Page 30 - Drumul_socialismului_1973_11

mui w*mw iwisrcgm w.w<M*s*MigKWWA-" '.-w*hm..mh
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 857 © VINERI 9 NOIEMBRIE 1973
«WBODnBBnHBflnHB

SA MIM, SA , SĂ TRĂI

'I >t »’* Ni t-i ii» U •■iJ',,-;

„Să facem ca fiecare cefăfeao să-şi consacre energia şl

cşpadfafşa creşterii avufieB naţionale, înfloririi vieţii tuturor oamenilor
conferită de muncii; numai astfel va creşte şi fericirea fiecăruia în parte.

Şă educăm pe toţi cetăţenii, şi în special tineretul, în spiritul
a cultului faţă de muncă, faţă de munca liberă, despovărată de exploatare j
ia din societatea noastră, singura sursă a progresului şi prosperităţii j propriei

Poporul nostru cje milioa­
tie om af poporului nostru, a naţiunii noastre socialiste, mijlocul principal de \ ne luptă pentru un scop Podar, sfatul omeniei u
făcuse toate înlesnirile să
nobil — apropierea .viitor
intre într-un serviciu pe
afirmare a talentului şi forţei creatoare ale tuturor cetăţenilor, d@ {
rului socialist cu o zi, cu care îl dorea şi care co­
manifestere a personalităţii şi autoperfecţsonare morală a fiecăruia". J o lună, cu un an... Chema­ respundea pregătirii sale.
— Aş vrea să spun că u- vieţii şi muncii comunlştî- rea „Cincinalul înainte de Ivfu s-a prezentat la locul
neori, fără să chibzuim în­ lor, ale eticii şi echităţii termen“ a pătruns atît de de muncă. Lenea era mai
deajuns, ne scumpim mai socialiste prevede: „Comu­ (NICOLAE CEAUŞESCU - Expunere cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea acţj- \ adine în conştiinţe îneît puternică decît voinţa. Ma­
mult decît trebuie. Sînt' de niştii trebuie să fie in frun­ vităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunpaşterjj şi educaţia socialistă a maselor, i milioanele de oameni s-au rian Moldovan a fost ex­
acord să se pună ordine, să tea luptei oamenilor mun­ pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socia- ' identificat cu ea. In concţi- matriculat de la Institutul
se raţionalizeze consumul cii pentru apărarea şl dez­ jisţe şi coţnunjşţe ), | ţiile acestpj totale dăruiri, de subingineri pentru furt.
de ulei. Dar, totodată, tre­ voltarea proprietăţii socia­ cei care trag chiulul, duc o N-a fosţ deferit justiţiei
buie să asigurăm şi uleiul liste, de stat şi cooperatiste viaţă de „pierde vară" (căci pentru că fapta s-a apre­
strict necesar întreţinerii — temelia orînduirii noas­ mai sînt şi din aceştia), ciat că nu prezintă pericol
perforatoarelor, maşinilor tre noi, sursa progresului distonează flagrant cu social. Dar M.M. n-a învă­
de încărcat şi altor utila­ al poporului, al fiecărui Ecoul eroismului de fiecare zi faptele de muncă eroice ale ţat nimic din lecţia dură
necontenit al societăţii, a
je. Fără această întreţinere ridicării nivelului de trai colectivităţilor de muncă. a întreruperii drumului său
corectă, desigur fără risipă, ...Băiatul din faţa noastră firesc.'E tot măi adesea vă­
utilajele se uzează mai re­ om al muncii". Şi, în şu- are numai 19 ani. E îmbră­ zut în restaurante, în com­
pede şi, cu ajte cuvinte, vîntarea la adunarea acti­ Urcăm spre mina de la Traian Avram este meca­ care trăiesc. Au înrîurire să­ tere, fură ca vreunul dintre cat sărăcuţ pentru starea pania unor inşi dé morali­
