Page 45 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 45
Proletari din toate iările, un¡Ji*va Convorbiri între tovarăşul
Nicolae Ceausescu
*
si tovarăşul Aristides Pereira
Marţi după-şmiază au în preşedinte al Consiliului de In cursul convorbirii au
ceput convorbirile dintre to Miniştri, Cornel Burtică, fost evocate bunele relaţii
varăşul Nicolae Ceauşescu, membru supleant al Comite stabilite de mai mulţi ani
secretar general al Partidu tului Executiv, secretar al între Partidul Comunist Ro
-
lui Comunist Român, şi to C.C. al P.C.R., Ştefan , An mân şi Partidul African al
varăşul Aristides Pereira, se drei, secretar al C.C. al Independenţei din Guineea—
cretar general al Partidului P.C.R., general-colonel Ion Bissau şl Insulele Capului
African al Independenţei din Coman, membru al C.C. al Verde, la statornicirea căro
Guineea—Bissau şi Insulele P.C.R., şef de secţie la C.C. ra o contribuţie de seamă
Capului Verde, care, împreu al P.C.R., şi Constantin Va- au avut-o întâlnirile şi con
nă cu o delegaţie a PAIGC siliu, adjunct de şef de sec vorbirile dintre ■ tovarăşul
face o vizită de prietenie în ţie la C.C. al P.C.R. . Nicolae Ceauşescu şi repre
ţara noastră, la invitaţia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu zentanţii conducerii PAIGC,
C.C. al P.C.R. a salutat cordial pe oaspeţi, în frunte cu regretatul con
Din delegaţia PAIGC fac . felicitîndu-i călduros din
parte tovarăşii : Jose de Fi- partea C.C. al P.C.R., a po ducător şi organizator al lup
porului român, cu prilejul
ANUL XXV Nr. 5 861 MIERCURI 14 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BAN! gueiredo Araujo, membru al proclamării independenţei tei poporului său pentru eli
Amilcar
naţională,
berare
Executiv
ai
Comitetului
PAIGC, ministru de stat în Guineei—Bissau, şi a adresat Cabrai, prieten al poporului
sărcinat cu problemele Se urări de deplin succes în român. t
A fost relevată dorinţa
cretariatului General al Gu lupta de eliberare naţională, ambelor părţi de a adînci
vernului, şi dr. Fidelis Al
pentru bunăstarea poporului.
Şedinţa Comitetului Executiv iñada, membru al Consiliului a exprimat mulţumiri parti colaborarea "pe multiple pla
Tovarăşul Aristides Pereira
nuri între P.C.R. şi PAIGC,
Superior al PAIGC, minis
tru al justiţiei şi al popu
naţionale, pe baza deplinei
laţiei. dului, statului şi poporuhii în spiritul solidarităţii inter
român pentru ajutorul mul
La convorbiri participă to tilateral — politic, diploma egalităţi, a stimei şi înţelege
rii reciproce.
varăşii Paul Niculescu-Mizil.
tic, material —«acordat po
al C.C. al P.C.R membru al Comitetului Exe porului din Guineea—Bissau, ră într-o atmosferă de caldă
Convorbirile se desfăşoa
cutiv, al Prezidiului Perma
luptei sale pentru indepen
nent al C.C. al P.C.R., vice-
denţă naţională.
prietenie.
In ziua de 13 noiembrie 1973, a avui loc şe cetării imediate a conflictului şi trecerii fără în ca România să-şi aducă şi în viitor contribuţie Tovarăşul Nicolae Ceausescu
dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre târziere la o reglementare politică care să asigu pentru consolidarea încetării focului, pentru dez » >
zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar re statornicirea unei păci drepte, trainice în o- angajare militară, creindu-se astfel condiţiile în a primit pe tovarăşul
general ai Partidului Comunist Român. ceastă zonă a lumii. Prin declaraţiile oficiale şi ceperii lucrărilor conferinţei de pace, care să
La şedinţă au luat parte ca invitaţi membri ai luările de poziţie din cuvîntările rostite de tova ducă la soluţionarea pe cale politică a proble y
guvernului, şefi ai unor instituţii centrale, acti răşul Nicolae Ceauşescu în această perioadă, melor complexe ale regiunii şi la lichidarea pen Borisav Iovici
vişti de partid şi de stat. tru totdeauna a conflictului.
