Page 38 - Drumul_socialismului_1973_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 859 9 DUMINICA 11 NOIEMBRIE 1973

ACTUALITATE Şl MESAJ

¡N A R T A P L A S T I C Ă

Au trecut doi ani de Ia naţiunii noastre, profund n- muncitorească, cu mare bo­ îosif Tellmann: Totodată,
istorica Plenară a C.C. al manlste". găţie folclorică, şi să te in­ se va introduoe prevederea
P.C.R. din 3—5 noiembrie Silviu Setei: Viaţa oamenilor spiri de aiurea. ca acei membri „definitivi“,
1971 şi am considerat mo­ muncii hunedoreni, figura loan Şeu: Un fapt remar­ care nu îndeplinesc cerinţele
mentul ca foarte potrivit înaintată a producătorului- de cabil este şl existenţa ia ndi artistice timp de opt ani,
pentru o succintă retrospec­ bunuri materiale, realitatea a unui climat favorabil cre­ vor ii radiaţi din asociaţiile
tivă a stadiului evoluţiei zilelor noastre, toata au con­ aţiei. Asta a dus, fireşte, la artiştilor.
artelor plastice hunedorene, stituit tema predilectă a ar­ creşterea nivelului artistic Tiron Budiu: Asta însă nu
precum şi un prilej de a- tiştilor hunedoreni. Mă gîn- al lucrărilor tuturor creato­ opreşte pe nimeni să-şi des­
bordare a unor probleme desc, bunăoară, la expoziţia rilor hunedoreni. făşoare activitatea artistică
actuale care frămîntă crea­ anuală de pictură, grafică şi Redacţia : Fără Îndoială,
torii de frumos. In acest sculptură din 1972, unde s-a s-ar putea consemna multe firească. Atit pentru mem­
scop, redacţia noastră, cu văzut, fără echivoc, felul în rezultate bune, chiar spec­ brii cenaclului, cit şi pentru
sprijinul Comitetului jude­ care artiştii noştri plastici taculoase, din activitatea ceilalţi, nu se face rabat
ţean pentru cultură şi edu­ au înţeles care e adevărata dumneavoastră. Artiştii hu­ de la calitatea lucrărilor,
caţie socialistă, a organizat lor menire. Dintre lucrările nedoreni s-au impus in fa­ loan Şeu: Cea mai bună ATELIER )
o masă rotundă cu cîţiva prezentate atunci, aş aminti ţa publicului, au devenit dovadă de conlucrare este \
cunoscuţi artişti plastici cele ale lui fosil Mătyâs — cunoscuţi şl apreciaţi. Să că în atelierul de creaţie din
hunedoreni. „Oţelarii din Hunedoara", lo- trecem însă Ia alte aspecte Deva membri şi nemembri ai
Redacţia : Deci, în cazul sif Tellmann — „Republică aşa cum ne-am propus. De cenaclului lucrează împreună PASIUNEA
unul bilanţ rezumativ al •- şi deschid chiar expoziţii (
voluţiei artei plastice hune­ personale comune. De exem­
dorene în ultimii doi ani, plu, expoziţia recentă Kovacs Cartea la care scriu îmi cu frunze de acant şi ghir­ \
— Bîtcă.
ce ne-aţi putea consemna, MASĂ ROTUNDĂ Redacţia: Gum se valori­ impune să mă Interesez în­ lande de măşti, pe care a t
tovarăşe inspector ? fică — In afară de expoziţii deaproape de meşteşugurile ’făcut-o pentru centura cutărel
Prof. Silviu Setei, Inspec­ — creaţiile artiştilor plas­ trecutului. Am revenit astfel, preafrumoase donne. E bă- \
tor de specialitate de la tici 7 printre altele, la Benvenut© trln cînd povesteşte şl se în­
Comitetul judeţean pentru scumpă", Victor Sllvesto» — pildă, deseori auzim cereri Silviu Setei: După Plena­ Celllnl a cărui viaţă, dictată flăcărează ca un adolescent.
