Page 40 - Drumul_socialismului_1973_11

mmm&miarnrmaamm
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 859 • DUMINICA 11 NOIEMBRIE 1973
•WWW*'' -WW 111- 1 «»*■

ORIENTUL APROPIAT Repertoriu arheologic
li IfttlW Cil 4PRIPI4M După încheierea acordului Diana de la ¿Z.H./974.

mu ä i privind încetarea focului 194“, pe un teren agricol un mers avîntat. Părul ft. XII 2 II. 24.X» 4. XI
entate spre spate sugerînd
Ieşită Ia iveală în anul
îngrijit
întruchi-
munei Sarmizegetusa, sta­
tratat,
Boumediene, a adresat pre­
TEL AVIV 10 (Agerpres). şedintelui în exerciţiu al Or­ din partea de sud a co­ capului este şi el foarte 25.X.
pînd o complicată coafu­
tueta de bronz aurit a u-
— Primul ministru al Isra­
ilCOMf MJjfSCII m «CH elului, Golda Melr, a anunţat ganizaţiei Unităţii Africane, prielnice vremurilor puţin mare, torsionată aseme­
ră ce formează o buclă
nei
feminine,
divinităţi
datorită
nea cornului de lună.
ar­
cercetărilor
Yakubu Gowon, şeful sta­
sîmbătă seara că guvernul
Comparînd piesa de la
heologice din timpul celui
tului nigerian, un mesaj în
israelian l-a autorizat pe ge­
alte
cu
Sarmizegetusa
neralul Aharon Yariv să sem­ care propune ca sesiunea ex­ de al doilea război mon­ statuete ale zeiţei Diana, 15. ¡X
dial, a rămas nestudiată
cunoscute in celelalte pro­
ATENA 10 — Coresponden­ totodată, materiale redacţio­ neze cu Egiptul acordul pen­ traordinară a Consiliului Mi­ aproape două decenii. vincii ale imperiului ro­
Figurina, căreia îi lip­
tul' Agerpres I. Badea, trans­ nale acestui eveniment. Cotl-> tru consolidarea încetării fo­ nisterial al O.U.A., consacra­ seşte partea inferioară a man, precum şl cu exem­ 25.x. <j> 26 W
mite : „Apropiata vizită în dianul „Akropolis“ sublinia­ cului. tă examinării unor probleme picioarelor, înaltă de 55 plarele similare din Da­ 24. XI.
cm, a fost denumită de
clujean
cia,
cercetătorul
Grecia a preşedintelui Consi­ ză că vizita va avea o im­ In comunicatul dat publi­ privind relaţiile dintre sta­ către regretatul acad. Dr. Hadrlan Daicoviciu a
liului de Stat al României, portanţă deosebită, menţionînd cităţii după reuniunea extra­ tele continentului şi situaţia prof. Constantin Daicovi- găsit o seamă de elemen­
te stilistice care situează
ciu, „Diana de la Sar-
Nicolae Ceauşescu, este în în acest sens convorbirile pe ordinară a guvernului israe­ din Orientul Apropiat, să ai­ mizegetusa", identificare figurina aici In discuţie (7.V//
interesul relaţiilor bilaterale, care şeful statului român le lian, organizată în cursul bă loc la Addis Abeba, între confirmată de studiile ul­ in marele grup al sculp­
ca şi al cooperării în Balcani va avea cu preşedintele nopţii de vineri spre sîmbătă, 19-21 noiembrie terioare. turilor antice dedicate zei-
veşmîntulu!
Faldurile
şi al păcii mondiale", a de­ Ghiorghios Papadopoulos şi s-a anunţat necesitatea unor lung, mătăsos, redate cu ţet-vînătorii Diana, al 24. V/. 1975
cărei cult era practicat In
clarat, în cadrul unei confe­ cu primul ministru Spyros contacte cu guvernul ameri­ eleganţă de către anoni­ cursul veacurilor II şl III
rinţe de presă organizate Markezinis. Ziarul „To vima" can pentru informaţii supli­ mul ci sculptor, sînt ori­ în provincia nord-dună-
sîmbătă la Atena, ministrul arată, la rîndul său, că „vi­ mentare referitoare la acord. Atlas reană. la locul de
Referitor
de externe grec, C. Xantho- zita preşedintelui României, In legătură cu aceasta, Golda confecţionare, atît autorul
poulos Palamas, „Sîntem bucu­ care constituie dovada bune­ Meir a adăugat în declaraţia citat cit şl alţi cunoscă­
roşi că această vizită va a- lor relaţii existente între sa că „Israelul a primit răs­ tori ai artelor antice, pre­ Cometa Kohoutek. Traiectoria urmată In spaţiu, prin vecină­
supun că ar fi unul din
vea loc, ea constituind con­ Grecia- şi România, va prile­ punsuri satisfăcătoare din Guturai transmis prin atelierele situate în ora­ tatea Soarelui, In perioada 27 iunie 1973 — 22 februarie 1974.
