Page 34 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 34
w>Mtraa-«t*Aii^»»i»«»Sa«B«Mi»«Mgaia«S5Wa»aiBaiBM»liMBBUMB>^^ ’''
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 858 © SIMBĂTĂ 10 NOIEMBRIE 1973
VSiSTWBD
Cinci decenii de existenţă a întreprinderii „Vidra“ Orăştie
ABNEGAŢIE Şl DĂRUIRE MUNCITOREASCĂ
în Înfăptuirea programului partidului
Colectivul nostru Etuiversează astăzi o jumătate de precedent în trecutul şi actualul cincinal. In cincinalul
veac de la înfiinţarea fabricii, moment care marchează trecut producţia întreprinderii s-a dublat, iar exportul a
50 de ani de activitate în domeniul industriei blănăriei, atins valori de peste 12,6 ori mai mari. O semnificaţie de
la dezvoltarea căreia mţuncitorll şi specialiştii de la „Vi osebită o au realizările din primii trei ani ai cincinalului
dra“ au adus o contribuţie de seamă, rldicînd meşteşu actual. Comparativ cu anul 1970, în prezent realizăm o
gul blănăritului la rangiul de adevărată artă. producţie mai mare cu peste 87 la sută, în timp ce pro
Jubileul semicentenarului găseşte colectivul nostru ductivitatea muncii a sporit într-un ritm mediu anual de
angajat plenar, cu totalitatea energiilor sale creatoare în aproape 10 la sută. Am ajuns să prelucrăm anual mai
întrecerea generală a cldisei muncitoare pentru îndeplini bine de 3 milioane şi jumătate de piei, să le încorporăm
rea cincinalului înainte de termen, pentru a da viaţă po în produse de înalt nivel calitativ şl competitivitate pe pie
liticii şi programului partidului. ţele externe, fapt care ne-a dat posibilitatea ca în fiecare
Privind retrospectiv drumul parcurs de „Vidra“ în an din acest cincinal să dublăm volumul exportului în
decursul existenţei sale, 'avem în faţă imaginea vie a mo condiţii de eficienţă ridicată.
dulul minunat în care se înfăptuieşte politica partidului Din cifrele şi faptele pe care le-am prezentat rezultă
de amplasare armonioasă, raţională a forţelor de produc cu claritate că deşi aniversează 50 de ani, întreprinderea
ţie pe Iratreg teritoriul tării, de accelerare a progresului noastră nu numai că n-a îmbătrînit deloc, dimpotrivă, a-
economic .şi social, de dezvoltare impetuoasă a tuturor bia astăzi fabrica şl colectivul ei se află în plină tinereţe,
localităţilor , de ridicare generală a bunăstării întregului în etapa dezvoltării şi înfloririi. Toate acestea le datorăm
-
popor. : v oamenilor, muncitorilor zilelor noastre, crescuţi şl educaţi
Această ascensiune ■viguroasă a început şi la „Vidra" de partid, conştienţi de rolul lor economic, politic şi soci
odată cu asctul revoluţicttiar al naţionalizării. Aici, ca şi al ce-1 ocupă în întreprindere.
în celelalte întreprinderi, naţionalizarea a constituit o a-
Cu aceşti oameni înaintaţi păşim cu încredere în vii
devărată descătuşare a fqrţelor muncitoreşti creatoare în tor, angajîndu-ne cu deplinătatea forţelor de care dispu
că în primul an de la preluarea fabricii de către munci nem la îndeplinirea cincinalului în patru ani şi jumătate,
tori, cu toate greutăţile întîmpinate — lipsă de materie
primă, utilaje, personal — planul anual a fost îndeplinit la ridicarea activităţii întreprinderii la nivelul marilor
exigenţe ce ne stau în faţă. Sîntem ferm hoţărîţl ca fie
De atunci şi pînă astăzi, îndeplinirea şi depăşirea planu
rilor de producţie a devenj't o chestiune de cinste şi dem care dintre noi, la locurile noastre de muncă să manifes
nitate pentru colectiv.' tăm o exigenţă sporită faţă de calitatea produselor, faţă
yorbesc în acest sens,’ cu o mare forţă evocatoare, da de folosirea raţională a materiilor prime şi materialelor,
tele bilanţului cu care me înfăţişăm la acest jubileu.' In pentru utilizarea raţională a spaţiilor de producţie, a ba
al 50-lea an de existentă; întreprinderea noastră reali zei materiale de care dispunem, a tuturor resurselor în Secţia confecţii blană, la fel ca toate compartimentele productive ale întreprinderii, se caracterizează prin condiţii optime
zează o producţie care întrece de 80 de ori pe cea reali vederea ridicării eficienţei economice. de lucru pentru cel ce realizează producţia.
