Page 31 - Drumul_socialismului_1973_11

¡nmmamiœsæima

DRUMUL SOCIALISMULUI • f^r. 5 857 • V|^PRI 9 NOIEMBRIE 1973
IIIIIJIRpilllll tam

însemnări din Constituirea Cgmitetului Naţional Român de Organizare

munca harnicilor
POSIBILITĂŢI Cl SI CIR VALORIFICAU a Conferinţei mondiale a populaţiei ; ^ IXBi Ï'
mineri de la Dîija

lncepînd de asţăzi, des­
(Urmare din pag. 1)
U LOCALĂ (Urmare din pag. !) secretar, losef Ionescu, se­ nent al Republicii Socialiste văţămîntului, Elena Poparad, chidem în ziar această no­
Rorr)ânia fa O.N.U., Luciş
vicepreşedintă a Cqpşţliului
Naţional al' Qpganizajjgi PiCR
Dobreşpu, vicepreşedinte' pl
uă rubrică, pe care o do­
mală şi problema este că cretarul Comisiei Naţionale Comitetului executiv ăl "Con­ merilor, Virginia Russ, re­ rim o cronică pe scurt a
prezentant al Republicii So­
siliului
judeţean
popular
Meleagurile l}unedprgng ca pînă în 1925 să ajungă ceastă activitate. De pildă, trebuie biruit şi-l vom bi­ de Demografie ; ... Brăilg, Suzana Gâcjea, pre­ cialiste Româpia în Comisia faptului cotidian, de la cel
membri : Lina Ciobanu,
cu prg.funde rezonanţe u-
dotate" din belşug cu bogă­ la 1,5 milioană tone. La majoritatea carierelor nu rui ! preşedinta , Comîţetpjpi exe­ şedinta Consiliului Naţipnal popuţaţiei a Q.N.ţl., Traian
ţii de tot felul au coyştiţuit bâza acestor rfezuităte stă sînt încă sistematizate, iar ...Din faţa firidei sale c.u cutiv al' Consiliului popular al femeilor," Mihnea Gbeor- Ştefabăscu, ^ministru pentru inane, cum ar. fi căsăto­
riile, naşterile etc., pînă
şi cppstjţuje, In"' continuare, fot enşi'ficărea valorii i eăr i i mecanizarea operaţiilor" gre­ exploziv, este ’ chemat ven? al sectorului "2 Bucureşti, ghiu, preşedintele Academiei problemele tineretului, IIie Iq. faptele de încălcare a
un spaţiu fertil pentru în­ bentoniţei de la Gurasada, le de lucru se află la un ţru puşcare qrtificierul Şte? Petre Lupul ministrul mun­ de Ştiinţe Sociale şi Pplificg, Şgjşpq, director 'general al normelor bunei cuviinţe, a
florirea atît a industriei a calcarelor dolomitice" şi nivel scăzut datorită, în fan Pfelipceanu. I se Spu­ cii, Dumitru Popescu, pre­ George Macovescu, miniştriiţ Rirecţiei Centrale de Statis­ comportării în societate, a
republicane cît şi â eCânâ- pjşjRului"'metalurgic din zo­ pripei paf lipsei de preocu­ ne simplu: şedintele' Consiliului Culturii afacerilor externe, acad. Şte­ tică. legilor ţării noastre. Ru­
irifei"locale. Nenumărate ză? nele Hunedoara şi Haţeg pare în electrificarea acgş- — Vino şi puşcă 1 şi ' ¿ducaţiei "Socialiste, Mibai fan Milcu, vicepreşedinte al In prima sa şedinţă de lu­ găm pe această cale pe
căminte naturale, diverse ş.a, In' perimetrul Bbfiolt, tora. Din aceste cauzg, eş- — Cîte !? Dalcaţ preşedintele "Consiliu­ Academiei Republicii Socia­ cru, pomiţetul Naţional Ro­ toţi corespondenţii volun­
foci scumpe, ape' minerale l â calculat ca nivelul op­ rierelg fojoga, gaijj, Valga — P-aişpe I lui Central al Uniunii Gene­ liste România, Elena Rotor, mân de'Organizare a Confe­
etc’., existente în perimetrul tim de exploatare a apei Arşuiui, Zlaşţi, Saşa-Pg- rale a Sindicatelor din Româ­ teRniciari "Iâ Fabrică dă în­ tari, cititorii şi colaborato­
satelor şi oraşelor judeţu­ pşinerale e.sţe de 10 mili­ troşanj njx ş-au dezvoltat Meseria de artificier este nia, Ion ' Cosma, ministrul tu­ călţăminte „Glujana" din rinţei mondiale s populaţiei rii ziarului din întreg ju-
ţlgţul să ne ajute în re­
lui nostru, au determinat oane litri pe an, ceea ce la nţvglul scontat. Totodată, destul de areq. Dar, comu- rismului, Ion Dâtcu, amba­ Gluj,' A'lexe Popescu. adjunct a luat hotărîri privind pro­ dactarea acestei rubrici, in-
îpfjjnţareş upui mare yu- impune dezvoltarea acestei se, rgsjmtg lipsa capelor nţstiilui Prelipceanu, care o sador, repr.ezentant perma­ al ministrului educaţiei şi în- gramul său de activitate. farmîndu-ne operativ, pe
măr de fabrici de industrie activităţi. Re Jîngă satisfa­ specializate şi, mai mult, execută de '18' anî,‘i se pa­ „ \
locală, ateliere şi secţii ale cerea cerinţelor unor ra­ ine.xisţgnţa unor cursuri re uşoară. Aduce explozi­ scurt, despre cîţ mai mul­
cooperativelor' agricole 'de muri indusţriaie şi de con­ proprii de pregătire a for? vul intr-o geantă specială, te lapte de acest gen.
