Page 5 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 5

Proletari din toate tarile, uniţi-vă !                TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU


                                                                                                                                                                                                      A PRIMIT PE MINISTRUL

                                                                                                                                                                                              COMERŢULUI AL REPUBLICII MAU


                                                                                                                                                                                               Preşedintele  Consiliului  de   du-şi  dorinţa  ca  relaţiile  de
                                                                                                                                                                                             Stat  al  Republicii  Socialiste   colaborare  dintre  cele  două
                                                                                                                                                                                             România,  tovarăşul  Nicolae   ţări  să  se  dezvolte  tot  mai
                                                                                                                                                                                             Ceauşescu,  a  primit,  joi  di­  intens.
                                                                                                                                                                                             mineaţa,  pe  Assim  Diavvara,   P r e ş e d i n t e l e    Nicolae
                                                                                                                                                                                             ministru]  comerţului,  condu­  Ceauşescu  a  avut,  apoi,  un
                                                                                                                                                                                             cătorul  delegaţiei  economice   schimb  de  vederi  cu  minis­
                                                                                                                                                                                             guvernamentale  a  Republicii   trul  comerţului  malian,  cu
                                                                                                                                                                                             Mali.                          ceilalţi  oaspeţi,  în  probleme
                                                                                                                                                                                               Oaspetele  a  fost  însoţit  de   actuale  şi  de  perspectivă  ale
                                                                                                                                                                                             Mamadou  Traore,  ambasado­    relaţiilor  economice  bilatera­
                                                                                                                                                                                             rul  Republicii  Mali  în  Româ­  le.  Convorbirea  a  pus  în  e-
                                                                                                                                                                                             nia,  precum  şi  de  Moutaga   videnţă  dorinţa  comună  de
                                                                                                                                                                                             Diop,  şeful  Diviziei  de  in­  a  se  găsi  formele  cele  mai
                                                                                                                                                                                             formaţii  a  Ministerului  Afa­  corespunzătoare  pentru  im­
                                                                                                                                                                                             cerilor  Externe  şi  Cooperă­  pulsionarea  cooperării  econo­
                                                                                                                                                                                             rii.                           mice  în  domenii  de  interes
                                                                                                                                                                                               Au  participat  tovarăşii  Ion   comun,  folosindu-se  mai  efi­
        ANUL XXV Nr. 5 851                                                             VINERI 2 NOIEMBRIE 1973                                                   4 PAGINI - 30 BANI          Păţan,  vicepreşedinte  al  Con­  cient  posibilităţile  pe  care  le
                                                                                                                                                                                             siliului  de  Miniştri,  ministrul   oferă  economiile  celor  două
                                                                                                                                                                »«»îmi
                                                                                                                                                                                             comerţului  exterior,  şi  Vasile   ţări.  S-a  apreciat  că  vizita
                                                                                                                                                                                             Pungan,  consilier  al  preşedin­  delegaţiei  economice  guver­
                                                                                                                                                                                             telui Consiliului de Stat.     namentale  a  Republicii  Ma­
                                                                                                                                                                                               Inmînînd   t o v a r ă ş u l u i  li,  discuţiile  purtate  şi  înţe­
                                    misiei  Certej                       Sarcinile anului                                                                            Cincinalul               Nicolae   Ceauşescu   mesajul   legerile  convenite  cu  acest
                                                                                                                                                                                                                            prilej  au  permis  o  mai  bună
                                                                                                                                                                                              adresat  de  preşedintele  Mo-
                                                                                1973                                                                                   inainte               ussa  Traore,  conducătorul  de­  cunoaştere  a  căilor  de  extin­
                                                                                                                                                                                              legaţiei  a  transmis,  totodată,
                                                                                                                                                                                                                            dere  şi  diversificare  a  rapor­
                                                                                                                                                                                              din  partea  şefului  statului
                                     planul anua!                      realizate integral                                                                            de termen               sale,  un  cald  salut,  împreu­  turilor  economice  în  ansam­
                                                                                                                                                                                                                            blul  lor,  în  avantajul  reci­
                                                                                                                                                                                              malian  şi  a  poporului  ţării
                                                                                                                                                                                                                            rării internaţionale.