zată în 1948. Practic, putem spune că astăzi realizăm în La jubileul semicentenarului, comuniştii, întregul nos
numai 3 zile şl jumătate întreaga producţie din anul naţi tru colectiv îşi reafirmă hotărîrea de neclintit de a înfăp
onalizării. Distanţa enormă cţare ne desparte de acel an ’48 tui exemplar politica şi programul partidului, de a face
este puternic ilustrată de dinamica accelerată a tuturor totul pentru a ne aduce întreaga noastră contribuţie la re
indicatorilor. Prin materializarea unui important volum de alizarea cincinalului înainte de termen, la progresul şi B In cinstea aniversării se an al cincinalului precedent,
investiţii destinate dezvoltării şi modernizării fabricii, va micentenarului, colectivul fa B I L A N Ţ Numai in 1973, livrările la ex
loarea fondurilor fixe a crescut de peste 10 ori, numărul propăşirea patriei. bricii „Vidra" raportează în port reprezintă dublul realiză
de salariaţi şi productivitatea muncii sînt în prezent mai deplinirea şi depăşirea tuturor rilor din anul trecut.
mari de 23 de ori şl respectiv de peste 4 ori, iar acu BENEDIC ROŞIU prevederilor de plan pe pri B Ritmul rapid de creşte
mulările înregistrează un salt de aproape 60 de ori. secretarul comitetului de partid mele 10 luni ale acestui an. re a livrărilor pe pieţele ex
Ritmurile alerte de dezvoltare, caracteristice pentru Ing. IOAN PROBSDORFER Valoarea producţiei industria SĂRBĂTORESC terne creează condiţii ca
toţi anii industrializării Socialiste cunosc amplificări fără directorul întreprinderii „Vidra" Orăştie le suplimentare se ridică la prevederile la export stabilite
aproape 2 milioane lei. Pro pentru anul 1975 să fie reali
ducţia realizată in acest zate cu cel puţin un an mai
timp este superioară cu a- devreme.
proape 50 la sută celei înre cinilor lunare, trimestriale şl 50 de zile mai devreme, cre-
gistrate in perioada corespund anuale, colectivul fabricii a a- indu-se condiţii pentru livra H in prezent, cea mai mare
zâtoare a anului trecut. cumulat un spor de producţie rea suplimentară la export a parte din export se efectuea
in valoare de 14,5 milioane a unui volum de produse in va ză pe pieţele ţărilor puternic
H Folosirea cu randament lei, inregistrind un substanţial loare de peste 2 milioane lei dezvoltate, ceea ce face ca
sporit a maşinilor, utilajelor şi avans pentru îndeplinirea cin valută. fabrica să exporte peste 90
spaţiilor de producţie, orga cinalului înainte de termen. 0 Cei 22 de reprezentanţi la sută din produsele sale pe
nizarea superioară a produc ai firmelor străine care au vi relaţia devize libere. Valuta
ţiei şi a muncii, utilizarea ra E3 Sporirea productivităţii zitat fabrica in acest an, pre încasată in devize libere a
ţională a timpului de lucru muncii, reducerea generală a cum şi alţi beneficiari de pes crescut în perioada trecută din
au ridicat la cote superioare cheltuielilor de producţie, o- te hotare, pe deplin satisfă acest cincinal cu 252 la sută.