prin mesajele adresate de preşedintele Consiliu
Comitetul Executiv a luat In discuţie analiza şi lui de Stat conducătorilor de state şi guverne, Comitetul Executiv consideră că la această Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Consiliului de exprimată hotărîrea comună
propunerile cu privire la principalele probleme prin propunerile şi iniţiativele întreprinse, în spi conferinţă, sub egida O.N.U., alături de părţile secretar general al Partidu Stat s-a întreţinut cordial de a pune în valoare posi
ale dezvoltării energetice In Republica Socialis ritul poziţiei consecvente a partidului şi statului direct implicate, trebuie să participe şi alte state lui Comunist Român, pre cu oaspetele, în timpul con bilităţile tot mai mari pe
ns
tă România şi măsurile de economisire a com şedintele C° iliului de Stat vorbirii consemnîndu-se cu care le deschid cooperării in
nostru, România şi-a adus, şi în acest caz, o con - mari, mijlocii şi mici - de pe diferite conti al Republicii Socialiste Româ satisfacţie că între ţările, dustriale şi în alte sectoare
bustibililor şi energiei electrice. Pe marginea a- tribuţie activă în direcţia găsirii căilor de rezol nente şi îndeosebi din Europa şi Africa, care do nia, a primit la 13 noiembrie partidele şi popoarele noas economice, precum şi în do
-
nalizei şi propunerilor prezentate au luat cuvîn- vare politică a situaţiei din Orientul Mijlociu. resc şi pot aduce o contribuţie constructivă la pe Borisav Iovici, membru tre se dezvoltă constant re meniul tehnico-ştiinţific, dez
tul numeroşi vorbitori, membri al Comitetului E- instaurarea unei păci drepte şi trainice în Orien al Consiliului Executiv Fede laţii de prietenie frăţească voltarea economiilor naţio
Apreciind în mod deosebit promptitudinea cu
xecutiv şi reprezentanţi ai unor ministere econo tul Apropiat. ral, director general al DR şi o fructuoasă colaborare nale şi construcţia socialis
care s-a acţionat pentru atingerea acestor ţeluri, recţiei Federale pentru Pla multilaterală, în spiritul în tă în România şi Iugoslavia.
mice. In spiritul răspunderii faţă de destinele lumii
Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere apor nificare Economică a R.S.F. ţelegerilor convenite între In această ordine de idei, a
In încheierea discuţiilor la acest punct de pe contemporane, România socialistă va continua să
tului personal al secretarului general al partidu Iugoslavia, care face o Auzi tovarăşii Nicolae Ceauşescu fost apreciată contribuţia pe
ordinea de zi, a luat cujjlntul tovarăşul NICOLAE acţioneze, pe toate căile, cu aceeaşi perseveren tă în ţara noastră. şi Iosip Broz Tito. care o aduc organele cen
lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea
CEAUŞESCU. ţă ca şi pinâ acum, pentru reinstaurarea liniştii La primire a luat parte In acest cadru, evidenţiin- trale de planificare în pro
şi promovarea consecventă a poziţiei României, tovarăşul Manea Mănescu, du-se baza stabilă, caracterul movarea colaborării şi coo
Pe baza analizei prezentate şl a concluziilor in Orientul Apropiat, pentru statornicirea unor
la iniţiativele luate de ţara noastră. vicepreşedinte al Consiliului rodnic al colaborării econo perării economice bilaterale,
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul Execu raporturi noi de încredere şi colaborare, in a- de Miniştri, preşedintele Co mice şi tehnico-ştiinţifice, s-a relevîndu-se, în context, re
Ultimul conflict a demonstrat că este necesară
tiv a adoptat o hotârîre cu privire la principalele ceastâ zonă geografică, astfel incit popoarele mitetului de Stat al Planifi apreciat că sînt create pre zultatele actualei vizite a
probleme ale dezvoltării energetice In Republica aplicarea consecventă a rezoluţiei din noiem care trăiesc aici să-şi poată concentra eforturile cării. mise favorabile pentru inten tovarăşului Borisav Iovici.
