Page 41 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletar! din toate fările, unljl-vă !
Agerpres relatează

„Usatech-73“ Cristalele dentritice
de aragonit — o *
Incepînd de luni, unul
din pavilioanele Complexu­ descoperire a
lui expoziţional din Bucu­
reşti găzduieşte exponatele speologilor din Cluj
a 22 de firme americane
sub genericul „Usatech-73“. Speologii din Cluj au
Expoziţia ilustrează dez­ descoperit cristalele dentri­
voltarea tehnologiei şi per­ tice de aragonit, formă ex­
fecţionarea echipamentelor trem de rară de cristaliza­
pentru industria petrochi­ re a carbonatului de cal­
mică din S.U.A. ciu, nesemnalată pînă acum
în peşterile româneşti cu­
Mobilier din sticlă noscute. Superbele „flori“
de aragonit împodobesc cea
fină mai nouă peşteră identifi­
cată în zona carstică a
întreprinderea de gea­ Carpaţilor Occidentali, pe
£23352 jmmamtaaunniMittaKiaz ^ vu ,y muri din Buzău a realizat, Valea Fagului. Speologul
după proiectele specialişti­ Iosif Viehmann, cercetător
ANUL XXV Nr. 5 860 MARJI 13 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lor săi, prototipuri de mo­ principal la Institutul „E-
bilier din sticlă fină, care mil Racoviţă", secţia Cluj,
urmează să intre în pro­ relevă că asemenea forma­
ducţie de serie anul viitor. ţiuni stalagmitice nu au
Este vorba de tonetele tip fost găsite în Europa decît
vitrine, pentru expunerea în peştera de la Mouliss-
CETĂŢENI Al JUDEŢULUI HUNEDOARA I Silvicultorii au îndeplinit mărfurilor în cadrul unită­ Toulouse din Franţa. Este
ţilor comerciale, de cabi­ interesant faptul că peş­
ne telefonice, mese, du­ tera românească cu neobiş­
planul anual de împăduriri lapuri şi scaune. nuitele cristale se află în
Stopaţi cu fermitate risipa de energie Lucrătorii din unităţile aparţinătoare Inspectoratului inima unui munte foarte

silvic judeţean au terminat planul împăduririlor de toam­ Hîrtia care nu î ' ciudat. Mai mulţi oameni
de ştiinţă, între care pro­
nă. In cadrul acţiunilor de completare şi dezvoltare a îmbătrîneşte fesorul universitar Eugen
electrică şi combustibil! anului 2 783 ha împăduriri cu specii de mare valoare eco­ cetare întocmite de propriii Stoicoviciu, au remarcat
patrimoniului forestier, ei au efectuat de Ia începutul
Pe baza studiilor de cer­
aici o adevărată anomalie
nomică, îndeosebi în zonele de deal şi munte din masivele
specialişti, Combinatul „Le-
Ketezat şi Parîng, din Poiana Ruscăi şi Apuseni şi din tea", din Bacău, a reuşit să geologică. Măsurătorile gra­
vimetrice indicau, în masi­
alte părţi ale judeţului, depăşind cu 42 hectare sarcinile
Participaţi cu toţii la economisirea stabilite pe 1973 la acest indicator. şi cartoane, de mare valoa­ vul calcaros, prezenţa unor
fabrice noi tipuri de hîrtie
straturi metalifere. Curînd,
S-au executat, în acelaşi timp, 20 km plantaţii de ali­
întreprinderii
echipele
de
niamente cu plop repede crescător, pe marginea unor rîuri re pentru economia naţio­ prospecţiuni şi explorări
şi şosele, iar pe 23 hectare terenuri silvice degradate s-au nală, lărgind, astfel, gama geologice Cluj au deschis,
kilowaţilor şi carburanţilor! făcut lucrări de combatere a torenţilor şi redarea acestor rinţelor beneficiarilor in­ pentru elucidarea enigmei,
sortimentelor, potrivit ce­
suprafeţe în circuitul productiv. Concomitent cu celelalte
o galerie minieră. Prima
terni şi externi. Printre
lucrări, colectivele ocoalelor silvice din judeţul nostru au
recoltat şi valorificat pe piaţa internă şi la export mai noile sortimente se numă­ surpriză s-a produs la cir­
ca 30 de metri, cînd perfo­
mult de 140 vagoane fructe de pădure şi ciuperci comesti­ ră „hîrtia care nu îmbătrî­ ratoarele au atins roci an-
---------- CÎTEVA CIFRE EDIFICATOARE -------------------------------- -------- bile, 52 tone răşină, 4,5 tone carne de vînat, precum şi neşte", necesară pentru do­ dezitice. O curioasă pătrun­
