­ revedem planurile de acţiune
să avem însă rezultate mai mohor, care era ca bîtele. ficient din partea comitetului administrativ, ci la o abor­ centrala Mintia, I.R.E.D. şi tatea noastră. Dar un prim privind aplicarea programu­
bune în cadrul fermei, dar Cum să-l mănînce viţeii şi de partid pe I.A.S., printr-o dare prin prisma sarcinilor construcţii. în 1973, numai bilanţ, la capătul acestor doi lui educaţional, să le îmbo­ Superioară
în toiul verii, cînd laptele cum să crească în greutate ? activitate susţinută, bine or­ politice rezultate din docu­ în primele 6 luni s-au no­ ani de muncă sporită pentru găţim cu măsuri, îndeosebi
trebuia să curgă „gîrlă", n-am Acum vine iarna cu neca­ ganizată şi condusă, să deter­ mentele de partid. Este un minalizat 79 inovaţii şi ra­ educarea comunistă a mase­ cu adresă la responsabilita­
avut suficiente nutreţuri, în­ zurile şi greutăţile ei. Cerem mine o cotitură radicală în cîştig pe care căutăm să-l ţionalizări, în baza cărora lor, reprezintă un bun cîşti­ tea oamenilor ca producători de Control
deosebi trifoliene masă ver­ conducerii fermei şi între­ îmbunătăţirea rezultatelor e- generalizăm în toate colecti­ valoarea economiilor ante- gat de care vom ţine seama. . şi proprietari ai mijloacelor
de. Cu 20-30 ha cultivate în prinderii să termine grabnic conomico-financiare ale fer­ vele de muncă. calculate se cifrează la
fermă- pentru mai mult de reparaţiile la adăposturi, să mei ■— cerinţă de maximă Un rezultat elocvent al 8 682 000 lei. Considerăm, totuşi, că acest de producţie. Financiar
600 vaci cu lapte nu se poa­ asigure aşternutul pentru vi­ însemnătate pusă de partid
te aştepta o producţie mulţu­ ţei şi instalaţia de apă să în faţa lucrătorilor din I.A.S.
mitoare. Oglinda activităţii funcţioneze bine, nu ca în Curtea Superioară de Con­
noastre este producţia de iama trecută. N. TIRCOS I Iile pline pentru minerii sie la lonea trol Financiar a efectuat re­
cent un sondaj în unele mi­
nistere şi consilii populare,
LONEA. In zîua de 6 no­ Bălăuţă, cu plus 82 tone. în legătură cu eficienţa chel­
tuielilor suportate de' buge­
La sectoarele IV şi V, Ioan
âmbianţă adecvată iembrie, cîteva cifre atestă Bogdan şl Constantin Chi- tul de stat pentru elabora­
abnegaţia şi dăruirea în
rea studiilor de amplasa­
ţoiu nu dat la un loc peste
muncă pc care o depun
minerii de aici. Pe ansam­ prevederi mai mult de 120 ment, a proiectelor de siste­
matizare şi a altor asemenea
blul minei, producţia zilni­ tone de cărbune. realizări, lucrări. Acţiunea a scos în
de învăţă mint . tone cărbune. Iată şi cîţiva tate demnă de invidiat, am­ evidenţă faptul că în acest
aceste
Toate
că a fost depăşită cu 4 000
care se succed cu ritmici­
domeniu se menţin încă li­
dintre „performeri“; Marin
nele deficienţe în modul de
Ciubăr, care cu echipa sa plifică nuanţa semnăturilor gospodărire a fondurilor fi­
I.a aceaştă întrebare se pa­ cu Imagini din viaţa pio­ tenţia cabinetele de fizică, a extras peste prevederi 8 de onoare în cartea succe­ nanciare, că nu există pre­
re că a căutat să răspundă nierească, două panouri cu chimie, ştiinţe sociale, unele tone de cărbune pe post. selor minereşti, pe care Ie tutindeni o preocupare sus­
practic colectivul Şcolii ge­ imagini din ţară, chipurile nou şi modern dotate, alte­ Mihni Buzămurgă, cu 30 înscriu harnicii mineri din ţinută pentru asigurarea u-
nerale nr. 2 .din Brad — di­ şi cuvintele unor participanţi le în curs de amenajare. O tone peste plan, Zaharie Valea Jiului. nei eficienţe corespunzătoare
rector prof. Aurelia Gabor la Forumul Naţional al pio­ menţiune specială însă pen­ I. în utilizarea banilor destinaţi
— şi răspunsul este elocvent. nierilor de la Livada, pro­ tru cabinetul de literatură unor astfel de activităţi.