rodnicia muncii celor 1 350 de norarea integrală a contracte
salariaţi din fabrică. In acest lor economice şi folosirea efi cuţi de calitatea produselor H Un salt considerabil îl
cientă a fondurilor de produc şi promptitudinea livrărilor, au înregistrează eficienţa expor
an, pe această cale, fiecare
salariat a. realizat in plus fa ţie au determinat numai in încheiat noi contracte cu fa tului. Numai in ultimii doi
ţă de plan o producţie in va primele trei. trimestre ale anu brica. Astfel, exportul va creş ani, cursul de revenire brut
loare de 7 380 lei. lui obţinerea a peste 550 000 te in anul viitor cu peste 10 a fost îmbunătăţit cu 35 la
la sută. sută, sporind corespunzător a-
0 De la începutul cincina lei beneficii suplimentare.
sa Volumul exportului din portul fabricii „Vidra" la creş
lului şi pînă in prezent, prin 13 Sarcinile anuale de ex acest an esie mai mare cu terea resurselor valutare ale
depăşirea sistematică a sar port au fost indeplinite cu 273 la sută faţă de ultimul ţării.
PETRU ARGINT ELENA MAFTEI GHEORGHE BUDULA MARTA BRINDUŞA
brigadier coordonxUor muncitoare brigadier tortator semifabric&te
In acest an — 1973 —, torii, pe întregul flux de
cînd „Vidra“ Orăştie îşi a- fabricaţie, acordînd atenţia
Pentru identificarea ră- tor pe măsura trecerii ani „FAVIOR“ niversează semicentenarul, cuvenită calităţii. Urmări
dăclnlor propriu-zlte ale lor, poposeşte în 1918 blă- cînd îşi face bilanţul suc rea calităţii pleacă de la
actualei fabrici „Vidra", narul de lux loan Secheli, ceselor înregistrate şi pri sosirea şi recepţionarea ma
sau mai bine-zis a întti- şi deschide un mic atelier O MARCĂ CU PRESTANŢĂ veşte optimist în viitor, teriei prime, sortarea şi de
lor „semnale" care preves de blănărie şi cojocărie. ✓ ’ destoinicul ei colectiv şi-a pozitarea ei, apoi pe toate
teau concentrarea şi orga După 4 ani, în 1922, fabrica a împlinit o vîrstă considerabilă, asumat un însufleţitor an fazele procesului de pro
nizarea prelucrării pieilor Secheli cumpără de la — Deplina eficienţă economică a acti gajament : îndeplinirea cin ducţie, pînă la produsul fi
şi blănurilor în Orăştie, Wagner Guşti casa şi gră vităţii de la „Vidra” Orăştie — oglindită ea trebuie să întinerească mereu, să se cinalului în patru ani şi ju nit, cu marca „Favior" în
şi de faptul că numai în 10 luni din a-
autoperfecţioneze. Ţin să precizez că a-
trebuie făcut un „foraj" dina unde, mai ttrzlu, va cest an jubiliar volumul acumulărilor su cest fapt îl constituie şi obiectivul cen mătate. Hotărîrea, nornită scrisă pe el. In ultima vre
adine în istoria oraşului, plimentare depăşeşte cifra de 3,5 milioa tral al muncii noastre politico-organi- din dorinţa unanimă a me am întărit considerabil
încă din secolul al XlV-lea, fi construită fabrica de ne lei — derivă mai ales din mulţimea zatorice, al activităţii agitatorilor, agita muncitorilor, tehnicienilor exigenţa controlului de ca
Orăştia este consemnată blănuri Actuala fabrică şi inginerilor de aici litate, am introdus şi ge
relaţiilor comerciale pe care colectivul ţiei vizuale, al adunărilor noastre de de a-şi aduce din plin con neralizat metoda autocon
nostru le-a încheiat cu partenerii străini partid, sindicat şi U.T.C. tribuţia la dezvoltarea e- trolului. Atenţia ce se acor
— ne spunea cu vădită satisfacţie tova Cele relatate se fac vizibile la fiecare conomiei naţionale, se spri dă pregătirii profesionale a
