Page 46 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 46
^mmaKamsamssaamaamanBmmKmBsmmmummammmammmBKBBsmm
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 861 © MIERCURI 14 NOIEMBRIE 1973
Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă comuniştii
Conştiinţe şi brăţări de aur
în adunările generale
„Sufletul“ atelierului de bobinei
FIECARE 11BÜII M «CAUZAŢII — IE
Discuţia cu Inginerul Du — A, despre Popa e de calitate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune
mitru Ciofrîngeanu, şeful vorba?!... Merită toate a-
MOBILIZAREA COLECTIVULUI li Uzinei de preparare Teliuc, precierile. Harnic, priceput,
sîrguincios, sufletul colec
a început domol, firesc, in
teresant. Despre activitatea
care, de fapt, l-a consti
uzinei, despre oameni şi tivului de la bobinaj, pe e un ritm susţinut la
tuit
şi
cu
perseverenţă
hărnicia lor.
' ACTIVITATEA EHCATIMALÀ rul Ciofrîngeanu s-a oprit răbdare.
Asupra unui lucrător, ingine
Au urmat alte amănunte
ceva mai mult. Am aflat despre bobinatorul Ioan
astfel lucruri interesante. Popa. Intr-o zi s-au ars
— Raionul Măgura est» — Intr-adevăr, rezultatele — Am notat observaţiile Pînă nu demult, uzina nu bobinele de la un separator
colectivul cu cele mai con muncii noastre din acest an făcute de tovarăşul Ioan Be- avea un atelier propriu de magnetic din import. Nu ...In seara aceea — după actualul stadiu — ne spune La blocuri însă, tencuito-
stante realizări de la I. M. sînt frumoase — spunea cheş, referitoare la deficien bobînaj. Instalaţiile sînt erau bobine de rezervă. ce dimineaţa munca a înce maistrul Constantin Geor- fii lui Zaharie Fieraru, mo
Barza —■ spunea, în adunarea maistrul miner Candin To- tele din deservirea cu aer acţionate de un mare nu Nefuncţionarea separato put în ritmuri foarte lente gescu, care răspunde nu nu zaicarii lui Petre Vîlcea, zi
generală pentru darea de muş. Puteau fi însă şi mai comprimat şi în legătură, în măr de motoare electrice. rului condiţiona serios ca — s-a declanşat febra. Se mai de problema construc darii lui Emil Pop şi Gheor
seamă, tovarăşul- Ionel Vlad, frumoase. Ocupîndu-ne de Solicitarea intensă — mai litatea concentratului de muncea la toate cele trei ţiei propriu-zise, ci şi de uti ghe Weber depun strădanii
secretar al Comitetului oră cantitate trebuie să nu ne general, cu partea mecanică. ales că nici minereul nu fier în minereu. Popa a blocuri : A l a , A lb, A lc. lităţi. vizibile. Muncesc din zori şi
şenesc de partid Brad. Dacă glijăm nici o clipă calitatea Mîine vor fi luate măsuri era de cea mai bună ca stat la lucru trei schim — De ce sînteţi rămaşi în — Adică ? pînă se întunecă.
concrete — asigura maistrul
nu ar fi 2-3 echipe care producţiei noastre. Calitatea mecanic Ioan Luca. litate, ba mai conţinea şi buri fără odihnă, pînă urmă ? — punem întrebarea — In ultima lună am in — De ce ? — îl întrebăm
nu-şi îndeplinesc integral sar este o sarcină de serviciu şi, unele reziduuri metalice — cînd l-a terminat de rebo- maistrului Gheorghe Henrich, trodus schimburi prelungite. pe macaragiul Nichita Bri
cinile lunare de plan, raionul totodată, o problemă de con — Trebuie să intervenim făcea ca motoarele să se binat. După ce l-a introdus de la Şantierul nr. 5 Orăş- Treaba ar merge bine, dar ceag.