cultură şi educaţie socialis­ „Oamenii Văii“ şi alt«*. Ex­ ale artiştilor plastici pen­ ra C.C. al P.C.R. din noiem­ de el Însuşi unui copil, in Dar nu la amintirea donnel,
tă : Pe scurt: au fost or­ poziţia a constituit un oma­ tru spaţii corespunzătoare brie 1971, noi am achiziţio­ timp ce lucra tn atelier, o re­ cî la aceea a lucrului ieşit
ganizate în acest răstimp giu adus celei de a 25-a a- de expunere... găsesc la fel de savuroasă şl din mina Iul, în care a pus i
peste 30 de expoziţii perso­ niversări a proclamării Re­ loslf Tellmann : Intr-a­ nat un mare număr de lu­ de proaspătă ca acum vreo o parte din sufletul Iul, din
crări ale autorilor hunedo­
dragostea şl pasiunea lui şl
nale şi de grup ; artiştii noş­ publicii noastre. Şi nu a e- devăr, asemenea spaţii adec­ reni. Sîntem în posesia a doisprezece ani cînd o des­ s
tri plastici au avut partici­ xistat nici o expoziţie per­ vate expoziţiilor nu sînt peste o sută de lucrări. A- copeream. Ac.et gravor, bi­ care a făcut din această biju­
terie o operă de sine stătă­
pări merituoase la expoziţii­ sonală sau de grup unde să suficiente, şi asta creează u- cestea ar trebui să-şi gă­ jutier şl sculptor Sl-a povestit toare, valoroasă prin ea în­ s
le interjudeţeneam organi­ nu se manifeste spiritul ple­ nele greutăţi. Dar eu cred viaţa aventuroasă cu dragos­ s
zat în judeţul nostru două narei din noiembrie. că spaţiile pot fi suplinite sească loc într-un muzeu de te de artă, cu spontaneitate săşi, nu prin frumuseţea
artă hunedoreană contem­
cu
u'nor,
donnei care o poartă. Dealtfel
şl
transformînd-o
tabere naţionale de crea­ Tiron Budiu, secretarul pe alte căi. De exemplu, ex­ porană. Pentru public asta \
ţie... Cenaclului Deva al U.A.P.: punerea unor lucrări în' ar însemna o imagine mult într-una din cele mai repre­ aceeaşi flacără de geniu îl
vorbeşte \
cînd
literare
ale
însufleţeşte
zentative
opere
loslf Tellmann, membru al Au existat şi există căutări locuri cu mare aflux de pu­ mai completă despre creato­ Renaşterii. Pentru contempo­ despre orice lucru Ieşit din \
Filialei Petroşani a Uniunii spre găsirea unui limbaj blic : instituţii, parcuri... rii hunedoreni. ranii săi, Celllnl va fi fost mina Iul, fie că e un meda­
Artiştilor Plastici: Dincolo contemporan, dar nu cău­ Tiron Budiu : Sau în vitri­ îosif Mătyâs: De ce nu fără îndoială o prezenţă foar­ lion de aur de purtat la be­ \
de cifre statistice, impor­ tări sterile. ne, pe bulevard, aşa cum ne-am gîndi la un muzeu în te Incomodă : orgolios, fan­ retă, fie că e statuia Iul Per- s
tantă rămine calitatea lu­ loslf Tellmann: De pildă, se expun tablourile absol­ aer liber 7 Orice expunere, ....... - o faron, susceptibil şi agresiv seu. Respectul faţă de sine
crărilor noastre. îosif Mătyâs a ajuns la o venţilor. Ar înfrumuseţa se ştie, cultivă gustul pentru pentru că se pricepea să şl faţă de proprîa-i muncă \
Redacţia: Plecînd de la remarcabilă maturitate în strada. Să ne gîndim doar frumos. Lucrările să fie ex­ minulască spada. Minţea cu destinată bucuriei lumii a