alte subproduse de pădure. cumentele ce trebuie păs­ dere de rocă eruptivă In
trate timp îndelungat în
Ca aratâ clteva calcule făcute la întreprinderea de CONSUMULUI DE BENZINĂ CU PINÂ LA 18 LA SUTĂ. arhive, cartonul dur şi cel sedimentare calcaroase care
transporturi auto Deva, privind consumul de carburanţi ? ■ Dacă la fiecare 100 litri de benzină se pierde nu­ vinilizat pentru industria i-a uimit pe specialişti. A
■ Pierderea UNUI GRAM DE BENZINA la fiecare km mai un litru, intr-un an, un autocamion „risipeşte“ pînă de automobile, cartonul doua mare surpriză a avut
echivalent provoacă pe ansamblul întreprinderii O PA­ la 150 litri, cantitate cu care ar putea parcurge aproape P A G I N A A ll-A suport pentru maşinile de loc la 115 metri, cînţ'l în­
tipărit, benzile pentru tele­
GUBA DE 60 TONE benzină anual - cantitate cu care au­ 400 km. imprimatoare şi maşinile cărcătura clasică de explo­
tobaza din Deva, de pildă, ar putea să-şi desfăşoare ac­ ■ Prin sporirea atenţiei la alimentarea autovehicule­ de calcul, hîrtia filtrantă ziv a puşcat în... gol i Se
pentru industria petroliferă
tivitatea două zile. lor se pot economisi la o „încărcare“ circa 0,5 litri ben­ descoperea astfel o peşte­
şi de autoturisme, hîrtia
■ Prin ÎNTRERUPEREA APRINDERII la unul sau la zină. Astfel, la un camion se economisesc anual 70-80 ră grandioasă, plină de
sterilizată pentru industria
doi cilindri, consumul de benzină la un autovehicul creş­ litri. farmaceutică ş.a. frumuseţi nebănuite. ,
te cu 6, respectiv cu 10 litri ia 100 km. APLICIND TOT CE E VALOROS DIN IDEILE PUNCTA­
B SCĂDEREA PRESIUNII din roţile autovehiculelor cu TE, ŞOFERII DE LA I.T.A. DEVA AU ECONOMISIT, PINĂ
două atmosfere sub regimul normal duce la CREŞTEREA ACUM, 281 000 kg BENZINĂ.
Conducători auto, revizori tehnici, mecanici de întreţinere şi reparaţii ! Depuneţi în fiecare clipă Muncă asiduă, perseverentă în abatajele minelor din Valea Jiului
strădanii pentru economisirea benzinei şi lubrifianţilor. întreţineţi în cea mai bună stare tehnică auto­
vehiculele I Nu parcurgeţi nici un metru cu autovehiculul fără ca acesta să fie încărcat la capacitate.
...Uricani, toamna. Foi şti imediat cujin au lu­
Folosind remorcile, consumul de benzină poate scădea cu 24 la sută pe tona kilometrică. de ceaţă învelesc ca­ PERMANENTA crat, cît au câştigat. La
sele, stîlpii de telegraf, prima „ediţie“ a pa­
munţii. Din depărtare, noului, brigada comu­
sediul exploatării mi­ nistului Procapie Moa-
Cu concursul larg al conducerilor unor unităţi niere pare un transo­ RODNICIEI ter se află în firantea
ceanic, iar turnul pu­ tuturor. Cîştigul, reali­
ţului de extracţie stră­ zat în 5 noiembrie : 236
ÍB1IÉ LA DISCRETE PENTRU TRANSPORTURI punge cu semeţie pîn- de metri sub pămînt. parcă pentru mineri se taj înseamnă alte zeci roase. Nicolae Roşcan,
schimb, de 4 ori. Patru lei/post. Sînt multe bri­
Timpul aleargă pen­
zele de aburi ca un ca­
tru toţi la fel. Dar, metri avansare în aba­
găzi cu rezultase valo­
Minerii fac munca sca­
targ solid, mai mult un fandrilor. Coboară, zil­
punct
de
loan Cosma, Ilie Şte­
observaţie. nic, în subteran şi scot scurge nisipul din clep­
de tone în plus. Brigă­
INUTILE SAU IN INTERESE PERSONALE Peste aceste imagini de cărbune. Din ce în ce sidre mai repede. zile lui Constantin Gră­ fan, loan Drăaşan sînt
poveste cade o ploaie mai mult cărbune. La Transportoarele îşi mă­
dinara şi Aurel Şoşoi doar cîţiva dintre mi­
măruntă şi adevărată. suprafaţă, personalul resc viteza benzilor. au smuls adîncului, în nerii şefi de schimb ca­
Faţa lucrurilor se îm­ de „cart“ s-a micşorat. Fiecare tonă de cărbu­ ziua de marţi, cîte un re au contribuit la spo­
prinsă între Călan — Ha­ ale E.G.C.L. Haţeg, special prospătează cu apă. U- Mulţi dintre ei se află ne vărsată în rostogol, metru de cărbune în rirea succeselor.