pierdem mult mai mult... vului de partjd (ţin judeţul Barza. Pe deasupra noastră nic la raionul construcţii mi­ nătoasă, ţonică în sufletul şi el să întîtzie, să lipsească de afară a timpului iar tate îndoielnică, antrenat
Comunistul care punea Prahova, tovarăşul Nicolae aleargă în grabă corfele fu- niere. Un oin care nu ţine conştiinţa tovarăşilor de de la lucru. Astăzi toată u- hainele, aşa cum înţelege în scandaluri. „Viaţă uşoa­
această problemă, Ioan Be- Cşauşeşcu şpbl'inia : „Ţqc- nicularului. Aduc bogăţia seama de timp, cînd e vorba muncă, înnobilează caractere. zing ştie şi laudă „linia de el guştui pentru „modă“, ră 2". Da, pe spatele' părin­
chaş, artificier la I.M. Bar­ mai pornind de Ja dubţa adîncuxilor. Cu ochii închi­ de muncă, d funcţionarea Nimeni nu le-a impus lui flotaţie a tineretului". Iar fac dip el 9 caricatură. Are ţilor ; Cit p „ţine"
e
za, nu are, ca activitate de caliţafe a oamenilor muţicii puirii privim sub pămîntul utilajului. Noaptea, două tinerii, cei 15, îşi văd cu si­ 19 agi dar np poatg aduna Toate chipurile acestea
Augustin
Glava,
electrician
<şerv.iciu, vreo tangenţă cu — de producători şi pro­ acestor „locuri de aur“. Ve­ în subteran, Gheorghe Pleşa, guranţă, abnegaţie şi mo­ cîteva luni de activitate deformate . în ’ oglinda pro­
dpnssumul de ulei. A ţinut prietari ai mijloacelor ţ}e dem minerii luptîndu-se băr- schimburi, uneori trei, nu destie de treabă, se ginifesc în cartea .de muncă.' Vaga­ priei conştiinţe,'' toate ca-
însă să spună că nu întot­ producţie, a întregii avuţii băteşte, neînfricaţi, acolo în pleacă acasă. Şi să nu încer­ lăcătuş, să muncească în la * alte fapte şi acţiuni care bonda dintr-un capăt fa al­ ractèréle 'acestea încă ne­
deauna economia este e- naţionale — trebuie acţio­ adîncuri, smulgînd pămân­ ce cineva să-i dea „dispozi­ plus, primiţi la instalarea u- să sporească rodnici# mţincii tul al ţării. definite,' îri ciuda contorsio­
coruymie pentru că aşa l-a nai pentru creşterea răs­ tului bogăţii de mare preţ. ţie" să plece acasă. „O ase­ nui cablu electric subteran, de fiecare zi. •— Pentru ce te afli aici ? nărilor la’ care''au'fost su­
îndei.mnat calitatea sa de punderii cqlectivelor de oa­ Despre faptele lor de ero­ menea dispoziţie nu mă ţasă al doilea la montarea unei Ipan pobr# este şecretarul (în arestul miliţiei' Hune- puse, n-au fost 'dintru în-
orh aJ muncii. Adică ceva, meni ai muncii în întreaga ism cotidian am scris de a- conştiinţa s-o respect" — i-a locomotive electrice tip Bar­ uneia dintre cele 82 organi­ céput aşa.
din conştiinţa sa, îl pbligă activitate din fjecare ' în­ tîtea ori. Şi o vom mai fa­ şpuş o dată maistrului său, za. Dar dacă ei au procedat zaţii .de tineret' de la I.M. — Am fost prins călăto­
să vadă. mai' mult decît b- treprindere. Participarea lor ce. Dar niciodată nu vom ţin­ care încerca sâ-l convingă că aşa, colegii de muncă i-au Barza. A chibziţit o vreme, rind fără bTfet pe cafea fe­ — Ce înţelegi prin mun­
bligaţiile 1 profesionale, să Ia conducerea tuturor do­ tea cuprinde adevăratele di­ e obosit, că ar fi cazul să urmat. Cablul a fost montat s-a consy,ltat' cu mai 'mulţi rată şi am de ispăşit o pe- că ?