elementul de calitate, ajun­ expresie, la o bogată pale­ la armonizarea culorilor clă­ puse pe panouri, sub sticlă, C î NT E C seninătate şl fără conştiinţa devenit pasiune. Fără acest •I
gem la tematică. Ne răsu­ tă de culori. In sculptură, dirilor din noile cartiere. gen „aleea fruntaşilor“ din gravităţii şl minte chiar în nobil fior, totul ar fi efe'ner,
nă şi azi In minte cu ace­ loan Şeu şi Ernest Kovacs îosif Tellmann: Referitor întreprinderi. c timp ce-şl povesteşte viaţa, supus destrămării, troienit’de
eaşi vigoare înflăcăratele au avut, de asemenea, o e- la aspectul amintit de cole­ Redacţia: La unele cămine In umerii Streiului răsuflă turmele ceea ce face din el un pre­ ploile de cenuşă aîe medio­
chemări rostite cu clarvizi­ voluţie interesantă. gul Budiu, ar trebui ca ar­ culturalo am remarcat ta­ înverzind constelaţiile pietrelor... cursor real al legendarului crităţii. Pasiunea e sîngele }
une la Plenara din noiem­ îosif Mătyâs : Sursele noas­ hitecţii şi constructorii să blouri ale artiştilor hunedo­ Doru-ne dor urmele, MQnchhausen. Şl toate a- ce curge prin vinele statu­
brie 1971 a G.G. al P.G.R. tre de inspiraţie ne avanta­ solicite şi părerile artiştilor reni bine puse în valoare şi Limpezlrile-n lacrima vetrelor I cestea I se Iartă pentru că ilor lui Michelangelo şi se­
de secretarul general al jează : viaţa muncitorească plastici. Cu aceeaşi cheltu­ care lntimlzau interiorul. La poseda acea scîntele care se cretul eternului albastru de V
partidului nostru, tovarăşul şi folclorul. ială oraşele ar părea mai Burjuc, de pildă... Suim cu privirile ploii în munţi — cheamă pasiune pentru mun­ la Voroneţ. Ea e începutul i
Nicolae Geauşescu : „Avem Silviu Setei: La recentul frumoase. loslf Tellmann: Dar de Adincul din suflet sărută ninsori ca sa. Printre rindtirl i se t
Din basm curcubeul, pe frunţi
nevoie de o artă care să fie festival eultural-artistic „Şar- loan Şeu: Ambianţa stră­ cele mai multe ori, lucră­ n« scrie înnoite splendori. văd parcă ochii scăpărînd şi ¿furata şi uneori are pu­ s
suflet din sufletul poporu­ mis ’73“, o expoziţie a fost zilor trebuie realizată de rile noastre stau dosite prin de înflăcărare cînd începe să terea de a îndepărta atit de
mult sfîrşitul, incit dă iluzia s
consacrată în întregime fol­ toţi factorii... magazii. descrie o pafta de argint cit
lui, să redea şl greul, şi Bem Cu privirea apele tale
clorului. Redacţia: Pentru ca de Silviu Setei: In ultimul palma unui copil de doispre­ s
bucuria, şl visurile spre vii­ loslf Tellmann : Şi ar fi artele frumoase să profite timp, noi am renunţat de patrie înălţare din noi, nemuririi.
tor ale oamenilor muncii, o chiar păcat să trăieşti în- întreg judeţul nostru, cre­ a mai trimite lucrări spre melodiosul etern de petale zece ani, executată în ronde- RADU CIOBANU s
bosse, adică în relief înalt,
artă lsvorîtă din realităţile tr-urt mediu cu efervescenţă deţi că ar exista posibilităţi aşezămintele culturale să­ din arbori ţîşnit, din eroi ! EUGEN EVU i \
ca o expoziţie ce a fost la teşti. In schimb, Ie trimitem
Deva, Hunedoara sau Pe­ la consiliile populare ale
troşani să fie deschisă şi municipiilor.