                                                                                                                                                                                             nă  cu  sentimentele  de  sim­  proc,  al  înţelegerii  şi  coope­
                                                                                                                                                                                             patie faţă de poporul român.    Au  fost  abordate,  de  ase­
            Una  dintre  unităţile  de  frun­  producţie  a  fost  obţinut  pe                                                                                                                 P r e ş e d i n t e l e    Nicolae   menea.  probleme  ale  vieţii
          te  ale  C.M.  Deva  -  Exploa­  seama  creşterii  productivită­  Obiectivul imediat al colectivului minei Deva pentru recuperarea restantelor                                     Ceauşescu  a  mulţumit  pentru   internaţionale actuale
          tarea  minieră  Certej  -  a  în­  ţii  muncii  cu  9  la  sută  faţă                                                                                                              mesaj  şi  a  adresat,  la  rîndul   întrevederea  s-a  desfăşurat
          deplinit  sarcinile  anuale  de   de  prevederi,  ca  urmare  a                                                                                                                    său,  şefului  statului  malian,   într-o   atmosferă   de   caldă
          plan  la  toţi  indicatorii  canti­  folosirii  raţionale  a  maşini­                                                                                                              un cordial salut, exprimîn-   cordialitate.
          tativi  şi  calitativi.  Este  un   lor  şi  utilajelor,  a  forţei  de
          succes  de  prestigiu  dobin-   muncă  şi  a  timpului  de  lu­  De la redresarea efectivă, la ritmuri intense de extracţie
          dit  de  acest  harnic  colectiv   cru,  prin  organizarea  supe­                                                                                                                                  Şantier obştesc
          mineresc  în  întrecerea  ce  o   rioară  a  producţiei  şi  pro­  Cauze  obiective  au  pro­  tembrie.  Toată  luna  trecută   la  sută.  Am  creat  toate  con­  depăşiri  frumoase  se  pre­
          desfăşoară  pentru  realizarea   movarea  unor  metode  avan­  vocat  în  activitatea  minei   a  fost  deci  o  perioadă  de   diţiile  să  menţinem  depă­  zintă  şi  brigăzile  conduse   In  satul  Săliştioara  a  început  construcţia  unei  magazii
                                                                      Deva  un  serios  recul,  fă-   normalizare  a  fluxului  ex­  şirea  respectivă,  în  aşa  fel   de  Roman  Petruţ,  Iulian
          exemplară  a  planului  şi  an­  sate  de  exploatare.  Aş  vrea                                                                                                                     necesară şcolii generale.
                                                                      cînd  ca  producţia  să  stag­  tractiv.  Mă  simt  dator  să   îneît  pînă  la  finele  lui  73   Doţa,  Ion  Malea,  Constan­
          gajamentelor  pe  acest  an   să  mai  remarc  încă  un  as­                                                                                        tin  Militaru,  Roman  Tă-           In  zilele  de  lucru  şi  duminica,  printre  cei  prezenţi  pe
                                                                      neze  o  bună  perioadă  de   fac  precizare^  că  brigăzile   să  recuperăm  integral  res­
          hotâritor al cincinalului.  pect.  Prin  mai  buna  gospo­  timp.  Aşa  se  face  că  mine­  de  mineri,  maiştrii  şi  ingi­  tanţa  acumulată  înaintea   maş  şi  alţii.  împreună  cu   micul  şantier  îi  poţi  afla  pe  tinerii  utecişti  Aurel-  Gros  a
                                                                                                                                                                                               lui  Ioachim,  Gheorghe  Vasiu  a  lui  loan,  Octavian  Pîrva,
            -  După  ultimele   calcule   dărire  a  materiilor  şi  materia­  rii  de  aici  s-au  văzut  în   nerii  noştri  s-au  zbătut  e-   perioadei de stagnare.  ei  şi  cu  ceilalţi  mineri  am   Gheorghe  Tebieş  şi  alţii.  Alături  de  ei  se  află  deputatul
          făcute  -  ne-a  relatat  telefo­  lelor,  prin  întronarea  spiritu­  situaţia  de  a  lichida  greu­  norm  în  aceste  zile.  Datori­  O  relatare  evident  îm­  hotărît  să  încheiem  anul   Nistor  Jurca,  care  împreună  cu  Nicolae  Blăneţ,  Mihai  Fit-
                                                                      tăţile  survenite  şi,  în  para­  tă  lor  am  reuşit  ca,  odată   bucurătoare.  Care  sînt  fac­  cu planul îndeplinit.
          nic  tovarăşul  loan  Stăncu-   lui  de  economisire  a  resur­                                                                                                                      cal.  Petru  Oprean,  Ionel  Wagner  şi  alţii,  depun  eforturi
                                                                      lel  cu  redresarea  extracţiei,   cu  primele  zile  din  octom­  torii care au generat-o ?  Efortul  brigăzilor  de  mi­  grabnice pentru finalizarea lucrării.