Măgura ar ocupa, poate, u- ştiinţă. In formarea con energic pentru rezolvarea defecteze cam des. Erau in cuptorul de uscare, a tie al T.C. Deva. ne izbim de greutăţi ; ilumi — Pentru că sîntem mo
ntil din cele mai de frunte ştiinţei trebuie să intervenim problemelor ridicate de a- plecat acasă obosit, dar — pentru că amplasamen natul îl facem cu gene bilizaţi. Nu ştiu ce se întîm-
locuri în mineritul hunedo- mai mult decît pînă acum, provizionarea cu vagonete duse la reparat în altă mulţumit. Era mulţumirea tul ne-a fost dat abia în iu rator, betoanele ne vin de plă la nivel de şantier, dar
rean. Fiecare membru al a- noi, ca membri de partid, ca goale. Altfel, ne treZim la parte. Cheltuieli mari, muncii făcute cu pasiune lie ! la staţie, şi deci nu le facem noi, muncitorii, ştim ce a-
cestei organizaţii de'bază es agitatori. sfîrşitul lunii că nu 2-3 e- timp lung de aşteptare, ca şi răspundere, a datoriei Răspunsul precis nu ne la locul de muncă, centralei vem de făcut !
te, realmente, un agitator în chipe nu-şi fac planul, ci litate îndoielnică a repa împlinite. Este doar o sec împiedică să constatăm că termice 1 s-au montat caza- ...Maistrul Dominic Dimen
mobilizarea colectivului la — Comuniştii — sublinia toate echipele de la orizon raţiilor. Pe oamenii uzinei venţă de pricepere şi dă aceste blocuri, cu termen de nele dar nu ni se asigură ne-a spus că s-au asigurat
îndeplinirea cincinalului îna minerul loan Purcel — au tul unde lucrez — atenţiona — pe unul în mod deosebit ruire, din multe altele, în dare în folosinţă la finele lu forţă de muncă corespunză pentru 74 fronturile de lu
inte de termen, în munca de datoria să se ocupe de tine minerul Florian Alba. — îi preocupa amenajarea scrise în cartea de vizită nii decembrie, se , prezintă toare pentru restul construc cru la blocurile 3 şi 4. Să nu
educaţie. ret — schimbul de astăzi şi unui atelier de bobinaj în a acestui muncitor, care câm aşa > ţiei. Se poată insista la O.C.L.P.P.
de mîine —, să-i sfătuiască Revenim la aprecierea se Blocul A la : se lucrează la — Dar pe şantierul 6elor
Darea de seamă şi dezba pe tineri cum să se compor cretarului comitetului orăşe uzină. în care să poată re lucrează de 13 arii la finisajul interior (fără să fi trei blocuri lucrează peste pentru o mai bună corelare ?
terile-' pe marginea el, cit şi nesc de partid că toţi comu para în condiţii optime a- I.M. Hunedoara şi pe care fost turnate încă rumbetoa- 100 de muncitori... ★
pe marginea angajărilor pen te, nu numai în producţie, ci niştii din raionul Măgura al gregatele defecte, în speţă meseria l-a înrădăcinat în nele în vederea parchetării, — Intr-adevăr. Toţi sînt După stadiile actuale,
tru anul viitor au avut ca şi în societate. Să-i ajute să motoarele electrice. El, o- aceste locuri. şi fără să fi fost turnat în mobilizaţi din plin. Realiză locuinţele din Orăştie sînt în
trăsătură caracteristică fap cunoască şi să respecte şi I. M. Barza sînt agitatori, tnul în discuţie, s-a zbă Discutăm cu el, cu mun întregime mozaicul coridoa rile de pînă acum demon impas. Sperăm că rîndurile
tul că, deşi rezultatele în normele de protecţie a mun desfăşoară o astfel de mun tut mult. A făcut drumuri citorul Ioan Popa. Vorbeş relor' interioare). strează că s-au ţinut de ritm. de faţă vor avea ecou de ul
activitatea productivă sînt cii din subteran. că. Faptele o confirmă. Pe în alte părţi, a insistat pe te cu plăcere despre pa La blocul A lb, se „zidă- Dar... timă oră pentru conducerea
foarte bune (productivitatea „Trebuie să ne ocupăm de 10 luni colectivul raionului lîngă conducătorii uzinei şi siunea muncii, despre sa reşte“ în roşu la primul ni ...Dar conducerea gîndeşte T.C. Deva, care trebuie să se
în abataje a fost depăşită pe educaţia oamenilor, noi şi a înregistrat depăşiri, la unii a'i I.M. Hunedoara, a pro tisfacţiile pe care le oferă vel, iar la blocul A lc, s-a că şi alte obiective sînt în mobilizeze mai mult decît
10 luni cu 29,4 la sută), co nu alţii“ — au ţinut să su indicatori, de pînă la 60 la curat — cu ajutorul fac ea atunci cînd o faci din ajuns la nivelul al treilea impas. (Nu ne referim la si oricînd pentru a determina
muniştii şi-au propus să ac blinieze aproape toţi vorbi sută ! Darea de seamă a e- torilor Competenţi — scule inimă, cînd îi forezi adine (blocurile vor avea în final tuaţia valorică, ci la stadiile un ritm constant în execuţie.