producţie, ale cooperaţiei de strucţii, induştria locală hu- ţel de muncă necesare. Con­ îl introduce în găuri, în­ de toamnă CASATORII 9 in săptămî-
consum şi meşteşugăreşti, nedorgapă a livrat către secinţa : ipdicele'"de "fluctu­ tinde firul, şi după ce este na aceasta, pînq ieri, la o-
baze de exţracţje, de pre­ fondul' "pieţei mărfuri în va­ aţie a forţei de muncă este asigurată paza la suitor şi fjţeruj stării civile al Consi­
lucrare şi" alte unităţi im loare de peste 13 milioane ridicat, mai ales "în cariere oamenii ~se află în siguran­ (Urmam djn pag. 1} dîndu-se în acest fel, s-a reu­ pe 25 ha din 150. Situaţia liului popular municipal De­
duştriale care, împreuriă, au lei. şi’ balastiere." ţă, şe aude explozia. Un şit ca pînă la data de 8 no­ putea fi" mult mai bună da­ va au fost ofic|at? 6 căsă­
menirea de a imprima a- f-fe oprim aici gu enume­ Simultan’ cu eradicarea lanţ scurt de bubuituri pu­ ţiile de partid, consiliile de iembrie să se execute arături că se accelera tăiatul şi torii, iar miine, sîmbăţă, al­
celor rezerve calităţile "bunu­ rarea rezultatelor pozitive acestor neajunsuri, va fi ternice, la fracţiuni de se­ conducere şi specialiştii au pe 969 ha din cele 1 413 pla­ transportul cocenilor la coo­ te 3 perechi de ţineri vor
rilor de consum, de a crea — car?, iţiră îndoială, sînt necesar să se acorde o a- cundă una de alta, care organizat temeinic' munca nificate pe întregul consiliu. perativele din Gristur, Hă- păşi alături în viaţă. @ la­
prodyse complexe' necesa­ mult " mai ' * numeroase — tenţie deosebiţi activităţii creează impresia unei sin? ppnţru elibepar®?. terenului, Numai într-o singură zi, me­ rău "şi " Bîrcea Mică, unde tă numele celor care, de cî-
re satisfacerii’ " cerinţelor pentru a sublinia că mari de cercetare şi explorare gure explozii. După 15 mi­ s-a asigurat ¿■ont larg de canizatorii Pavel Popa, ion mai Şînt ocupate cu coceni teva zile, formează o fami-
crescînde ale populaţiei. „rezgrve locale" aşteaptă prin atragerea unui număr nute, artificierul, împreună lucru pentru mecanizatori, Pescar, Gavrilă Caşvân, Oli­ suprafeţe cuprinse între 1Ô şi Ije : Rpdica Lazăr şj Victor
Aşadar, o primă trăsătură, să intre în circuitul econo­ cît mai mare de specialişti. eu şeful brigăzii, verifică rezuRaţgle la executarea a- viu Luca, Octavian ‘ Sav, Va- 30 ha. In unitatea noastră — Lungu, Valeria Hogman şi E-
de bază am spupe, a eco­ mic, să-şi răsfrângă valo­ De pildă, cadrele şi cate­ ce s-a întîmplat în abataj. răţurilpr sînt p.e măşuţ-a pre­ sile Adam, Marin Raica, Â- spunea Korosi ' Adalbert, mij Cobliş, Violeta Fiorica
nomiei " locale," care "derivă rile încremenite în ele de drele din cadrul institutelor A fost smuls cam un me­ ocupărilor şi eforturilor de­ lexandru Bob, lucr-înd gru­ preşedintele G.A.P. Hărău — Moţea şi Dumitru Jinga,
din raţiunea existenţei sa­ ani aşupra bunăstării noas­ de mine Petroşani şi de tru din stratul întunecos de puse de cooperatori şi meca­ pat cy tractoarele, au făcut bliberarea terenului a întîr- Georşeta Clara Cşinady şi
Mifiail Ivănescu, Romapiţa
le, este aceea de a comple­ tre gconoipice. "‘Astfel, prin şubingineri de ' la" Hunedoa­ Gărbune. După încă puţin nizatori, de toţi factorii de ogoare ţje toamnă la G.A.P. ziat din cauză că unii coo­ ¡f şi Mihai Mgrcjuş, Maria
tă şi ’întregi' activităţile în­ importante eforturi finan­ ra ar putea studia şi re­ timp, vin şl ortacii şi încep răspundere. Banpotoc, în tarlaua Câpîlna, peratori ca lacob Ţăndău,
treprinderilor ' republicane, ciare' — nupiai în ultimii zolva teme de maximă im­ separarea sterilului şi în­ încheierea executării -ogoa­ pe o suprafaţă de 15 ha. La Visalon Căzu, Iosifena Pîrvu { urian şi Anton Gergely...