A fost de faţă Iso Njego-
sificarea
şi
pe
adincirea
Socialistă România şi măsurile de economisire a brie 1967 a Consiliului de Securitate, care să mersului lor înainte pe calea dezvoltării inde van, ambasadorul R.S.F. Iu mai departe a conlucrării în întrevederea s-a desfăşu
combustibililor şi energiei electrice, care se dă ducă la retragerea trupelor israeliene din terito pendente, economice şi sociale - ceea ce cores goslavia la Bucureşti. domeniile respective. A fost rat într-o atmosferă de caldă
prietenie.
riile arabe ocupate, la recunoaşterea şi garan
publicităţii separat. punde intereselor cauzei păcii şi destinderii in I
tarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teri
Comitetul Executiv a ascultat o informare pre Orientul Apropiat şi in intreaga lume.
toriale a tuturor statelor din zonă, la reglementa
zentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre In continuare, Comitetul Executiv a aprobat
rea problemei populaţiei palestiniene în confor
tar general al Partidului Comunist Român, cu pri propunerile privind reducerea preţurilor de pro
vire la poziţia României faţă de conflictul din O- mitate cu aspiraţiile ei legitime. ducţie şi livrare la unele maşini agricole, precum Şedinţa Biroului Executiv
rientul Mijlociu şi contribuţia sa la soluţionarea Desfăşurarea evenimentelor, semnarea acor şi îmbunătăţirea sistemului de reglementare a
acestuia. dului pentru consolidarea încetării focului au stocurilor de materiale şi produse, corelate cu
Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu vie sa confirmat, încă o dată, justeţea politicii ţării problemele de plan.
tisfacţie de activitatea intensă, multilaterală des noastre, a stăruinţelor sale în vederea rezolvării Comitetul Executiv a hotărît să convoace Ple a l Frontului Unităţii Socialiste
făşurată de conducerea partidului şi a statului, conflictului pe cale politică. nara Comitetului Central al Partidului Comunist
de secretarul general al partidului, tovarăşul Comitetul Executiv a apreciat că in prezent e- Român în ziua de 28 noiembrie 1973.
Nicolae Ceauşescu, din primul moment al izbuc xistâ premise favorabile pentru a se ajunge la o In încheiere, Comitetul Executiv a rezolvat u-
In ziua de 13 noiembrie măsurile adoptate: de folo cipale, orăşeneşti şi comu
nirii ostilităţilor din octombrie a.c., în vederea în reglementare definitivă a conflictului şi a stabilit nele probleme ale activităţii curente. 1973, a avut loc şedinţa Bi sire mai raţională a resurse nale ale Frontului Unităţii
roului Executiv al Consiliu lor de energie şi combusti Socialiste. In acest sens, Bi
lui Naţional al Frontului bili, de creştere a rezervelor roul Executiv a hotărît să
. H O T Â R I R E Â Ceauşescu. rea ritmului accelerat de dez supună spre aprobare Plena
Unităţii Socialiste, sub pre
care să conducă la asigura
şedinţia tovarăşului Nicolae
rei Consiliului Naţional al
Frontului Unităţii Socialiste
Biroul Executiv a luat în voltare a economiei naţiona ca la începutul lunii febru
le şi, pe această cale, la ridi
carea nivelului de trai ma-
arie 1974 să ailjă loc Con-
Comitetului Executiv ai C.C. al P.C.R. în legătură discuţie analiza şi propune terial şi spiritual al poporului greşul Frontului. Unităţii Sp-
rile cu privire la principalele
nostru
probleme ale dezvoltării ener
- ~ clalîste............... *****
geticii în Republica Sjocialistă Biroul Executiv adresează In vederea pregătirii Con
cu dezvoltarea energeticii şi măsurile de România şi măsurile'de eco organizaţiilor membre ale gresului, s-a stabilit să în
nomisire a combustibililor şi
Frontului Unităţii Socialiste
energiei electrice. chemarea de a depune toate ceapă, în perioada imediat
următoare, conferinţele‘ co-z
economisire a combustibililor şi energiei electrice vîntul tovarăşul Nicolae eforturile în vederea aplică pale şi judeţene ale Frontu
La acest punct a luat cu-
munale, orăşeneşti, munici
rii integrale în viaţă a mă
Ceauşescu, care a prezentat surilor stabilite de Comitetul lui Unităţii Socialiste.
principalele orientări stabili Executiv al C.C. al P.C.R.