ţioneze şi mai mult pe pu torii videnţiat, pentru contribuţia şi materiale şi aşa a luat secretele. Accentuează a- cîte 4 niveluri). fizice de la complexul de
nerea în valoare a rezerve Dezbaterile din adunarea adusă în munca politică de naştere, acum 5 ani, un supra cuvintelor de lene — Ne străduim să depăşim porcine — n.n.). ILIE COJOCARU
lor interne. Printr-o mal ra generală au dovedit, tocmai la om la om, numai pe to mic atelier de bobinaj. Cu vie şi indiferenţă, lucruri
ţională utilizare a timpului prin caracterul lor de lu varăşii Nicolae Moţ, Candin timpul, el s-a dezvoltat, lu nocive, care-i mai însoţesc
de lucru, prin extinderea cru, că membrii de partid Tomuş, Avram Bogdan, Flo- crătorii« au învăţat cu fie pe unii în muncă, în via
mecanizării şi micii mecani din această organizaţie se rea Miheţ, Ioan Tod, Florian care zi mai bine meseria ţă.
zări în transport, cît şi prin consideră fiecare un agita Alba, Zaharia Boitoş. Am asta delicată, dar frumoa
însuşirea de către toţi mun tor. Efectiv nu declarativ ! mai adăuga pe această listă — Eu lucrez de la 15
citorii mineri a iniţiativei — Planul de măsuri pre şi pe tovarăşii Nicolae I li să, motoarele defecte au ani — ne spune mîndru
interlocutorul. Mi-a plăcut
,,Eu produc, eu controlez, eu vede sarcini mobilizatoare, ga, Traian Simina, Ioan De- început să fie reanimate întotdeauna să muncesc, să
operativ şi competent aici,
răspund“, adunarea generală care constituie un program mian, Vasile Zlătăroiu, Nico în uzină. Avantajele?... Sînt văd că iese ceva bun, util,
a prevăzut ca anul viitor cuprinzător de lucru pentru lae Stingă, Ioan Mihoc, Teo lesne de înţeles. .din mîinile mele. Am mun
producţia de metal pe mun comunişti — releva Avram dor Ghitean, Andron Negru, cit şi am învăţat. Am ab In unităţile consiliului intecooperatist Căian
citor să crească suplimentar Pleşa. Pentru transpunerea Ioan Faur — oameni care In birou a intriat tova solvit liceul, însă am ră
cu cel puţin ¿0 la sută, să lui In viaţă trebuie însă ac au adus cea mai importantă răşul Constantin Munteanu, mas statornic meseriei,
se dea o cantitate apreciabi ţionat şi prin grupele sindi contribuţie la realizările de secretarul comitetului de îmi oferă cele mai mari
partid pe uzină. Noi con
lă de minereu în plus şl să cale. Să fie explicat, convin prestigiu obţinute de colec tinuam discuţia despre a- satisfacţii. ELE de
se realizeze importante eco gător, muncitorilor noştri tiv — pe toţi cei peste 80 vantăjele acestui atelier de Este probată şi în acest
mineri ce ne-am propus în de membri ai acestei organi caz zicala populară plină
nomii (la exploziv, de exem bobinaj. despre oamenii de
cadrul întrecerii pentru re zaţii de partid fruntaşe. de înţelepciune că „mese
plu, se prelimină o economie alizare^ cincinalului înainte aici, despre hărnicia lor. ria este brăţară de aur“. E SI
de 1 000 kg). de termen. I. MIRZA Tovarăşul Munteanu a in
tervenit convingător: DUMITRU GHEONEA
I PEI
A îndeplinit planul pe primii
In cooperativele agricole de producţie din Batir, Nâdăştia de Jos, Streisingeorgiu, Vilcele,
freí ani ai cincinalului Sincrai, Valea Singeorgiului, Bretea Română, Nâdăştia de Sus, Ruşi şi Bretea-Stiei, meca
nizatorii au terminat executarea ogoarelor de toamnă.