în alte localităţi 7 Ne refe­ Tiron Budiu: R-ar fi râu
rim atit la unele oraşe, cit că în cazul acesta lucrările
şi la unele comune, cum ar să fie expuse în holuri, pe D Ă R U I R E RODIRE
fi Ilia, Dobra, Geoagiu, Pui culoare, deci acolo unde e-
ş.a. xistă o mai mare afluenţă Noiembrie tremură-n zare
loan Şeu: Eu am făcut o de public. Şi numele autoru­ In horele toamnei mă dărui, convins Mătasea luminii fugare,
asemenea experienţă la Ilia. lui afişat vizibil. Că flacăra lor nu mă poate atinge. Cimpiile, marile, curg
Dar, uite că sîngele meu se incinge
Dialogul cu publicul care a Redacţia: Pentru artiştii In ritmul frenetic al timpului prins. Cu ţărmuri cu tot in amurg.
urmat a fost binevenit, mai plastici, timpul care a mai
ales pentru mine. Expoziţii rămas pînă Ia sărbătorirea Ah, frumuseţea de-a fi arzător Vin ploi intomnate sâ bată
în oraşele şi satele judeţului celei de a 30-a aniversări a Intre nopţi luminate de ginduri şi zile, La ţara cu grîu semănată;
nostru s-ar putea organiza insurecţiei naţionale antifas­ Aici la nădejdile ţârii fertile, Intraţi fără temere, ploi,
dacă organele locale ar asi­ ciste armate este relativ Pe dealuri de cîntec, pe şesuri de dor - Rodiţi in ţărînă la noii
gura un minimum de „con­ scurt. Fără îndoială, pe şe­
fort" pentru lucrările noas­ valete există deja lucrări Noiembrie umblă, cii. ceţuri subţiri, Viscolit de-nnoite dorinţe
tre. în curs de elaborare. Ce ne Pe urmele mele inscrise-n lut reavăn, Pămîntul visează seminţe
Redacţia : Filiala Petroşani puteţi spune despre proiec­
a U.A.P. împlineşte în a- tele dv. privind aniversarea Sâ-nvâluie vara pe care o seamăn Şi trecerea vlntuiui blînd
ceastă lună 18 ani de exis­ acestui eveniment istoric din Visînd bucuriile altei rodiri. Prin aurul verii spnind.
tenţă, iar Cenaclul din De­ viaţa poporului romftn 7
va, patru. In ultima vreme, Silviu Setei: Planul nos­ TRAIAN FILIMON
în afară de membrii aces­
tor instituţii, s-au făcut re­ tru pentru întîmpinarea zi­
lei de 23 August 1974 este
marcaţi cu diferite prilejuri bogat. Cuprinde expoziţii, ta­
o serie de artişti plastici ta­ bere de creaţie şi altele. Debut
lentaţi şi cunoscuţi’ publi­
cului, care lucrează în afara îosif Mătyâs: Mai concret.
filialei şi cenaclului. In afara unor expoziţii per­
loslf Tellmann : Este drept, sonale, se va deschide la DE TOAMNĂ... I s
la înfiinţarea cenaclului, Hunedoara o tabără naţio­
s-au făcut greşeli privitoare nală de creaţie ; la Petro­ Pebut O melodie, toamna, mai pură şi mai vie,
ne curge in lieduri, in singe tinăr sună,
la componenţă. Astăzi însă şani se va inaugura o ex­ un soare calm pe faţă, o adiere-n strună
există un regulament precis poziţie cu tema mineritului, timp lingă timp ca-n ginduri, la porţi de galaxie.
care nu poate fi încălcat. la care vor fi invitaţi să
Condiţiile de primire sînt participe artişti şi din alte INSTANTANEU E-o legănare dulce, jn globuri roşi de sfere,
dificile. centre ale ţării. vine o brumă-n vene şi pleacă vara. Doare,
loslf Mătyâs : La ultima loan Şeu: Toţi artiştii' Degete lungi, se duce şi se pierde prin nouri de mirare,
şedinţă a Comitetului pe ţa­ plastici hunedoreni se stră­ Virtejuri de apă gindind frînturi de seve şi taine de-nviere
ră al U.A.P. (din care fac duiesc să întîmpine eveni­ Unduie lumi. La orizont cad grine, in holda diafană,
parte) s-a discutat proble­ mentul aşa cum se cuvine. Ca o petală albă pe timple se aşează,
ma uşurării accesului în ce­ Arta trebuie să fie prezen­ Toamne-mi ascund în litera-i de basme, mereu ne strigă-o rază
nacluri şi filiale. In acest tată totdeauna la marile săr­ Visarea sâ treacă zăpada ce se-ntoarce spre glia danubiană ... Desenele
sens, în curînd, regulamen­ bători ale naţiunii! Intre lăstuni. au fost realizate' de
tul vechi va suferi unele Masă rotundă realizată de ALINA JURCA AUREL MILEA j VICTOR MIHĂ1LESCU
modificări. C DROZD Deva Deva
S33
telor potrivite“, demonstrează şi în acest gen cei doi bătrîni adorabili, hîrjoneala familială,
un gust fin, o înaltă conştiinţă artistică. reprezintă sursele umorului cald.