Vom încerca să-l redăm în gramul de activităţi al uni­ română, gîndit şi realizat de Un prim rezultat al aces­
rîndurile ce urmează. tăţii imaginat drept un fru­ prof. Livia Fumurescu. tui sondaj îl constituie tre­
Şcoala amintită este for­ mos calendar ilustrat, toate Ambianţa clasei îmbrăcată 143 tons mm achiziţionate cerea la fondul de rezervă
mată din două corpuri de cheamă deopotrivă. Nici un în vernil (bănci, catedră, per­ bugetară a Consiliului de Mi­
clădire, pentru cursuri, unul colţişor nu rămîne nevalori­ dele, flori) este 'completată niştri, peste 50 milioane Ici,
pentru clasele I—V, celălalt ficat şi totuşi senzaţia de în­ de materialele didactice pre­ peste prevederile pianului anua! sumă rezultată prin dimi­
pentru clasele VI—VIII şi grămădire nu există. sărate cu mult bun gust nuarea cheltuielilor respecti­
un al treilea destinat ate- Revista „A.B.C." este un pretutindeni : o hartă etno­ Activitatea desfăşurată de tone, cu 143,3 tone mai ve la instituţiile controlate.
lierelor-şcoală. Intre cadrele îndrumăr bun în variate grafică reprezentînd portul s j către lucrătorii din unităţi- mult decît prevederile a- Curtea Superioară de Con­
didactice şi elevii acestora domenii, „Semaforul“ are specific diferitelor zone, o ; le cooperaţiei de consum nuale de plan, iar la carne trol Financiar a luat măsuri
pare să se fi instaurat o aici un chip original, gîndit vitrină cu publicaţii, mate­ \ pentru realizarea planului de ovine 125,5 tone, cu 5,5 operative pentru prevenirea
competiţie tacită a ingenio­ artistic, există un colţ spor­ rial didactic, colţul presei, La nasturi trebuie califica re, iar o matriţă nu se execută i de achiziţii este încununată tone in plus. O contribuţie risipei şi a pagubelor din a-
zităţii şi frumosului desti­ tiv care nu uită nici gim­ o hartă electrică cu case aşa de uşor. Iată de ce, lăcătuşii Constantin Maria şi Petru | de succese. Astfel, la uncie însemnată la aceste reali­ vutul obştesc şi întărirea răs­
Roşu depun strădanii deosebite pentru această cerinţă, in secţia
nată creării cadrului cît mai nastica de înviorare de di­ memoriale ale scriitorilor ro­ mecanică a F.I.L. Deva. Foto : VIRGIL ONOIU i sortimente de produse, sar­ zări şi-au adus-o lucrătorii punderii în exercitarea con­
adecvat procesului educaţio­ mineaţă, clasicii literaturii mâni evidenţiabile cu becu- cinile de plan au fost înde­ din unităţile aparţinînd coo­ trolului financiar preventiv,
nal. La cei mici, florile române îşi au rezervat spa­ leţe, tablouri cu portrete şi plinite pc întregul an, ob- perativelor de consum zo­ efectuat atît de către orga­
curgătoare, ştergarele cu mo­ ţiul lor. Şi, îmbinînd deco­ imaginile tuturor locurilor ţinîndu-se şi însemnate de­ nele proprii ale Curţii, cît şi
tive naţionale, fotomontajele rativul cu educativul, col­ cu case memoriale din ţa­ Recuperează restanţele păşiri. La mere de exem­ nale Brad, Haţeg, Orăştie de ministere, instituţii cen­
din viaţa pionierească — sim­ ţul etnografic, amenajat în ră ş.a. plu. s-au achiziţionat 343,3 şi Ilia. trale, unităţi de stat ş cjjh-
boluri ale copilăriei fericite, acelaşi culoar, realizează o Tot de domeniul fanteziei, SIMERIA. Restanţele înregistrate în primele trei tri­ peratiste. o .
dau culoarelor şi sălilor de concentrare a unor veritabile bunului gust, ingeniozităţii mestre din acest an au determinat organizaţia de partid
clasă un aer sărbătoresc, valori etnografice locale, sînt şi interioarele fiecărei şi colectivul de muncă de la „Marmura" Simeria să în­
plăcut, care impune şi pla­ dispuse în jurul unei idei clase, formele diferite şi a- treprindă măsuri energice şi eficace pentru redresarea
ce. In plus, sălile de clasă călăuzitoare de cunoaştere tractive de pophlarizare a producţiei şi recuperarea rămînerilor in urmă.