Tuturor - multă fericire, să­
prin realizarea unor pro­ doi ani acestea se cifrea­ portanţă pentru economia cărcarea cu cărbune a era-, relor "pe toate suprafeţele această unitate mai sînt de şi alţii — care, cu toate in­
ducţii diversificate, adapta­ ză la peste 4 milioane lgj loeală.' ţerului, care îl transportă planificate în. cooperativele executat araturi pe aproape sistenţele noastre, n-au tă­ nătate şi succes în viaţă I
-
bile 'la'' cerinfele pieţei in­ — cercetările geologice au Importanţa valorificării docil, cu scocurile şale, pî­ agricole de producţie din Ar- 35 ha. Tovarăşa Maria Ma- iat nici acum cocenii. NAŞTERI • După o zi
terne §au estficne- descoperit că pămîntul hu- bogăţiilor judeţului, a dez­ nă la rostogol. Cînd cra­ hia, Popeşti şi Bejan consti­ ga, inginer şef al unităţii, Toţi cooperatorii şi me­ deosebit de ra-dn|că - du­
S-a observat o preocupa­ nedorean conţine milioane voltării în perspectivă şi terul rămîne „în urmă", tuie un exemplu concludent sublinjy că mai sînt încă 30 canizatorii şţnt chemaţi să
cînd
la
re, dip se în cp mai sporită, de tope dg roci bazaltice, înfloririi economiei locale, i se mai adaugă scocuri, în în aceastij privinţă. In ace­ ha' eliberate şi se lucrează depună ţoyte forţei?, şă fo­ minica trecută P?ya au
maternitatea
din
din partea industriei' locale apdezite şj diabaze', calcşre rezidă şi în faptul că a- aşa fel' incit încărcarea să laşi timp, trebuie subliniată intepş la tăierea şi trans­ losească din plin timpul bun vă'ztţf lufbina zifei 8 cop|i,
atît în direcţia' valorificării comune, calcare dolomitice, ceastă problemă a figurat se facă cu uşurinţă. ca deosebit de eficientă mă­ portul cppenilor de pe ulti­ dg iyeru în cîmp şi imjlQO- in următoarele două zile
resurselor locale şi a deşe­ pajcftă, beptpnită, pjşipuri la loc de frunte pe agendă Şi aşa, într-o stxînşă co­ sura luată de consiliul inter- mele suprafeţe de teren. cele de care dispun, pentru S-.QU mai născut. 5 ^ a fetiţă
urilor, cît şj îp diversifica­ şj agregate de rîu etc. La de lucru a celei de a laborare, artificierul împre­ cooperatist şi S.M.A., de Cu rezultate hune se pre­ ea ogoarele de toamnă — lu­ şi 4 bâieţi. 9 lată şi numele
1
rea produselor crpate. De acestea 'se adaugă celelalte XXII-a sesiuni a Consiliu­ ună cu oamenii acestui comun acord cu organele lo­ zintă şi cooperativa agricolă crare de mare importanţă în micuţilor : Rozalia Polgar,
pildă, îp cadrul pamupii rpa- bunuri, tot locale, care pot lui popular judeţean. Mă­ Golgoţ al anului 1973 des­ cale de partid şi de stat, d? de producţie din Deva, un­ obţinerea de recolte bogate loan Neagu, Cristian Stiopa,
tepialei.or de conşţrucţii se fj ’ creat? prin unităţi ale surile stabilite în acest fo­ făşoară, zilnic; în adine, a "se lucra cu tractoarele gru­ de s-au făcut. ogoare pe 3pl — să fie cţt mai grabnic în­ fylircea Boda, Ştefan Kaş-
realizează 40 de sortimente cooperaţiei de consum şi rum, care au devenit obli­ o luptă dîrză pentru a pate în nnit&ţile Cgre au cel ha din 377 şi cea din Şoirnuş, cheiate în toate unităţile a- ler. • La Spitalul din Hune­
de produse ca : sorturi de meşteşugăreşti, existînd o gaţie pentru colectivele u- smulge din nemişcare cît fp'ai mare front de lucru şi care mai are de făcut arături' gricole socialiste. doara, s-au născut în prime­
agregate peptru betoane bpgpţă ţradiţie fp meşteşu­ niţăţilor economiei locale mai mult cărbune şi a-l suprafeţe de ogorîţ, oferind le trei zjle ale săptămînii 15
superiomp, dîverşe câr|*mizi, guri dg o poare frumuseţe şi alte organe, sînt de na­ scoate la „ziuă", unde este în ‘ acest fex posibilitatea ce­ copii - 9 băieţi şi 6 fetiţe,
cahie' de" teracotă, cale"cre- Re aceste pămînţpri. tură §ă impulsioneze dez^ atît de aşteptat şi preţuieş­ lorlalte unităţi pentru a eli­ Să crească mari, să a-
uzeţ, ş'tîlpî" cbeşqane şi par, pentru înflorirea, în yolţ.are.a acestei activităţi, te atît de mult. Valoarea bera terenurile ocupate de Deschiderea microstapnii ducă numai bucurii părinţi­
grinzi 'dip beton"'aripat, în- adevaraţpj sens al cpyîn- s-o ridice pe trepte de în­ acestor bucăţi de „ere" în­ coceni, Această măsură a lor I
