Page 29 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toate fărîle, unifi-vă Preşedintele Consiliului de Stat

al Republicii Socialiste România,

Nicolae Geauşescu, şi tovarăşa

Elena Geauşescu vor face o

vizită in Statele Unite ale Âmericii

Intre 4 şi 10 decembrie o vizită oficială în Statele
1973, preşedintele Consiliului Unite ale Âmericii, la invi­
de Stat al Republicii Socia­ taţia preşedintelui S.U.A.,
liste R o m â n i a , Nicolae
Ceauşescu, şi t o v a r ă ş a Richard Nixon, şi a soţiei sa­
Elena Ceauşescu vor face le, Patricia Nixon.

- Constituirea Comitetului National
ANUL XXV Nr. 5 857 VINERI 9 NOIEMBRIE 1973 « 4 PAGINI - 30 BANI
Român de Organizare

a Conferinţei mondiale a populaţiei
MINETELE OE SUITE SUCHE Sü SE La Consiliul de Stat, a ţiilor specializate ale Naţiu­

avut loc, joi după-amiază, nilor Unite şi ai Agenţiei In­
şedinţa de constituire a Co­ ternaţionale pentru Energia
MAMFESTE CA INSTRUMENTE DE LU« mitetului Naţional Român de Atomică, observatori din par­
tea altor organizaţii intergu-
Conferinţei
a
Organizare
vernamentale sau neguverna­
mondiale a populaţiei, care
va avea loc la Bucureşti, sub mentale, invitaţi de Naţiuni­
egida Organizaţiei Naţiunilor le Unite la Conferinţă.
IN ACTIVITATEA DE PD0PACA1Ă Unite, în perioada 19—30 au­ de Organizare a Conferinţei
Comitetul Naţional Român
gust 1974.
Conferinţa mondială a mondiale a populaţiei este
populaţiei va dezbate pro­ alcătuit din :
Pe baza programului de nicipiul Petroşani (oraşele ririi societăţii socialiste bleme privind situaţia pre­ preşedinte, Emil Bodnaraş.
măsuri privind aplicarea Vulcan, Petiţia, Uricani) şi multilateral dezvoltate“ şi' zentă şi viitoare a populaţiei vicepreşedinte al Consiliului
hotărîrii Plenarei C.C. > al Brad. Fiecare dintre aces­ altele. mondiale, precum şi relaţiile de Stat ;
P.C.R. din 3—5 noiembrie tea au constituit un colec­ Fixarea temelor s-a făcut ei cu dezvoltarea economică prim-vicepreşedinte, Virgil
1971, în judeţul nostru au tiv de conducere care cu­ Pe baza unor cerinţe reie­ şi bunăstarea socială, în con­ Trofin, vicepreşedinte al
fost organizate, la oraşe, în prinde, în afara cadrelor şite din consultările cu textul fenomenelor complexe Consiliului de Miniştri :
întreprinderi, instituţii şi de specialitate, membri ai membrii de partid şi alţi ale societăţii umane contem­
vicepreşedinţi,
Gheorghe
cluburi zeci de cabinete de organizaţiilor de partid şi oameni ai muncii privind porane. Cioară, preşedintele Comite­
ştiinţe sociale şi puncte de ai organizaţiilor de masă, opţiunile acestora în legă­ tului executiv al Consiliului
informare şi documentare. sindicat, U.T.C., femei. tură cu problemele cele mai La lucrările Conferinţei popular al municipiului Bucu­
Necesitatea înfiinţării ca­ Programul de activitate actuale ce îi preocupă. vor participa : reprezentanţi reşti, prof. Theodor Riirghe-
binetelor de ştiinţe sociale al cabinetului de la I.C.S.H., Fructuoase au fost acţiuni­ ai statelor membre ale Na­ le, ministrul sănătăţii, pre­
,este demonstrată de influ­ de exemplu, este difuzat tu­ le întreprinse la Hunedoa­ ţiunilor Unite, ai statelor şedintele Comisiei 'Naţionale
membre ale instituţiilor spe­