firmarea excelentelor relaţii jui, cum este şi firesc, o re­ partea Statelor Unite la în­ „strîngere d e mină“ şele greceşti de pe litora­
existente între cele două înnoire pe scară largă a ra­ trebările care au fost adre­ lul apusean al Pontului
Euxin (Marea Neagră).
ţări", a spus el. porturilor greco-române, pre­ sate". Prin înfăţişarea sa de o
Ziarele greceşti au publi­ ★ Părea larg răspîndită eleganţă deosebită, statue­
cat, sîmbătă, textul comuni­ cum şi un schimb de păreri potrivit căreia guturaiul ta de bronz poleită cu
aur de Ia Sarmizegetusa
catului anunţînd vizita şefu­ în probleme internaţionale de ALGER 10 (Agerpres). — este răspîndit prin tuse se situează pînă în acest Un fenomen astronomic
lui statului român, consacrînd, interes comun“. Preşedintele Algeriei, Houari ţi strănut — de fapt prin moment printre cele mai
virusul „rhino“ împrăştiat valoroase lucrări artistice
de pe cuprinsul Daciei ro­
prin tuse şi strănut — es­ mane. Ea a figurat în ca­ remareahii—cometa Kohoutek
te pusă sub semnul între­ drul tuturor expoziţiilor
N A Ţ I U N I L E U N I T E bării de cercetătorul ame­ arheologice organizate de La 7 martie 1973, astro­ Soarelui, prin acţiunea re ca a Luceafărului), per­
______________ f rican O. Hendley. împreu­ R.S. România peste .hotare nomul L. Kohoutek de la „vîntului solar“, adică mit organizarea şl ' desfă­
(Anglia, Italia, R.F. Ger­
de
exercitată
nă cu colectivul său de mană, Norvegia), iar actu­ observatorul astronomic presiunea asupra particule­ şurarea unor observaţii
lumină
descoperă
din Hamburg
colaboratori. Hendley a almente face parte din cu ajutorul instrumentelor lor fine desprinse din nu­ detaliate. Acestea vor elu­
cida multe probleme nere­
grupul celor mai repre­
constatat că virusul res­
Dezbaterile din Comitetul politic pectiv se poate găsi mult zentative exponate ce optice o nouă cometă ca- cleul cometei odată cu a- zolvate pină in prezent. la
rc-i primeşte numele.
propierea de Soare. Dato­
ilustrează. în cadrul mu­
Calculele
referitoare
Fenomenul apariţiei co­
mai frecvent pe' mâinile zeului naţional de istorie, metelor, studiat şi cunos­ rită acestei presiuni, par­ orbita descrisă în spaţiu
ticulele sînt respinse for-
dezvoltarea
culturală
a
de cometa nouă descoperi­
NAŢIUNILE UNITE 10. — roase ţări în curs de dezvol­ lizate se ridică la 6,7 la sută persoanelor răcite, unde provinciei întemeiate de cut astăzi, a fost semna­ mlnd o „coadă“ care de­ tă au arătat că astrul se
vine vizibilă şi face din
Traian la nordul Dunării.
Corespondentul Agerpres, C. tare. din produsul lor naţional to­ poate rezista pînă la trei lat din cele mai vechi aceste mase neînsemnate apropie treptat de Soare,
timpuri. Astfel
cronici şi
urmînd ca în ziua de' 28
Alexandroaie, transmite: In Acelaşi aspect a fost sub­ tal, procent care este de 25 ore. Astfel se poate afir­ LIVIU MĂRGHITAN anale chineze, însemnări nişte apariţii impresionan­ decembrie 1973 el să trea­
te, care au înspăimîntat
ale unor istorici şi filo­
Comitetul Politic al Adună­ liniat şi de reprezentanta de ori mai mare decît totalul ma că salutul prin strîn­ zofi greci conţin obser­ multă vreme pe neştiu­ că la cea mal mică de­
gere de mină contribuie
părtare de acesta (21, ,36
rii« Generale s-au încheiat Suediei, Alva Myrdal, care a ajutorului acordat de acestea cel mai mult la răspân­ Manuscrisul unei piese vaţii cu o vechime de tori. mii. km), în acel moment
mişcă
in
se
Cometele
dezbaterile asupra celor opt arătat că pentru atingerea o- ţărilor în curs de dezvoltare. direa guturaiului. 2 500 ani referitoare la a- general pe orbite eliptlco depărtarea faţă de Pă-
pariţli de comete.