          lesiu,  Inginerul  şef  al  ex­  selor   energetice,   cheltuiala   de  a  depune  eforturi  pen­  brie,  producţia  de  minereu   —  Munca  noastră  —  a-   neri  are,  fără  îndoială,  ro­
                                                                                                                                                                                                   O  notă  aparte  pentru  Saveta  Pîrva,  în  vîrstă  de  64  de
          ploatării,  reiese  că  ne-am   la  1  000  lei  producţie  marfă   tru  recuperarea  rămînerilor   să  se  ridice  la  cantitatea   firmă  răspicat  şeful  de  bri­  lul  hotărîtor  în  intensifi­  ani,  şi  loan  Vasiliu  a  lui  Toader,  în  vîrstă  de  67  ani,  care
          îndeplinit  sarcinile  anuale  in   a  fost  redusă,  faţă  de  plan,   în  urmă  şi  îndeplinirea  pla­  planificată.  gadă  Petru  Groza.  Chiar   carea   procesului   de   ex­   deşi  nu  au  copii  la  şcoală  au  fost  dornici  să  ajute  şi  ei  cu
                                                                      nului pînă la finele anului.   —  Se poate, deci, afirma  din  primele  zile  cînd  am   tracţie.  La  aceasta  mai  tre­
          ziua  de  6  octombrie.  In  a-   cu 287 lei.                                                                                                      buie  adăugată  contribuţia       braţele  lor  bătătorite  de  ani  pe  nepoţii  care urmează cursu­
                                                                        —  De  la  reluarea  activi­  că  în  prezent  mina  lu­  reintrat  la  fronturile  de  lu­
          cest  fel,  numai  pinâ  la  31   Avansul  de  75  de  zile  eîş-   tăţii  a  trecut  aproape  o  lu­  crează normal ?   ,  cru  ne-am  organizat  mun­  maiştrilor  Gheorghe  Marcu,   rile acestei şcoli.
          octombrie  am  realizat  o  pro­  tigat  in  îndeplinirea  planului   nă  şi  jumătate.  Cum  s-a   —  Absolut  !  Dovadă  este   ca  pentru  a  realiza  ciclul   Anton  Rinder,  Aron  Bor-
          ducţie   suplimentară,   peste   oferă  colectivului  de  la  Cer­  „consumat"   acest   răstimp   faptul  că  la  ora  actuală  ex­  normal  de  producţie.  Ni   deanu,  Vasile  Mihăilă  şi   r
                                                                      la  mină  ?  —  l-am  întrebat   tracţia  de  minereu  depăşeş­  s-au  pus  la  dispoziţie  cele   Cezar  Oprea,  care  se  preo­
          prevederile  din  acest  an,  de   tej  largi  posibilităţi  pentru
                                                                      pe  tovarăşul  ing.  Nicolae   te  constant  prevederile,  ast­  trebuinicioase,  iar  oamenii   cupă cu răspundere de
          aproape   1,7   milioane   lei.   realizarea  prevederilor  cin­  Bogdan,  directorul  E.M.  De­  fel  că  pe  luna  în  curs  "pu­  din  brigadă  au  lucrat  cu                          Se intorG feciorii
          De menţionat că sporul de   cinalului inainte de termen.    va.                          tem  prelimina  o  realizare  a   hărnicie.  Aşa  am  izbutit  să       AL. VALERIU
                                                                        —  Procesul  de  producţie   planului  la  cupru  în  con­  ne  depăşim  zilnic  sarcinile
                                                                      a început practic la 5 sep­  centrate de cel puţin 104    de plan cu 20 la sută. Cu        (Continuare In pag. o 2-a)                   din holde
                                                                                                    La furnalele dr, 1000 mc de la Hunedoara                                                      La  hotarul  dintr-a  doua   cum,  timpul  mi  mai  e  aşa
                                                                                                                                                                                                şi  a  treia  lună  a  toamnei,   de  încărcat  ca  şi  cel  cu­
                                                                                                                                                                                                gospodarii  string  în  ham­  prins  între  ghiocei,  cireşe
                                                                                                                                                                                                bare  ultimele  bucate.  Cam   şi   crizanteme.   Au   timp
                                                                                     Indicatorii prevăzuţi pentru primul trimestru al anului                                                    tot  la  hotarul  dintre  aces­  să-şi  facă  şi  bilanţul  mun­
                                                                                                                                                                                                                           cii,  să  se  gîndească  şi  la
                                                                                                                                                                                                te  două  luni  ale  toamnei,
                                                                                                                                                                                                vin  de  pe  haturi  şi  flăcăii   ei.