enţa pozitivă pe care aces­ turor organizaţiilor de masă ra, în Valea Jiului şi la cializate, ai Agenţiei Interna­ de Demografie ;
Sudorul Ilic Trltean, de la secţia mecanică a F.I.L. Deva, se numără printre cei mal har­
tea au exercitat-o pe linia din întreprindere şi con­ I.M.M.R. Simeria, organiza­ nici şl conştiincioşi muncitori de aici. El Îşi depăşeşte zilnic nor ma de plan cu 5—10 la sută, ţionale pentru Energie Ato­
desfăşurării şi sprijinirii semnat şi în graficul de ac­ te în sprijinul producţiei. efectuînd numai lucrări de bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU mică, reprezentanţii institu­ (Continuare in pwg. a 3-a)
propagandei prin conferin­ tivităţi al comitetului mu­
ţe, a tuturor manifestări­ nicipal de partid Hune­ Teme ca „Importanţa şi
căile reducerii cheltuielilor
lor cu caracter politico-ide- doara. Pentru propagandişti, materiale de producţie",
ologic, inclusiv pe linia lectori şi conferenţiari (in­ „Folosirea forţei de muncă,
răspîndirii cunoştinţelor ma- clusiv membrii -Drigăzilor productivitatea muncii, lo­
terialist-ştiinţifice. Se poa­ ştiinţifice) au fost organi­ Sarcinile- anului Cincinalul Produse
te afirma că acolo unde zate un număr de peste 260 cul şi rolul disciplinei în 1973 înainte
cabinetele de ştiinţe socia­ consultaţii pe teme ca producţie" au făcut obiectul
le acţionează potrivit meni­ „Cinstea, corectitudinea, unor dezbateri, mese rotun­ realizate integrai de termen suplimentare
rii lor, munca de propa­ principialitatea în viaţa de, convorbiri ale agitato­
gandă şi agitaţie desfăşu­ personală", „Sarnicile comu­ rilor, schimburi de experi­ sarcinilor de pian
rată de organizaţiile de niştilor în promovarea^, u- enţă cu muncitorii fruntaşi
partid este dinamică, efici­ nor relaţii înaintate în co­ de la I.M. Barza, abatorul însemnări dm munca harnicilor VAŢA. Alăturindu-se efor- ;
entă, ancorată în realitate, lectivele de muncă“, „Res­ Haţeg, E.M. Lonea, E.M. A- turilor tuturor colectivelor j
în preocupările specifice ponsabilitatea socială şi va­ ninoasa, Întreprinderea muncitoreşti din judeţ, anga- j
colectivelor de oameni ai loarea sa morală", „înde­ chimică Orăştie etc. Este jate in marea întrecere so- j
muncii, răspunde într-o plinirea exemplară a înda­ demnă de reliefat activita­ MINERI DE LA BUA cialistâ de realizare a cin- ;
măsură mai mare proble­ toririlor profesionale şi ob­ tea cabinetelor de ştiinţe cinalului înainte de termen, .i
melor cu care se confrun­ şteşti", „Exigenţele ce se sociale din oraşele Haţeg, sectorul de industrializare a i
tă. Merită evidenţiată, în a- desprind din documentele Brad, Hunedoara, Călan, ...„In dimineaţa aceasta imaginea lui Golgoţ, acel ne-a permis să realizăm cir­ lemnului Vaţa raportează re- j
cest sens, activitatea des­ Plenarei C.C. al P.C.R. din Petroşani care au organi- de noiembrie, plină de u- erou prim-maistru-minier, al ca 40 de vagoneţi de căr­ alizări deosebite pe primele i
făşurată de cabinetele de 3—5 noiembrie 1971, pri­ mezeală, primul semn al lui Bogza, a fost împrumu­ bune. In mod obişnuit, ros­ 10 luni ale anului. După '
ştiinţe sociale la nivelul vind întărirea rîndurilor IOAN BACINSCHI vieţii care începe e bocăni­ tată minerilor de azi. Ace­ togolul nostru se umple de cum ne-a informat tovarăşul !