mînt va fi de 166 mii. km.
puncte ale capitolului dez­ biectivului strategiei interna­ Relevînd imperativul men­ necunoscute din vremea Dar ce este de fapt o avînd Soarele în unul din Contlnuindu-şi mişcarea pe
focare, astfel incit apari­
armării, între care se afla şi ţionale a dezvoltării privind ţinerii păcii şi consolidării cometă 7 Numită popular ţiile lor sînt periodice. orbită, cometa se va în­
iniţiativa română privitoare transferarea către ţările în securităţii internaţionale, re­ Manuscrise inedite lui Shakespeare „stea cu coadă“, cometa Cea mai cunoscută co­ drepta de Soare dar se
aglomerare
o
reprezintă
la consecinţele economice şi curs de dezvoltare a unei prezentantul Afganistanului, ale scriitoarei de materie solidă şi ga­ metă periodică este come­ va apropia de planeta
noastră pînă ia. distanţa
ta Halley a cărei apari­
In Marea Briianie a fost
sociale ale cursei înarmări­ cote de 0,7 la sută din pro­ Abdul Samad Ghaus, a de­ Charlotte Bronte descoperit manuscrisul u- cclt, Arthur. Structura zoasă îngheţată, de formă ţie a fost semnalată din de 121,5 mii. km., distan­
dusul naţional total al sta­
clarat că acest obiectiv nu
piesei este foarte asemă­
ţă pe care o va atinge la
lor şi efectele sale profund telor industrializate, ar fi su­ poate fi realizat decît prin nei piese necunoscute pi- nătoare celei a piesei lui aproximativ sferică, cu anul 240 î.e.n. 13 ianuarie 1974. In conti­
diametrul de ordinul kilo­
dăunătoare asupra păcii şi ficientă o sumă de circa 20 eliminarea, tuturor bazelor şi La Washington au fost nă acum, scrisă de Tho- Shakespeare „Poveste de metrilor sau zecilor de In mişcarea lor printre nuare astrul se va înde­
securităţii în lume. mas Heywood, contempo­ iarnă“ şi s-ar putea ca kilometri, care se mişcă cele nouă planete ale sis­ părta din nou, pierzîn-
de miliarde de dolari, în instalaţiilor militare străine descoperite două manus­ ran cu Shakespcare.. Pie­ Heywood să o fi scris la în interiorul sistemului temului solar cometele du-se în spaţiu.
Referindu-se la acest punct, timp ce pentru înarmări se de pe teritoriile altor state, crise inedite ale scriitoa­ sa a fost creată probabil scurt timp după reprezen­ nostru solar. pot suferi influenţele pla­ Cometa va putea fi ob­
în anii 1611-1G12 şi are
netelor mari, care pertur-
Studiul ştiinţific al co­
reprezentantul Danemarcei, risipesc anual aproximativ reducerea bugetelor militare, rei engleze Charlotte Bron­ drept erou un fiu nelegi­ tarea piesei lui Shakespc­ metelor a început in se­ blndu-le orbita o trans­ servată cu ochiul liber
are
pentru
a-şi
concura
Wagner Hansen, a declarat 225 de miliarde de dolari. îngheţarea cursei înarmărilor te. Nuvelele ..Secrete" si tim al legendarului rege astfel rivalul. colul al XV-lca, cînd tea­ formă in parabolică sau din a doua jumătate a lu­
nii noiembrie 1973, pînă la
hiperbolică, astfel incit co­
că este îngrijorătoare consta­ Reprezentantul Nepalului, şi trecerea la folosirea de­ „Inimă de crin" datează ma nejustificată faţă de meta părăseşte sistemul jumătatea lunii februarie