Din cele 1 532 ha, pe care le deţin cooperativele din cadrul consiliului intercooperatist
S Căian, au fost ogorîte A 413 ha.
O Mecanizatorii lucrează cu trăitoarele grupat, in schimburi prelungite şi pe timp de
noapte.
Alături de unităţile din în faţa oamenilor muncii de
agricultura judeţului nostru pe ogoare, au adus şi aduc
care şi.-au realizat planul acestui destoinic colectiv In obţinerea de producţii Ie. Pentru folosirea cu -ran această lucrare s-a încheiat,
pe primii trei ani ai cin de mecanizatori realizări pe sporite la hectar un rol deo dament sporit a capacităţii pînă la 10 noiembrie, în co
cinalului, şi-a înscris nu măsura eforturilor depuse, sebit de important îl au o- de lucru a tractoarelor şi u- operativele agricole de prft-
mele şi colectivul Staţiunii cu bucurii şi satisfacţii. In goarele de toamnă. Această tilizarea din plin a timpului ducţie din Batiz (173 ha),
pentru mecanizarea agri tre acestea, la loc de frun lucrare făcută la timp şi de de lucru favorabil, conduce Bretea Română (147 ha). Vil
culturii din Ilia. Lucrătorii te se află îndeplinirea pla bună calitate aduce un spor rea S.M.A. (director ing. Ioan cele (135 ha), Bretea-Strei
acestei staţiuni, mobilizaţi nului de venituri pe primii de recoltă de peste 20 la su Cotuţiu), şi consiliul inter (113 ha). Ruşi (110 ha). Nă-
de organizaţia de partid trei ani ai cincinalului şi tă. Mecanizatorii de la S.M.A. cooperatist (preşedinte ing. dăştia de Jos, Nâdăştia de
au încheiat la timp şi realizarea unei producţii su Căian, conştienţi de sarcinile Ioan Borza), au trecut la or Sus. Valea Singeorgiului, Sîn-
fără pierderi acţiunea de plimentare în valoare de şi răspunderile ce le revin în ganizarea muncii în schim crai, Streisîngeorgiu, pe su
strîngere a recoltelor, pre peste 600 mii lei — acesta sporirea rodniciei pământu buri prelungite şi pe timp de prafeţe cuprinse între 65 şi
gătirea şi însămînţarea în constituind cel mai de sea lui, îşi dau silinţa să facă şi noapte. De asemenea, în sco 92 ha. Sînt meritorii străda
bune condiţiuni a culturilor mă succes obţinut în acest ogoarele de toamnă — una pul unei mai bune folosiri niile şi contribuţia deosebită
de toamnă, iar acum dau an. Secretarul organizaţiei din cele mai importante lu a capacităţii tractoarelor, s-a adusă de mecanizatorii Nico
bătălia pentru executarea de partid pe staţiune, tova crări pregătitoare pentru se lae Bodea. Simion Motolca,
şi terminarea grabnică a a- răşul Ionel Sorinca, apre mănăturile de primăvară, trecut să se lucreze cu ele Ioan Băieşan (Batiz). Ion
răturilor de toamnă. cia contribuţia adusă de în grupat. Aceasta permite asi Gheorghinoiu, Gherasim Sicoe,
Avîntul în muncă, dărui tregul colectiv si îndeosebi pentru soarta recoltei anului gurarea permanentă a unei
rea, abnegaţia, eroismul şi a mecanizatorilor care fac viitor — la timp, de bună asistenţe tehnice calificate, Vasile Cărunţ (Bretea Ro
Maistrul Emil Sâbău şl un grup de lăcătuşi de Ia I.M.M.R. Simeria, secţia vagoane, discută înalta responsabilitate faţă parte din secţiile 11 ia, Gu- calitate şi pe toate terenuri- intervenţia operativă pentru mână), Ion Dolha, Lazăr ton,
calitatea execuţiei unui distribuitor de aer. de sarcinile puse de partid rasada şi Bretea Mureşană. înlăturarea oricărei defec Ion Moldovan (Bretea Strei),
ţiuni ivite la tractoare, exer Cornel Surdu, Teodor Băr
buţă, Valorică Schiopu (Strei-
citarea permanentă a contro sîngeorgiu), Ion Predescu,
Informarea periodica a agitatorilor lului asupra calităţii arăturii Roman Costea (Nâdăştia de