ţocuiţoD, ’ calcar efc. etc. D? tiolui, a economiei npgşţre florire conform sarcinilor depărtate o dau oamenii, permis, totodată, folosirea cu
asemenea producţia extrasă locale, se cer rrţai îiîtîi e- majore trasate de conduce­ minerii Văii Jiului, care randament sporit a tractoa­ COMERJUL • Miine, 10
şi valorificată de unităţile lirpÎPŞte o ş?rjg d lipsuri rea d? partid şj de stat, s-au impus pentru totdea­ relor, precum şi posibilita­ permanente a Filarmonicii noiembri?, S? vor deschide,
e
Idpale'aţinge volumul de Şi Bfltifipeli care mai sînt una ca cel mai dîrji şi au­ tea exercitării unui control după inventarul efectuat în
1,'2 "rpilîpane tone, urmînd prezenţe, pin păcate, în a- M. MAR|N permanent şi eficient din cursul săptămînii, următoa­
tentici eroi ai aricârşi scri­ partea specialiştilor asupra de stat din Cluj
eri. calităţii lucrărilor. Proce- rele magazine ale întreprin­
derii comerciale locale pen­
Continuînd seria impor­ nu, „Quo Vadis Terra" de tru produse industriale De­
—7- — va : magazinul de mercerie
tantelor manifestări pe care Junger şi altele.
Filarmonica de stat din Poncepuţă la Londra, în nr. 41 din str. Lenin, maga­
In zilele de 9 şi 10 noiembrie, ÎQ tarea ştiinţifică în învăţămîntul zinul general nr. 8 de pe
r
sţitpţpl de sutţingineri din Hung Sub auspiciul ideii integrării învăţămîntului superior eş'tV dirijată de organiza­ Cluj le oferă lunar melo­ anul 1736, cantata pentru strada 23 August şi ma­
r
doară' pste gazda celei de a XII a ţiile ţie mâşă, de Âsbciaţia' Studen­ manilor din municipiul De­ Solişti, cor şi orchestră gazinul de confecţii nr.
r
Conferinţe naţionale a cercurilor ţilor Comunişti, şi eşţe sprijipiţă şi va, concertul inaugural al „Alexander’s Fcast" a fost 52 din Simeria. © De
şţnnfiîjce studenţeşti — secţia în- cu cercetarea şi producţia condusă de Ministerul Eţiuc.aţiei şi acestei microstagiuni (care scrjsă după Oda închiriată la depozitele I. C. R. Ţ. I.
vaţămjnt ¿e şubingineri. învăţămîntului, d? cadrele didac­ va avea loc azi, 9 noiem­ muzicii de John Dryden. Deva se trimit zilnic pe re­
brie 1973, la orele ÎS) va fi
încă din timpuri stră­
Pentru a afla cîtcva dintre ca­ tice. fiii e obligatorie, nu e genera­ deschis de orchestra şi co­ vechi era cinstită şi proslă­ ţea mărfuri în valoare de
racteristicile actualei sesiuni, şcg- lă, deoarece nici sarcinile ‘ulteri­ rul filarmonicii din Cluj vită puterea pe care o exer­ circa 3 milioane lei. ® Cele
pul şi modalitatea' de "desfăşurare, à 1/7-1 etmsim oare absolvirii institutelor nu im­ sub bagheta dirijorului Do­ cită muzica asupra oameni­ 620 magazine din oraşele ju­
ne-am adresat preşedintelui "birou­ pun întotdeauna desfăşurarea unii rin Pop. lor. O străţucită ponfirmare deţului şi cooperativele să­
lui acestei secţii, prof. univ. dr. munci de cercetare. Au fost numi­ a acestei puteri a adus-p teşti qu primit în ultimele
ing. Anton Şaimac, prorectorul In.- Miwmî te cadre didactice responsabile' de In program ; Cantata pen­ însăşi fastuoasa serbare o- zile cantităţi meri de ţesă­
tru solişti, cor şi orchestră
sţitutului de şubingineri din Hvţpgr 1 CERCURILOR cercuri, care asigură teme suficien­ „Alexander’s Feast‘ . So­ ferită de Alexandru cel Ma­ turi de lină şi bumbqc, în­
r
doar?-"' te de cercetare, îndrumători şi co­ lişti : Niculina Mirea, Mi- re supuşilor săi după cuce­ călţăminte de sezon - ciz­
ordonatori ştiinţifici pentru fieca­
— Estp o ci ‘ un semn de re temă?. . Responsabilii cercurilor hai Zamfir, Ionel Pantea. rirea Persepolisului. me şi bocanci, în special —,
ns e
încredere aciirdarea titlului de SIIIIIEmil- : Programele tînărului colec­ In oda „Alexander’s Feast confecţii pentru bărbaţi, fe­
gazdă a unei aseinenea reuniuni asigură baza urmăresc tiv al corului filarmonicii pf The Power of Music", mei şi copii, haine de piele
şi coordonează şedinţele de lucru
ştiinţifice institutului din Hunetţoa- & ale membrilor cercului, studenţii din Cluj, condus de emi­ Dryden nu încredinţează ro­ bărbăteşti, lenjerie de corp
ra, âfla't iţbia Ia primă sa prpmp- suoimmi responsabili numiţi de organizaţie, nentul dirijor Dorin Pop, lul personajului principal şi articole de sport.