îşi au fiecare personalitatea şi apreciere a tradiţiei ex­ activităţii lor pioniereşti, a Ca urmare, în cursul lunii octombrie, procesul de Fisa de lectură si
lor, cu decoraţii adecvate primată de secretarul ge­ programelor de activităţi ale producţie a fost îmbunătăţit simţitor datorită folosirii
vîrstei, cu material didactic neral al partidului, tovarăşul detaşamentelor, a realizări­ mai judicioase a utilajelor şi maşinilor, a forţei de mun­
util şi estetic prezentat. Nicolae Ceauşescu. lor. Fiecare nouă formă de că şi a timpului de lucru. Pe această cale, în luna care
Sint mici universuri care Sălile de clasă oferă ace­ acest gen aduce un plus în a trecui, planul sortimental a fost depăşit cu 420 mc frumoasele ei secrete
dau cu siguranţă căldură şi leaşi plăcute surprize. I.a dezvoltarea gustului pentru marmură şi piatră extrasă, 11 200 mp placaj finit din
atractivitate orelor, care orele terminării cursurilor, frumos al elevilor, în trans­ marmură şi 19 300 mc dale mozaicate. In urma rezulta­
cheamă. elevii de serviciu fac cură­ miterea, pe o cale agreabilă, telor obţinute, întreprinderea a dat suplimentar o pro­ Numărul mare de volume de unde-mi cumpăr noută­ aceeaşi plăcere citesc poe­
Culoarul celuilalt corp de ţenie, cei mari îi ajută pe a unor utile deprinderi — ducţie de 85 500 lei şi a acumulat de la începutul anu­ cu care a fost înzestrată bi­ ţile ce mă interesează. zii, romane, apoi desigur
clădire este o expoziţie per­ cei mici, şcoala rămîne cu­ zestre a întregii vieţi. lui un spor de productivitate de aproape 600 lei pe blioteca din Sarmizegetusa, — Observ că, indiferent cărţi în legătură cu îmbu­
manentă plină de surprize rată şi proaspătă la pleca­ salariat. diversitatea genurilor, colec­ de anotimp, treci mereu cu nătăţirea şi perfecţionarea
şi informaţii utile. Panourile rea ultimului elev. Reţin a- ILEANA LASCU ţiile de reviste şi ziare a- plasa plină cu cărţi spre metodelor de creştere şi în­
trag zilnic aici tinerii şi casă. Am întîlnit însă tineri grijire a plantelor şi anima­
virstnicii comunei. care nu citiseră o carte de lelor şi, în sfîrşit, cărţi ce
Sînt mulţi localnici dor­ foarte mult timp, invocînd tratează viaţa tinerilor, mo­
nici să descifreze taine as­ ca scuză lipsa timpului li­ dul de a se comporta în so­
cunse între coperţile cărţi­ ber. Ce crezi, au dreptate cietate şi în familie.
lor, sînt tot la fel de mulţi aceşti tineri ? — Cine te-a ajutat în a-
Se impune cu acuitate efectuarea 0 iniţiativă cei care au găsit î,n lectură nu timpul este cel ce le ce mod ?
— Nu. Şi eu aş zice că
legerea acestor cărţi şi în
un mijloc interesant şi plă­
cut de a petrece clipele de
— Un mare sprijin în a-
răgaz. cest sens am primit din
în întregime a arăturilor lăudabilă ţinură care vine in fiecare partea tovarăşei biblioteca­
Printre ei am observat o
re, Aurora Crăciunel, care
săptămină dintr-un sat ve­
cin, Breazova, la Sarmize­ îmi recomandă cărţi bune,
interesante, atît din litera­
HUNEDOARA. Comitelui getusa, cu plasa plină, o- CBÖKtf. :ABI tura română precum şi din
(Urmare din pag. 1) portul cocenilor din •cîmp. nu a mai revenit la încăr­ terminarea ogoarelor. Cu municipal Hunedoara al prindu-se numai la biblio­ FXDEŢUÎ literatură universală.