S. K. Upadhyay, a declarat plină a cadrului O.N.U. pen­ din anul 1833. când autoa­ comete a atins apogeul. nostru. Majoritatea come­ 1974. In acest interval, as­
tarea că actualele cheltuieli că, în timp ce se cheltuiesc tru a pune sub control cursa rea avea 16 ani. Astăzi se cunoaşte faptul telor sint însă periodice. trul va putea fi observat
că aceşti călători ai spa­
mai
apropierea
întîi
în
prin
militare ale lumii reprezintă sume astronomice pentru înarmărilor şi. în special, Un nou tip de bomboane ţiului sînt parte compo­ Trecerile consecutive pro­ orizontului puţin înainte
apropierea
Soarelui
aproape 60 de dolari pentru cursa înarmărilor, o mare cea a înarmărilor nucleare, Anarat de fotografiat Brigăzile de tineret de bomboanele respective în­ nentă a sistemului nostru duc „consumarea“ nucleu­ de răsăritul Soarelui, apoi
planetar, originea lor fi­
în plină zi şi la urmă po
lui şi pină la urmă des­
fiecare locuitor al planetei, parte a populaţiei lumii din în vederea adoptării unor la fabrica de dulciuri din lătură uscăciunea gurii. De ind identică cu originea trămarea cometei care-şl cerul de seară îndată du­
statele subdezvoltate, suferă folosibil o sineură asemenea, ele conţin să­ sistemului nostru. Se cu­ pă apusul Soarelui. Am­
Lcipzig şi de la întreprin­
grele
derea
de
maşini
cifră care depăşeşte venitul de subnutriţie. Cheltuielile măsuri semnificative în di­ VEB Abus Dessau au ela­ ruri pe care corpul le c- nosc legile de mişcare a încetează existenţa, trans- plele cercetări care se
în
particulo
formîndu-se
anual pe locuitor în nume­ militare ale ţărilor industria­ recţia dezarmării generale. dată borai în comun un nou limină prin transpiraţie. cometelor, se pot calcula mai mici. Acestea ajung vor face de pe sol, din
Noul produs este, de ase­
elementele orbitei, distan­
tip de bomboane destinat menea. recomandabil pen­ ta faţă de Soare şi Pă- în sfera de atracţie a Pă- observatoare orbitale şi cu
O firmă americană a în­ consumului muncitorilor tru conducători auto şl mînt, perioadele de vizi­ mîntulul şl dau naştere ajutorul rachetelor şi ba-
fenomene
la
loanelor,
meteorltice,
ceput să producă aparate
răs­
căuta
vor
Rezoluţii adoptate în Comitetul de fotografiat... care pot fi în timpul producţiei. In sportivi. Bomboanele au bilitate, strălucitoare etc. aşa-numitcle stele căză­ bări. Astfel, deoarece nu­
testelor
cursul
puns la o serie de între­
efectuate,
fost deja distinse cu o
S-a explicat apariţia co­
toare. Ca exemplu, come­
folosite o singură dată. A- de exemplu intr-o turnă­ medalie de aur la Expozi­ zii cometelor, orientată ta Biela, care mal întii cleul cometei Kohoutek
torie, s-a constatat că
ţia tinerilor inovatori.
întotdeauna in sens opus
pentru problemele economice paratul de mărimea unui s-a destrămat în două ca este compus din materie
apoi să dea naştere la o
a
primordială
sistemului
pachet de ţigări este încăr­
cat cu peliculă pentru 12 „ploaie de stele“. solar, se speră să se obţi­
nă date cu privlro la ori­
Dacă istoria consemnea­
. NAŢIUNILE UNITE 10 — de-a 29-a sesiune a sa. Con­ reuniune să analizeze, în lu­ fotografii. Cel care cum­ ză numai cometele care ginea sistemului nostru.