ţie. Care este mobilul aceştei op- mobilizează spre activitatea de cer­ se disting prin preocuparea lui Alexandru cel Mare ci,
IjHpi ? cetare. continuă de a îmbogăţi re­ prin intermediul cîntăreţului LOCUINŢA o De la în-
t— La o asemenea deeizie au conr — Integrarea învăţămîntului cu pertoriul cu cele mai valo­ grş.g Timotheuş, poetul ătri- cpputul săptqmînii şi pînă
curat,' desigur, mai mulţi fgetori : cercetarea şi producţia este favo­ roase lucrări contempora­ buie acest roí muzicii, for­ ieri, la depozitul de mobilă
rezultatele' ''profesionale, nivelul Interviu cu prof. uniy. dr. ¡ng. ANTON SAIMAC, rizată aici do însăşi plasarea insti­ ne străine şi româneşti, ca ţei ei de influenţare. Chiar din Deva au sosit, printre
calitativ ridicat şi seriozitatea pre­ prorectorul Institutului de şubingineri Hunedoara tutului în acest mare centru me­ şi cu Q serie de lucrăxi aţe din primelp mpsuri ale odei, altele, 14 garnituri d? came­
gătirii studenţilor noştri. Apoi, fap­ talurgic al ţării. Cum şe reflectă clasicilor. Timotheuş dpzvăiuie parti­ re combinate de la Hoţeg.
tul ga eie!"'foarte mulţi studenţi au acest avantaj în activitatea de zi Amintim, astfel: Simfonia cipanţilor Iq, serb.ure în ce Gherla şi Zalău, 20 bucătă­
fost integraţi în activitatea de cer­ In competiţia cu cei de la secţiile hunedorepi în această confruntare cu zi a inştituţulul, în piunce de a IX-a de Beethoven, Fan­ constă puterea muzicii: ea rii „Rodica 1 1 de la Luduş,
cetare, obţinînd rezultate apreciate dc ingineri, spre exemplu la a Xl-a naţională ? cercetare ? tezia pentru pian, cor. şi or­ poate insufla mîndrie şi cu- 5 sufragerii „Narcisa" de la
atît de organele locale de pşrUfţ p|t conferinţă 'naţională din domeniul — 14 din cele 30 lucrări anunţa­ — Avem 60 de cadre didactice chestră de Beethoven, opera faj, gingăşie şi iubire, bucur Bistriţa, 25 fotolii simple şi
şi de către minister. Şi faptul ca metalurgiei, minelqr şi geologici, te sînt ale hunedorenilor. Ele re­ asociate faţă de 30 cu funcţia dp ţie şi îneînture, compătimi­ 10 garnituri pentru hol, for­
s'întem singurul'institut de subipgi- desfăşurată acum doi ani la Pe­ prezintă cele mai bune lucrări cu bază în institut. Este asigurată, ast­ frescă pentr.u radio şi tele­ re şi durere, minie Şi răz- mate dintr-o masă rotundă
neri cape a avut q sesiune' ştiinţi­ troşani, studenţii din Hunedoara realizări practice dip cadrul ce­ fel, legătura directă a 'învăţămîn- viziune de M. Moldovaţţ, buuure. şi două fotolii. © P e lîngă
fică integrată cu' problemele de au obţinut două premii II. lor prezentate la sesiunea ştiinţi­ tului cu producţia, studenţii sînt Recviemul de Mozart, can­ Cuceriţi de frumuseţeq. acestea, pentru apartamen­
producţie, la reuşita căreia au con­ — Cine şi-a anunţpt participa­ fică integrată" care a avut loc în pregătiţi îri rezolvarea problemelor tatele „Prind visele aripi" de cîntecului, războinicii, vitea­ tele noastre, în depozitul din
tribuit cadre didactice, specialişti rea Ia actuala conferinţă, care sînt luna mai la Institutul de subin- pe care le are actualmente şi în T. Olah, „Cîntare omului" zul Alexandru, frumaasa-i Deva se mai găsesc : dor­
din producţie şi studenţi. Şi nu în domeniile abordate? gineri din Hunedoara. Temele au viitor producţia, se asigură o for­ de M. Moldovan, „Poemul iubită Thais îşi exprimă a- mitoare „Fejicia", diferite
ultiiŢjul pîrţcj, pepţru ca'metalurgia fost luate din producţie, realizate mare profesională corespunzătoare, anilor lumină" de A. Vieru. poi, pe rînd sau împreună, tipuri de biblioteci, birouri,
este' q ramură importantă în eco­ — Biroul secţiei învăţămînt de pentru producţie. Toate sînt cu a- favorizată şi de accesul studenţilor Pentru viitor vor fi in­ propriile lor trăiri sufle? cuiere pentru hol, salteli
nomia naţională, că institutul de şubingineri numit de Ministerul plicativitate practică, cu experi­ în laboratoarele uzinale ale com- cluse în repertoriul corului ieşti. „Relaxa", galerii pentru per