şi luarea fără întîrziere a
măsurilor impuse de situaţia Jos), Ion Borza, Cornel Cîm-
dată. purean, Ştefan Zigli, Victor
Munteanu (Vilcele) şi alţii,
de
asupra unor probleme importante toamnă mai bine şi mai re precum şi de şefii de secţie
ogoarelor
Executarea
Ion Oprea, Petru Stînea şi
pede — cuvînt şi faptă pen Dumitru Sava. Merite revin
tru mecanizatori — a mobi deopotrivă mecanicilor. în
Convins de eficienţa mun normală a procesului de pro lizat toate forţele şi energiile tregului personal care asigu
cii de la orh la om, biroul co ducţie, necesitatea organiză tractoriştilor. Organizaţia de ră întreţinerea şi buna func
mitetului de partid al I.C.S.H. rii unor acţiuni cu caracter partid din staţiune, comuniş ţionare a tractoarelor prin
a organizat, zilele acestea, o educativ pentru prevenirea tii la locurile lor de muncă,
Apropiata scadenţă a aces două luni o producţie mai date pe pieţele externe, mai trebuie să se malerializeze întîlnire cu agitatorii din or abaterilor de la disciplina intervenţii prompte şi eficace
tui an hotărîtor al cincinalu marc cu 14 la sută decît me cu seamă la unităţi ca ..Mar grabnic, să determine o îm ganizaţiile de partid din în muncii. au ştiut să mobilizeze şl să în înlăturarea defecţiunilor.
canalizeze eforturile oameni
lui ridică în faţa colective dia rezultatelor obţinute în mura" Simeria, I.F.B.T. Deva, bunătăţire efectivă a activi treprindere. Cu această oca în cuvîntul lor, participan lor spre acelaşi ţel : executa I.a data de 10 noiembrie,
lor de muncă, a cadrelor de lunile precedente. Cu deose IJd.C. Deva, I.3J.L. şi-I.A.S., tăţii la toate locurile de mun zie, tovarăşul Ionel Codrea- ţii s-au referit la acţiunile din totalul de 1 532 ha cîte
conducere şi specialiştilor, a bită fermitate şi promptitu pentru ca planul anual de că, atelierele, secţiile şi sec nu, -activist al Comitetului întreprinse de organizaţiile rea la timp şi de bună ca deţin unităţile din cadrul
organizaţiilor de partid din dine trebuie să se acţioneze export pe judeţ, să fie înde toarele. Tot ceea ce se între judeţean de partid, a făcut de partid de la şantierul nr. litate a ogoarelor de toam consiliului intercooperatist Că
industrie probleme de mare la exploatările miniere din plinit cel tîrziu la 15 decem prinde in aceste zile în in o documentată prezentare a 4, construcţii 1 şi 2, exploa nă. Chemării adresate de to ian, se făcuseră ogoare pe
complexitate şi răspundere Valea Jiului, E.M. Ţcbea, brie. Concomitent cu aceasta, dustria judeţului să vizeze evenimentelor din Orientul tarea auto şi utilaje, electro varăşul Nicolae Ceauşescu, 1 413 ha. Mai rămăseseră de
legate de îndeplinirea exem U.U.M.R. Crişcior, I.F.E.T. conducerile întreprinderilor- cu precădere folosirea din Apropiat. Susţinută de- o te tehnic, A.C.R. şi altele, precum cu ocazia sărbătoririi Zilei arat 119 ha, din care 32 la
plară a planului pe 1973 şi Deva, I.M.M.R. Simeria, I.I.C. sint datoare să onoreze cu plin a maşinilor^ utilajelor- meinică documentare, expu recoltei, tuturor lucrătorilor Strei, 31 la Gînţaga, 39 la
asigurarea unui demaraj co Deva, I.I.L. Simeria, F.N.C. promptitudine totalitatea con şi instalaţiilor prin elimina nerea a suscitat atenţia şi in şi la cele ce vor fi organiza din agricultură, de a face ca Boşorod şi 17 ha la Strei-Sâ-
respunzător al producţiei in Orăştie, unde procentul rea tractelor economice, să-şi a- rea oricăror stagnări cauzate teresul unanim al participan te în această perioadă pri anul 1974 să fie un an re cel. In zilele de 11 şi 12 no-