ţeg — Baru. O primă destinate acestui scop, dar ricani, 7 noiembrie.-.. alături de mineri, în în plus, contează mult plus faţă de sarcini. Prin aceasta creşte
cpasta.ţaf.eautobuze t „ Biscăreanu jg&şqşţe...dejgji- v Scoacţa păjnîntului .stă abataje. întrebăm de pentru noi toţi. In Asigurarea materialelor economia naţională, bu­
ÎS.G.C.L. Călăii sînt parcate’ viinţă sa folosească cister­ boltită ca o umbrelă ing. Emeric Covacs, di­ noaptea de 6 spre 7 la timp trebuie pusă năstarea întregului po­
Ia domiciliul şoferilor, în na de 5 tone, a unităţii. Un deasupra sutelor de rector adjunct cu pro­ noiembrie au fost rea­ la baza acestor succese. por. La Uijicani se ştie
diverse sate. La Ruşi, gă­ autoturism „Aro" nr. 1-HD- mineri care lucrează în ducţia. Ni se răspunde : lizaţi 1 672 vagoneţi cu Lemn, bandaje, seînduri, bine acest lucru. In a-
sim autobuzul 31-HD-946, 1673, al întreprinderii de adîncuri. Muncă asiduă, „A intrat în mină". în­ cărbune. Proporţia în­ piese suficiente pentru dîncuri, minerii traduc
condus de Petru Bălgră- lianţi Deva, circulă între perseverentă, plină de trebăm de alt inginer. deplinirii sarcinii de transportoare. Au fost în viaţă dezideratele
dean, iar la Băţălari, auto­ Călan şi Boşorod, cu foaia hărnicie, în abataje. Acelaşi răspuns. II gă­ plan din 6 noiembrie asigurate piese de respective. In abataje
buzul 31-HD-3106 e parcat de parcurs incompletă şi fă­ Ritmul extracţiei de sim, totuşi, pe secreta­ este de 101 la sută. E- schimb pentru multă coboară u.n nou schimb
Mobilizarea tuturor forţelor pentru economisirea com­ în faţa casei şoferului Tra­ ră motive. Adică un „mo­ cărbune este din ce în rul comitetului de par­ chivalentul fizic — zeci vreme. Miluţă Rugină de mineri. In colivia
bustibililor, a resurselor energetice în general, stoparea ri­ ian Anghel. Există, pe tra­ tiv“ există : dispoziţia da­ ce mai alert, producţia tid al exploatării mi­ de tone de cărbune pes­ ne mai spune ceva. In- care-i duce jos, căştile
sipei de orice fel, folosirea cu înaltă responsabilitate şi ra­ seu, multe maşini care cir­ tă de loan Vama, care se din ce în ce mai rod­ niere, Miluţă Rugină. te prevederi ! Cifre. cepînd din 5 noiembrie, metalice sînt apropia­
ţiune a acestor importante valori constituie datorii de culă legal, cu încărcătură. află în autoturism, lingă nică. „Dacă vreţi să discu­ Procente şi cifre cu a- din două în două zile, te, se lovesc cu clin­
prim ordin pentru colectivităţile muncitoreşti în actuala Sînt însă destul de multe şi şoferul Mircea Talmaţchi. Clădirea exploatării tăm, s-o facem mai re­ în incinta exploatării chet uşor una de alta.
etapă de construcţie. Penuria de energie, care încearcă în cele care rulează *zeci de Lin caz care trebuie să miniere capătă, în i- dînci rezonanţe. Pro­ E un semn al solida­
cente, cifre şi oameni.