abordeze problemele pro­ meniilor de activitate este mensiuni aîe muncii $i abne­ plece să se odihnească. Ca cu multe zile mai devreme, tineri, apoi a venit cu ide'şa : deăpşa. — O dştorie de onoare
ducţiei. într-o viziune de o necesitate imperioasă, o gaţiei lor. Acolo, in adîncuri, el, şi după exemplul său, se locomotiva a fost gata de prin muncă patrioticii, în a- Şf"âbia ispăşise o con­ — răspunde fără să clipeas­
om care are o anumită latură esenţială nu numai unde rocile ascund aur, fap­ comportă atîţta alţii. Gheor­ drum înaintea termenului fara orelor de program, ti­ damnare ' pentru abuz ’ ’ de că Ion Âdam, un tînăr de
responsabilitate socială. a democraţiei în general, ci tele de muncă ale bărbaţilor a planificat. nerii vor confecţiona în apeşi încredere.......... .. 23 de ani, frezor lă secţia
— 'Tţî ’ vnne greii’..... cînd a înfăptuirii cu succes a mineri nasc eroism. Un ero­ ghe Ţrîfuţ, Auguştln Glav < Un tînăr preparator, Ni­ an două locomotive de mină — Care crezi că e mpdul rriecapică I ş C.S.H.’'
vezi cum sîr.it întreţinute li­ programului de înflorire a loan Codreanu, Ioan Jurca, tip Barza. De ziuă eliberării de viaţă cel' mâi' bun, cel — Curp respecţi această
nele utilaje. Parcă nu arii patriei noastre, în noul sta­ ism cu ecou larg,'cu semni­ Ioan Helştein, Ioan Voner, colae David, a propus' îritr-o patriei una dintre locomoti­ itiai demn, cel mai şi'gpr ? datorig ?
ficaţii adînci în conştiinţa
ale noastre ! — spunea, tot diu al făuririi societăţii so­ ortacilor. Gheorghe PleŞa, Ioan Szabo... adunare generală a ” organi­ ve a intrat să aducă primul — Acela prin irmpcă; "
la o adunare de partid, to­ cialiste multilateral dezvol­ ...Fapte zilnice, obişnuite, de Oameni ale căror pilde vii zaţiei de tineret ca linia a tren cil vagoneţi încărcaţi — De ce nu Dai ales pe — Depinde de situaţia în
varăşul Âron Boi-deanu, de? tate. al creării condiţiilor de muncă, încărcată d? qb- doua de flotaţie să fie servi­ din mină. A doua este a- acela'? care sînt pus. Dacă am o
nemulţumire şi nu mi se
la mina Deva. pentru trecerea la comu­ muncă. Ele îşi au geneza în negaţie' ~şt răspundere,' sînt tă numai de tineri. 15 tineri, proape gata. _ ? 1 rezolvă...