vind educarea salariaţilor în
anul viitor. lizărilor din planul anual nu ducă întreaga contribuţie la de- goluri in aprovizionare ţilor, care şi-au manifestat spiritul cerinţelor impuse de cord pentru producţia agri iembrie.„ muncind cu
Pî'incipalul temei în solu garantează pe deplin îndepli- buna funcţionare a mecanis- sau defecţiuni mecanice, e- dorinţa de a mai organiza a- colă în toate domeniile, me hărnicie, mecanizatorii au
ţionarea acestor probleme lectrice sau tehnologice. Mai semenea întîlniri. Cu acelaşi accelerarea ritmfirilor de e- canizatorii şi cooperatorii îi mai făcut arături pe încă 50
centrale ale activităţii econo cu seamă, în unităţile res- prilej, ing. Alexandru Cioro- xecuţie a investiţiilor. răspund cu noi fapte de ha, fapt ce le va permite ca
mice îl constituie rezultatele tanţiere sau cu sarcini mari garu, directorul I.C.S.H., a Intîlnirea, organizată de muncă, făcînd cu hărnicie în cîteva zile să încheie cu
valoroase cu care unităţile pînă la sfîrşitul anului, tre prezentat principalele pro biroul comitetului de partid lucrările pregătitoare ale succes această lucrare pe în
industriale hunedorene au în buie întocmite grafice zilni bleme ce stau în faţa colec de la I.C.S.H. cu agitatorii, producţiei anului 1974, între treaga suprafaţă.' La obţine
cheiat primele 10 luni ale a- ce de recuperare pe agrega tivului şi acţiunile ce se im s-a dovedit o iniţiativă lăuda care un loc de seamă îl o- rea acestor realizări, care
nului. Colective cum sînt C.S. ® generalizarea experienţei pozitive te şi formaţii de lucru, a că pun în munca de agitaţie, în bilă, apreciată, care îşi va cupă ogoarele de toamnă. fac cinste întregului colectiv
Hunedoara. I.V. Căian, I.E.C. ror respectare să fie urmă vederea mobilizării tuturor găsi materializarea în acţiu de mecanizatori, cooperatori
Deva, I.M.C. Deva, I.C. Orăş ® Condiţii optime de lucru rită cu maximă rigurozitate. salariaţilor la realizarea sar nile ce vor fi întreprinse de Şi faptele stau drept măr lor care au croat front larg
tie, I.U.M. Petroşani, „Vidra" In paralel cu folosirea raţio cinilor economice pe acest acest detaşament de comu turie că mecanizatorii şi coo de lucru pentru tractoare, a
Orăştie, I.J.I.L. Deva şi alte > Realizări la nivelul prevederilor viitoare nală a forţei de muncă şi a an. A vizat, în mod deose nişti angajat cu răspundere peratorii îşi fac pe deplin contribuit substanţial mun
le. au depăşit substanţial to timpului de lucru, să se ia bit, reducerea timpilor morţi în munca de răspîndlre şi în datoria. Astfel, datorită efor ca în schimburi prelun
f
talitatea indicatorilor de măsurile ce se impun pentru din producţie, descoperirea făptuire a cuvîntului parti turilor comune pentru elibe gite şi pe timp de noapte, la
plan, contribuind hotărîtor întărirea disciplinei tehnolo şi utilizarea la maximum a dului. rarea cît mai grabnică a te executarea ogoarelor pe te
la realizarea pe judeţ a unei nirea sarcinilor şl angaja mului economic. gice şi de muncă, în yederea rezervelor interne de care renurilor de resturile vege renurile C.A.P. Batiz, Bretea
producţii suplimentare în va mentelor. Ansamblul acestor sarcini, realizării de către fiecare sa dispune întreprinderea, pre NICOLAE DINULEŢ tale, precum şi pentru termi Română, Gînţaga, Boşorod şi
loare de peste 254,1 milioane Deosebit de mobilizatoare prioritare, se conjugă şi se lariat a sarcinilor încredinţa cum şi unele aspecte negati tehnician - I.C.S.H. narea ogoarelor de toamnă, în alte unităţi.
