Page 37 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 37
Proletari din toate Jările, unlţl-vă !
liWtót MIM ClMIŞEStl A PRIMIT Pf
msimii sium si entran diii austria
Preşedintele Consiliului de Ministrul austriac a trans In cadrul convorbirii, »-*
Stat al Republicii Socialiste mis preşedintelui Nicolae apreciat că dezvoltare« fruc
România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu un salut cordial tuoasă a acestor raporturi,
Geauşescu, a primit, sîmbă- din partea preşedintelui Aus precum şi creşterea potenţia
tă dimineaţa, pe dr. Hertha triei, Franz Jonas. lului ştiinţific al celor două
Firnberg, ministrul ştiinţei şi La rîndul său, tovarăşul ţări oferă reale posibilităţi
cercetării din Austria. Nicolae Ceauşescu a adresat pentru intensificarea şi adîn-
La întrevedere au partici preşedintelui Austriei cele cirea conlucrării in domeniul
pat Paul Niculescu-Mizil, vi mai bune urări. învăţămîntului, al cercetării
cepreşedinte al Consiliului de Preşedintele Consiliului de şi tehnologiei. In acest sens,
a fost exprimată dorinţa co-.
Miniştri, ministrul educaţiei Stat şi ministrul austriac au mună de a se întreprinde
avut, apoi, un schimb de ve
şi învăţămîntului, Ioan Ursu, noi acţiuni în vedere^ pro
deri în probleme ale relaţii
preşedintele Consiliului Na lor bilaterale, relevînd cu movării, la un n'ivel calitativ
ţional pentru Ştiinţă şi Teh satisfacţie evoluţia lor favo superior, a colaborării ştiin
nologie. rabilă, pe multiple planuri, ţifice româno-austriece.
în interesul şi avantajul re
A luat parte, de asemenea, întrevederea s-a desfăşurat
ciproc, al cauzei păcii, înţe
Werner Sautter, ambasadorul legerii şi cooperării interna într-o atmosferă de caldă
Austriei la Bucureşti. ţionale. cordialitate.
RESURSELE ENERGETICE NU SINT NELIMITATEI Cu prilejul aniversării a 50 de ani de existenţă, întreprinderea
11
11
Datoria patriotică a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean: „Vidra Orăştie a fost decorată cu „Ordinul Muncii clasa I
ECONOMISIREA PE TOATE CĂILE A ENERGIEI FESTIVITATEA SĂRBĂTORIRII SEMICENTENARULUI
ELECTRICE Şl COMBUSTIBILILOR! Colectivitatea muncitoreas vizitat principalele secţii ale treprinderii sărbătorite, a nu denţiind pregnant procesul
că de la întreprinderea „Vi întreprinderii — argăsitorie, meroşi oameni ai muncii din viguros al dezvoltării şi mo
dra" Orăştie, unitate de pres finisaj şi confecţii — luînd oraş, a avut loc solemnita dernizării întreprinderii în
tigiu a economiei hunedore- cunoştinţă de organizarea tea înmînării unor ordine şi anii construcţiei socialiste,
ne, a industriei uşoare ro procesului de producţie şi medalii ale Republicii Socia prestigiosul bilanţ • pe care
Un adevăr de necontestat: Judeţul Hunedoara este 12 kilowaţi pe tona de oţel. lată şi autorul iniţiativei : liste România. Prin Decret al colectivul îl raportează la a-
nu numai producător de energie electrică dar şl - da GHEORGHE OBlRŞANU, şef de echipă ia cuptorul nr. 2. mâneşti, a trăit ieri eveni condiţiile de muncă, de preo Consiliului de Stat al Repu ceastă sărbătoare, eforturile
blănari
cupările
mentul aniversării a 50 de
meşterilor
torită specificului Industrial - un mare consumator. © La strungâria de cilindri din cadrul combinatului ani de existenţă. La acest pentru valorificarea superi blicii Socialiste România, s-a şi preocupările muncitorilor
S-au promovat în ultimul timp numeroase acţiuni hunedorean, strunguri de mare capacitate funcţionează jubileu, muncitorii, maiştrii, oară a materiei prime în conferit întreprinderii „Vi şi specialiştilor pentru con
pentru • economisirea acestei energii şi totuşi, In toate adeseori In gol. Nimeni nu vede nimic, deşi iluminatul tehnicienii şi inginerii de la produse de înaltă calitate, dra“ Orăştie, „Ordinul Mun tinua perfecţionare calitativă
producţiei
a
şi
realizarea
cii" clasa I, pentru contribu
unităţile economice, Tn uzine, fabrici, Instituţii, în C.A.P. in hală este excesiv. „Vidra“, împreună cu toţi cu o eficienţă economică ri
oamenii muncii din oraş, dicată. ţia deosebită adusă la dez angajamentului de a înde
şl I.A.S., Tn comerţ şi cooperaţie, există încă însemnate Stopaţi această risipă de energie electrică I sărbătoresc îndelungata tra Se vizitează apoi expoziţia voltarea industriei blănăriei plini cincinalul în patru ani
rezerve de raţionalizare a consumului de kilowaţi I Furnalişti, cocsari, aglomeratorişti, oţelari, lami- diţie a meşteşugului blănă- organizată în fabrică, cu o- şi participarea activă a co şi jumătate.