-‘‘ici se află pe o platformă indus- Educaţiei şi învăţămîntului a ur­ mentări, cu realizări. binaţului, dp posibilitatea efectuă­ lucrări ca: „Anotimpurile" Finalul cantatei proslăveş­ dele şi altele. © La magazi
l-rială puternică, oferind, deşi e mărit stabilirea subsecţiilor în — Din cele enunţate de dv. re­ rii cît mai eficientă a practicii. In de Haydn, „încoronarea te deopotrivă melodiile în nul „Electronica" din Dev<
'încă tînâr. experienţe bune pe li­ funcţie de lucrările anunţaţe, neri- iese activitatea susţinută desfăşu­ pluş, ritmul de dotare al bibliote­ Papei" de Monteverdi, „Dido stil „antic" cît şi melosul au sosit zilele trecute canti
nia apropierii învăţămîntului de dicînd nici un fel de restricţii te­ rată pe linia integrării învăţămîn- cii institutului cu peste 2 0QQ de vo­ şi Eneas" de H. Purcelţ, „nou". tăţi considerabile de becui
nevoile producţiei, matice. In cădrul cglor două şub- tului cu cercetarea şi producţia, lume pe an conferă noi perspecti­ „Balada sirenei" de Glodea- <je diferit? mărimi, baterii
secţii stabilite — tehnologie şi e- Prof. TIBERIU BARDAN
— Ce «aduce nou actuala Confe­ lectromecanică — studenţii din participările cu lucrări la diferite ve documentării teoreţice şi pre­ fiare de călcat, aparate di
-
rinţă naţională a cercurilor ştiin­ Reşiţa, Cluj, Bucureşti, Baia Ma- sesiuni ştiinţifice fiind tocmai încu­ gătirii de zi cu zi a" studenţilor. A radio şi televizoare.
ţifice studenţeşti ? Fe. Iaşi, Ploieşti, Hunedoara vor nunarea acestor preocupări. V-am dăugăm aici şi darea în folosinţă
CONTRAVENŢII
Aflîn
©
— Este pentru prima dată cînd prezenta lucrări din domeniul teh­ ruga să vă referiţi mai pe larg la a celor 15 noi laboratoare, modern du-se la un botez şi consu
experienţa pe care Q aveţi în a-
se separă şi se face şecţia de sub- nologiei sidefurgice, construcţiei ceaştă direcţie. utilate, a inaugurării în curînd a mind multă băutură, Viore
ingineri, aceasta" cu " scopul de a de maşini.’ tratamentelor termice, unei moderne ţiale tehnologice. Şţjtey din Deva, strada Qi
stimula şi' mai mult aGtivitâţeâ" d.e laminarii, prelucrării prin aşchipre — In cadrul institutului nosţru Sînt doar cîtevp dintre preocupă­ (bitrie Cantemir, nr. 17 A
cercetare la acest nivel. A fost, de la rece, industriei uşoare, electro­ funcţionează trei cercuri ştiinţifice: rile şi prerpişgle care au favorizat
furnale şi oţelării, electromecanică o prezentare serioasă la actuală a încercat să-şî „rezolve" u
fapt, o necesiţate impusă de nu­ mecanicii miniere, metalurgice, pe­ metalurgică şi deformări plastice şi Conferinţă naţională a cercurilor nele neînţelegeri mai vech
meroasele lucrări bune realizate Şi troliere ş.ş. tratamente teFmiee, toate eu eîte ştiinţifice studenţeşti. In ziua de 6 noiembrie de stat. Din 1967 lucrează avute cu un vecin. A sări
pînă acum de şţydenţii şubingineri. — Care este prezenţa studenţilor două subsecţii. Deocamdată cerce­ II-IANA 1-AŞ.cy a.c., după o lungă şi grea în cadrul Uniunii judeţene lovească cu cuţitul p<
suferinţă, a încetat din via­ a cooperativelor agricole B.T., stricînd toată petrece
ţă tovarăşul Ion Cîmpeanu, de prpducţie, ypd? desfă­ r?a şi conturbînd liniştea
activist al Uniunii judeţene şoară o activitatg rpdnică. Şî-a primit însă şi „plata'
1 1
......... 1 .... ... . ■ — a cooperativelor agricol? Pentru munca desfăşura­ pentru fapta Igi, Jg baze
de prgdugţie. tă a fost distjns cu ordine Decretului nr. 153, art. 2, li-
Născut Ia 20 aprilie 1929,
©
Tot
pentru
un
(Urmare din pag. 1) este necesar să dispună de în comuna Teiuş, judeţul şi medalii alé Republicii tera a. provocat iytr-un lo­
scarţdal
Socialiste România.
colecţiile tuturor ziarelor şi
zat, în întreprinderi, dezba­ Cabinetele de ştiinţe sociale sa se revistelor de specialitate sgu. Alba, Iop C}mp?şnU a cu­ Amintirea lui va rămîne cal public a fast amenda
teri Re marginea temei „Ca­ cu profil pplUicQ-icleologic, de noscut din copilări? exploa­ neştearsă în niemorţa tova­ şi Antoniu Balaj din Cris-
tur.