In şedinţa din 13 noiem ţelor de producţie ale ţării. cere a consumurilor, de uti bricării de cazane şi instala bilirea unor orare limitative de a lupta cu toată hotărîrea Biroul Executiv a rezolvat,
brie a.c., Comitetul Executiv In scopul asigurării pe o lizare raţională şi de pcono- ţii de ardere cu randamente de funcţionare a centralelor te de Comitetul Executiv al împotriva risipei, pentru a de asemenea, unele proble
C.C. al P.C.R. în vederea
al Comitetului Central al perioadă mai îndelungată a misire a energiei electrice, a ridicate şi renunţarea la pro termice şi a sobelor cu gaze dezvoltării energeticii în dezvolta spiritul de economie me ale activităţii curente.
P.C.R. a examinat principa resurselor energetice necesa carburanţilor, a tuturor com ducţia de agregate cu randa din locuinţe şi birouri ; dimi România şi a adoptării unor în rindul tuturor oamenilor .........................r?r-
lele probleme ale dezvoltării re dezvoltării economice şi bustibililor. mente scăzute. nuarea substanţială a con măsuri mai ferme pentru fo- ■ muncii, al întregii populaţii,
energeticii în România şi sociale a ţării, Comitetul E- a) IN INDUSTRIE, se vor 6. In proiectarea capacită sumului de energie pentru
propunerile de măsuri pentru xecutiv al Comitetului Cen lua măsuri pentru reducerea ţilor de producţie se vor pre iluminat prin revizuirea con losirea raţională şi economi- Biroul Executiv a luat Plecarea unor
economisirea combustibililor tral al P.C.R. consumurilor specifice pe u- vedea soluţii constructive şi cepţiei instalaţiilor de ilumi sirea combustibililor şi a apoi în discuţie şi a adoptat
şi energiei electrice. nitatea de produs prin : în tehnologice care să asigure nare a birourilor, magazine energiei electrice. 0 hotărîre cu privire la con- reprezentanţi ai
Pornind de la însemnătatea H o t ă r ă ş t e : locuirea agregatelor cu ran realizarea producţiei cu con lor, tuturor locurilor publice, Participanţii la discuţii au stituirea şi activitatea organi- preşedintelui
asigurării resurselor energe damente scăzute, creşterea sumuri reduse de energie e- străzilor şi şoselelor, deter exprimat aprobarea lor şi a zaţiilor săteşti ale Frontului
Unităţii Socialiste.
tice pentru realizarea inte 1. Elaborarea unui program gradului de utilizare a ener lectrică şi termică, precum şi minarea unor norme de con organizaţiilor pe care le re In continuare, Biroul Exe Consiliului de Stat
grală a programelor de dez de perspectivă în vederea giei prin îmbunătăţirea izo-> de combustibil. sum in limitele strictului ne prezintă faţă de măsurile cutiv a adoptat propunerile
cesar, normarea consumului
voltare economică şl socială dezvoltării resurselor energe laţiei termice a agregatelor, 7. Revizuirea normelor de stabilite de Comitetul Execu în unele ţări
a ţării, creşterea eficienţei tice şi realizării de consu recuperarea energiei secunda consumuri specifice de com de electricitate în locuinţe. tiv al C.C. al P.C.R., faţă de referitoare la pregătirea si
economice în toate sectoarele muri cît mai reduse, astfel re, perfecţionarea tehnologii bustibil, energie electrică şi Comitetul Executiv al C.C. orientările şi sarcinile expuse desfăşurarea Congresului Fron din Africa
de activitate şi ridicarea ni incit să se asigure, pe o du lor de fabricaţie. îndeosebi termică în unităţile econo al P.C.R. a stabilit ca pro de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tului Unităţii Socialiste şi a
velului de trai al poporului, rată mal îndelungată, rezer în chimie, metalurgie, mate mice, întărirea exigenţei şi blemele dezvoltării energeti S-a scos în evidenţă justeţea conferinţelor judeţene, muni- şi Orientul Mijlociu
conducerea partidului a ana vele de energie şi combusti riale de construcţii, con controlului asupra respectării cii şi măsurile de economi
lizat, în repetate rînduri, bil necesare producţiei indus strucţia de maşini ; normelor de consum şi eli sire a combustibililor şi e-
problema sporirii potenţialu triale şi valorificării superi b) IN PRODUCŢIA ŞI minării risipei de resurse nergiei electrice să fie supu La 13 noiembrie a.c., Cor-
lui energetic al ţării şi a oare a hidrocarburilor prin TRANSPORTUL ENERGIEI energetice. I se dezbaterii plenarei Comi neliu Mănescu, reprezentant
stabilit programe de măsuri chimizare. ELECTRICE, se va acţiona 8. înfiinţarea unei comisii tetului Central al partidului. al preşedintelui Consiliului
cnre s-au concretizat în pu Intensificarea în acest scop hotărît pentru reducerea permanente de coordnare, a- ■A- de Stat, a plecat în Republi
ca Arabă Egipt, Republica
Comitetul Executiv al C.C.