lată un scurt popas, la unul dintre cel mal mari natori I Puneţi-vă zilnic întrebarea : cită energie ritului la Orăştie, frumoasele cazia împlinirii celor cinci lectivului de oameni ai mun In numele celor decoraţi
consumatori de energie electrică din Judeţ: Combina electrică şi cit combustibil am economisit ? tradiţii muncitoreşti ale co decenii de activitate. Prin cii din întreprindere la ope au vorbit muncitorul pensio
lectivului, contribuţia deose
nar Vasile Caraşea, brigadie
tul siderurgic Hunedoara. © Pentru producerea unei tone de oţel Martin bită a salariaţilor la dezvol numeroasele fotografii şi do ra de construire a socialis ra Ana Vinţeler, muncitoa
mului în patria noastră, cu
cumente, panouri, grafice şi
Siderurgişti ! Puneţi în slujba economisirii se consumă 8,58 kilowaţi-oră, iar pentru o tonă de tarea industriei blănăriei în produse prezentate, expozi prilejul împlinirii a 50 de rea Leontina Licescu şi Be-
ţara noastră, aportul lor ne
nedic Roşiu, secretarul co-
energiei electrice şi combustibilului întreaga voas laminate 40 kilowaţi-oră. Economisind un kilowat pu precupeţit la traducerea în ţia reprez-intă o adevărată ani de la înfiinţare. Prin- .mitetului de partid din în
teţi obţine „fără energie" 1,4 kg oţel electric şi 48 frescă a drumului parcurs tr-un alt Decret, s-ău con
tră capacitate 1 Combateţi cu tărie pe risipitori ! viaţă a programului parti de întreprindere, de la mo treprindere, care, mulţumind
kg fontă brută de furnal în plus. dului de edificare multilate ferit ordine şi medalii . ale pentru distincţiile cu care au
Promovaţi cu consecvenţă iniţiativele valoroase destul atelier de acum 50 de Republicii Socialiste Româ
ÎNTREPRINDEŢI ZILNIC MACAR O ACŢIUNE rală a socialismului în Româ ani, la moderna unitate in fost onoraţi, s-au angajat să
pentru economisirea energiei de orice fel ! nia. nia, unui număr' de 68 ■ de mobilizeze toate energiile
PROPRIE PENTRU ASTUPAREA CĂILOR DE RISIPA dustrială' de astăzi. Produc muncitori, tehnicieni, ingineri
© La oţelâria electrică a C. S. Hunedoara a fost A ENERGIEI. La festivitatea prilejuită o puternică impresie în rîn şi funcţionari din întreprin creatoare, talentul, măiestria,
lansată o nouă iniţiativă de valoare : „IN FIECARE ZI, ® Economisind energie electrică cu echivalentul de această aniversare, au dul vizitatorilor exponatele dere. înaltele distincţii, au experienţa şi iniţiativa mun
luat parte tovarăşii Ioachim
citorilor pentru a îndeplini
FIECARE ECHIPĂ DE OŢELARI SĂ PRODUCĂ 0,5 TONE consumului dintr-un minut, pe ansamblul combinatu Moga, membru al C.C. al realizate într-o. largă gamă fost înmînate de 'tovarăşul cu cinste sarcinile încredin
sortimentală şi la un nivel
OŢEL PESTE PLAN CU ENERGIE ELECTRICĂ ECONOMI lui s-ar putea produce în plus : APROAPE 2,8 TONE P.C.R., prim-secretar al Co calitativ ireproşabil, produ Hoan ' Anton. ' . ţate de partid în actualul
SITĂ“. Prin această acţiune se economisesc zilnic circa OŢEL ELECTRIC SAU 49,5 TONE FONTĂ. mitetului . judeţean Hunedoa se purtînd renumita marcă In continuare,“ s-a desfăşu- cincinal şi în perspectivă.