prezent întreaga planetă, trebuie să declanşeze în interiorul kilometri doar pe baza u- îndemne la serioase reflec­ maginaţia noastră, pos­ pede. După-amiază in­ miniere vor fi afişate rităţii în muncă. Al
tuturor colectivelor de muncă, în conduita fiecărui sala­ nor dispoziţii, sau pur şi ţii. Gavrilă Jurmoni, din tura unei nave-coman- tru în mină, voi fi Vestita brigadă de mi­ pe un panou rezultate­ rodniciei permanente.
riat şi cetăţean acţiuni ferme de combatere a risipei, de simplu din dorinţa condu­ Cîrneşti, circulă în fiecare dor. Echipajul său nu­ printre mineri. Trebuie neri condusă de Traian tuturor brigăzilor
Pop, din sectorul II, a le
utilizare cu maxim discernămînt a resurselor energetice. cătorilor auto pentru rezol­ zi între Haţeg şi Cîrneşti. meros se află la zeci să mă pregătesc".
Pentru identificarea lipsurilor care mai există în acest îşi parchează maşina nr. 1- puşcat, într-un singur miniere. Oamenii vor MARIN NEGOITA
domeniu, sîmbătă şi duminică, reporteri ai ziarului nostru varea unor interese perso­ HD-1797 la domiciliu, cu... V_____________ ___________ __________________________ ^
au, însoţit echipaje ale miliţiei şi Inspectoratului de con­ nale. Cisterna de benzină aprobarea şefului secţiei
trol auto pe mai multe trasee ale judeţului. nr. 31-HD-1320 a U.E.L.
I.T.A. Haţeg, Gheorghe Va­ In construcţia noilor adăposturi de animale
Haţeg, condusă de Cornel lea. Dar, cei 18 km parcurşi ÎN PAGINA A III-A
Se umblă „undeva“, după „ceva“ Mălăeşteanu, merge acasă
zilnic, care totalizează pe
la Ionel Biscăreanu, şef de an vreo... 6 480 km, nici de la C.A.P. Şoimuş şi Hărău
si alte ite încurcate birou la unitatea respecti­ Carnet
» » vă, pentru a-1 transporta pe măcar nu sînt evidenţiaţi
...împreună cu căpitanul Nuţu, am străbătut, în noap- în foile de parcurs. Rezul-
de miliţie Dumitru Colhon tea de 10 spre 11 noiem- acesta la staţia C.F.R. din cultural ANGAJAMENTELE- 0 BUNĂ
şi inspectorul auto loan brie, şoseaua naţională cu­ Subcetate. Sînt autobuze (Continuare in pag. a 3-a)
Şl FRUMOASĂ INTENŢIE.
DE CE NU SE REALIZEAZĂ ?
Asigurarea de adăposturi mene pentru terminarea şi guraseră oameni pentru în­
corespunzătoare pentru între­ darea în folosinţă a noilor cărcarea şi descărcarea ma­
gul efectiv de animale, dato­ construcţii zootehnice. Aces­ terialului de umplutură ' la
rie de mare răspundere pen­ tea însă nu s-au respectat. grajd. Se apropia ora 10 şi
tru consiliile de conducere La început s-a întîrziat cu nu se făcuse nici un trans­
ale cooperativelor agricole de procurarea materialelor, iar port. Este clar deci că, lu-
producţie, nu-i o sarcină fa­ apoi s-a tărăgănat începerea crîndu-se în acest fel, con­
Se apropie scadenta predării obiectivelor din acest an cultativă, aşa cum consideră lucrărilor de construcţie la strucţia grajdului nu avansea­
unii preşedinţi de cooperati­
noile grajduri planificate. In
ză decît cu încetinitorul.