celor 3 unităţi de bază ale partidului", „Formarea şi directorul Cabinetului tul bocancilor pe trotuare. eaşi tenacitate în muncă, două ori pe fiecare schimb. Teodor Câtanâ, şeful sec­
industriei municipiului Hu­ dezvoltarea conştiinţei soci­ judeţean de partid Neuitat zgomot: ritmat, dîrzenie şi responsabilitate Am în brigadă oameni torului, sarcinile de plan a-
nedoara (C.S.H., I.C.S.H. şi aliste a maselor, parte con­ înăbuşit, conspirativ, cres- în bătălia cu cărbunele. De vrednici care ştiu să se „ba­ ferente perioadei scurse din
întreprinderea minieră), mu­ stitutivă a procesului fău- (Continuare în pag. a 3-a) cînd, venind din toate păr­ aceea, voi rămîne mereu cu tă" cu cărbunele, ca Vasile acest an au fost îndeplini­
( ţile, unindu-se intr-un sin­ impresia că şeful de briga­ Zaharia, Constantin Crăciun te la toţi indicatorii, con­
gur fluviu, şi dispărînd apoi dă Vasile Sidorov, pe care şi chiar Ştefan Herman, ca­ tractele economice au fost o-
în noapte. Aşa se aud mi­ l-am cunoscut marţi dimi­ re este numai de un an norate integral, in termenul
nerii din schimbul întîi, neaţă — tot într-o dimi­ miner. Acum a luat primul stabilit, indicatorii producţie
marfă
producţie
pornind la. lucru, pe străzi­ neaţă de noiembrie ! — sea­ concediu de odihnă... globală şi realizaţi în propor­
fost
au
:— Cum a învăţat Her­
le pUstii ale Petroşanilor“.
mănă cu Golgoţ ca două.
®I®, în condiţii Aşa scria în anul 1947 picături de apă. man meseria de miner ? ţie de 103,4 la sută, obţi-
Geo Bogza, în cartea sa Comunistul Sidorov lu­ — E le moldovean şi cînd nindu-se o economie la pre­
„Oameni şi cărbuni în Va­ crează cu formaţia sa în a venit la noi, a venit ca ţul de cost de 320 000 lei.
de eficienţă lea Jiului", care va rămîne cadrul sectorului I al Ex­ fiecare cu obiceiuri de „su­ Au fost date peste plan o
sectorul cu ponderea cea mai o frescă o acelei istorii şi ploatării miniere Dîlja, in­ prafaţă", adică se uita me­ mare cantitate de produse fi­
a acelor locuri. Pentru că, tr-un abataj cameră din reu să nu se surpe ceva. zice : 530 mc cherestea de
fag, 89 mc cherestea diver­
Insă mi-a plăcut de el că e
mare în agricultura judeţului ridicată deşi, din punct de vedere stratul III nr. 1 vest. Mem­ ambiţios, şi cum vedea că se, 28 mc traverse speciale,
geografic locurile au ră­
brii brigăzii muncesc cu
3 mc doage, 15 tone man­
facem un lucru nou, ne
Colectivul de muncă mas aceleaşi, ele ne apar multă tragere de inimă. spunea „acum ştiu să-l fac gal bocşă, 40 mc deşeuri
Stratul de cărbune are dese
azi, după ani şi ani de con­
al întreprinderii pentru strucţie socialistă, ca schim­ intercalări cu rocă sterilă şi eu" şi, intr-adevăr, reu­ P.F.L., 52 mc rămăşiţe ce­
creşterea şi îngrăşarea bate din rădăcini. Suflul şi trebuie să se procedeze şea. I-a plăcut meseria şi a luloză. salariaţii care şi-au
Suportul temeinic al depăşirii răştie îşi îndeplineşte reşti, dar şi „substanţa" lor la o puşcare selectivă, iar învăţat-o repede. adus o importantă contribu­
tineretului
O-
bovin
Printre
înnoirilor a primenit nu
numai faţa oraşelor mine­
— Ridică probleme stratul
după aceasta la separarea
cu cinste sarcinile cu
ţie la aceste realizări se nu­
în care lucraţi ?