nerea în valoare a noi re a cercetărilor şi prospecţiu substanţială a utilizării hi vizare şi control asupra con al P.C.R. cere tuturor orga Sudan şi Regatul Maroc.
surse, în utilizarea mai ju nilor geologice pentru iden drocarburilor în centralele sumurilor de combustibil, c- nizaţiilor de partid, cadrelor La plecare, la aeroportul
dicioasă a energiei şi com tificarea şi punerea în ex producătoare de energie elec nergie electrică şi termicş. de conducere din ministere, internaţional Otopeni, re
bustibilului. Prin aplicarea ploatare a unor noi rezerve trică, pentru extinderea fo 9. îmbunătăţirea în toate întreprinderi şi instituţii să prezentantul preşedintelui
acestor măsuri au fost asi de cărbune, petrol, gaz me losirii combustibililor solizi întreprinderile a activităţii Consiliului de Stat a fost
gurate resursele energetice tan, ape termale şi alte re — cărbuni, şisturi bituminoa de exploatare, întreţinere şi ia măsuri pentru transpune condus de Nicolae Ghenea,
necesare dezvoltării în rit surse energetice, accelerarea se ; creşterea puterii instalate reparaţie a maşinilor, utila rea integrală în practică a adjunct al ministrului aface
muri înalte a economiei na amenajării potenţialului hi în viitor să se facă, în prin jelor şi instalaţiilor. în sco acestei hotărîri, să acţioneze rilor externe. Au fost de fa
cu stăruinţă şi spirit de
ţionale. droenergetic al ţării. cipal, pe combustibili solizi, pul reducerii consumurilor răspundere pentru dezvolta ţă Osman Assal, ambasado
1
Comitetul Executiv a con 2. Creşterea gradului de energie hidraulică şi centrale specifice şi creşterii randa rea potenţialului energetic al rul Republicii Arabe Egipt,
statat că, cu toate progrese valorificare a resurselor de nucleare ; se va acţiona mai mentelor energetice. ţării şi gospodărirea eficien Maati Jorio, ambasadorul
le înregistrate, în acest do hidrocarburi şl de cărbune, energic pentru diminuarea 10. Stabilirea de măsuri de tă, raţională a combustibili Regatului Maroc, şi El Ras-
meniu persistă încă defici consumurilor tehnologice în către ministere, centrale şi heed Khidir, însărcinatul .eu
prin urgentarea introducerii centralele electrice şi a pier întreprinderi pentru încărca lor şi enerjnei electrice. Or afaceri ad-interim al Repu
enţe, atît în ce priveşte tehnologiilor moderne de ex ganizaţiile de partid, presa,
identificarea şi valorificarea derilor în reţelele de trans rea completă a celor trei radioul şi televiziunea să blicii Sudan.