ve, ci una obligatorie. Pla­ amîndouă unităţile s-a bătut Angajamentele consiliilor
nul de producţie — îndată şi se bate încă pasul pe loc. de conducere ale acestor două
Cum sînt mobilizate forţele şantierelor după adoptarea lui — devine grajdurilor au început numai cooperative, termenele de
Lucrările de construcţie a
literă de lege pentru toţi
dare în folosinţă a grajdu­
cooperatorii, o obligaţie, o în ultimul trimestru al anu­ rilor au rămas o bună şi
lui. Inzidirea, după turnarea
îndatorire de mare răspun­
frumoasă intenţie. îndeplini­
pentru devansarea termenelor dere pentru consiliile de con­ fundaţiilor, a avansat şi ea darea în folosinţă a grajduri­
rea lor, deci terminarea şi
în ritm de melc. Grajdul de
ducere. Planul de produc­
ţie trebuie îndeplinit în toa­ la C.A.P. Hărău — după ul­ lor, este incertă. Această in­
si un ritm constant de execuţie ? în ce priveşte investiţiile, în folosinţă pînă la 15 noiem­ certitudine este generată de
te secţiunile sale, deci şi
timul termen — trebuia dat
stadiul în care se află in
¥ * construcţia obiectivelor zoo­ brie a.c. Aşa cum se lucrea­ momentul de faţă aceste
tehnice. ză însă sînt puţine speranţe două construcţii (fotografiile
Cele mai optimiste păreri veam o restanţă doar de concentrarea înfăpluindu-se Investiţiile planificate tre­ că el va putea fi gata în cu­ de faţă sînt o dovadă eloc­
— inserate în ziarul nostru două zile faţă de grafic. abia de puţin timp. Unele buie finalizate integral şi la rînd. ventă a „nivelului" pînă unde
în lunile august şi septem­ — Şi acum ? documentaţii (cele privind timp în toate unităţile socia­ Nici la Şoimuş construcţia s-au ridicat ele, în ce stadiu
brie — exprimau încrederea — Acum nu putem execu­ sistematizarea terenului din liste. Acestea sînt sarcini şi noului grajd nu este mai a- „avansat“ se află).
că noul magazin universal ta o serie de tencuieli — nu jurul magazinului) soseau nu există nici un fel de loc vansată. Lucrările au ajuns Tărăgănarea începerii con­
din Deva va fi pus în func- vorbesc de cele exterioare, — încă ? — de la Institutul pentru justificări şi amînări. la centură şi acum se mon­ strucţiei grajdurilor de la o
ţiunci înainte de termenul chiar interioare. Ne zbatem de proiectări Deva. chiar şi La începutul anului, atît la tează grinzile pentru acope­ lună la alta, turnarea cu în-
scadent: 30 noiembrie. La şi cu lucrările de sistemati­ ILIE COJOCARU Tinereţe, hărnicie, pricepere, conştiinciozitate în muncă — ia­ Şoimuş cît şi let Hărău, s-au riş. Intr-una din zilele săp- tîrziere a fundaţiilor şi tre-
un moment dat nu numai zare. Etajul I l-am predat tă atributele care-1 caracterizca ză pe lăcătuşul loan Moldovan, stabilit măsuri, au fost luate tămînii trecute, trei remorci
angajamentul constructorului, pentru montarea mobilieru­ (Continuare in pag. a 3-a) de la secţia mecanică a F.I.L. Deva. Foto : VIRGIL ONOIU angajamente şi s-au fixat ter- stăteau pentru că nu se asi­ {Continuare in pag. a 3-a)
Şantierul nr. 1 al T.C. Deva lui, dar sinceri să fim, mai
— preconiza finalizarea o- avem şi noi de lucru la acel —
biectivului în , jurul datei de nivel. La nivelul II lucru­
25 noiembrie, dar înseşi rit­ rile stau ,mai rău. Mai avem laborare cu Consiliul ju­ cu tine“, susţinută de tre participanţi, solicitarea perativei de consum zo­ dre didactice de la cele
murile zilnice care se obţi­ de şlefuit pardoseala de mo­ SIMPOZION deţean al sindicatelor. Marin Aniţa, secretar ai adresată de a se perma­ nale Orăştie au achiziţio­ două şcoli.
neau aici. Luna octombrie şi zaic, unele retuşuri la pere­ La cinematograful „Stea­ După probele practice şi Comitetului municipal Hu­ nentiza asemenea acţiuni nat numai într-o lună CONSTRUCŢIE PENTRU
teoretice, juriul a delibe­
36,4 tone nuci, din cele 48
constituie dovezi elocven­
nedoara al U.T.C.
apoi începutul lui noiembrie ţii dinspre corpul anexă. Sa­ ua roşie“ din Iîrad s-a rat : cei mai buni strun­ te ale interesului manifes­ tone destinate exportului, ÎNGRIJITORII DE
desfăşurat
un
simpozion
au înregistrat însă o înceti­ la scărilor e şi mai rămasă cu tema „Politica Interna­ gari din judeţ sînt : Con­ EXPUNERE PE TEME tat de către locuitorii co­ cît prevede planul pe a- ANIMALE
cest an. Cele mai mari
munei
de
faţă
această
stantin Dragomir — C.S.