sterilului de cărbune. Oa­
confruntat.
care
este
Viorel
— Este un strat de cărbu­
gaterişti,
Voica
Dovada o reprezintă re­ cea mai de preţ — oame­ menii execută aceste opera­ ne, are multe frămîntări, mără : - loan Borza, Nicolae
ţii cu grijă, dorind mereu
nii ! Sfertul de veac care
zultatele economico-fi- s-a scurs de atunci a produs să-şi multiplice roadele rupturi. Insă la 50 de me­ Crepcea, Gheorghe Lup -
vuiturilor planificate din zootehnie nă acum, unitatea a- schimbări radicale şi în muncii. Rezultatele obţinute tri îşi revine la poziţia nor- Romulus circularişti, Aurelia Voi­
nanciare obţinute, pî­
Trandafir
Stoica,
desenatori,
Jude,
sînt, intr-adevăr, meritorii.
străfundurile pămîntului, de
vînd livrată la fondul
Voi­
Iustin
ca
-
— Ieri — ne-a declarat
unde minerii extrag căr­
MARIN NEGOIŢA
de stat peste 93 la su­
Vasile Sidorov — am exe­
tă din cantitatea anu­ bunele. cutat două puşcări, fapt ce (Continuare in pag. a 3-a) ca, loan Crişan şi alţii.
?i, totuşi, îmi pare că
ală de carne planifica­
® Efectivele planificate zează în rezultate demne de peste 400 000 1 lapte, astfel tă — 1 200 tone. Avînd
se realizează exemplar evidenţiat. Astfel, în ceea beneficiind de obţinerea u- asigurată baza materia­
® In medie — de Ia fie­ ce priveşte efectivele, la nor însemnate venituri bă­ lă necesară, întreprin­
care vacă — o producţie specia ovine avem o depă­ neşti suplimentare în con­ derea va preda supli­
de 1 500 1 lapte marfă şire de peste 140 capete, formitate cu prevederile mentar circa 100 tone 1974 - AN RECORD PjŢjjjl PRODUCŢIA AGRICOLĂ CITIŢI IN
® Peste 500 000 Iei veni­ iar la bovine deţinem în Hotărîrii adoptate în şedin­ came. Organizarea ju­
turi de la ferma de păsări proprietate obştească 641 ţa comună a C.C. al P.C.R., dicioasă a muncii in
) Acordul global îşi do- capete, din care 360 vaci şi Consiliului Suprem al Dez­ cadrul complexului şi PAGINA A III-A
feşte eficienţa juninci. Prin fătările ce voltării Economice şi Soci­ hrănirea raţională a a-
vor mai fi şi prin treceri­ ale şi a Consiliului de Mi­ nimalelor au făcut po- j Ogoarele de toamnă-mijloc important
le de la o categorie la al- niştri din iulie a.c. privind sibil ca sporul mediu pe coloane a 8-a
Din programul judeţean majorarea preţurilor de
de dezvoltare a zootehniei, zilnic de creştere în
fermei, de animale a coo­ * . contractare a animalelor. greutate să fie depă­ de sporire a rodniciei pămîntului. Să le
Important de reţinut este
perativei agricole din Orăş­ faptul că producţia medie şit cu peste 50 grame
tie îi revine sarcina ca pî- In fiecare unitate de lapte marfă va ajunge pe cap de animal. noua rubrică a
nă la sfîrşitul acestui an la 1 500 1 pe cap de vacă, Rezultatele bune de
să realizeze 660 bovine, din fricelă-s preacupare ceea ce asigură încasarea producţie se reflectă facem la timp, pe toate suprafeţele!