au fost văzute cu ochiul
Faptul că materia inter­
Corespondentul Agerpres, C. siliului pentru Comerţ şi mina rezultatelor în aplica­ pără un asemenea aparat liber, destul de puţine la stelară este purtătoare de
Alexandroaie, transmite : Co-\ Dezvoltare i se cere să exa­ rea strategiei dezvoltării, ro­ fac.? fotografiile, împache­ număr dar impresionante molecule organice sinteti­
prin spectaculozitatea
lor,
zate ablogen, va permite,
mitetul pentru problemele e- mineze la cea de-a 14-a se­ lul industrializării în promo­ tează aparatul şi îl trimite odată cu construirea in­ prin studiul nucleului, ob­
conomice al adunării Gene­ siune, a ,sa raportul grupului varea progresului economic pe adresa firmei producă­ strumentelor optice,—lune­ ţinerea unor noi daţe pri­
toare. Peste un timp pri­
rale (Comisia a doua) a adop­ de lucru şi să-l transmită A- al ţărilor în . curs de dezvol­ meşte fotografiile mărite, te şi telescoape astrono­ vind originea vieţii peŢit-
mînt. Cu acest prilej Vor
mice, numărul ■ cometelor
tat prin consens un proiect dunării Generale. împreună tare.' să-şi concentreze lucră­ în culori. Aparatul nu i se observate a crescut simţi­ fi cercetate şi multe alte
de rezoluţie propus de Mexic cu aprecierile şi sugestiile rile asupra problemelor cu mai inapoiază. Societatea tor. De exemplu a cometa probleme ştiinţifice.
este
şasea
Kohoutek
şi România, împreună cu alte sale. In încheierea rezoluţiei care sînt confruntate aceste contează pe succesul apa­ descoperită în anul aces­ Fără îndoială, acest fe­
12 state, la punctul „Carta se hotărăşte înscrierea punc­ state în domeniile industriali­ ratului în rîndul turiştilor. ta. Cometa prezintă o Im­ nomen astronomic remar­
constituie
pentru
cabil
drepturilor şi obligaţiilor e- tului „Carta drepturilor şi zării şi planificării şi să defi­ portanţă excepţională, ca­ lumea ştiinţifică o bună
pentru
conomice ale statelor". obligaţiilor economice ale nească, intr-un cadru dina­ re Justifică denumirea de ocazie elemente a adăuga
„Cometa secolului“ ce i-a
noi
cunoaşterii
Reafirmînd necesitatea ur­ statelor“ pe agenda viitoarei mic. contribuţia comunităţii Primarii americani fost atribuită. Intr-adevăr, Universului. In acelaşi
naţiunilor la procesul de in­
sesiuni a Adunării Generale
gentă de a' se stabili sau îm­ dustrializare a ţărilor în curs preocupaţi de... faptul că a fost descope­ timp, el dă posibilitatea
rită cu aproximativ nouă
bunătăţi normele relaţiilor e- a O.N.U. de dezvoltare. , înlăturarea luni înainte de a deveni unei largi popularizări şi
informări asupra unor fe­
conomice internaţionale pe Comitetul pentru probleme­ vizibilă, dimensiunile des­ nomene astronomice şi
baze juste şi echitabile, luînd le economice a adoptat, tot Rezoluţia, dînd expresie o- gunoaielor menajere tul de mari 20-30 km în explicării ştiinţifice a a-
cestora.
notă de raportul grupului de. prin consens., un alt proiect piniilor generale, recomandă diametru, perioada de vi­
lucru asupra progresului în­ de rezoluţie avansat de 21 conferinţei generale a O.N.U. In fiecare an, în oraşele Noi mijloace de transport, produse de industria construc- zibilitate mare, o strălu­ Prof. ROBERT SINGER
registrat în elaborarea aces­ de state, între care şi Româ­ să examineze problemele co­ americane se acumulează toare de maşini din R.P. Polonă. cire remarcabilă (mai ma- Deva
operării dintre ţările indus­
tei Carte, Adunarea Generală nia, la punctul „Cea de-a trializate şi cele în curs de pînă la 250 milioane tone
— se arată în documentul a- doua conferinţă generală a dezvoltare, precum şi coope­ reziduuri menajere. Aceas­
doptat — hotăreşte să pre­ Organizaţiei Naţiunilor Uni­ rarea dintre ţările în curs de ta este de două ori mai CORSET“ PENTRU era absolut vertical. Bo­ culare, de gastroenterite