                                                                                                                                                                                                cimpului:   mecanizatorii.   l-am  căutat  mai  deunăzi
                                                                                                    viitor vor fi realizaţi mai devreme                                                         Vin  tăcuţi  pe  tractoarele   la  secţia  de  mecanizare  din
                                                                                                                                                                                                lor  gălăgioase,  purtind  pe
                                                                                                                                                                                                                           Şoimuş  pe  patru  dintre
                                                                                                                                                                                                umeri  şi  în  irisul  ochilor   sutele  de  flăcăi  care  dau
                                                                        Este  o  tradiţie  pentru   plan  de  8  040  tone  de  fon­  nute  a  procesului  de  pro­  ratul  introdus  în  furnale   urme  şi  imagini  din  cele   viaţă  şi  culoare  pămîntu-
                                                                                                                                                                                                                           lui.  Despre  Ion  Pantea  am
                                                                                                                                                                                                trei  anotimpuri  încărcate
                                                                      colectivul  nostru  ca  în  a-   tă,  cifră  pe  care  o  majo­  ducţie  în  perioada  de  iar­  va  avea  o  granulaţie  cores­                     scris  în  vara  acestui  an  de
                                                                      ceastă  perioadă  să  acţio­  răm  la  peste  10  000  tone.   nă  In  principal,  avem  în   punzătoare.  Radianţii  de  ia   de  freamătul  muncii.  Vin   cîteva  ori.  Şi  de  bine  şi  de
                                                                       neze  prin  toate  căile  şi   Prin  reducerea  consumului   vedere  funcţionarea  cores­  silozuri  au  fost  verificaţi   şi  îşi  aliniază  tractoarele   rău.  Pantea  a  semănat  şi
                                                                      mijloacele  care  le  are  la   specific  am  economisit  850   punzătoare  a  agregatelor  de   şi  pot  fi  folosiţi  oricînd   la  secţiile  de  mecanizare,
                                                                      îndcmînă  pentru  a  încheia   tone  de  cocs,  iar  pînă  la   bază.  Furnalele  sînt  în  sta­  este  nevoie  pentru  a  pre-   sub  tăbliţele  pe  care  sînt   întreţinut  întreaga  suprafa­
                                                                      anul  cu  rezultate  de  presti­  sfîrşitul  anului  ridicăm  a-   re  bună,  iar  caupercle  pot   întîmpina  îngheţul.  Au  fost   înscrise  numerele  de  înma­  ţă  de  porumb  a  cooperati­
                                                                      giu şi atingerea cu   mult'   ceasta  economie  la  1000   să   asigure   temperatura   deja   pregătite   vagoanele      triculare.  Atunci,  degetele   vei  agricole  din  Şoimuş.
                                                                      mai  devreme  a  indicatori­  tone  cocs,  ceea  ce  ne  va   prevăzută  a  aerului  insu­  cîntar,  precum  şi  toate  pos­  palmelor   celor   ce   le-au   110  hectare  de  pămînt  au
                                                                      lor stabiliţi pentru   anul   permite  să  reducem  costu­  flat.  In  perioada  imediat   turile  de  comandă  a  agre­  strunit  în  cele  trei  ano­  înverzit  şi  apoi  au  căpătat
                                                                       următor.  Cu  atît  mai  mult,   rile  de  producţie  cu  circa   următoare  vom  înlocui  a-   gatelor.  Oamenii  au  fost   timpuri,  cit  au  stat  aduse   culoarea  aurului  din  truda
                                                                       în  acest  an  hotărîtor  pen­  2,5 milioane lei.         paratele  de  încărcare  la   instruiţi  în  funcţie  de  spe­  peste  volan,  ca  şi  arcul   palmelor  lui.  Acum  Ion
                                                                       tru  îndeplinirea  cincinalu­  Ghidîndu-ne  după  indica­  furnalele  nr.  7  şi  9,  astfel   cificul fiecărui loc de mun-  curcubeului  peste  pămînt,   Pantea  se  gîndeşte  la  ar­
                                                                       lui  înainte  de  termen,  res­  ţiile  preţioase  date  recent   că  din  punct  de  vedere  al                         se  întind  ca  drumurile  de   mată.  Peste  cîteva  zile  va
                                                                       pectăm  şi  îmbogăţim  a-    de  către  tovarăşul  Nicolae   funcţionării  nu  avem  pro­  NICOLAE MARCULESCU            şes.  1                   pleca,  vorba  cintecului,  mi-
                                                                       ceastă   tradiţie,   conferin-   Ceauşescu,  ne  canalizăm  cu   bleme.                     maistru principal,             Abia  de  acum  flăcăii   lităraş,  să-şi  facă  datoria
                                                                       du-i valori noi.             precădere  eforturile  în  di­  Sectorul  de  pregătire  a   Erou al Muncii Socialiste      cimpului  au  timp  să  mai   faţă de ţară. II frămîntă
                                                                        Deşi  mai  avem  pînă  la   recţia  îmbunătăţirilor  cali­  încărcăturii  este,  de  aseme­  ing. PETRU OPRIŞ           vorbească  şi  de-ale  lor.  De
                                                                       finele  lui  73  doua  luni  de   tative  a  activităţii  pentru   nea,  în  atenţia  noastră.  Se   şeful secţiei furnale „1000“   fapt  nu  vor  sta  nici  de-   N. PANAITESCU