răşul inginer loan Probsdorfer, directorul pas, sub diverse aspecte. „Vidra“ dispu jină pe suportul solid al muncitorilor, utilizării unor
ne de hale moderne, spaţioase, apărute
fabricii. Şi cred că nu mai e cazul să a-
CIME din mintesc că actualmente produsele „Fa- recent în fluxul perfecţionării întregii realizărilor obţinute în ul maşini şi tehnologii moder brigadier coordonator
REMUS BOTA
timii ani, îndeosebi în cei
ne de fabricaţie va condu
activităţi. Dispune de un atelier de cre
vior” : hainele de blană din moareuri,
hainele de karakul, cele de imitaţie nu- aţie — unde se stabileşte cu migală no doi ani şi 10 luni din ac ce la creşterea în continua-
ua linie a diferitelor produse. Şi dacă
tria, cunoscute sub denumirea monton-
ISTORIA FABRICII prezente nu numai la marile expoziţii ih- progresul în privinţa noilor confecţii din
dore, cele din blănuri semiînnobilate, sînt
blănuri a marcat în ultimii ani o dina
ternaţionale dar şi în vitrinele magazine mică medie anuală de peste 15 la sută,
lor din aproape toate ţările Europei şi urmînd ca în 1975 ponderea acestora să Chemare entuziastă,
Americii. La drept vorbind, aceasta ne reprezinte peste 64 la sută din totalul
solicită din plin efortul, dar faptul ne producţiei, un merit aparte revine toc
în documente ca un pu „Vidra“ i-a format din este din plin răsplătit de fiecare dată mai colectivului atelierului de care vor angajament colectiv
ternic centru meşteşugă acest „embrion", pe locul cînd mai cîştigăm un partener. beam.
resc. Intre cele 19 bresle, atelierului încropit în casa Pentru a ajunge la această realitate In anul jubileului „Vidra” care s-a
figurează şi cele care se lui Guşti. In 1938 apare, „Vidra“ a parcurs un drum de peste do făcut cunoscută în alte douăsprezece ţări
referă la meseriaşii ce la intrare, întîia firmă a uă decenii, în tot acest răstimp faptul — triumfă în propriile-i realizări. Inde-
folosesc ca materie primă fabricii : „loan Secheli — prestigios înregistrînd o dinamică demnă plinindu-şi exemplar sarcinile pe 10 Cincinalul în patru
pieile şi blănurile. Astfel, Prima fabrică sistematică de invidiat. Numai în ultimii 5 ani ex luni, colectivul de aici şi-a asumat pre
există pielarl, tăbăcari, cu- de blănuri”. Numărul sa portul fabricii a crescut de 17 ori. • luarea unor noi sarcini suplimentare la
relari, blănari-cojocari şi lariaţilor creşte la 300 — — Avem clar în minte preţioasele in export, pe care conform angajamentului
mănuşari, care sînt uniţi — unii dintre ei pregătiţi, în dicaţii ale tovarăşului Nicolae-Ceauşescu le va îndeplini înainte de finele anului. ani şi jumătate
deşi, separat, după criteriul serii, chiar de meşterii fa cu privire la creşterea competitivităţii Acesta este doar un fapt din multe al ANA VINŢELER
brigadieră
profesiei — în bresle pu bricii. produselor destinate exportului şi nu e- tele cu care cei ce dau naştere recunos
ternice pentru a-şi putea conomisim nici un efort pentru a res cutelor produse „Favior" îşi sărbătoresc
Vinde produsele feriţi Se Din 11 iunie 1948, etnd pecta întocmai aceste indicaţii — ne spu astăzi semicentenarul. Faţă de un ase
marea concurenţă. Au sta se înfăptuieşte actul revo nea tovarăşul Benedic Roşiu, secretarul menea colectiv harnic — femei şi băr
tute de funcţionare, pe luţionar al naţionalizării, comitetului de partid. Sîntem convinşi că baţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, tualul cincinal, s« «prljfnă re a calităţii produselor.