Asemenea intervenţii, ase­ nism". conştiinţa nouă, comunistă, urmate de suţele de ortaci cîte 5 pe schimb, şi-au asu­ ...Fapte zilnice, obişnuite E greu p.entru el să dea
—=■ Am auzit că ai absenţe
menea atitudini nu sînt sin­ Responsabilitatea oame­ în înţelegerea că muncim care-i stijrieazq, îi respectă. mat o grea şi importantă mi­ de muncă la I.M. Barza. un răspuns. A înţelege şî a nemativate (de fapt maistrul
pentru noi, pentru lumiţia
gurele ! Se pot' dş O multi­ nilor muncii conferita de zilei de azi şi strălucirea Ecoul faptelor lor face cu siune. Dar o dţic la capăt Oamenii le săvîrşesc cu sen­ pu te conforma cerihţei pe George Georgescu şi ingi­
tudine de exemplet din fpa­ dubla lor calitate socială celei de miine. repeziciune' ocolul minei, al aproape de un an, fără nici timentul firesc, curat, că-şi care o înţelegi nu e sufi­
nerul Dumitru Chindriş ne
te unităţile judeţului, din constituie, în actuala etapă, întreprinderii, al oraşului in o stagnare, fără nici o aba- fac datoria — cum ne-am cient. D.in această cauzŞ, în spuseseră că Ion Adam lip­
industrie; ţrânsbdKturi sap subiect central al activită­ Minerul şef de echipă, Mi­ obişnuit să numim eroismul oglinda propriei conştiinţe
agricultură. ţii politico-educative desfă­ hai Oţieancâ, munceşte la a- cotidian. E apţii lox străbate şe vede doar un cjiip de­ seşte nemotivat, că în oc­
mină
de
gurii
tombrie a avut 4 nemotiva­
menajarea
Oamenii muncii hunedo- şurate de către organizaţii­ Clara-Carpen. Lucrării i s-a cu repeziciune în sufletul to­ format. Şi Irpnim Gali?, te, iar în noiembrie două,
le de partid şi de masă. In varăşilor de muncă, hăscînă tînărul de 19 ani din Hu­
stabilit, firesc, un termen de
j a im.ensă lor ţrtajOritaţe, oa­ finalizare. „Se poate termina noi şi noi fapte de dăruire nedoara, vede în ea im că pentru asemenea fapte
pentru
neîndeplinirea
şi
de menii muneji hunecţoreni şi mai iute" — şi-a spus şi devotament. Din multitu­ chip deformat îndatoririlor de serviciu a
producători şi proprietari acţionează în acest spirit, Mihai Oneancă. Nu i-a impus dinea acestor fapte am des­ Altă oglindă, alt chip fast mutat disciplinar din
ai mijloacelor de producţie. de producători şi proprie­ nimeni, nu l-a chemat ni­ prins doar un crîmpei, care deformat. sculărie în hală).
ea
O dovedeşte reaiizaV. pla­ tari ai mijloacelor de pro­ meni, dar el a venit şi după grăieşte despre făgaşul co­ — Dumneata, penţru ce
nului, pe ansamblul indus­ ducţie. Dar sînt şi cazuri munist în care gîndesc, tră­ eşti aici ? — Aţi auzit puţin. In ul­
triei judeţului, pe ’lO 'lunf, în care această responsabi­ şut, şi duminica, la muncă. iesc, acţignează şi mimceşc — Pentru parazitism. timele cinci luni, în fieca­
L-a urmat, tgţ nechemat, a-
în 'prpporţie de lOl,£ţ la "su­ litate niţ feste înţeleasă.' Şi, „minerii de aur" ai Bradu­ — Ştii ce-i acela ? re iurtă am avut cîte o ab­
tă, zeqile de mii de tonp de aceea, indicaţiile şi ob­ jutoxul de miner Pater Cră­ lui. — N11 ştiu. senţă nemotivată. Nu mi
ţie meţşţi şi alte produse servaţiile secretarului ge­ ciun. apoi Mihai Puşca, apoi GH. I. NEGREA — Cîţi ani de activitate s-au rezolvat nişte dorinţe
daţe în plus economiei na­ neral al partidului referi­ toată echipa... ai adunaţi 'în ‘ carte'â “de legate de încadrare...
ţionale. O dpY©deşc nujne- toare la răspunderea ' pe muncă ? — Poate nu te-ai înçadrft
ţoasele iniţiative aţe "cplec^ care o au oamenii mţincii - . .<j oo .w z j : IJTTTTTTvv — Am, sigur că a m a m în prevederile legale ?