lungească mandatul grupului te pentru Dezvoltarea Indus­ dezvoltare în procesul indus­ mult decît acum 20 de ani. TURNUL DIN PISA nanno a fost concediat. şt de nevroze. Cele mal ferltoare la reproducerea CEA MAI VECHE
sau falsificarea unor opere
de lucru în scopul îndeplini­ trială" (O.N.U.D.I.). trializării, în vederea stabili­ Potrivit calculelor conferin­ Un secol mai tîrziu Gio­ bune rezultate — afirmă de artă. Conducerea mu­ SCRISOARE
vanni di Simone a încer­
In termenii rezoluţiei, sta­
rii misiunii sale. De aseme­ ţei primarilor oraşelor din Cu prilejul împlinirii a cat să restabilească echi­ dr. Storch — le-a dat cura zeului a precizat îijsă că DIN GRECIA ANTICA
de lapte de iapă în trata­
nea, prin rezoluţie se hotă­ tele membre iau notă de ro­ rii principiilor de bază ale S.U.A., peste cinci ani a- 300 de ani de existenţă librul printr-o uşoară în­ rea bolnavilor de astmă. nu se va ocupa de eva­
luarea preţului unor lu­
lul important pe care îl are
vestitul turn înclinat din
proape jumătate din oraşe­
clinare a celorlalte etaje
O
Se
expediţie
arheologică
crearea
preconizează
răşte ca acest grup să ţină o asemenea conferinţă în de­ unei d claraţii internaţionale le americane vor avea de Pisa urmează să fie în­ în partea opusă. unui sanatoriu specializat crări. organizată de Muzeul Er­
asupra dezvoltării industriale
cu
un
„corset“
conjurat
două sesiuni în anul 1974, finirea politicilor cooperării şi cooperării şi în scopul de­ făcut faţă problemei greu de susţinere. La recoman­ Totuşi turnul, înalt de pentru tratarea diverselor mitage din Leningrad a
urmînd să termine elabora­ internaţionale în domeniul finirii unui plan de acţiune de rezolvat — ce să facă dările experţilor. Consiliu] 42 m şi in greutate de afecţiuni prin administra­ VIATA IN CADRUL descoperit o scrisoare gre­
rea proiectului final al Cartei municipal din Pisa a ho- 14 009 lor.e. devine tot mai rea laptelui de iapă la UNUI CIRCUIT ÎNCHIS cească care datează din
dezvoltării industriale şi cer pentru sprijinirea eforturilor cu gunoiul. Presa sublinia­ tărît să construiască în înclinat. Astăzi înclina­ bolnavi. COMPLET secolul VI î.e.n. Aceastf;
drepturilor şi obligaţiilor eco­ ţărilor în curs de dezvoltare, ză că o mare parte a gu­ jurul turnului un schelet rea sa măsoară 5,17 m. este considerată cea mai
nomice ale statelor pentru a Consiliului O.N.U.D.I. şi Co­ şi. în special, ale celor mai noiului este formată din de fier de care turnul să ORE DE CONSULTAŢII Pentru prima oară a fost veche scrisoare din Gre­
a
care
antică,
fost
cia
putea fi examinat şi aprobat mitetului Permanent al a- puţin dezvoltare pentru acce­ ambalaje. fie bine fixat prin ca­ LAPTELE DE IAPA LA MUZEUL BAROC efectuată cu succes o ex- descoperită. Valorosul do­
bluri.
de Adunarea Generală la cea cestuia să asigure ca această lerarea industrializării lor. Motivul acestei măsuri — MEDICAMENT DIN SALZBUIÎG periqnţă, prin care timp cument este scris pe o
l-a constituit o accelera­ de şase luni un anumit plăcuţă subţire de plumb,
număr de persoane şi-au
Medicina empirică prac­
re îngrijorătoare a încli­ ticată încă cu milenii in Urmînd exemplul unor acoperit integral consu­ care a fost apoi făcută
sul.
naţiei turnului. Dacă pî­ institute internaţionale,
mul de oxigen şi apă in
nă acum înclinarea spo­ urmă de populaţia mon­ Muzeul baroc din Saizburg încăperi Izolate exclusiv
rea anual cu circa un mi­ golă bazată pe folosirea (Austria) a instituit cu în­ prin cultivarea de plante DRAMATIZAREA
laptelui de iapă a gă­
cepere de la G noiembrie
Programul Universităţii serale Cursă TAROM specială pentru luni înclinaţia crescuse cu sit în prezent mulţi a- cîte o oră de consultaţii şi vietăţi monocelulare. UNUI ROMAN
limetru, în ultimele şase
DE THOMAS MANN
depţi în R.F. Germania.
Experimentul a avut loc
gratuite în fiecare marţi.
1,32 milimetri.