ra al P.C.R., preşedintele , „FAVIOR“ — articolele de ,rat adunarea feştiyă, . consâ- Adresînd colectivului salu
Comitetului executiv'al Con ' citată evenimentului. Aduna tul şi felicitările colegiului
siliului popular judeţean, blănărie cu atribute, calitati rea a fost deschisă de tova ■Ministerului Industriei Uşoa
(
care
excepţionale’
ve
duc
Ioan Anton, membru al Con . pînâ departe, peste hotare, răşul Ioan' Păstrăv, secretar re, tovarăşul Tudor Avram
Vichente
al Comitetului' orăşenesc de
Chemarea comitetelor de partid 2 şi 3 din Capitală Bălan, prim-vicepreşedinte al faima meşterilor de la Orăş 1 partid, primarul oraşului O- a subliniat în cuvîntul său
de
siliului
Stat,
progresul dinamic al între
tie. care în cele cinci decenii
Consiliului popular judeţean,
de activitate şi, mai cu sea
Constantin Dumitrescu, Da- mă. în 'anii construcţiei so răştie. prinderii „Vidra“ în ansam
Luînd cuvîntul, în cadrul
blul industriei uşoare româ
pentru economisirea energiei electrice şi a combustibilului cialiste, au ridicat valenţele adunării, inginerul Ion Probs- neşti, a exprimat .încrederea
vid Lazăr, Ştefan Almăşan,
secretari ai Comitetului ju
dorfer, directorul întreprin
în competenţa şi capacitatea
deţean de partid, Tudor A-
de mobilizare a colectivului,
vram, adjunct al ministrului meseriei de blănar la rangul derii. a exprimat, în nume la dezvoltarea accelerată, îm
de autentică artă. Consem-
le colectivului, cele mai sin
industriei uşoare, membri ai nînd aceste impresii în car cere şi calde mulţumiri, şi
Comitetele de partid ale la măsuri pentru : ranţi printr-o exploatare e- ei, prin inlocuirea produse biroului Comitetului . jude tea de onoare a întreprinde adînca recunoştinţă conduce bunătăţirea calităţii şi ridi
sectoarelor 2 şi 3 din Ca — O mai bună organi conomicfi a parcului auto lor care necesită un consum ţean de partid şi ai Comite rii, reprezentanţii organelor rii partidului şi statului, per carea eficienţei producţiei
pitală, in numele organi zare a producţiei şi a mun în toate unităţile prin folo mare de energie şi combus tului executiv, al Consiliului centrale şi locale de partid şi sonal tovarăşului Nicolae bunurilor de consum.