neală în execuţie, astfel că în urmă, la fel montajul in­ ţională a partidului şi sta­ Hunedoara (locul I), loan JURIDICE acţiune. cantităţi de nuci au fost La ferma zootehnică a
tului nostru“. Au prezen­
stalaţiilor de la parter. Deşi Pop — C.S. Hunedoara achiziţionate de către lu­ C.A.P. Boz se află în
tat
în prezent nici cele mai op­ am astupat căile de pătrun­ nescu, comunicări Ion Io- (locul II), Aurel Bel- In sala căminului cul­ CONCURS DE crătorii magazinelor să­ finisare o construcţie des­
Cabine­
directorul
tural din Burjuc a avut
timiste păreri nu văd posi­ dere a frigului în clădire cu tului orăşenesc de partid, dean — mina Deva (locul loc o adunare populară PRESELECJIE teşti din comunele Beriu, tinată îmbunătăţirii con­
III), Dionisie Crăciunel şi
diţiilor de viaţă ale îngri­
Orăştioara dc Sus, Ronios
bilitatea punerii magazinului coli de polietilenă, totuşi e şi Grigore Cosma, secre­ loan Bărbonl dc la I.V. organizată de comitetul Mîine, 14 noiembrie, o- şi Balşa. jitorilor de animale. A-
tarul Comitetului orăşenesc
Călan (menţiuni).
comunal de partid şi con­
ceasta este prevăzută cu
în funcţiune la termenul pla­ ger şi sîntem vizibil incomo­ Brad al U.T.C., după care siliul popular comunal, rele 18, cu prilejul spec­ PENTRU EDUCAJIA bale, vestiar şl club.
daţi de acest lucru. au rulat filme documen­ în cadrul căreia au fost tacolului muzical „Un şi­
ATEIST-ŞTIINŢIFICA A
nificat. Nimic de spus. Aşa este. tare. „NE MINDRIM JUDEJ dezbătute dispoziţiile Le­ rag de perle“ prezentat TINERILOR VREMEA
evreiesc
de
— Cine ar fi crezut că în Numai că la semnalele noas­ CU TINE“ • gii nr. 4/1970, Decretu­ de Teatrul Bucureşti, arc Din iniţiativa comitetu­ Pentru 24 ore
din
stat
lui nr. 410/1973, cu instruc­
octombrie şi noiembrie vom tre de acum două luni, cînd CEI MAI BUNI Din iniţiativa biroului ţiunile de punere în apli­ loc un concurs de prese- lui U.T.C. de la şcolile Vreme Instabilă, cu ce­
se ţintea necesitatea termi­ STRUNGARI organizaţiei U.T.C. din care. Cu această ocazie, lecţie organizat de acelaşi generale nr. 1 şi 5 din Hu­ rul temporar noros. Lo­
avea de furcă cu temperaturi nării instalaţiilor de încălzi­ anul II B — asistenţi me­ procurorul Iosif Pop, dc teatru şi deschis tineri­ nedoara, la cabinetul de cal vor cădea ploi tempo­
avut
a
La
Gurabarza
sub zero grade ? — îşi arată re, constructorul... a zîmbit, loc faza judeţeană a con­ dicali — din cadrul Şcolii la Procuratura judeţeană, lor care doresc să devină ştiinţe sociale al şcolii rare. Vîntul va sufla mo­
actori.
a explicat locuitorilor co­
sanitare
Hune­
tehnice
generale nr. 5 a fost or­
derat din vest. Tempera­
nedumerirea tovarăşul A- sperînd că şi iarna-i tot va­ cursului pe meserii „O- doara (secretar — Viori­ munei termenii juridici ai NUCI PENTRU EXPORT ganizată o interesantă ex­ tura — staţionară; minima
vram Tomuş, şeful lotului nr. ră. Realitatea e că lucrurile' limpiada strungarilor“, a ca Pantea), la nivelul a- actelor normative, refe- punere cu tema „Politica va fi cuprinsă între mi­
rindu-se şi la alte proble­
cestei organizaţii a avut
cincea ediţie a întrecerii
P.C.R. de educare ateist-
nus 5 şi zero grade, iar
n-au mers prea bine. O bună
organizate
Comitetul
de
Lucrătorii
unităţile
din
12 al şantierului nr. 1. To­ bucată de vreme, pe timp judeţean al U.T.C. în co- loc o reuşită expunere pe me. Numărul marc de comerciale săteşti ale coo- ştiinţifică a tineretului“. maxima între 5 şi 11 gra­
tema „Ne mîndrim judeţ
Au participat tinere ca­
întrebări adresate de că­
de.
tul mergea atît de bine îneît deosebit de prielnic, s-a lu­
la un moment dat mai a- crat aici cu forţe reduse,