care 400 vaci şi juninci, unor venituri care acoperă favorabil şi în activi­ ziarului nostru
precum şi 1200 ovine. In m\mti pentru în totalitate cheltuielile tatea financiară a u-
acelaşi timp, avem sarcina pentru întreţinerea, îngri­ nităţii. Printre în­ Lucrările pregătitoare ale 1974 să fie un an record
să ne aducem o importan­ creşterea praducţiei jirea şi furajarea animale­ grijitorii de animale producţiei anului viitor — ■ In unităţile consiliului in- pentru producţia agricolă în
tă contribuţie la constitui­ lor, cit şi un venit net sub­ care şi-au adus o con­ între care un rol de maximă tercooperatist Deva s-au făcut toate domeniile. Acestor sar­
rea fondului centralizat al stanţial. Rezervele de fruc­ tribuţie preţioasă la importanţă îl au ogoarele de ogoare pe 996 ha din 1 413 cini de mare răspundere pa­ Semnal
statului la producţia de lap­ tificare a potenţialului de înregistrarea succeselor toamnă — trebuie executate planificate. triotică şi cetăţenească, * lu­
te, carne, ouă şi lină. Obi­ producţie al animalelor nu amintite se numără Ro- la timp şi în condiţii agro­ B Cooperativele agricole crătorii ogoarelor, în frunte
ectivele ce ni le-am propus au fost însă epuizate. Do­ dica David, Ana Bumb, tehnice superioare, respec- din Arhia, Bejan şi Popeşti au cu comuniştii, le răspund cu
se îndeplinesc cu succes. ta, avem certitudinea că vada o constituie oscilaţiile Iosif Rodeanu, Romu- tîndu-se cu stricteţe indica­ terminat arăturile de toamnă noi fapte de muncă. Veţi afla : cine s'-a
Acum, cînd a mai rămas o planul se va materializa e- mari ale producţiei marfă lus Cosma, Avram Na- ţiile specialiştilor din coope­ pe toate suprafeţele. Cum se acţionează pentru căsătorit în ultimele zi­
perioadă relativ scurtă de xemplar. între lunile de vară — în pău şi alţii. Acum, în rativele agricole de produc­ a Folosirea grupată a trac­ finalizarea sarcinilor privind le, naşteri înregistrate în
timp pînă la sfîrşitul anu­ Eficienţa întregii activi­ perioada de păşunat — şi atenţia colectivului de ţie. Secretarul general al toarelor la executarea arături­ eliberarea terenului şi exe­ maternităţi, noutăţi din
lui, este firesc să ne între­ tăţi desfăşurate în ferma perioada de stabulaţie. Da­ muncă al întreprinderii partidului nostru, tovarăşul lor asigură randamente spo­ cutarea arăturilor de toamnă
băm : cum se înfăptuiesc zootehnică este reflectată că în lunile iulie-august se se află grija pentru Nicolae Ceauşescu, în scri­ rite. în unităţile consiliului inter- comerţ, informaţii utile
prevederile planului de în producţia de lapte care livrau zilnic în medie pes­ gospodărirea judicioasă soarea , adresată organelor şi H La C.A.P. Bîrcea Mică şi cooperatist Deva ? Intr-un privind locuinţa, ce s-a
producţie şi financiar al se obţine. In legătură cu te 1 200 1 lapte, în octom- a resurselor furajere, organizaţiilor de partid şi Cristur - mobilizare mai acti­ raid întreprins prin mai întîmplat pe strada „X"
fermei, în ce direcţie să ne aceasta, se poate arăta că, brie-noiembrie cantitatea pregătirea iernării ani­ de stat, tuturor lucrătorilor vă la eliberarea terenului de multe unităţi, făcut împreu­ în nopţile trecute, cine