litatea produselor — cerin­ o bibliotecă, ori cel puţin de tarea Ia care erau supuşi răşilor de myncă, a celor
ţă majoră a fiecărui salari- manifeste ca instrumente de lucru o microbibliotecâ sau ştand oamenii muncii în regimul ce I-yu cunoscut şi cu care
PROCESE © Tribunalul ju-
!
at ‘. ' ' " de cărţi aoclal-politice, con- burghezo-moşigreşc. Fiu de a muncit împreună. Beţpaţl Hunedoara, prin
muncitor ceferist, el însuşi
Rezultatele pozitive obţi­ ţinînd cele mai noi apariţii muncitor la Atelierele UN GRUP sentinţa penală nr. 96/1973,
nute pînă în prezent şi mai editoriale, o gamă cît mai C.F.R. Simeriţj, a fost pro­ DE TOVARĂŞI a condamnat fa pedeapsă
cu seamă neajunsurile care în activitatea de propagandă variată de seturi de materi­ movat, din 1956, ca afcţivist capitqlq pe inculpatul reci­
$râu" şeţfmalat pun cu acui­ ale didactice pgrmaneţi'ţ ac­ de partid. DuRă această da­ P divist Median Goiceanu
tate problema ca toate cabi­ instrumente de lucru în do­ gătite, ideologic şi profesio­ ferinţele, simpozioanele, con­ tualizate, anumite documenta­ tă, îndeplineşte o şegină de Innţormîntarea are Ioc pentru omor deosebit de
netele de ştiinţe sociale să meniul propagandei. nal, cu aptitudini şi experi­ sultaţiile, dezbaterile, piai re şi bibliografii tematice şi funcţii pe linie de partid şi astăzi, ia oralp 14,3Q, la ci- grav, infrqcţiune prevăzută
se manifeste în deplinătatea enţă în munca de propagan­ ales cele pe bază de caz, un minimum de mijloace au^ miţiryj (lin oraşul Şiţyeria. şl pedepsită de art. 174,
valenţelor lor educative, să Este necesar să fie accele­ dă. Acest colectiv este che­ sînt doar cîtevp dintre acţi­ dlo-vizuale. Dotarea tabine­ 176, lit. b, Cod penal.
desfăşoare o activitate in­ rată munca de organizare mat să sprijine efectiv îp- unile propagandistice care, telor de ştijbţg sociale cu Intr-o _ seară, acesta a pă­
tensa' "şT 'multilaterală,' des­ propriu-zisa “a cabinetelor'"de treaga activitate, ideologică şi de acum îpaiyţe trebuie şă materiale, cu grafice care să Suportul temeinic al depăşirii truns în locuinţa soţilor Eca-
chisă permanent cerinţelor ştiinţe sociale, de perfecţio­ 'politicor.e.ducativâ. Aceasta se desfăşoare în şi prin cabi­ ilustreze problgiRg şl situa? terina şi . Crăciun Rostaş, din
în neîncetata înnoire a pro­ nare a activităţii lor. Aceas­ presupune ca consiliul de netele de ştiinţe sociale. A- ţii locale, referitoare la în­ Deva, str. Rîndunicii nr. 20,
pagandei de partid. ta înseamnă ca fiecare cabi­ şadar-, cabinetul de ştiinţe deplinirea sarcinilor din pla­ veniturilor planificate din zootehnie b_ăţrini de peste 70 ani, uci-
Concepute ca instrumente net să fie conceput şi orga­ conducere al cabinetului să sociale nu se reduce doar la. nul cincinal, este un alt aş- gîndu-i cu scopul de a-i je­
lucreze pe baza unui pro­
nemijlocite ale unui sistem nizat în funcţie de posibili­ gram de activitate în care acea încăpere ai cărei pereţi pect al acţiunii ţi? dezvoltare (Urmare din pag. 1) peste o jumătate de milion i fui. _ Sentinţa a fost confir­
modern de informare şi do­ tăţile reale existente, ba- să se prevadă principalele sînt, în cele mal dese cazuri, a bazei materiale a acesto­ ! de lei venituri.’"’ Totodată, { mată de Tribunalul Suprem
ra.
