Page 5 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 5
Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
A PRIMIT PE MINISTRUL
COMERŢULUI AL REPUBLICII MAU
Preşedintele Consiliului de du-şi dorinţa ca relaţiile de
Stat al Republicii Socialiste colaborare dintre cele două
România, tovarăşul Nicolae ţări să se dezvolte tot mai
Ceauşescu, a primit, joi di intens.
mineaţa, pe Assim Diavvara, P r e ş e d i n t e l e Nicolae
ministru] comerţului, condu Ceauşescu a avut, apoi, un
cătorul delegaţiei economice schimb de vederi cu minis
guvernamentale a Republicii trul comerţului malian, cu
Mali. ceilalţi oaspeţi, în probleme
Oaspetele a fost însoţit de actuale şi de perspectivă ale
Mamadou Traore, ambasado relaţiilor economice bilatera
rul Republicii Mali în Româ le. Convorbirea a pus în e-
nia, precum şi de Moutaga videnţă dorinţa comună de
Diop, şeful Diviziei de in a se găsi formele cele mai
formaţii a Ministerului Afa corespunzătoare pentru im
cerilor Externe şi Cooperă pulsionarea cooperării econo
rii. mice în domenii de interes
Au participat tovarăşii Ion comun, folosindu-se mai efi
ANUL XXV Nr. 5 851 VINERI 2 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Păţan, vicepreşedinte al Con cient posibilităţile pe care le
siliului de Miniştri, ministrul oferă economiile celor două
»«»îmi
comerţului exterior, şi Vasile ţări. S-a apreciat că vizita
Pungan, consilier al preşedin delegaţiei economice guver
telui Consiliului de Stat. namentale a Republicii Ma
Inmînînd t o v a r ă ş u l u i li, discuţiile purtate şi înţe
misiei Certej Sarcinile anului Cincinalul Nicolae Ceauşescu mesajul legerile convenite cu acest
prilej au permis o mai bună
adresat de preşedintele Mo-
1973 inainte ussa Traore, conducătorul de cunoaştere a căilor de extin
legaţiei a transmis, totodată,
dere şi diversificare a rapor
din partea şefului statului
planul anua! realizate integral de termen sale, un cald salut, împreu turilor economice în ansam
blul lor, în avantajul reci
malian şi a poporului ţării
rării internaţionale.
nă cu sentimentele de sim proc, al înţelegerii şi coope
patie faţă de poporul român. Au fost abordate, de ase
Una dintre unităţile de frun producţie a fost obţinut pe P r e ş e d i n t e l e Nicolae menea. probleme ale vieţii
te ale C.M. Deva - Exploa seama creşterii productivită Obiectivul imediat al colectivului minei Deva pentru recuperarea restantelor Ceauşescu a mulţumit pentru internaţionale actuale
tarea minieră Certej - a în ţii muncii cu 9 la sută faţă mesaj şi a adresat, la rîndul întrevederea s-a desfăşurat
deplinit sarcinile anuale de de prevederi, ca urmare a său, şefului statului malian, într-o atmosferă de caldă
plan la toţi indicatorii canti folosirii raţionale a maşini un cordial salut, exprimîn- cordialitate.
tativi şi calitativi. Este un lor şi utilajelor, a forţei de
succes de prestigiu dobin- muncă şi a timpului de lu De la redresarea efectivă, la ritmuri intense de extracţie
dit de acest harnic colectiv cru, prin organizarea supe Şantier obştesc
mineresc în întrecerea ce o rioară a producţiei şi pro Cauze obiective au pro tembrie. Toată luna trecută la sută. Am creat toate con depăşiri frumoase se pre
desfăşoară pentru realizarea movarea unor metode avan vocat în activitatea minei a fost deci o perioadă de diţiile să menţinem depă zintă şi brigăzile conduse In satul Săliştioara a început construcţia unei magazii
Deva un serios recul, fă- normalizare a fluxului ex şirea respectivă, în aşa fel de Roman Petruţ, Iulian
exemplară a planului şi an sate de exploatare. Aş vrea necesară şcolii generale.
cînd ca producţia să stag tractiv. Mă simt dator să îneît pînă la finele lui 73 Doţa, Ion Malea, Constan
gajamentelor pe acest an să mai remarc încă un as tin Militaru, Roman Tă- In zilele de lucru şi duminica, printre cei prezenţi pe
neze o bună perioadă de fac precizare^ că brigăzile să recuperăm integral res
hotâritor al cincinalului. pect. Prin mai buna gospo timp. Aşa se face că mine de mineri, maiştrii şi ingi tanţa acumulată înaintea maş şi alţii. împreună cu micul şantier îi poţi afla pe tinerii utecişti Aurel- Gros a
lui Ioachim, Gheorghe Vasiu a lui loan, Octavian Pîrva,
- După ultimele calcule dărire a materiilor şi materia rii de aici s-au văzut în nerii noştri s-au zbătut e- perioadei de stagnare. ei şi cu ceilalţi mineri am Gheorghe Tebieş şi alţii. Alături de ei se află deputatul
făcute - ne-a relatat telefo lelor, prin întronarea spiritu situaţia de a lichida greu norm în aceste zile. Datori O relatare evident îm hotărît să încheiem anul Nistor Jurca, care împreună cu Nicolae Blăneţ, Mihai Fit-
tăţile survenite şi, în para tă lor am reuşit ca, odată bucurătoare. Care sînt fac cu planul îndeplinit.
nic tovarăşul loan Stăncu- lui de economisire a resur cal. Petru Oprean, Ionel Wagner şi alţii, depun eforturi
lel cu redresarea extracţiei, cu primele zile din octom torii care au generat-o ? Efortul brigăzilor de mi grabnice pentru finalizarea lucrării.