                                                                       zile,  putem  estima  un  bi­  pregătirea  optimă  a  pro­  montează  şi  se  va  pune  în   C.S. Hunedoara              acum  înainte.  îşi  vor  repa­
                                                                       lanţ  anual  rodnic.  Avem   ducţiei  pe  1974  şi  asigura­  funcţiune  un  ciur  supli­                                ra tractoarele. Dar ori­      (Continuare tn pag. a 3-a)
                                                                       pînă acum o depăşire de      rea unei continuităţi susţi­  mentar prin care aglome­    (Continuare in pag. a 2-a)



                                                                        IN PAGINA A li-A                                                                          In  prag
                                                                                                       H  VIDRA“ Oră ştie in pragul
                                                                      •  PRODUCŢIA  PENTRU
                                                                       EXPORT  LA  TIMP,  CU                      semicentenarului                                de iarnă
                                                                       ÎNALTE  PERFORMANTE
                                                                      CALITATIVE
             O  atenţie  deosebit,:!  se  aeordă  în  cadrul  I.M.M.U.  Sinicria
          pregătirii  noilor  muncitori  care  să  rezolve  sarcinile  mereu  mai
          mari  ale  unităţii.  In  fotografie,  strungarul  comunist  Ştefan  Ha-   ®   FINALIZAREA   LU­    BINEMERITAT PRESTIBIU
          lasz  „divulgă“  din  secretele  mc  seriei  tînărului  Liviu  Bercea-   CRĂRILOR  DE  ÎMBUNĂ­
          nu, care urmează cursurile de ucenicie Ia locui de muncă.                                                                                                              IMBUNATATIREA CONDIŢIILOR
                                              Foto : VIRGIL ONTOIU     TĂŢIRI FUNCIARE
                                                                                                         CÎŞTIGAT PESTE HOTARE
                                                                                                                                                                     DE INCA SI VIATA ALE FORESTIERILOR
                                                                                                         Nu  demult,  cadre  din  conducerea  unei  mari  fir­
         Cit LARG mmm şi perfecţionării                                                                me  de  blănuri  din  Italia,  aflate  la  „Vidra"  Orăştie
                                                                                                       pentru  a  ridica  un  lot  de  haine  din  velur,  ne  decla­
                                                                                                       rau  :  „Produsele  „Favior"  sînt  cunoscute  şi  apreciate
                                                                                                       în  'multe  ţări  europene.  Şi  noi,  italienii,  colaborăm   SA NU FIGUREZE... DOAR
                                        II VUIA IE ORGANIZAŢIE                                         fructuos  cu  fabrica.  Ne  uimeşte  calitatea  produselor
                                                                                                       executate  aici,  competenţa  şi  seriozitatea  colectivu­
                                                                                                       lui".                                                     E  aspră  vremea  sus  în   caldă,  primitoare,  unde  să  se   muncitorilor  din  brigada  Iui
                                                                                                         Cuvintele  frumoase  la  adresa  fabricii  nu  sînt  în-   Retezat.  Prima  zăpadă  s-a   încălzească  şi  să  se  odih­  Samoilă  Bojin,  care-s  răzleţiţi
          Se  împlinesc,  zilele  aces­  nelor,  oraşelor,  judeţelor  şi   tăţii  pioniereşti.  Aflat  la  a   timplătoare.  încă  din  1952,  „Vidra"  leagă  primele  re­  şi   aşternut.   Ţurţurii   de   nească  după  o  zi  de  trudă  a-   la  doborît  şi  fasonat.  Caba-
        tea,  doi  ani  de  la  lucrările   naţional.  Prin  înfiinţarea  co­  Il-a  ediţie,  Forumul  judeţean   laţii  comerciale  cu  Polonia.  In  1957,  printre  parteneri   gheaţă  agăţaţi  de  stînci  nu   fară  ?  Mîncarea,  alimentele   niera-i  singură.  Trebăluieşte
         celei  de  a  II-a  Conferinţe   mandamentelor  comunale,  o-   al  pionierilor  hunedoreni  or­  se  află  şi  Republica  Federală  Germania  şi  Elveţia,   lăcrimează   nici   ziua-n   a-   ce  li  se  oferă  sînt  ele  îndes­  prin   dormitoare.   Paturile-s
        Naţionale  a  Organizaţiei  Pio­  răşeneşti  şi  municipale,  via­  ganizat  vara  aceasta  la  Vaţa   pentru  ca  din  1966  produsele  „Favior“  să  pătrundă   miaza  mare  'Mercurul  se  la­  tulătoare  şi  după  pretenţiile   făcute,  duşumelele  şi  scări-
        nierilor,  care  a  constituit  un   ţa  pionierească  a  căpătat  noi   de  Jos  a  constituit  un  pas   in  alte  14  ţări,  multe  cu  tradiţii  in  prelucratul  piei­  să  greu  spre  fundul  termo-   oamenilor  ?  Şi  cu  ce  anume   le-s  frecate.  Intr-un  dormi­
        eveniment  de  seamă  în  viaţa   dimensiuni  antrenînd  astfel   înainte  pe  drumul  perfecţio­  lor  :  Olanda,  Austria,  Suedia,  Canada,  Danemarca.   metrului.  Aci,  ca  peste  tot   activităţi  se  risipeşte  monoto­  tor,  de  sub  pături  noi,  cu  e-
        pionierească  a  ţârii.  Semnifi­  toţi   pionierii   la   activitate   nării  continue  a  activităţii   Toate  acestea  au  determinat  în  1966  o  creştere  a  ex­  în  munţi,  iarna  nu  mai  e  un   nia  şi  se-nviorează  lungile   tichete  pe  ele,  fac  cu  ochiul
        caţia  deosebită  a  acestui  fapt   rodnică,  pe  întreaga  rază  a   pioniereşti.            portului  faţă  de  1957  de  peste  10,5  ori,  iar  în  1971   musafir  aşteptat,  ci  o  pre­  seri  petrecute-n  pădure,  la   cearşafuri  ca  neaua  abia  că­
        a  constat  în  participarea  di­  localităţii.               Remarcabil  ca  organizare       cu  peste  137  la  sută  faţă  de  1967.  In  1972,  aproape   zenţă reală.          zeci  de  kilometri  de  pulsul   zută.