Referindu-se la posibili
germani — ă cărui destoinicie se face cu
care le reînnoiesc din timp fabrica trece in proprietatea produsele noastre „au preţ" — fapt ilus noscută in Polonia, Elveţia, Olanda, Bel pe priceperea şi hărnicia în tăţile de îndeplinire a pla
muncă ale fiecărui mem
trat şi de îmbunătăţirea în acest an a
în timp, pentru a le adapta poporului, urmînd o linie cursului de revenire cu 2,1 la sută faţă gia, Luxemburg, U.R.S.S., Suedia, Cana bru al colectivului, pe for nului cincinal în patru ani
noilor transformări şi ascendentă de înflorire şl de 1972, şi cu 0,2 la sută faţă de sarci da, Danemarca, Franţa, Anglia, Italia... ţa de mobilizare şi acţiu şi jumătate, maistrul Simi-
necesităţi survenite. dezvoltare, fără precedent, nile actuale şi deci că trebuie să expor şi care este mîndru de calitatea muncii ne a organizaţiei de partid. on Cocioboa sublinia nece
Fiecare salariat al fabricii
sitatea valorificării tuturor
ce o depune, nutrim astăzi cel mai
Pe acest „teren" meşte trăind etapa socialistă care tăm cît mai mult pentru sporirea resur profund respect şi îi urăm succese de semicentenare ştie că poale resurselor materiale, utili
selor valutare ale ţării. In acelaşi timp,
şugăresc, devenit înflorl- ne este atît de familiară. colectivul nostru este convins că deşi prestigiu în viitor. şi trebuie să muncească zarea maşinilor şi utilaje
mai mult, mai bine, mai e- lor la parametrii optimi,
ficient; fiecare ştie că prin precum şi a timpului efec
eforturile sale în producţie tiv de lucru, întărirea dis
adaugă noi carate la mar ciplinei de producţie sub
ca fabricii, îi sporeşte popu toate aspectele.
laritatea şi prestigiul în — Noi ne-am preocupat
rîndul beneficiarilor in în ultimii ani — arăta in
terni şi externi, care se îm terlocutorul — şi ne vom FLORICA GRECU
inuncitoarc
bracă modern cu produsele preocupa mai mult în con
realizate la „Vidra” Orăş tinuare pentru realizarea,
tie. Dealtfel, marca aces prin eforturi proprii, aici
tei fabrici este deja cunos
Colectivul de creaţie de la în fabrică, prin autoutilare
cută şi apreciată în ţară şi şi autodotare, a unor noi
„Vidra“, condus cu competen peste hotare. maşini şi utilaje, a unor
ţă de tehnicianul MIrcea Dan, Aşadar, „Vidra“ s-a an piese de schimb cu care să
este alcătuit din cadre cu gajat : cincinalul în patru putem interveni operativ în
ani şi jumătate. Oamenii
înaltă calificare, talent şl In înlăturarea unor eventuale
şi-au angajat în această defecţiuni electromecanice
geniozitate. In acest atelier mare întrecere tot ce au şi deranjamente. De aseme
se concep şl se realizează mai bun : priceperea, mă nea, ne preocupă creşterea
noile colecţii de modele. In iestria, dăruirea, conştiinţa gradului de mecanizare şl
muncitorească. Cîţiva din tehnicitate a producţiei, ne
troduse apoi In fabricaţia de
tre muncitorii de frunte ai străduim să revizuim şi să
serie, acestea se livrează nu fabricii argumentează con reparăm în termen şi de
meroşilor beneficiari din ţa vingător hotărîrea unanimă calitate maşinile, să preîn-
ră şl de peste hotare, purtînd a colectivului lor. tîmpinăm avariile, să eli
— Atenţia principală a minăm staţionările neplani
mesajul artiştilor blănarl de ELENA PASCA
întregii noastre activităţi ficate. muncitoare
la Orăştie.
— relata muncitoarea Eli- Aşadar, la „Vidra“ Orăş
sabela Tat, de la C.T.C. — tie, toate forţele materiale
este orientată asupra reali şi umane sînt mobilizate
zării unor produse de cea energic, deplin competent Pagină reaiizată de :
mai bună calitate, aprecia şi responsabil, pentru în D. GHEONEA
A te de beneficiarii interni, făptuirea unei devize de I. CO.IOCARU
cu ridicat grad de compe
Aâ titivitate pe piaţa externă. mare actualitate — cinci N. MARIN
Pînă în prezent stăm bine nalul în patru ani şi jumă AL. VAI.ERIU
Fotografii de
la acest capitol, toţi lucra tate. VIRGIL ONOiU