Filmul se bazează într-o măsură hotărîtoare
© In seria „Clepsidra“ a Editurii Eminescu pe cuplul Kubza, care după o convieţuire de
a apărut recent volumul „Crizanteme pentru 50 de ani urmează să retrăiască emoţia clipei
Erna“ — roman de aventuri al scriitorului în care s-a rostit acel „da“ decisiv. Ne pu­
pe care le aveau pentru rolurile piesei. atras de mirajul hainelor purpurii, îmbătat Teodor Constantin. tem imagina ce harababură poate ieşi din
Scenografia (Virgil Popa), interesantă, plas­ de strigătele publicului şi de jocul cu moar­
dispariţia nemotivată a mirelui septuagenar,
Te r tică şi funcţională. Decor unic cu posibilităţi tea, de beţia succesului rîvnit. E admiratorul din activitatea febrilă a fiilor şi nepoţilor de
^ H Jornada“
de manevrare pentru transformarea scenelor matadorului pe care-1 invidiază în acelaşi a-1 regăsi din decizia „solemnă“ a bunicii
din mers. Atmosfera corridei, a arenei care timp şi omul ce vrea să se smulgă din mo­ mireasă de a divorţa din pricina „infidelităţii“
!--
de Mfonso Sastre nu-i teren de luptă propriu-zisă, e sugerată notonia vieţii domestice. Dar experienţa lui Fr lm „IUun ta de aur“ Nostimada reieşită din aceste situaţii poar­
de elemente uşor convenţionale, preferind Jose Alba i-a năruit visele romantice şi în­ tă o amprentă comică de bună factură.
culorile roşu şi negru. cercarea lui Marcos de a-1 smulge cotidianului La efectul peliculei contribuie substanţial
Dar ilustraţia muzicală nu izbuteşte să pă­ şi de a-1 trimite in arenă eşuează. E scena Imaginea semnată de losef Hanus, imagine
trundă în lumea lor; vitregită fiind mai ales finală cînd are tăria renunţării, patetic şi Nu este absolut necesar să aducem argu­
Prima dintre piesele incluse în repertoriul mente din cunoscutul eseu al lui Bergson pen­ care este una descriptivă, precizîndu-ne am­
dramatic al actualei stagiuni teatrale petro- de duritatea sublinierilor sonore şi inoportu­ convingător susţinută artistic. Toreadorul Jose tru a demonstra că rîsul este necesar, că el bianţa în care se petrece nunta de aur a fa­
Alba i-a prilejuit o veritabilă creaţie inter­
şănene, „Cornada“ de Alionso Sastre, a văzut nitatea unor intervenţii cu prea mare in­ pretativă lui MIhai Clita, actorul care face face parte din evantaiul celor mai fireşti miliei Kubza .