Construcţia turnului- a Primele încercări le-a fă­ Deseori există dificultăţi în Siberia cu participarea La G iunie 1975, cu pri­
cut un medic dintr-un sat
în
Deva, cu aterizare şi decolare fost începută de Giovanni din apropiere de Haidcl- originii unor opere de laţia utilizată în acest lejul împlinirii a 100 de
a patru persoane. Insta­
aprecierea calităţii şi
ani de Ia naşterea scrii­
Bonanno la 8 octombrie
berg, dr. Storch. care ad­
scop precum şi un sistem
de mamsm-ieninism Deva 1173, dar deja cînd se a- ministrează lapte de iapă artă aflate în proprietate parţial de regenerare a torului Thomas Mann, ur­
particulară. Este de ase­
junsese la cel de-al trei­
mează să se prezinte pre­
unor bolnavi care, suferă
aprofun­
menea
apei extrase din urină şi
necesară
de pe aeroportul din Sibiu lea etaj turnul nu mai de tulburări cardiovas- darea unor probleme re- prin condensare atmosfe­ miera piesei „Lotte la
Weimar“, dramatizare du­
rică reprezintă paşi im­
al
roman
portanţi pe calea unor pă cunoscutul Prelucrarea
scriitorului.
LUNI, 12 NOIEMBRIE 1973 : circuite închise complete, scenică aparţine Iui Ger­
Aducem la cunoştinţa celor interesaţi că, începînd cu de o importanţă indispen­ trud Dahlmann-Stolzen­
— Economie politică, anul I, dezbatere, la Cabinetul Judeţean ziua de 12 noiembrie a.c., intră în exploatare linia aeri­ Umor... serios sabilă în zborurile cosmi­ bach. Piesa urmează să fie
de partid. ană Bucureşti — Sibiu şi retur, special pentru pasagerii ce la mari distanţe. jucată la München.
— Principiile şi metodele muncii de partid, anul I, predare, In SIMFONIE s-a îmbolnăvit actualul racteristic numai pentru
sălile Şcolii generale ‘„Dr. Petru Groza". din Deva şi celelalte localităţi ale judeţului Hunedoara. FOTBALISTICA paznic !“. marii bancheri“.
— Filozofie, anul III, predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Pe- Noua linie aeriană este deservită de un avion tip AN 24, Luni dimineaţa s-a con­
i tru Groza“. care va zbura zilnic (cu excepţia duminicilor) după ur­ Compozitorul britanic Ed- statat că hoţii goliseră în REALITATE
— Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II, dezbatere, mătorul program : die Warner a terminat nu întregime depozitul nesu­ Femeile privesc cel ntai Metamorfoză
pravegheat...
la Cabinetul Judeţean de partid. — plecare din Bucureşti ora 9,00 de mult ultima sa operă. mult realitatea in faţă, fi­
— Politica externă a P.C.R. şi statului nostru, anul II, predare, — sosire Ia Sibiu ora 9,50 El a denumit-o „Fotbal“ indcă stau cel mai mult
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. — plecare din Sibiu ora 10,20 şi i-a adăugat subtitlul : MIROSUL FACE In faţa oglinzii. j 2 3 + 5 6 7 Ô 9 10
„Simfonie in 12 goluri şi
— Principii şi metode ale muncii U.T.C.. anul I, predare, în să­ 2 lovituri de pedeapsă“. PE OM
lile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. — sosire la Bucureşti ora 11,10 PORTIERA
— Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, dezbatere, în să­ Transportul călătorilor de Ia Deva la Sibiu şi de la In prezent, Ia Paris es­ Q M
lile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. Sibiu la Deva se va efectua cu autobuz TV71, special a- MAREA ŞANSA te la modă un parfum Intr-un loc de parcare
pentru
bărbaţi
care
se
nienajat, pus la dispoziţie de I.T.A. Deva. Autobuzul va O mare firmă din Co­ numeşte „Odeur d’argent“ din nordul Italiei se află b/
o tăbliţă pe care scrie :
circula în regim de cursă rapidă, după programul : penhaga a publicat într-o (miros de bani). In pros­ „Dacă un soţ deschide
MARŢI, 13 NOIEMBRIE 1973 : sîmbătă următorul anunţ: pect se spune : „Domnul
— plecare din Deva ora 7,00 „Se caută urgent un por­ portiera maşinii pentru
— Economie politică, anul II, dezbatere, la Cabinetul Judeţean — sosire la Sibiu ora 9,50 tar de noapte, deoarece care foloseşte acest par­ soţia sa, atunci este nouă
fum emană un miros ca-
fie maşina, fie soţia“.