        rectă  la  lucrările  conferin­    De asemenea, prin înfiin­  şi  desfăşurare  a  fost  Forumul   jumătate  din  producţia  fabricii  a  fost  destinată  ex­  Şi  o  dată  cu  frigul  şi  tot   vieţii obişnuite ?  —  Aici  stau  eu,  iar  din­
        ţei,  a  celui  mai  scump  fiu  al                         Naţional  de  la  Livada  (jude­   portului.                                               ce  presupune  el,  munca  în   Am  căutat  răspunsuri  la   coace  „domnu’  maistru"  —  se
        poporului  român  şi  cel  mai                              ţul  Satu  Mare)  care  a  pola­     —  Ca  urmare  a  competitivităţii  -  produselor  noastre,   producţie  devine  tot  mai...   toate  aceste  cerinţe  fireşti,   laudă  cabaniera,  arătînd  un
        drag  părinte  al  pionierilor,                             rizat  atenţia  celor  aproape     cursul  de  revenire  a  fost  îmbunătăţit  an  de  an  —  ne   caldă.  Acum  e  vremea  cînd   Tircînd  sus  în  Retezat,  pe  fi­  dormitor  asemănător,  cu  con­
        tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,                              2  milioane  de  pionieri  din     spune  tovarăşul  Iuliu  Dicu,  şeful  biroului  plan.  De   se  dă  bătălia  pentru  ultimii   rul  Rîului  Mare  şi  mai  în­  fort  ca  la  O.J.T.  Muncitorii
        care,  de  la  tribuna  Conferin­                           ţara  noastră  şi  s-a  finalizat   pildă,  în  1973  realizăm  un  curs  de  revenire  cu  2,1   metri  cubi  de  lemn  din  pla­  colo,  pe  pîraiele  ce-l  alimen­  stau în alte camere.
        ţei  aprecia  că:  „Organizaţia                              prin  elaborarea  celor  două     la  sută  mai  bun  decît  în  1972,  iar  faţă  de  sarcinile                        tează.
        de  pionieri  este  o  valoroasă   ţarea   consiliilor   pioniereşti   documente  primordiale  pen­  de  plan  din  acest  an  putem  raporta  o  îmbunătăţire   nul  pe  ’73.  cînd  se  doboară,                  Celelalte  camere,  cu  paturi
        şcoală  de  plămădire  a  celor   comunale,  orăşeneşti  şi  muni­  tru  organizaţiile  de  pionieri  :   a  cursului  de  revenire  cu  0,2  la  sută.  Iată  şi  motivul   se  fasonează  şi  se  scoate  la   ESTE  CABANA  O  CA­  suprapuse,  erau  altceva.  Pă­
         mai  nobile  trăsături  morale   cipale,  activitatea  pioniereas­  „Chemarea Forumului Naţio-  pentru  care  pînă  în  prezent  raportăm  un  volum  de   drum  masa  lemnoasă  pentru                           turile sînt subţirele, iar cear-
         ale  personalităţii  :  cinstea,   că  a  dobîndit  noi  valenţe                              acumulări suplimentare de peste 3,5 milioane lei.      anul viitor.                   SĂ    CU      ADEVĂRAT
         demnitatea, respectul faţă _ de   formativ-educative,  prin  con­  Prof. NICOLAE CRISTEA                                                               Munca  şi  vremea  pun,  sus                                    Brigada de reporteri :
         muncă,   mîndria   patriotică,   lucrarea  eficientă  a  tuturor   preşedinte al Consiliului                                  ILIE COJOCARU          în  munţi,  probleme  nenumă­  PRIMITOARE ?                        LAURENJIU VISKI
        spiritul  internaţionalist,  gene­  factorilor  educaţionali  din  te­  comunal Vaţa de Jos al                                                         rate,  care  iau  forma  unor                                     GH. I. NEGREA
         rozitatea  şi  dăruirea  pentru   ritoriul respectiv.           Organizaţiei pionierilor                                                              mari  semne  de  întrebare.  Au   Merila-i  cabană  frumoasă,     I. VASILE
         interesele  poporului  şi  spiri­                                                                         (Continuare in pag. a 3-a)                 forestierii,  în  cabanele  desti­  mai  să  crezi  că-i  durată
         tul revoluţionar comunist".    Dar  mai  mult,  după  exem­   (Continuare în pag. a 3-a)                                                             nate lor, o casă cu adevărat  pentru turişti. Este destinată  (Continuare in pag. a 3-a)
           Importanţa   documentelor   plul  conferinţei,  organizînd
         celei  de  a  Il-a  Conferinţe   şedinţe  de  instruire  comune:
         Naţionale  a  Organizaţiei  Pi­  pionieri  şi  cadre,  activităţi
         onierilor  rezidă  în  îmbună­  practice   comune   deschise,   ABONAMENTE LA            DE STRAJA PATRIEI         BILANŢ TURISTIC        m                   tă  instructor  de  unitate,   Asemenea  lucrări  se  află   VREMEA
         tăţirile  calitative  aduse  în   dezbateri  comune  libere  etc.   I                                               Din   statisticile   Oficiu­              vor  pleca  într-o  excursie   în  execuţie  şi  la  C.A.P.
                                                                                                                                                                                                 Ciula