zaţiilor de partid, al oa cii, folosirea completă şi sirea mijloacelor de trans tibil. popular judeţean, reprezen de stat elogiază măiestria Tovarăşul Ioan Anton, în
menilor muncii, al tuturor eficientă a agregatelor în port Ia capacitatea lor, ex — Modernizarea instalaţii tanţi ai Ministerului Indus profesională şi hărnicia co Ceauşescu, pentru dovada de numele, şi din însărcinarea
cetăţenilor de pe teritoriul toate schimburile. tinderea utilizării remorci lor, raţionalizarea şi perfec triei Uşoare şi ai unor cen lectivului, îndemnînd la con înaltă cinste şi onoare ce s-a Consiliului de Stat, per
acestora, au lansat o che — Asigurarea unei în lor, respectarea vitezelor ţionarea proceselor tehnolo trale şi întreprinderi din tinuarea şi dezvoltarea suc făcut colectivului, prin con sonal a tovarăşului Nicolae
mare la întrecere către or cărcări uniforme, la indi optime, întreţinerea cores gice mari consumatoare de judeţ şi din ţară, numeroşi ceselor obţinute. ferirea „Ordinului Muncii“ Ceauşescu, a adresat colec
ganizaţiile de partid, către cii planificaţi, a tuturor u- punzătoare etc. energie electrică şi combus invitaţi. La sala de festivităţi a clasa I. Vorbitorul a prezen tivului cele mai călduroase
tat apoi drumul parcurs de
toţi cetăţenii din celelalte tilajelor şi agregatelor în In chemare se propune tibil. ■ Participanţii la sărbătoarea consiliului popular- orăşenesc, întreprinderea „Vidra" în de felicitări pentru decoraţiile
1
sectoare ale municipiului vederea obţinerii unei pro formarea în unităţi a unor — Realizarea, prin activi semicentenarului „Vidrei" au în prezenţa salariaţilor în cursul existenţei sale, evi primite, pentru entuziasmul
Bucureşti pentru economi ducţii cit mai mari pe fie comisii care vor urmări tatea de concepţie, a unor şi abnegaţia cu care oamenii
sirea energiei electrice şi care utilaj cu acelaşi con modul de aplicare a măsu Instalaţii şi procese tehno muncii de pe meleagurile
a combustibilului, atît în sum de energie, evitarea rilor, astfel incit acestea să logice cu parametri ener cu rezonanţe istorice ale O-
răştiei sînt angajaţi în efor
activităţile industriale, cit mersului în gol la maşini conducă Ia o sporire conti getici superiori sau cel pu tul general al poporului pen
şi consumul casnic şi edi şl utilaje. nuă a economiilor de ener ţin la nivelul performanţe tru înfăptuirea grandiosului
litar. — Verificarea şi reglarea gie şi combustibil. lor tehnice mondiale actua program elaborat de Congre
înfăptuirea programului instalaţiilor de măsură, con In vederea obţinerii de le. sul al X-lea şi Conferinţa
de dezvoltare a economiei trol şi automatizare, a in economii la consumul de e- — Orientarea cercetării Naţională ale P.C.R., expri-
naţionale, elaborat de Con stalaţiilor de producere, nergie electrică şi în alte din domeniul electronic şl mînd convingerea că întrea-
gresul al X-lea şi Confe transport, distribuire şi u- sectoare, chemarea propune, al automatizării spre reali gul colectiv, în frunte cu
rinţa Naţională a partidu tilizare a energiei electrice de asemenea, ca obiective: zarea de componente şi a- comuniştii, priveşte cu încre
lui, precum şi a prevede şl căldurii. — Raţionalizarea consu parate de automatizare, mă dere şi răspundere sarcinile
rilor angajamentului pri — Organizarea corespun mului în instituţii, unităţi sură şi control cu consu de viitor şi face totul pentru
vind realizarea actualului zătoare a exploatării, profi comerciale şi social-cultura- muri minime de energie e- a le îndeplini exemplar.
cincinal în patru ani şi lacticii şi reparaţiilor uti le, prin eliminarea exageră lectrică şi care să permită In încheierea adunării, a
jumătate, se arată în che lajelor in scopul asigurării rilor în folosirea instalaţii conducerea automată, în re luat cuvîntul t o v a r ă ş u l
mare, impune o preocupa funcţionării lor la optimum lor de iluminat. gim optim, a proceselor teh Ioachim Moga. După ce a
re sporită din partea tutu economic. — Raţionalizarea funcţio nologice consumatoare de arătat că aniversarea semi
ror organelor şi organiza — Contorizarea întregului nării instalaţiilor de ilumi energie. centenarului şi decorarea în