Numai că autocamioanele, cat nici pînă la ora 14. „Nu o condiţie însă : să se eli­ tecă. Ai FAP.TEILOR
6 000 kg ştiuleţi porumb la tractoarele cu remorci ştim ce face mecanizatorul bereze de urgenţă terenu­ U.T.C., în colaborare cu Consultind fişa tinerei am BE MITICA: — Vrei să-mi spui care
hectar". şi atelajele pe care le acesta de merge aşa de în­ rile de coceni. La C.A.P. grupa sindicală de Ia res­ constatat că se numără m ViAŢĂ^ sînt autorii tăi preferaţi ?
— Cum se stă cu ogorî- are, nu sînt folosite cet !“ — ne spuneau cîteva Aurel Vlaicu, de exemplu, taurantul „Corvinul' * 1 au printre cei mai pasionaţi — Mi-e greu să aleg, to­
tul terenului, în acest se­ în mod judicios. De ce ? cooperatoare pe care le-am mai sînt de adus din cîmp organizat la această uni­ cititori ai bibliotecii. Am tuşi, cred că cel mai mult
zon la cooperativa agrico­ „Pentru că nu avem benzi­ întîlnit în cîmp aşteptînd coceni de pe aproape 50 ha; urmărit-o discutînd cu bi­ am îndrăgit operele lui Sa-
lă despre care ne-aţi vor­ nă suficientă" — ne spu­ remorca să o încarce cu la C.A.P. Vaidei de pe 70 tate o masă rotundă, pe bliotecara in legătură cu doveanu, Eminescu, Coşbuc,
bit ? nea tehnicianul agronom coceni. Nici noi nu am pu­ ha ; C.A.P. Cigmău — 70 tema : „Servirea civilizată alte volume de cărţi, recent Haralamb Zincă, Stendhal,
— Nu prea mulţumitor. Aurel Cismaş. Aşa este I tut afla ce face. In orice ha ; Romos — 50 ha ; Ro- a clientelei — rod al unei sosite, precum şi în legătu­ Guy de Maupassant, Ale­
Din planul de 320 hectare Două dintre camioane stau caz la ferma zootehnică, moşel — 70 ha ; Pişchinţi înalte conştiinţe“. La buna ră cu alte cărţi pe care pa­ lipseşte, ci pasiunea, inte­ xandre Dumas tatăl şi fiul
s-au arat pînă acum doar de cîteva zile inactive din unde bănuiam că o să-l gă­ — 30 ha. în total pe consi­ sionata cititoare ar dori să resul şi dorinţa de-a citi o etc.
145. Evident că e puţin, da­ lipsă de combustibil. Se sim, nu era. Cineva ne-a liul intercooperatist Geoa­ reuşită, pe lingă ospătari, le împrumute. După ce s-a carte. Am lucrat la secţia — Săptămină aceasta ca
că avem în vedere faptul spune că salariaţii de la spus că a plecat să trans­ giu mai sînt de arat circa bufetieri, barmani şi bu­ decis asupra a două cărţi, L din cadrul districtului vei citi ?