unor noi resurse energetice, tracţie, extinderea mecaniză port şi distribuţie ; schimburi de lucru. astfel militeze pentru formarea u- ★
îneît, în toate schimburile,
cît şi în utilizarea cu randa rii lucrărilor în exploatările c) IN TRANSPORTURI, se să se obţină aceleaşi pro nei opinii de masă împotriva La 13 noiembrie a.c., Mir-
mente ridicate a combustibi carbonifere, reducerea pier vor întreprinde măsuri pen ducţii şi indici de consum risipei, pentru dezvoltarea cea Maliţa, reprezentant al
lilor, energiei electrice şi ter derilor în distribuţia gazului tru : scoaterea din exploa de combustibil, energie elec spiritului de economie în preşedintelui Consiliului de
metan şi a petrolului.
mice. Programele stabilite tare a mijloacelor de trans trică şi termică prin exploa rîndurile oamenilor muncii, Stat, a plecat în Republica
nu au fost îndeplinite în în 3. Eliminarea răminerilor port cu uzură avansată şi cu tarea intensivă a utilajelor, ale întregii populaţii. Arabă Siriană şi Republica
Irak.
consumuri excesive ; elimi
tregime, nu s-a acţionat c.u in urmă şi desfăşurarea mai narea transporturilor în gol evitarea mersului în gol, di Comitetul Executiv al C.C. La plecare, la aeroportul
suficientă hotărîre pentru îhtensă a activităţii de cer şi pe trasee ocolite ; limita mensionarea raţională a ilu al P.C.R. cheamă cadrele din internaţional Otopeni, re
reducerea consumurilor spe cetare ştiinţifică pentru ur rea vitezei de circulaţie pe minatului şi încălzirii potri economie, muncitori, ingi prezentantul preşedintelui
cifice, eliminarea risipei sub gentarea realizării progra drumurile publice a autoca vit necesităţilor stricte ale neri şi tehnicieni, pe toţi co Consiliului de Stat a fost
toate formele. mului de construire a cen mioanelor şi autoturismelor ; producţiei. muniştii şi cetăţenii ţării să condus de Nicolae Ghenea,
Comitetul Executiv şi-a în tralelor nuclearo-electrice, raţionalizarea consumului de 11. In consumul edilitar şi facă totul pentru economisi adjunct al ministrului aface
suşit pe deplin concluziile descoperirea de noi resurse carburanţi. casnic, fără a se afecta des rea resurselor de energie, să rilor externe. Au fost dc
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de energie şi elaborarea de 5. îmbunătăţirea substanţia făşurarea normală a vieţii combată risipa sub orice for Dlmcnsiunllc diverselor repere şi tehnologia de lucru optimi faţă Ahmed Hussein Al Sa-
prezentate în cadrul şedin soluţii tehnologice pentru lă a dotării ramurilor eco şi activităţii, se vor lua mă mă, contribuind astfel la sint stabilite cu mare atenţie la Fabrica de industrie locală Iîe- marraie, ambasadorul Republi
1
ţei, subliniind importanţa utilizarea economică a aces suri pentru reducerea consu progresul economiei naţiona va. In fotografie, şeful brigăzii de maşini-unelte, Ioan Şinca, cii Irak, şi Muhser Sayadi.
discută cu muncitoarele Florica Oprea şi Letiţia Bocănici asu
deosebită a acestora pentru' tor resurse. nomiei naţionale cu echipa murilor de combustibil pen pra dimensionărilor la barele de legătură de la masa maşinii de însărcinatul cu afaceri ad-
orientarea activităţii de pla 4. In toate unităţile econo mente termoenergetice prin tru încălzit, prin normarea le, la propria lor prosperita cusut. interim al Republicii Arabe
nificare, producere şi utili mice ale ţării — în industrie, urgentarea asimilării şi fa- temperaturii de încălzire, sta- te. Siriene.
zare raţională a energiei şi construcţii, transporturi, a-
combustibilului, pentru dez gricultură — să se desfăşoare
voltarea în perspectivă a for- o puternică acţiune de redu-
INTILNIRE tural din Ţebea la o In- de multă apreciere în’ rin- - am üMk produs o vie satisfacţie în „REUMATISMUL meciul internaţional din
rîndurile gospodinelor, dat
dul celor ce, după ani!