                                                                                                                                                                                                              Mărtineşti,
                                                                                                                                                                                                       Marc,
                                                                                                                                                                       de  studii  destinată  colec­
         structura  organizaţiei,  în  mo­  reuşim  să  pătrundem  mai   CARTEA                    Aşa  s-ar  putea  intitula   lui   judeţean   de   turism           tării  de  material  didac­  Orăştie, Cigmău şi altele.   Pentru 24 ore
         dul  de  lucru  al  activului  cu   mult  esenţa  activităţii  pio­  SOCIAL-POLITICÄ     o  recentă  activitate  pio­  rezultă   că,   in   10   luni   DELA   tic  pentru  orele  de  eco­                         Vremea  va  fi  rece,  cu
         pionierii  la  diferite  niveluri,   niereşti,  să  prindem  speci­                      nierească   organizată   la   din  acest  an,  peste  67  000        logie  şi  studierii,  la  faţa   PESTE 1 600 CUTII   cerul  variabil,  mai  mult
                                                                                                                                                                       locului,
                                                                                                                                                                              a
                                                                                                                                                                                 caracteristicilor
                                                                                                  Şcoala  generală  de  8  ani
                                                                                                                            de  oameni  ai  muncii,  e-
         în  organizarea  întregii  acti­  ficul  vieţii  de  organizaţie  al                     din   satul   Criş,   comuna   levi,  studenţi  au  fost  in         unor  peşteri.  Traseul  pro­                       senin.   Vîntul   va   sufla
                                                                          Pentru  a  înlesni  procu­
         vităţi pioniereşti din R.S.R.  pionierilor  de  diferite  vîrste.   rarea   cărţilor   social-poli-   Blăjeni,   despre   care   ne   excursii  prin  ţară  organi­  pus  este  :  Deva  —  Brad,   POŞTALE       potrivit  din  sectorul  nord-
                                                                                                                                                                       Beiuş  —  Oradea  —  Peş­
           Chiar  din  timpul  lucrări­  Este  şl  firesc  să  fie  aşa,   tice,   Centrul   de   librării   relatează  pioniera  coman­  zate de O.J.T.               tera Mcziad.                                        vestic.  Temperaturile  mi­
                                                                                                                             La  odihnă  şi  tralamenl
                                                                                                  dant  de  unitate  Sofia  Luţ.
                                                                                                                                                                                                         cum
                                                                                                                                                                                                                 infor­
                                                                                                                                                                                                   După
         lor  conferinţei,  prin  organi­  pentru  că  aceste  organe  cu­  Deva  a  iniţial  recent  o   Cu   acest   prilej   II   s-a   un  număr  de  peste  6  500   ¡ O ZI                 mează   Valter   ne  Herman,   nime  vor  fi  cuprinse  în­
                                                                                                                                                                                                                           tre  minus  8  şi  minus  3
         zarea  secţiunii  pentru  pio­  nosc  cel  mai  bine  cerinţele   nouă   formă   de   difuzare   vorbit   pionierilor   despre   dc  cetăţeni  au  beneficiat                           împuternicitul   asociaţiei   grade,  Iar  maximele  în­
                                                                        pentru  anul  viitor  a  vo­
         nieri  _  la  propunerea  secre­  concrete,  particularităţile  de   lumelor  ce  vor  apare  in   faptele  de  eroism  ale  sol­  în  perioada  respectivă  dc   ALIMENTARI CU APA     dc  locatari  din  Brad,  aici   tre 2 şi 6 grade.