că Staţiunea de mecanizare Banca agricolă din Orăştie porte ceva pentru nişte ru­ 800 ha. Cele aproape 50 de cătari şi-au adus contribu­ înainte da a pleca, curiozi­ C.F.R. I-Iăţeg, am lucrat şi — Am luat numai două
a agriculturii de la Geoa- nu reuşesc să găsească o de de-ale dumnealui. Nici tractoare cîte sînt reparti­ ţia Marin Aniţa, secretar tatea m-a determinat să-i lucrez la C.A.P. Sarmizege­ cărţi, „Marele singuratic"
giu dispune de suficiente soluţie pentru a i se elibe­ nu e de mirare I In cîmp şi zate pentru efectuarea ară­ adresez cîteva întrebări. tusa, vin seara obosită aca­ de Marin Preda şi „Omul
tractoare pentru efectuarea ra unităţii agricole de la Ia sediu nu am întîlnit nici turilor de toamnă pot ogorî al comitetului municipal al — La cei douăzeci de ani să, dar tot citesc cîteva zeci cu ochelari negri" de I. Blă-
acestei lucrări, pentru ter­ Geoagiu formele necesare un membru din consiliul zilnic — dacă li se creează U.T.C., ofiţerul de miliţie ai tăi, Viorica Gros, văd că de pagini. jan. Am auzit că romanul
minarea ei la data cînd s-a obţinerii benzinei de care de conducere al cooperati­ fronturi de lucru — apro­ Marin Dincă şi Pavel Mu- te pasionează foarte mult Consider că în zilele noas­ ..Marele singuratic“ e o con­
stabilit — respectiv 10 no­ are nevoie. Acesta ar fi un vei, care să se preocupe de ximativ 80-90 ha, iar în ca­ reşan, ajutorul şefului de lectura. Spune-mi, te rog, tre cei care constituim tinuare a romanului ,.Moro-
iembrie a.c. motiv obiectiv. Dar pe te­ organizarea muncii, de im­ zul în care mecanizatorii lu­ de cină citeşti, frecventînd schimbul de mîine al ţării maţii“, pe care l-am citit
— Dc ce nu s-a arat mai ren noi am constatat şi al­ pulsionatul lucrărilor agri­ crează şi în schimburi pre­ unitate. In final, s-a des­ cu regularitate biblioteca trebuie să dispunem de un cu puţin timp înainte şi
mult ? — l-am întrebat pe tele... subiective. C.A.P. cole de sezon, respectiv de lungite se poate ajunge pî­ făşurat un concurs „Cine comunală ? bagaj de cunoştinţe la un mi-a plăcut mult.
tehnicianul agronom Aurel Geoagiu are în dotare şi eliberatul terenului pentru a nă la 120 de hectare. Totul ştie, c.îştigă“ cu tema : — O, p cam mult ăe a- nivel ridicat, să învăţăm să Apoi, cu un zlmbet cald
Cismaş, de la C.A.P Geoa- un tractor, care după cum li se crea front de lucru depinde de modul în care „Şiiţi meserie ?“, în spe­ tunci, abia-mi mai amintesc îndrăgim şi respectăm fru­ şi un gest de nerăbdare şi-a
giu. se ştie funcţionează cu mo­ tractoarelor. membrii cooperatori se primele cărţi citite. Eram mosul prin intermediul ope­ luat rămas bun şi . cu paşi
— Nu avem încă tot te­ torină. Numai că nu prea Timpul pentru recupera­ străduiesc să transporte din cialităţile bucătar, ospătar, în clasa a doua cînd am ci­ relor de artă.
renul eliberat de coceni I este folosit în tot timpul zi­ rea rămînerilor în urmă la cîmp cocenii de porumb, bufetier. Dovedind o bună tit ,.Amintiri (Un covilărie" — Ţi-am consultat fişa şi grăbiţi s-a înderptat spre
casă, pentru ca, spre sfirşi-
Să vedem dc ce nu s-a lelor. Iată un exemplu : în efectuarea arăturilor de pentru a lăsa tractoarele să pregătire profesională, Ma­ de Ion Creangă şi „Basme“ am văzut cîteva zeci de ti­
eliberat ! Cooperativa agri­ 6 noiembrie a.c. tractorul toamnă este destul de a- are, să aerisească — cum de Ispirescu. Dar de-aturici tluri. Am observat că, pe tul săptămînii, s-o reintil-
colă de producţie de la pc care lucrează mecaniza­ vansat. Şi totuşi coopera­ s-ar spune — pămîntul, ria Opriţa, ospătară, lulia au trecut mai mult de zece lingă literatură beletristică, nim din nou mergînd la
bibliotecă.
Geoagiu are în dotare un torul Nicolae Curuţ pleca­ tivele agricole de pe raza pentru producţiile viitoare Bocoş, bucătar şi Clara Ai- ani, timp in care am venit ai citit rării social-politice,
număr însemnat de mijloa­ se din cîmp, în jurul orei consiliului intercooperatist roaiei. bufetieră, s-au cla­ foarte des la bibliotecă, fă­ agrozootehnice. ELENA r'OJGGA
ce mecanizate, de atelaje 10. cu un transport de co­ Geoagiu se pot încadra în pe care le anticipăm fără sat pe primele locuri. ră a neglija însă librăria. — Citesc foarte mult. Cu Sarmizegetusa
pentru a fi folosite la trans­ ceni la ferma zootehnică şi termenul stabilit pentru nici o discuţie, rodnice I
..r reaancuLni:
\