ţiilor de partid, a fiecărui consum de energie electrică nat public, a reclamelor şi — Reproiectarea aparatu treprinderii marchează inte
om al muncii pentru valo şi energie termică livrată firmelor luminoase. rii, maşinilor şi agregatelor grarea colectivului în rîndul
rificarea raţională a tutu prin termoficare. — Mobilizarea populaţiei electrice în vederea obţine detaşamentelor muncitoreşti
ror resurselor materiale şi — Eliminarea tuturor for pentru folosirea raţională a rii unor produse cu randa de frunte din judeţul nos
umane de care dispunem. melor de pierdere a energi energiei electrice şi combus ment sporit. tru şi din industria ţării,
O însemnătate deosebită a- ei şi reducerea pierderilor tibilului în locuinţe. — In procesul perfecţio vorbitorul a felicitat călduros
re în.acest sens gospodări la transportul şi distribuirea Totodată, chemarea pro nării profesionale a munci colectivul, dn numele birou
rea cu chibzuinţă a ener energiei electrice. pune soluţionarea unor pro torilor, tehnicienilor şi in lui Comitetului judeţean de
giei electrice şi combusti — Folosirea la maximum bleme de care depinde u- ginerilor o atenţie deosebi partid şi al Consiliului popu
bilului, eliminarea oricăror a iluminatului natural în tllizarca şi mai eficientă în tă se va acorda aprofundă lar judeţean, urînd noi şi
forme de irosire a aces ateliere, secţii, sectoare, bi viitor a energiei electrice şi rii cunoştinţelor acestora din mari succese în rodnica ac
tora. In acest scop, comu rouri, clădiri administrative combustibilului. domeniul energiei, cu apli tivitate ce o desfăşoară pen
niştii, toţi muncitorii, teh şi anexe şi folosirea raţio Astfel, în chemare se ara caţii practice în cadrul ac tru traducerea în viaţă a po
nicienii şi inginerii din nală a iluminatului electric. tă că se va acţiona pentru : tivităţii pe care o desfăşoa liticii partidului nostru.
industrie sînt chemaţi să — Economisirea de carbu — Modernizarea producţi ră.
(Continuare în pag. a 3-a)
Un cert succes a! cercetării Decorări cu prilejui semicentenarului
întreprinderii „Vidra" Orăştie
ştiinţifice studenţeşti
iei un hectar de teren Ieri după-amiază s-a în originalitatea soluţiilor pro logie a fost cucerit tot de de Stat al Republicii Socia Benghea, şeful şantierului de Tărăbuţă, director adjunct al
Prin Decret al Consiliului
întreprinderii.
construcţii, Remus O. Bota,
hunedoreni : Maria Furdui
puse, seriozitatea pregătirii
„Ordinul Steaua Republicii
să nu rămfnă nearat! cheiat, la Institutul de sub- tenţialul creativ tehnic de şi Marian Toma, iar la e- liste România, pentru merite brigadier coordonator, Maria Socialisto România" clasa a
studenţilor subingineri, po
ingineri din Hunedoara, cea
I. Brindiişa, sortator, Aurelia
deosebite în muncă, cu prile
lectromecanică de studenţii
jul aniversării a 50 de ani
de-a XH-a Conferinţă na
ţională a cercurilor ştiinţi care dispun. Dumitru Tălnaş, Constantin de la înfiinţarea întreprinde A. Corpade, muncitoare, Iu- V-a, tovarăşilor : Gheorghe
liu R. Dieu, economist, Pe
G. Burdula, brigadier, Mar
® Cooperativele agricole mai tirziu la sfirşitul săptă fice studenţeşti — secţia Festivitatea de închidere Fior, Alexandru Mureşan şi rii de blănărie „Vidra" O- tru L. Josan, zidar. Romuius gareta P. Ciocan, maistru.
din Orăştioara de Sus, Jele- mânii viitoare se poate înche subingineri. a marcat momentul încunu Anton Levay din Baia Ma răştie, se conferă : I. Lădaru, brigadier coordo Simion A. Cociobea, maistru
dinţi şi Orăştioara de Jos au ia lucrarea pe toate suprafe Cele 30 de lucrări prezen nării muncii depuse, prin re. Pe locul III s-au situat „Ordinul Muncii" clasa I nator, Marin G. Mierloiu,
efectuat arături pe toate su ţele planificate. Materializa tate, rod al muncii temei premierea celor mai bune la ambele subsecţii studenţii tovarăşilor : Paraschiva T. mecanic, Mircea A. Dan, teh
prafeţele destinate insămin- rea acestui deziderat este nice a unor entuziaste co lucrări. Cele două premii I clujeni. Cele 8 menţiuni au Golea, muncitoare, flie P. Her, maistru, Florica G. Muntea- nician principal. Florica A.