orientăm eforturile pentru a pînă la începutul lunii no­ s-a redus undeva la jumă­ malelor şi înregistrarea de pe ogoare, cheamă să se nă cu ing. Liviu Gîrbea,
ridica eficienţa activităţii iembrie a.c., am livrat o tate. Pentru a spori pro- unor sporuri medii zil­ mobilizeze toate forţele, să preşedintele consiliului şi a încălcat normele bu­
şi 'rentabilitatea sectorului cantitate de lapte mai ma­ nice de creştere în nei cuviinţe şi legile
zootehnic ? re decît cea realizată în în­ Ing. SILVIA NICULA greutate cit mai ridica­ se facă totul pentru desfăşu­ Aurel Chirilă, directorul statului nostru, ce pro­
Preocuparea permanentă treg anul trecut — peste şeful fermei zootehnice te — factori hotărîtori rarea cu succes a lucrărilor cuvîntarea rostită cu prile­ S.M.A., ne-am convins că în cese au fost pe rol la
a organizaţiei de partid, a 350 000 1. Producţia medie de la C.A.P. Orăştie în obţinerea unor pro­ agricole de toamnă, pentru jul Zilei recoltei, conducăto­ cooperativele unde organiza-
consiliului de conducere, de lapte planificată pe cap ducţii şi beneficii spo­ executarea în cele mai bune rul partidului şi statului judecătorii, fapte de ul­
conducerii fermei şi îngri­ de vacă — 1650 1 — se va (Continuare in pag. a 3-a) rite. condiţii şi la timp a lucrări­ nostru a adresat tuturor lu­ N. BADIU timă oră şi altele.
agricultură
crătorilor
din
jitorilor de animale pentru depăşi cu circa 150 1, ceea lor pregătitoare ale produc­
îndeplinirea sarcinilor ce ce va permite unităţii să ţiei anului 1974. Totodată, în chemarea de a face ca anul (Continuare in pag, a 3-a)
ne-au revenit se concreti- livreze la fondul de stat
■
„CASA A TINERETULUI" Ghelar s-au mutat în a- INSTRUIREA tâminal, in cazul unei CĂPRIOARELE rea de sere Sintandrei,
distanţe pînă la 100 km. şi
Cînd realizaţi efectivele de animale ? LA URICANI partanrcnte noi, moderne, CONTABILILOR ŞEFI o dată la două săptămini, CABANIEREI tone legume peste preve­
s-au livrat la export 6
cu tot confortul necesar.
In oraşul Uricani se lu­ Alte 40 de apartamente DIN C.A.P. DE LA în cazul unei distanţe de deri. Ieri, din ciclul al
crează intens la amenaja­ se află în stadiu de fina­ 100—200 km, salariaţii Patru pui de căprioară doilea, s-a expediat o
rea unei „Case a tinere­
La Casa agronomului din
Acum, cînd au rămas numai 52 de zile pînă la sfîrşi­ tului“. Aici, tinerii sc vor lizare, urmînd să-şi pri­ Mintia, în această săptă- I.C.S.H. dispun de mij­ şi unul de vidră sînt nouă cantitate de toma­
loacele
găzduiţi, in cele mai bu­
de
transport ale
tul anului, este firesc să se pună întrebarea : cum se re­ putea intîini zilnic în ca­ mească în curind locata­ mînă s-a organizat in­ întreprinderi, pentru a-şi ne condiţii, la cabana Au- te, depăşindu-sc planul a-
rii. Sporesc astfel condi­
nual cu io tone. Există
alizează efectivele de animale planificate in C.A.P. ? In drul unor interesante ac­ ţiile de viaţă ale mineri­ struirea contabililor şefi vizita familiile. şelu — aparţinătoare fi­ condiţii ca acest colectiv
cazul cooperativei agricole din Jeledinţi — unitate care ţiuni cultural-sportive şi lor din Poiana Ruscăi, de şi a economiştilor de fer­ O ZI lialei vinătorilor şl pesca­ harnic de lucrători să li­
rilor
De
din
Petroşani.