cumentare al lectorilor, pro­ zîndu-şe îndeosebi pe forţele frumos ornamentaţi cu di­ ducţia mşrfă — pare în ul- de la specjş oyine s-au re- j al R.S.R. Cererea de graţie­
pagandiştilor, conferenţiari­ materiale şi umane proprii, acţiuni pe care le va între­ ferite materiale ' ilusţrative Existenţa la fiecare cabi­ | Urnele zile a marcat o creş- alizât peste 300 000 lei, din j re a condamnatului fiind
lor şi agitatorilor, a tuturor pe valorificarea lor cu ini­ prinde. Consiliul de conduce­ (deşi asigurarga acesţui com­ net de ştiinţe sociale a unui | tere, de peşte 10 la şută — vînzarea linii, brînzei şi a j respinsă de Consiliul de
re ai cabinetuluj trebuie să
ţiativă şi răspundere. Cabi­
cadrelor care lucrează în se sprijine pe un larg activ, partiment de informare şi material ilustrativ cţt mai : s-ay luaţ o serie de măsuri mieilor la complex. In to- j Stat, sentinţa a fost execu-
domeniul propagandei, cabi­ netul de ştiinţe sociale tre­ documentare cu toate materi­ bogaţ pg probleme Ipcale, : Intre care amintesc: ioti- ţată. © lefi, la Judecătoria
netele de ştiinţe sociale au buie înţeles ca un organism format din corpul de propa­ alele şi mijloacele necesare specifice, conferă propagan­ j zarea a 100 vaci care sînt tal, din zootehnie avem pla- ; Devq, printre procesele a-
nificat să obţinem 1 950 000 j
gandişti şi grupurile de agi­
ca sarcină principală să con- specializat pentru a concepe tatori, din muncitori frun­ trehuie să constituie una din dei de partid, muncij ideolo­ j hrănite în stafeylaţjg cu fu- flate pe rol au fost şi cele
trihuie în mod direct la îm­ şi coordona nemijlocit învă- taşi, tehnicieni, ingineri, e- preocupările importante ale gice şi politico-educative în I raje suculent? şi grosiere, !?ţ venituri, di.ţx care s-au I ale numiţilpr Petru Băţă-
bunătăţirea activităţii ideolo­ ţămîntul de partid şi al conomişti, cadre didactice, consiliului de conducere al general eficacitate sporită j în star? preparată, stabili- realizat aproape 1 900 000 j tfln - pentru infracţiune sil­
gice şi politico-educative U.T.C., propaganda prin con­ cabinetului şi ale organului tocmai prin această legătură i rea unor raţii' ’ ’echilibrate, lei, exis.tţhd eobdiţii să de- j vică, Vasile lliaşa — pentru
pentru formarea şi dezvolta­ ferinţe. Cabinetul de ştiinţe care să fie permapent antre­ respectiv de partid). Ceea ce cu viaţa. Această caracteris­ j controlul riguros al progra- păşim substanţial prevederi- j lovire, Elena Vî’|cqn - pen­
rea conştiinţei socialiste a sociale trebuie să fie, aşa­ naţi în activităţile iniţiate. se cere în mod deosebit în tică, deosebit da actuală, a j mului de lucru în fprmă le. Retribuirea îngrijitori- i tru insultă.
oamenilor muncii. Pornind dar, un organism viu, dina­ Programele cabinetelor de etapa actuală este examina­ legăturii nemijlocite cu pre­ ! şi altele. De asemeneş, ne lor în acqrd global îşi şpy- I
de la obiectivele pe care le mic, a cărui organizare şi ştiinţe sociale trebuie să cu­ rea exigentă a fondului exis­ ocupările şpecifice diferitelor j preocupăm de finalizarea O? hotărâtor cuvin tul. In j ULTIMA PRA © Descope­
urmăresc, de la rolul şi a- funcţionalitate să conste, îna­ prindă activităţi variate, di­ tent şi ' completarea lui ope­ categorii de oameni ai rptu)- | alimentării cu apă a fer­ medie, lunar, îngrijitorii pîş- j riri senzaţionale îh domeniul
tribuţiile ce le sînt conferi­ inte de toate, în existenţa ferenţiate, atît sub aspectul rativă cu ceea ce este nece­ cii, trebuie s-o, doţnudească mei şi de darea în folosin­ tjgă, în fyncţţe de produc- I telefonie! în municipiul Deva.
te şi, în special, de la expe­ unui colectiv — consiliu de conţinutului cît şi din punct sar şi posibil în acelaşi timp. fiecare cabinet de ştiinţe so­ ţă cît mai repede posibil a ţiile ce ie obţin, cîte 1400^ j Ridici, receptorul, nu vine to­
rienţă acumulată, se impune conducere — alcătuit din oa­ de vedere al formelor şi mo­ ciale care se vrea şi trebuie grajdului pentru 200 capete 1600 lei. îngrijitori cy Iş- i nul. Dacă vine tonul, numă­
stabilirea sau. mai bine-zis, meni care muncesc în con­ dalităţilor de realizare. In­ In afara documentelor de să fie cu adevărat un mij­ vaci. tinica Jimboreanu. Saveta I rul nu se formează. Dacă se
precizarea unor coordonate ducerea organi?aţiilor de formările politice curente şi partid, care reprezintă prin­ loc modern şi eficace în sis­ Costea, Viorel Ardean şi al- i formează, se foffnează gre­
Un aport de seamă la
de ordin organizatoric şi partid, U.T.C., sindicat şi fe­ de sinteză, desfăşurate sub cipala sursă de informare şi temul muncii de propagan­ sporirea veniturilor fermei ţii au obţinut fiecare de la | şit. ® lei totul de la capăt.
funcţional care să le permită mei, lectori şi propagandişti, formă de întrebări şi răs­ documentare pentru lectori loturile lor peste 20 000 1 ■ Ridici receptorul, dacă...
să se manifeste ca adevărate cadre didactice temeinic pre­ punsuri, expunerile sau con­ şi propagandişti, acest sector dă. revine crescătoriei de pă- lapte, avînd condiţii să de- !
Şârl, de undg ş-au încasat păşească planul anual. REPORTER
.....