ţărilor de primăvară. condiţionată insă de ritmul au fost obţinute de studenţii fost obţinute de studenţii maistru. nu, brigadieră coordonatoare, Grecii, muncitoare, Ana V.
© In ceea ce ne priveşte, in care se desfăşoară elibera lective studenţeşti din Hu hunedoreni Ioan Vergu şi din Hunedoara, Baia Mare, Vasile I. Paşca, maistru, Mar Jurj, secretar—dactilografă,
„Ordinul Muncii" clasa a
în mai puţin de o săplămină rea terenului de coceni. Pentru nedoara, Cluj, Reşiţa, Baia Nicolae Drăgulescu, la teh Cluj, Reşiţa, Iaşi şi Ploieşti. II- a, tovarăşilor : Petru P, tin M. Reitz, maistru, Ioan Ioan N. Ocolişan, inspector
am putea încheia arăturile a sprijini unităţile in acţiu Mare, Ploieşti. Iaşi şi Bucu Argint, brigadier coordonator, M. Tripa, şeful biroului apro la biroul personal, Elena V.
de toamnă — afirmă directo nea de asigurare a unui larg reşti, al aprofundării unor nologie, şi Dănuţ Chiura, In ansamblu. sesiunea Ioan I. Probsdorfer, inginer, vizionare. Paşca, muncitoare, Ana P.
rul S. M. A. Orăştie. D G r . . . front de lucru, s-a stabilit ca Tiberiu Crişan, Elisabeta ştiinţifică încheiată ieri se directorul întreprinderii, Be- Vinţeler, brigadieră.
® La unele cooperative a- la C.A.P. Orăştie, Căstău domenii interesante ale teh Manca şi . Lazăr Petroescu înscrie drept un succes cert nedic S. Roşiu, tehnician „Ordinul Steaua Republicii
gricole, zeci de hectare şi Mărtineşti să introducem nicii au demonstrat, prin (absolvent) la electromeca al cercetării ştiinţifice stu principal. Socialiste România" clasa a Prin acelaşi Decret, s-a
aşteaptă să fie eliberate de in lucru şi combinele de nivelul lor ştiinţific, prin IV-a, tovarăşilor r Vasile S. conferit „Medalia Muncii" u-
coceni. Cind se vor elibera siloz. In scopul înregistrării prezentarea competentă, prin nică. Premiul II la tehno denţeşti. „Ordinul Muncii“ clasa a Caraşea, muncitor, Elena T. nui număr de 39 salariaţi ai
terenurile respective ? unor viteze zilnice sporite şi III- a, tovarăşilor: Ştefan D. Maftei, muncitoare, Ioan I. întreprinderii.
© Să nu fie neglijată nici grăbirii ritmului la arături,
fertilizarea ! s-a făcut gruparea tractoare ---------- —
In cooperativele agricole lor de la unităţile unde s-ou
din cadrul consiliului inter- terminat ogoarele la coope UNITATE DE DIFUZARE organizată de Comitetul strucţii. Cu acest prilej, PRODUSE cheiat faza de pregătire nerală nr. 4 din munici
judeţean al U.T.C., în co
a avut loc o amplă dez
cooperatişt Orăştie au mai rativele agricole cu rămîneri A PRESEI laborare cu Consiliul ju batere pe tema „Să cu DESHIDRATATE a atelierelor mecanice, ur- piu. Noii pionieri au pri
mînd ca reparaţiile să se
mit frumoase cadouri din
rămas de arat, pînâ la finali în urmă. S-a avut în vedere In oraşul nou Brad s-a deţean al sindicatelor. noaştem adevărul despre LA EXPORT efectueze în flux conti partea salariaţilor, apoi
zarea ogoarelor de toamnă, ca importante forţe să fie deschis o unitate de di Competiţia, la care parti lume şi viaţă“, care s-a Prin intermediul centre nuu. le-au oferit ci acestora
cipă cîştigătorii fazelor pe
un frumos program artis
bucurat ele aprecierea tu
Cele
ateliere
au
două
mai puţin de 600 hectare. concentrate la C. A. P. Ocoliş, fuzare a presei, aparţină întreprinderi din judeţ, turor participanţilor. lor aparţinătoare I.L.F., fost dotate, prin redistri tic.