distractiv-educative.
me din C.A.P. In cadrul
meleaguri
frumoasele
pe
vreze suplimentar, la ex­
are un minus de peste 70 capete bovine, din acestea mai Mobilierul modern, ce ale pădurenilor. temelor abordate, un loc EXCURSIE crescătoria provizorie de port, peste 150 tone pro­
mult de 30 fiind la categoria vaci şi juninci — răspunsul va oferi prospeţime şi o- de seamă l-au ocupat pro­ aici se ocupă cu multă duse de seră.
acestui
riginalitatc
dragoste cabaniera Raşela
lăcaş
trebuie găsit fără nici o întîrziere. Diferenţa se datoreşte de recreere şi reconforta­ ATELIER GATA blemele referitoare la pre­ Institutul dc mine din Tomuş, care îngrijeşte cu VREMEA
ţul de cost, inventarierea
în bună parte neîpdeplinirii planului de montă la viţele re a tineretului din Uri­ PENTRU RECEPŢIE bunurilor materiale, evi­ Petroşani a organizat o pasiune „pensionarii“ pî­ Pentru 24 ore
(cu 15 capete), cit şi indicelui scăzut de natalitate (sub 70 cani, este confecţionat de La atelierul mecanic al denţa contabilă, grija faţă LA excursie prin ţaţă, la ca­ nă la virsta cînd aceştia Vremea relativ rece,
îşi vor face apariţia în
Cooperativa meşteşugăreas­
de avutul obştesc şi al­
re
au
la sută). întrebăm deci, pe preşedintele C.A.P., Zudor că „Deservirea“ din Lu- S.M.A. Orăştie s-au efec­ tele. studenţi. aderat numeroşi grădinile şi parcurile zoo­ mai ales noaptea. Ceru!
Itinerarul
par­
tuat in acest an ample
Alexandru, pe inginerul şef, Petru Sasu, şi pe şeful fermei pcnl. „Casa tinerelului“ lucrări de modernizare, a- curs: Sibiu — Braşov — logice din ţară. va fi temporar noros ziua,
şi senin noaptea. Vor că­
zootehnice, Georgeta Sasu : cum şi cînd veţi realiza efec­ din Uricani iş( va deschi­ vînd drept scop îmbună­ VIZITAREA... Bucureşti — Craiova — S-A DEPĂŞIT PLANUL dea precipitaţii izolate,
de uşile peste cîtcva zile.
Tg. Jiu le-a oferit posi­
Conducerea I.C.S. Hune­ ALTA
tivele de animale prevăzute în planul de producţie al co­ tăţirea condiţiilor de exe­ la FAMILIEI bilitatea de a vizita nu­ sub formă de burniţă.
a
reparaţiilor
cutare
operativei agricole ? APARTAMENTE tractoare. meroase obiective indus­ ANUAL DE EXPORT Vîntul va sufla moderat
nord-vest.
din
vest
şi
Evident, răspunsul se cere dat prin măsuri concrete, PENTRU MINERI Acum, lucrarea este în­ doara a rezolvat proble­ triale, sociai-culturale, de LA LEGUME DE SERA Temperatura minimă va
menite să asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii In luna august a.c., 40 cheiată, atelierul renovat ma transportului con­ artă, precum şl frumuse­ fi cuprinsă între minus 5
structorilor de la locul dc
fiind gata să i se facă re­
ţile peisagistice ale aces­
In primul ciclu de pro­
din programul judeţean de dezvoltare a zootehniei. familii de mineri de la cepţia. muncă la domiciliu. Săp- tei toamne. ducţie, de la întreprinde­ şi 0 grade, iar maxima in­
tre 2 şi 6 grade.