lei. Alături de aceasta se im sînt prevederile la producţia întrepătrund cu îndatorirea te, pentru creşterea răspun ve din viaţa şantierelor şi
pune a fi evidenţiată creşte fizică. Cu toate depăşirile în de a crea din toate punctele derii faţă de „bunul mers al sectoarelor noastre, aspecte
rea productivităţii muncii cu registrate, pentru a încheia de vedere condiţii propice de producţiei. care frînează desfăşurarea
3 350 lei pe salariat, precum anul în bune condiţiuni, în desfăşurare normală, inten întreprinderile din judeţul
şi realizarea« suplimentară a întreprinderi sînt necesare sivă a muncii pe timp frigu nostru au la îndemînă tota
unui mare volum de produ măsuri holărite de a spori ros în toate compartimente litatea mijloacelor necesare
se, între care 142.3 milioane cadenţa producţiei zilnice şi le, de a asigura încă din pri finalizării anului 1973 cu un
kWh energie electrică. 29 500 a menţine constant, peste mele zile ale anului 1974 bilanţ de . prpstigiu, pentru
tone fontă. 27 000 tone cocs, nivelul sarcinilor, volumul continuitatea la înalt nivel pregătirea optimă a produc
aproape 40 000 tone oţel, produselor prevăzute a fi cantitativ şi calitativ a pro ţiei anului viitor. Se impune
27 780 tone laminate, 7 650 realizate, îndeosebi la cărbu ducţiei. ca în fiecare zi rămasă pînă peste prevederile
tone fier în minereu marfă, ne, minereuri de fier şi ne Problemele care Impun o la sfîrşitul anului 1973, or
3 400 mc cherestea. 1 540 mc feroase, materiale de con soluţionare imediată sînt nu ganizaţiile de partid şi con
prefabricate şi altele. strucţii, utilaje şi piese de meroase şi dificile, obligă or ducerile unităţilor industria
îndatorirea de bază a co schimb pentru industria mi ganizaţiile de partid, colecti le să fructifice din plin a- de plen
lectivelor fruntaşe in aceas nieră, produse forestiere, mo vele, conducerile întreprinde
tă perioadă finală a anului, bilă etc. rilor la mobilizarea integra ceste mijloace, toate rezer Sarcinile de plan preve
este să pună integral în va Cadenţa accelerată a flu lă a capacităţii lor organi vele de care dispun, pentru deau achiziţionarea. în luna
loare experienţa pozitivă a- xului productiv, realizarea zatorice, a competenţei şi res a asigura o cadenţă accele trecută, a unei cantităţi de
cumulată, să amplifice rezul promptă a prevederilor se ponsabilităţii. In fiecare uni rată a producţiei, constanţă 3 tone miere de albine. Lu
şi promptitudine exemplare
tatele de prestigiu dobîndite tate, se cere să se acţioneze crătorii din unităţile coope
pînă acum. Aceasta, cu atît impun, cu acuitate în dome în îndeplinirea planului şi raţiei de consum au reuşit
mai mult, cu cît lunile no niul exportului. Depăşirea în lumina preţioaselor indi angajamentelor. să achiziţioneze 6,5 tone. Cea
iembrie şi decembrie se ca livrărilor pe 10 luni cu a- caţii date recent de tovară mai mare contribuţie la a-
racterizează prin sarcini deo proape 8 la sută reprezintă şul Nicolae Ceauşescu pri Ing. ŞTEFAN CORNEA
sebit de mobilizatoare. Bu un avans substanţial, care va vind perfecţionarea calitati vicepreşedinte ceastă realizare au adus-o
năoară. pentru a menţine la trebui mărit prin intensifica vă a activităţii industriale. al Consiliului judeţean lucrătorii clin unităţile coope
nivel de judeţ sporurile în rea preocupărilor pentru fa Analizele efectuate şi măsu de control muncitoresc rativei de consum zonale
registrate, se impune să rea bricarea, livrarea şi încasa rile stabilite în cadrul adu a activităţii economice Brad, care au achiziţionat de
lizăm în fiecare din aceste rea contravalorii produselor nărilor activului de partid şi sociale
la producători 5,8 tone.