                                                                                                                            serviciile
                                                                                                                                    de
                                                                                                                                        organizator
         tarului  general  al  partidului   vîrstă,  specificul  local  şi  al­  '  Editura  Politică  :  abona­  daţilor   români,   despre   al  O.J.T.  Deva,  iar  mal   IN FERMELE          a  fost  îndeplinită  o  ve­
                                                                                                  tradiţiile
                                                                                                          de
                                                                                                              vitejie
                                                                                                                     ale
         —  pionierii  au  avut  posibili­  te  probleme  ale  celor  din   mentul.   Librăriile   unde   poporului  nostru,  iar  du­  mult  de  3  000  au  fost  în   LA                      che  dorinţă  a  poştaşilor:
                                                                                      (pînă
                                                                                            la
                                                                                 face
                                                                        se
                                                                            pot
                                                                                                                                                                                                                     in
                                                                                                                                                                                                 au
                                                                                                                                                                                                           instalate
                                                                                                                                                                                                      fost
         tatea  să-şi  exprime  liber  opi­  jurul  lor,  în  mijlocul  cărora   25  noiembrie  1973)  aseme­  pă  aceea  a  avut  loc  o  a-   excursii  peste  hotare  prin   ZOOTEHNICE       blocuri  cutii  poştale  indi­  Pentru următoarele
                                                                                                                            O.J.T.
                                                                                                                                                                                                                                  două zile
         niile  asupra  activităţii  orga­  trăiesc.                    nea  abonamente  sînt  ce­  plicaţie  practică  cu  exer­                                                                viduale.  Peste  1  600  cutii
         nizaţiei  din  care  fac  parte.   La  nivel  de  judeţ  şi  naţio­  le  de  la  Hunedoara  (nr.   ciţii  de  pregătire  milita­  EXCURSIE DE STUDII            Pentru   uşurarea   mun­  confecţionate   cu   spriji­  Vremea  va  fi  rece,  cu
                                                                                                  ră  susţinute  de  pionieri
                                                                                                                                                                                                                                      mult
                                                                                                                                                                                                                                 mai
                                                                                                                                                                                                                           cerul
                                                                                                                                                                                                                                            senin.
         Unele  dezbateri  în  comun  :   nal  s-au  organizat  forumuri   14),  Deva  („Mihai  Emi-   pe  terenul  sportiv  al  şco­                                  cii  îngrijitorilor  de  ani­  nul   Cooperativei   „Rete­  Vîntul  va  sufla  slab  pî­
                                                                        ncscu“,  „Gh.  Lazăr“,  nr.
                                                                                                                                                                       male,  la  fermele  zooteh­
                                                                                                                                                                                                 zatul“  din  Haţeg  au  fost
         copii  şi  maturi,  au  contribuit   (judeţean  şl  naţional)  în  ca­  11),  Aninoasa,  Brad,  Că-   lii.  Manifestarea,  la  care   Mîine,  un  grup  de  pio­  ALTA  nice   ale   C.A.P.   Bcriu,   instalate   la   parterul   nă  la  potrivit  din  nord-
         la  mai  buna  cunoaştere  re­  re  delegaţii  pionierilor  şi-au   lan,  Ghelar,  Lupeni,  Pe­  au  participat  şi  elevi  de   nieri   de   la   Liceul   de   Ostrov,  Densuş,  Cărăstău,   blocurilor,  astfel  că  dis­  est.  Minimele  vor  fi  cu­
         ciprocă,  la  înţelegerea  comu­  exprimat  părerea  în  diferite   troşani   („Ion   Creangă“)   la  şcolile  aparţinătoare,  a   cultură  generală  din  Si­  Răduleşti,  Totia,  Spini  şi   tribuirea  dc  către  facto­  prinse  între  minus  6  şl
                                                                                                  fost  încheiată  de  un  fru­
                                                                                                                            meria,
                                                                                           Te-
                                                                        Petrila,
                                                                                 Simeria,
                                                                                                                                          dc
                                                                                                                                              prof.
                                                                                                                                   conduşi
                                                                                                                                                                                                 rii  poştali  a  coresponden­
                                                                                                                                                                       altele  s-au  realizat  siste­
         nă a obiectivelor organizaţiei.  probleme  ale  organizaţiei,  au   liuc, Uricani şl Vulcan.  mos program artistic.  Aurelia Filip, comandan-                 me de alimentare cu apă.  ţei va fi mult uşurată.   minus  2  grade,  iar  maxi­
                                                                                                                                                                                                                           mele între 3 şi 7 grade.
           Această  metodă  de  lucru  a   făcut  propuneri  remarcabile
         fost extinsă la nivelul comu­  pentru îmbunătăţirea activi­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10