ţivităţilor de mpncă . 'din ca producători, şi .proprie­ muncit şi eu. Ţace.
judeţ consacrate obiectivu­ tari ai avuţiei socialiste Are 22 de ani şi mal — Ce zici de absenţe ?
lui majpr — îndeplinirea sînt sarcini de o deosebită m I sporim mmm\\ ia iwzm «nmnii be terme» mulţi ani de închisoare în — Lâ noi se lucră în a-
cincinalului îrsaintp de ţer- actualitate pentru activita­ ^ r cazier decît munciţi şi tre­ cord, aşg că...
men —, ţnţre care am sub­ tea politică şi educativă. A- cuţi în cartea de muncă. In Aşa că... nu contează ci­
linia iniţiativa care îşi gă­ ceastă răspundere trebuie limbajul lui formule ca „îl ne şi cit lucrează, crede
seşte acum un cjmp tot să o explice şi Şă o culti­ întreţinerea optimă Chemare oare 0 mal mare cunosc pe cutare, dinlăun­ I. A. Rezultatul muncii în­
inai larg de răşpîndire : ve învăţămînt'ul de partid tru", „cînd am fost acolo" să şe răsîrînge asupra tp-
,,Eţ» produc, eu controlez, şi ideologic ăl U.T.C., mun­ noastră a agregatelor ne însufleţeşte dăruire au un înţeles ştiut dbar dg turor membrilor echipei.
eu răspund". ca politică de la om la om, o categorie foarte mică de Ion Adam reprezintă un
La unele şedinţe de agitaţia vizuală, să consti­ înfăptuirea cipcinalului Secţia furnale a între­ Eu z|c aşa: cincinalul fn cadrul angajamen­ oameni. „caz", unui din acelea în
partid, de sindicat sau ale tuie obiect de dezbatere la îpainte de term<?i> osie de­ prinderii „Victoria" ' Că- înainţe d? tprme.p e’ p che­ tului luat la începutul a- — Ai fost vreodată într-o care s-ar putea ca şi co­
organizaţiilor U.T.C., mem­ ordinea de zi a adunărilor viza cârpi;» îi subordonăm lăn, secţie in carp mare care trebuie şă ne nului pentru realizarea casă de oameni gospodari, lectivul să nu fi venit cu
brii' din prezidiu caută să grupelor sindicale, în în­ şi pol, îngrijitorii de ani­ îniihppsc, şi-a făcut o însufleţească pp foţi. Aici sarcinilor de plan pe 1973, toată influenţa necesară.
,,canalizeze" discuţiile: „To­ treaga muncă adresată for­ male, întreagă atenţie şi dştorie do opoare dip rea­ trebuie localizaţă forţa, am reuşit ca pînă în pre­ care au pentru ce să te Dar,' dincolo de aceasta, în
varăşi, nu aceasta este pro­ mării conştiinţei oamenilor. preopppare. Sarcina încre- lizarea, îp nipd ritriiic, a corectitudinea, angajamen­ zent să desfacem prin ma­ poftească la masă ? acest caz e vorba de un om
blema la ordinea de zi.' A- Nu ar fi greşit cu nimic, (ifnţatji dp partid, de a unor cantităţi cîţ |iiai nţari tul fiecăruia- Ca maisfr’u, gazinul nostru un volum — Am fost. Avem şi noi care n-a înţeles bine răs­
vem obiceiul ca atunci de pildă, dacă în progra­ spori efectivele şi proiluc- de fqnţŞ cu cocs economi­ mă străduiesc şă-ni'i orgă de mărfuri de peste la Pui o astfel de gospodă­ punderea sa politică faţă
:
cînd este puşă în discuţie mele de ridicare a nivelu­ fi<» animalierii, pentru a sit. ~ ' * nizez mai bine locul de 11 600 000 lei, cu o depă­ rie. Cînd am lucrat la de nişte greiităţi inerente
problema calităţii să vor­ lui profesional să se pre­ contribui aştfpl Ia îmbună­ muncă, să-l alimentez cu şire a planului P 1Q luni I.F.E.T. cîştigâ'm şi 3 000 de cu care şe cpnfnţntă îp fie­
e
biţii despre întreţinerea u- vadă tenie referitoare la a- tăţirea aprovizionării popu­ Conducînd o ' formaţip tot ce e necesar: ' beton, de peste 460 mii Iei. lei pe lună. care zi.