tre selecţionatele divizio
tîlnire cu o brigadă şti
PIONIEREASCA inţifică compusă din me de muncă, au dreptul la o fiind faptul că în această Şl CURA BALNEARA" nare B ale Bulgariei şl
r* _^ La Petroşani, 160 de dicul Constantin Suclu, aici, pentru pensionarii Pe- DE LA parte a oraşului Haţeg nu .Casa de cultură din României. In reprezentati
odihnă.
binemeritată
In
exista, pînă acum, o uni
viitor,
se
vor
organiza
In pagina a 88-a pionieri din clasele a profesoara Doina Uliţă şi troşaniului, conferinţe, ex . tate de acest profil. manifestare care s-a bu va diviziei B a ţării noas
Geoagiu-Băl a găzduit o
învăţătoarea Maria Trifa.
tre va Juca şi fundaşul
Vil-a, au avut o întîlni-
Dintre
curat de o largă audien
desfă
re cu secretariatul comi şurate pe acţiunile comunei puneri, diferite consultaţii ţă din partea cetăţenilor Mlrcea Marian, de la Mu
raza
I tetului municipal al U.T.C. Baia de Criş mai consem şi atrăgătoare seri distrac SECŢIE PENTRU aflaţi aici la odihnă şi reşul Deva, care a făcut
Tovarăşul Nicolae Haneş, tive.
prlm-secretar al Comite 1 năm un „Cadran interna O ZI MÂNUŞI DE PROTECŢIE tratament. In cadrul aces parte şi din echipa ce a
® Cadenţă accelerată şi constantă în îndepli tulul municipal Petroşani ţional“, susţinut de prof. teia, medicul balneolog susţinut un meci similar
al U.T.C., lc-a vorbit de Vaier luliu la Baldovin, O NOUA UNITATE DE » Wichmann Robcrt a făcut în Ungaria.
nirea sarcinilor de plan spre rolul şl sarcinile or precum şi o „Seară lite DESFACERE A In cadrul Fabricii de o interesantă şi documen
ganizaţiei de tineret în rară“ ce s-a desfăşurat la LEGUMELOR Şl A industrie locală din Orăş- tată expunere, privind
„Reumatismul şl cura bal
• Fiecare membru al organizaţiei - uri agita etapa actuală. Pionierii, căminul cultural din sa tie se va inaugura, în neară“. Cu acelaşi prilej, VREMEA
viitori uteciştl, au pus tul Lunca. FRUCTELOR această săptămînă, o no
tor în mobilizarea colectivului în producţie întrebări în legătură cu LA uă secţie. Este vorba de cel prezenţi au urmărit,
activitatea lor viitoare în CLUB AL Conducerea C.L.F. din secţia pentru mănuşi de imaginar, un itinerar tu Pentru 24 ore
şi în activitatea educaţională organizaţia de tineret. oraşul Haţeg a luat mă protecţie, în care vor lu ristic hunedorean.
PENSIONARILOR sura binevenită de a des cra femei — cele mai bu Vreme Instabilă, cu ce
A % chide încă o unitate de
LA CĂMINELE Cu cîteva zile în urmă ■ desfacere a legumelor şl ne cusătoarc, selecţionate UN JUCĂTOR DEVEAN rul noros. Vor cădea pre
in pagina a 8Y-a CULTURALE DIN s-a deschis, într-un ca •fructelor, pe stradă Liber ALTA din întreprindere. Pînă la IN SELECŢIONATA cipitaţii sub formă de a-
tăţii, într-un local care a
dru festiv, Clubul pensio
COMUNA BAIA DE CRIŞ narilor din Petroşani. Fi devenit liber prin mu sfirşitul acestui an, aici DIVIZIEI B verse de ploaie şi burniţă..
ind dotat cu bibliotecă şl tarea centrului de distrlr vor fi confecţionate pes Vintui va sufla moderat
Peste 200 de săteni au jocuri de şah, remmy, ta buire a pîinii. ştirea a- te 60 000 mănuşi, destina Astăzi, la Sumen (R.P. cu intensificări temporare
9 Lucrările Adunării Generale a O.N.U. participat la căminul cul ble, oul club se bucură menajărll acestei unităţi a J te exportului. Bulgaria), se va desfăşura din sud-vest şi vesti-