lumina rampei în 3 noiembrie reprezentînd tenţie de firesc şi necesar. legătura între acest grup de tineri debutanţi reacţii umane. Comedia — şi prin urmare şi Revedem în „Nunta de aur“ doi actori sim­
o premieră pe ţară, elocventă mărturie pentru Piesa a întrunit laolaltă reprezentanţii ge­ cea cinematografică — răspunde acestei nece­ patici, cunoscuţi din filme ca : „A dispărut
iniţiativa lăudabilă şi inspirată a conducerii neraţiei tinere ce a împrospătat colectivul ar­ şi cei cîţiva actori cu experienţă ai teatrului sităţi naturale. un Fragonard“, „Tată de duminică", „Familia
tistic petroşănean cu vîrsta, pasiunea şi ta­
şi secretariatului literar. lentul lor atit de necesare, iar inadvertenţele petroşănean. Toreadorul falnicelor întîlniri cu „Nunta de aur“ a lui laroslav Mach se fo­ noastră trăznită", „Romeo, Julieta şi întune­
Dramaturgul spaniol e un nume consacrat moartea şi succesul e frămîntat de teamă şi loseşte din plin de această circumstanţă, in­ ricul“ etc. Irina Sejbalova şi Bohus Zâhorsky
în lumea teatrală europeană şi sud-americană, artistice sînt motivate în primul rînd de lip­ îndoieli, fiind o expresie a voinţei şi intere­ spirat şi — ceea ce este mai important — interpretează rolurile principale ale filmului
iar piesa „Cornada“ a fost valorificată scenic sa experienţei. selor lui Marcos, de la care aşteaptă insu- fără a forţa posibilităţile care sălăşluiesc în' sincer aplaudat de public.
în 1960. după o seamă de succese şi inter­ Dan Aciobăniţei (impresarul Marcos) şi-a flarea încrederii în sine, amăgirea infantilă. subiectul ales. Şi — trebuie să recunoaştem — AL. COVACI
dicţii datorate îndrăznelilor politice umanita­ conturat personajul din linii dure, eviden- Cînd îşi regăseşte dragostea, încrederea în el acest subiect este foarte generos, ascunzînd
riste pe care le vehiculau lucrările lui Sastre. ţiindu-i trăsăturile simplu dar hotfirît, nuan- însuşi, cînd va fi în măsură să înfrunte ade­ nenumărate posibilităţi de explorare comică.
Dealtfel, acelaşi motiv l-a obligat să-şi pu­ ţînd cu uşurinţă, ajutat şi de un impresio­ vărul e prea tîrziu. Dacă Mach optează pentru formula come­
blice textele nu în Spania marilor cenzuri, ci nant timbru vocal. Marcos un tip tare, sigur De bună seamă că Jose Alba va rămîne diei de situaţii, o face în virtutea convingerii
în America Latină şi Franţa, popularizate pe el şi perseverent, mafistofelic, simbol şi una dintre cele mai complexe creaţii din bo­ estetice, cum că hazul circumstanţelor se po­
apoi prin traducerile numeroase în, franceză, punct de sprijin pentru concepţia etică â gata sa fişă actoricească. triveşte perfect cu tema propusă. Un alt mo­
italiană, engleză, rusă, portugheză, cehă şi piesei. Totuşi, lui Aciobăniţei i se cere o Meteorice şi fireşti prezenţe mai au şi tiv, tot de ordin estetic, care pledează pentru
mai apoi în maghiară şi română. atenţie în strunirea calităţilor vocale căci nu Mircea Pîinişoară (comisarul Beltran) şi Ada comedia de situaţii, este acela că suita de
întotdeauna forţa impune şi ton ridicat. •
„Cornada" (sau „împuşcătura de corn“) nu Buzescu Alicîa). In alte roluri: Corvin Alexe, întîmplări trăite de familia protagonistă per­
este concepută ca partitură literară pentru un Gabriela, soţia toreadorului (Lavinia Jemna Vasile Duţu, loan Gritto, Ionela Capeţi. mite şi o incursiune tipologică interesantă.