tilajelor, despre aprovizio­ ceastă responsabilitate. Este laţiei, o Rrivini cu toată de lăcătuşi, eu ani căutat armatură eţc.’ (Cp secretar — Dacă-i aşa. d e ce al Hunedoara e oraşul ce­
narea locurilor de muncă util, la fel, ca o asemenea răspunderea să imprim oamenilor ma­ de partid am piişiuriea să Aceste realizări au fost părăsit munca ?! lui rnăi măre ' combinat si­
şi invers, cînd discutăm trăsătură să se cultive în­ Eforturile depuse pînă turitate şi răspundere îp explic oapteţulpr că' suc­ posibile datorită preocupă­ _ ? ! derurgic din ţară. Aproape
întreţinerea agregatelor, e-
rii pentru o aprovizionare
despre acestea, ne referim că de pe băncile şcolilor ! acţjm ap foşţ incununaţe cesul lof — apela de a "fi De fapt spusele lui Ion 2{j (|QQ de paţpeni arpl aici
ia altele“. Spune această Societatea socialistă a ri­ ele succes. I aptui că pînă fecţuarga unpr reparaţii de recuperat peste 90 Ia su­ apropiată de cerinţele Ghetrean, „Nelu, inginerii“ ci» incandescenţa oţelulitj în
calitate în termene cit mai
cumpărătorilor, îmbunătă­
„abatere" de la ordinea de dicat pe omul muncii pe lţ» aceaşţă dată de la fer- tă din restanţe în ultime­ cum îl cunosc „prietenii“, numele'uriu}' scôpi ’Ţ'şe ' dă­
zi "ceva ! Spune că oamenii cea mai înalţă treaptă a ma de pă * 3 C.A.F. O- scurte, cu alte cuvintg, o le două Juni — derivă în ţirea- reclamei comerciale sînt în pacte neadevăruri ruie ’ ^cestuia'. " Imaginile
înaltă conştiinţă îp piup-
săr
:
muncii privesc treburile în­ sa, loc care îi ppnfepă po­ răştie ş-a»| livrat cu peşţe şi o mai bună servire. A- în parte adevăruri şp.use strîrpbe ' din' „oglinzi“ " cbn-
-
treprinderii, sectorului sau sibilitatea deplinei împliniri 120 000 ouă mai mult de- pă. Iată un singur fapt primpî rînd din amjbjţia tît eu cit şi Salariaţii din doar pe jumătate. ţrastează " rtuţerpic “ cp ceea
secţiei, ale colectivităţii din profesionale şi sociale, dar cît eră planificat, iar’ veni­ Care „mărturiseşte“, în fe­ lor de a fi răspiuis cum se cadrul magazinului ain ce 'r'epfezâpţă Iitinedoara...
-
-
egre fac partp, într-un con­ îl şi obligă ! turile obţinute din creşte­ lul său, ’ că"am“ reuşit pe cuvine chemării tovarăşu­ căutat să ne ridicăm în Citim în dosare adevăruri Dar urt contrast pe carfe nu
deplin în această acţiune:
text mai larg,' mai complet. Oamenii muncii hunedo- rea păsărijor depăşesc lui Nicolae Ceauşescu a- permanenţă nivelul cunoş­ aspr-e despre oameni 'asu­ avem voie să-l n'egljjăpi.