de partid: Politica P.C.R. de dezvoltare Intensă a for­ — plecare din Sibiu ora 10,10 7 h
ţelor de producţie ale ţării, pe baza continuării în — sosire la Deva ora 12,40
ritm susţinut a industrializării socialiste a ţării, Con­ Procurarea biletelor de avion şi informaţii supli­
ferinţa Naţională a partidului despre necesitatea asi­ mentare se pot obţine de la Agenţia TAROM din Deva, U r
gurării unei dezvoltări accentuate a industriei, inten­ str. Dr. Petru Groza nr. 15, telefon 11142. í
sificării procesului de modernizare a structurii pro­ Ü ¡Ü §¡ Mat ( H
ducţiei Industriale. P
— Principii şi metode ale muncii de partid, anul III, predare, în ¡Ü n în frei
sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. ghe, Libertăţii 8, oraşul Ca­ ¡Ü fi i
— Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, predare, în racal.
sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. ★ mutări
— Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II, predare? Vînd garaj — încălzire ¡Ü Ü n tf c 0 (
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“. centrală, apă. Hunedoara ■H
— Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I, predare, 13106. CONTROLUL POZIŢIEI . £ H G c
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza". Ü m m — Alb : Rg4, Da2, Cb3,
— ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, predare, în sala Vînd casă, grădină. Str. ★ Nfg, p.c3 ORIZONTAL : 1. Prelu­ 3. Ramură poetică — Ini
de consiliu a I.E.C. Deva. i Mihail Kogălniceanu, nr. Vînfl maşină tricotat ce­ ări în stil personal a unor ma lui Labiş ! — Compa
idei împrumutate ; 2. U-
; 18, Simeria hoslovacă. Deva, telefon Ü ¡Ü nj — Negru Rc4 nul care o ia pe ocolite ; rativ • 4. Caşa bătrinilo
REZOLVAREA PRO­
MIERCURI, 14 NOIEMBRIE 1973: ir 12565. H BLEMEI DIN NUMĂRUL 3. Scor alb Ia şah — — M 'ţimi ; 5. Explici
toate mişcările — La răz­
; Vînd casă nouă, confort. ★ TRECUT : Chiar lingă noi ; 4. Ten ! boi ; G. Descoperire pri­
— Economie politică, anul III, dezbatere, în sălile Şcolii gene­ i grădină. Şoimuş 346. V'înd apartament 4 ca­ n ü it — In strînsă legătură cu mordială în domeniu
literatura ; 5. Mutat în
Rbl : al
rale „Dr. Petru Groza“. mere. Deva, Micro 15, tele­ 1. Ce3—C4 C oriunde centru! — Vechi chipiu transporturilor — Sino­
nim pentru pulbere :
7
2. Cc4—a3
— Sociologia religiei, anul II, predare. în sălile Şcolii generale ★ fon 11832. u H üj ostăşesc ; 6. Leul din ste­ In pană ! — Semne făcu­
„Dr. Petru Groza“. i Vînd casă. Geoagiu, Ian- ★ & ¡Ü 3. Ca3—c2 + mat Rbl—cl pă... — O măsură luată te pentru militari : 8. Co­
din timp ; 7. Cerc folclo­
1. Cc3—c4
— Etică, anul II, predare, în sâiile Şcolii generale „Dr. Petru 1 cu Avram — morar — te- Vînd casă centru, Brad, 2. Nai : b2 + R oriunde ric. — A exersa la bară : tidiană hrană spiritualii
(plural) — In vogă ! ; 9
Groza“. j lefon 22. str. Luncii, 28. 3. Cc4—a3 + mat 8. Baia centrală ! — Joa­
că mireasa,; 9. Vorbesc în Treceri peste anumite vîr-
PROGRAMUL ÎNCEPE LA ORA 18,00, PENTRU TOATE SEC­ | ★ ★ i , n ü éÉ h versuri ; 10. Un timp în­
ŢIILE ş Vînd motor benzină Deutz Schimb apartament 3 ca­ 1. Ce3—C4 Rhl—c2 delungat — Bătută pe mo­ furi ; 10. Rea Ia superla­
I 8/10 HP stare excepţională. mere Tg. Jiu cu Deva. In­ — 2. Cc4—a3 + Rc2—c3 nedă ! tiv — Miez de miez !
VERTICAL : 1. Deranja­
| Adresaţi: Craioveanu Gheor- formaţii Deva, telefon 73038. 3. Nai : b2 + mat ment într-o altă formula­ IONEL AMARIUŢEI
re ; 2. Călător romantic ; Câlan
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) - Tiparul Tipografia Deva.