spectacol care să oglindească farmecul are­ Romches) îşi regăseşte dragostea şi în mo­ „Cornada“ este un spectacol condensat şi Potenţialul comic al peliculei se constituie,
nei în care matadorul să vrăjească publicul mentele lirice, beneficiind şi de un text poe­ antrenant care lansează un autor, mai mulţi prin urmare, din fericita conectare a comi­
sacrificînd cu ceremonial fastuos taurul dez­ tic, îi oferă interpretei posibilitatea valorifi­ debutanţi şi prilejuieşte afirmări artistice. cului de situaţie cu cel de caracter, într-o
lănţuit. Sastre evocă dramatic şi concis desti­ cării superioare a sensibilităţii sale artistice, „Cornada“ este o reuşită pentru această manieră gogoliană ori caragialescă. Evident,
nul tragic al unei’ vedete a corridei, făcînd făcînd uitate unele scăderi din dialogul eu stagiune a teatrului din Petroşani de la înfiin­ poanta primeşte astfel o dublă acoperire, iar
„să apară imaginea unei omeniri ce se devo­ Marcos. spectatorul savurează copios panorama mici­
rează _ea însăşi într-o orgie de sînge,.. aur şi Traian Florin Pretorian (Doctorul Sanchez, ţarea căruia s-a împlinit în toamna aceasta lor zăpăceli umane, confruntate cu o situaţie
lumină“ , (Charles Aubrun). Pentru că socie­ medicul arenei) se luptă puternic cu persona­ un sfert de veac. care presupune, dintru început, rîsul.
tatea sa este o corridă care antrenează oa­ jul pentru a-1 domina şi învinge, reuşind în Fondul comediei lui Mach este duios, chiar
meni ce se calcă’ în picioare, sacrificînd vieţi cea mai mare parte a prezenţei sale, nu fără Prof. MIRCEA MUNTEANU liric. Dar această caracteristică a subiectului
pentru biruinţa puterii lor. eforturi evidente, interiorizînd la maximum Petroşani nu presupune incompatibilitatea viziunii de Scenă din film
Regizorul Adrian Lupu a mers pe linia indiferenţa, teama şi protestul. Cu sînge rece umor pozitiv. Dimpotrivă, radiografia nunţii
piesei, fără să urmărească o independenţă aşteaptă evenimentul. se consumă calm şi Editoriale de aur a perechii Kubza este mai pertinentă
şocantă, voit originală. Reprezentaţia este un izbucneşte violent cînd îşi manifestă deza­ prin contrastul existent între liric şi comic.
„festiv macabru“, aşa după cum autorul în­ cordul faţă- de cruzimile vieţii pe care- o ve­ „Nunta de aur" surprinde prin prospeţime Pentru melomani
suşi şi-a văzut spectacolul, dramă modernă ghează în umbra arenei. © A apărut volumul „Pensule şi dalte“ — şi vioiciune, prin ritmul alert al naraţiunii.
cu laitmotivul sonor, muzical-vorbit al acto­ Prezenţă agreabilă are Emil Schmidt tablete, cronici, însemnări de Tu dor Arghezi Mach cunoaşte, desigur, foarte bine mediul O Pentru această lună vă recomandăm do­
rilor cu frecvente apariţii scenice în momente (.Timemez, ajutorul doctorului), timorat, cople­ despre artişti plastici. Marele nostru scriitor prospectat. Atmosfera din casa Kubza. decorul uă discuri: Grupul folcloric „Frunză verde“
de tensiune, ca un cor antic, dimensionînd şit de evenimentul pe care-1 urmăreşte din acţiunii, micile detalii ale unei vieţi tihnite, cu sfiite de jocuri populare din Bihor, Moldo­
tragismul spectacolului. Dar meritul său tribună dar şi de tracul debutului care i-a îi prezintă pe Francisc Şiroto, Dăfăscu. Pal- răscolită, temporar de caracterul de excepţie va, Dobrogea, Maramureş, alături de piese so­
creşte şi prin inspiraţia de care a dat dovadă fost totuşi un aliat în evoluţia scenică. lady, Ressu, Tomitza, Băncilă, Ion Sava, Jiq- al evenimentului oferă o imagine veridică a listice cîntate din cobză, vioară cu goarnă -şi
în alegerea actorilor distribuiţi după datele Dublura matadorului (Vlad Vasiliu) e omul uidi, Iser, Pătraşcu, Luchian. Autorul „Cuvin­ vieţii cotidiene. Iar „conflictul“ stabilit între ţitere ; Toni Iordache cu un recital — ţambal.