Ei le privesc nu numai renl înţeleg că obligaţia lor 50p QQQ Iei, atestă grija pe fprnalpl nr. 2 sp apropie dresată constructorilor. tinţelor politice şi profe­ pra cărora legea s-a pro­
prin prisma intereselor lo­ de muncitori este îndepli­ care o acordăm îndeplini­ de al doilea an de pre­ sionale, să avem o com­ nunţat. Mariana Roşea, ION CIOCLEI
lungire a duratei de func­
cale. diurpe, ci a răspun­ nirea cincinalului înainte rii exemplare a obiective­ ţionare. portare cîţ mal civilizată de 19 ani, a fost ca­ i
derii civice pentru ceea ce de termeni adică de a da ce e IQAN GRAMA în serviciu. lificată. Avea un servi­ mqior de miliţie
ne este scump nouă tutu­ patriei rţiai mult metal, lor P sînt încredinţate. IOAN BOLTEA maistru, secretarul ciu la I.C.S.H., întreprinde­ GHEORGHE CHIŞ
TEQFIL URS
ror — propriptatea îţiţre- mgi mult cărbune, mai VICTORIA CI0ROGAR şef echipă lăcătuş'! 1° comitetului de partid de pe şeful magazinului „Modem", re unde s-au afirmat mii
secţia furnale a
gului popor. multă energie. îngrijitoare la ferma de Întreprinderii „Victoria" şantierul Fabricii de ciment secretarul comitetului de de tinere. Nu adevărul a- ION VLAD
Proiectul de norme ale I. MIRZA cesta a ispitit-o, ci mirajul
păsări a C.A.P. Orăştie Câlan şi var Chişcâdaga partid pe comerţ r- Deva „vigţii uşoare“. Corneliei corespondent voluntar
■u _.u -j ..i . i j m _i. .. j jL'iy
ÎN PRIMELE RIN DURI ALE DETAŞAMENTELOR MUNCII Şl EDUCAŢIEI
.’■KJ
Trăsături ce definesc Directorul Perseverenţa şi energia ~ Valoarea
o personalitate căminului cultural caracteristici dominante firescului cotidian !
Gheorghe Sorea este unul avut planificat sâ realizeze In general, atunci cînd se ca un comunist cu un înalt Pe comunista Ana Vinţeler, obţină numai rezultate fqar-’ Viaţa unor oameni sirgpli rioada care a trecut dig g-
dintre cei mai destoinici me­ pe întreg anul venituri 'de vorbeşte despre personalitatea spirit de răspundere pentru brigadieră la Fabrica „Vidra" te bune. ar trebui cunoscută In pro­ cesţ an, inţreţinereg bună P
unui om, există tentaţia de a Qrăştie, ara cunoscut-o întîl funzime pentru că,’ de cefe maşinii — fqpţ pare înlătură
canizatori — campion jude­ 128 000 lei. Pînă acurtii a de­ destinele obştel, pentru dez­ Am căutat-o apoi pe tova­
ţean al araţpluţ. El este bine i se accentua faptele specta­ voltarea şpclqhecongrpjcâ şi din vorbele secretarului co­ răşa Ana Vinţeler, rug|nd-o maî multq ori, aceasta poaţe ţotal intervenţia reparaţiijqr —,
păşit planul cu 18 000 lei. culoase. Aşa, de pildă, de­ mitetului de partid, Benedic
cunoscut nu num°i ip secţia cuitu.rplq dip Mia. Şl tocmai să ne spună ceva despre constitui model de" conştiin­ şiţţjqfeg pe jgeu) I ţn între­
de mecanizare din llia, ci şi Modestia, dăruirea, curajul, spre învăţătorul Bujor Marcu, această neobosită activitate, Roşiu, care ne-a recomandqr „secretul" succeselor ei. ciozitate, cinste. abnegaţie. cerea socialistă sînt cîţpy.q
t-o fără nici o ezitare.