Unele cooperative agricole, unitate unde terenul are o toare Oficiului poştal se desfăşoară cu probe s-au deshidratat şi trimis buire, cu utilajele nece VREMEA
Brad, care vinde in fie
intre care amintim pe cele structură grea şi in eventua care zi numeroase ziare practice şi teoretico. Lu CUPTOR PENTRU la export importante can sare efectuării în condiţii
crările practice vor fi găz
tităţi de legume şi fructe.
din Orăştioara de Jos, Jele- litatea căderii unor ploi s-ar ale presei centrale şi lo duite în U.U.M.R. Criş- TURNAREA CARCASELOR Intre acestea, amintim : corespunzătoare a repara Pentru 24 ore
ţiilor capitale, care plnă
cale.
Vreme relativ frumoasă,
dinţi şi Orăştioara de Sus, întirzia mult lucrarea, ceea Desfacerea zilnică a cior şi în atelierele de la DE LA POMPELE >10 tone ceapă, 30 tone pe acum se efectuau la uzi cu cerul mai mult norns
au arat toate suprafeţele des ce ar influenţa negativ soarta noului 'chioşc depăşeşte I.M. Barza, iar testarea HIDRAULICE re, 100 tone mere, 175 to ne specializate. ziua. Vîntul va sufla slab.
teoretică are loc la clubul
ne prune şi altele. De a-
tinate însămînţărilor de primă recoltei viitoare. S-a ţinut valoarea de Î00 lei. Un din Gurabarza. Succes semenca, s-au livrat be Temperaturile vor fi cu
merit deosebit pentru a- prinse între minus 3 şi 2
vară. In ceea ce ne priveşte — seama de faptul că la unita ccasta revine gestionarei participanţilor la întrece La S.M.A. Orăştie se a- neficiarilor externi 15 to FESTIVITATE grade noaptea, şi intre 6
pentru
rea
desemnarea
ne de nuci albite.
aorecia directorul S. M. A. tea respectivă producţiile ob Ecaterina Nistora. celor mai buni strungari ! flă în construcţie un cup EMOŢIONANTA şi 11 grade ziua. Dimi
tor care va servi la tur
Orăştie, îna. Alexandru Roşu — ţinute oină acum nu au fost narea carcaselor de ia ATELIERE PREGĂTITE neaţa, ceaţă locală.
Ieri, a avut loc, la I.R.E.
putem încheia efectuarea o- mulţumitoare, datorită în bună AZI - FAZA JUDEŢEANĂ DE VORBA CU TINERII pompele hidraulice ale PENTRU REPARAŢII Deva, in faţa salariaţilor Pentru următoarele
goarelor in mai outin de o măsură deficienţelor întîmpina- A „OLIMPIADEI ■dractoarclor. Aici vor fi CAPITALE întreprinderii, o festivita două zile
La clubul U.J.C.M. De
te emoţionantă. După cum
săptămină. Avînd în lucru te în privinţa executării la timp STRUNGARILOR" va, a avut loc, de curînd, recondiţionate pompele de ne informează corespon
la toate S.M.A. din judeţ,
Vremea se menţine re
zilnic peste 50 de tractoare la si de calitate a lucrărilor agri o întâlnire a tinerilor u- acţiunea încadrîndu-se în In scopul -efectuării re dentul nostru, Constantin lativ frumoasă. Cerul va
Azi.
desfăşoară
la
se
la
arături, cu care se pot reali cole. Gurabarza faza judeţeană tecişti de cu cooperativa ansamblul măsurilor ini paraţiilor capitale la trac Naciu, în cadrul festivită prezenta înnorări accen
„Mureşul“,
Ro-
prof.
za ogoare pe cel puţin 100 a concursului „Olimpiada bert Singer, directorul Li ţiate în vederea reduce toare, la S.M.A. Haţeg, ţii amintite, au primit tuate la sfirşitul interva
rii preţului de cost al re
Dimineaţa,
(pentru motoare), şi lila
ie
lului.
cravata roşie cu tricolor
va
hectare, reiese, că pînâ cel (Continuare fn pag. a 3-a) strungarul".!“, întrecere ceului industrial de con paraţiilor la tractoare. (pentru transmisii), s-a în 10 elevi de la Şcoala ge semnala ceaţă.
V J