în alte unităţi agricole din înfruntarea cu bărbăţie a dîrecţprul câm.inufui cultural - Secrete nu am - ne-a U'hul dintre aceşti darheni es- crîmpeie qbişnuite din e^istpn-
din llia, s-ar putea spune că aepst cotidian energic dar - O muncitoare harnică şi te şi cpnducăţdr'ul auto Gheor­ ţa lui Voi neg. Gesturile şi Iu-
judeţ şi dip ţarâ. In vara a- greutăţilor sînt trăsături ca­ de zece ani este unul din foarte energică - a caracte- răspuns simplu. Mi-a plăcut ghe' Vaineq, care lucrează crurije comune, şentime.rvţul
cestui an, cînd nevoile au im- re-i definesc personalitatea. principalii animatori ai vieţii nespectaculos, face ca Bujqr rizat-o şi tovarăşul iullu Di- şi-mi plaG» mult munca. La de peste două decenii Id 'Au­ datoriei împlinite constituie
pus-o, a lucrat la recoltatul Cînd se pune cu acuitate splriţua|e din comună, că la Marcu şă fia preţuit de lo­ cu, locţiitor al ' secretarului „Vidra 11 , ca m-aro. angajat în tobază de trahşpprturi ' auto elementele care compun mă­
1952
muncitoare
necalifi-
cerealelor în judeţul Tulcea. problema de a face totul ca iniţiativa sa a luat fiinţă an- cuitorii comunei sale. eomitetuiui de partid. Reuşeş­ cătă. Am avut ambiţie să mă Hunedoara. In prezent, con­ reţia biografiei reşpecţiye,
te să lucreze bine cu oa­ duce autobuzul ' 31 : HD-1030
Cu tractorul şi pombina, a fiecare palmă de pămînt să îSiTifelu! ESRylflf „Mureşul", C. DROZD ridic, şă muncesc tet mai bi­ pe traseul Hunedoara -
cunoscut chiar şi tn afăraju- menii din schimbul său şi să M. L1VEZEANU
rodească din plin, cooperato­ ne, am perseverat, am făcut Nandru, ultima localitate fiind
deţului, sau că, tot Ia iniţia­ două cursuri de calificare la
rii din liia au siguranţa că tivă sa, anual şe desfăşoară locul de muncă şi’ de'"'cţţjva şi satul său natal. De ce ar
pot conta pe hărnicia şi prL festivalul folcloric „Mureş, pe ani sînt brigadieră Ia şpeţia merita viaţa lui Voifiea să fie
Cunoscută şi luată drept mo­
ceperea lui Ghporghe Sorcp. marginea ta". Unii povestesc înnobilate, uneje qm' 42 de del ? Bineînţeles, nu fiindcă
In campaniile agricole - că, în primăvara dramatică oameni în schimbul meu. îşi tranşp.p.rtă consătenii în­
primăvara, vara, toamna — g anului 1970, într-o noapte, - Cum lucraţi cu oamenii tre pp sg şi producţie, ori pen­
împreună gu GÎţiva artişti a- pe care îi conduceţi ? tru că munceşte de atîţia ani
figura centrală este, desigur,
matorl, a plecat de la repe­ - Am căutat să-i cunosc bi­ înţr-p uniţqţe sau qre. alt­
mecanizqtprul. Se spune că ceva deosebit. Ci tocmai din.
tiţie direct în lupta pentru ne şi l-am tratat pe fiecare
el trebuie să fie legat de în funpţie de caracterul său. cay.ză că biografia sa r»u con­
salvarea oamenilor ameninţaţi
glie, şă poarte a răspundere Unii rni-qu zis că-ş aspră, dar ţine nirriic spectaculos. Voj-
de apele revărsate. neg fiind doar qnuj din nu-
pentru calitatea muncii sale, pînă la urmă şi-au dat sea­
In biografia comunistului ma că am dreptate şi vreau mqrul impresionant de ga-
Gheorghe Sorea răspunde cu meqţ care muncesc atît de
Bujar Marcu mai notăm : loc- ca schimbul nostru — secţia
abnegaţie, tuturor comanda­ simplu şi firesc, incit crgegză
ţiitor al secretarului comite­ din care facem parte-să ob­
mentelor ce i se cer, cq om impresia că profesia este ce­
tului comunal de partid şi de­ ţină numai rezultate bune. Şi
al muncii care trebuie sq asi­ va înnăscut. D.ep.âşireo sarci­
putat camungl |a Bretea Mu- am reuşit I Totul este să per­ nilor lunare de transport cu
gure rodnicia ogoarelor.
reşanâ. Bujor Marcu se re­ severezi... 2,2 la sută, economisirea a
N. TlRCOB marcă în toate împrejurările DOINA CQJOCARU peste 500 litri benzină pe pe