lesiu, Inginerul şef al ex selor energetice, cheltuiala de a depune eforturi pen brie, producţia de minereu — Munca noastră — a- neri are, fără îndoială, ro
O notă aparte pentru Saveta Pîrva, în vîrstă de 64 de
ploatării, reiese că ne-am la 1 000 lei producţie marfă tru recuperarea rămînerilor să se ridice la cantitatea firmă răspicat şeful de bri lul hotărîtor în intensifi ani, şi loan Vasiliu a lui Toader, în vîrstă de 67 ani, care
îndeplinit sarcinile anuale in a fost redusă, faţă de plan, în urmă şi îndeplinirea pla planificată. gadă Petru Groza. Chiar carea procesului de ex deşi nu au copii la şcoală au fost dornici să ajute şi ei cu
nului pînă la finele anului. — Se poate, deci, afirma din primele zile cînd am tracţie. La aceasta mai tre
ziua de 6 octombrie. In a- cu 287 lei. buie adăugată contribuţia braţele lor bătătorite de ani pe nepoţii care urmează cursu
— De la reluarea activi că în prezent mina lu reintrat la fronturile de lu
cest fel, numai pinâ la 31 Avansul de 75 de zile eîş- tăţii a trecut aproape o lu crează normal ? , cru ne-am organizat mun maiştrilor Gheorghe Marcu, rile acestei şcoli.
octombrie am realizat o pro tigat in îndeplinirea planului nă şi jumătate. Cum s-a — Absolut ! Dovadă este ca pentru a realiza ciclul Anton Rinder, Aron Bor-
ducţie suplimentară, peste oferă colectivului de la Cer „consumat" acest răstimp faptul că la ora actuală ex normal de producţie. Ni deanu, Vasile Mihăilă şi r
la mină ? — l-am întrebat tracţia de minereu depăşeş s-au pus la dispoziţie cele Cezar Oprea, care se preo
prevederile din acest an, de tej largi posibilităţi pentru
pe tovarăşul ing. Nicolae te constant prevederile, ast trebuinicioase, iar oamenii cupă cu răspundere de
aproape 1,7 milioane lei. realizarea prevederilor cin Bogdan, directorul E.M. De fel că pe luna în curs "pu din brigadă au lucrat cu Se intorG feciorii
De menţionat că sporul de cinalului inainte de termen. va. tem prelimina o realizare a hărnicie. Aşa am izbutit să AL. VALERIU
— Procesul de producţie planului la cupru în con ne depăşim zilnic sarcinile
a început practic la 5 sep centrate de cel puţin 104 de plan cu 20 la sută. Cu (Continuare In pag. o 2-a) din holde
La furnalele dr, 1000 mc de la Hunedoara La hotarul dintr-a doua cum, timpul mi mai e aşa
şi a treia lună a toamnei, de încărcat ca şi cel cu
gospodarii string în ham prins între ghiocei, cireşe
bare ultimele bucate. Cam şi crizanteme. Au timp
Indicatorii prevăzuţi pentru primul trimestru al anului tot la hotarul dintre aces să-şi facă şi bilanţul mun
cii, să se gîndească şi la
te două luni ale toamnei,
vin de pe haturi şi flăcăii ei.
cimpului: mecanizatorii. l-am căutat mai deunăzi
viitor vor fi realizaţi mai devreme Vin tăcuţi pe tractoarele la secţia de mecanizare din
lor gălăgioase, purtind pe
Şoimuş pe patru dintre
umeri şi în irisul ochilor sutele de flăcăi care dau
Este o tradiţie pentru plan de 8 040 tone de fon nute a procesului de pro ratul introdus în furnale urme şi imagini din cele viaţă şi culoare pămîntu-
lui. Despre Ion Pantea am
trei anotimpuri încărcate
colectivul nostru ca în a- tă, cifră pe care o majo ducţie în perioada de iar va avea o granulaţie cores scris în vara acestui an de
ceastă perioadă să acţio răm la peste 10 000 tone. nă In principal, avem în punzătoare. Radianţii de ia de freamătul muncii. Vin cîteva ori. Şi de bine şi de
neze prin toate căile şi Prin reducerea consumului vedere funcţionarea cores silozuri au fost verificaţi şi îşi aliniază tractoarele rău. Pantea a semănat şi
mijloacele care le are la specific am economisit 850 punzătoare a agregatelor de şi pot fi folosiţi oricînd la secţiile de mecanizare,
îndcmînă pentru a încheia tone de cocs, iar pînă la bază. Furnalele sînt în sta este nevoie pentru a pre- sub tăbliţele pe care sînt întreţinut întreaga suprafa
anul cu rezultate de presti sfîrşitul anului ridicăm a- re bună, iar caupercle pot întîmpina îngheţul. Au fost înscrise numerele de înma ţă de porumb a cooperati
giu şi atingerea cu mult' ceasta economie la 1000 să asigure temperatura deja pregătite vagoanele triculare. Atunci, degetele vei agricole din Şoimuş.
mai devreme a indicatori tone cocs, ceea ce ne va prevăzută a aerului insu cîntar, precum şi toate pos palmelor celor ce le-au 110 hectare de pămînt au
lor stabiliţi pentru anul permite să reducem costu flat. In perioada imediat turile de comandă a agre strunit în cele trei ano înverzit şi apoi au căpătat
următor. Cu atît mai mult, rile de producţie cu circa următoare vom înlocui a- gatelor. Oamenii au fost timpuri, cit au stat aduse culoarea aurului din truda
în acest an hotărîtor pen 2,5 milioane lei. paratele de încărcare la instruiţi în funcţie de spe peste volan, ca şi arcul palmelor lui. Acum Ion
tru îndeplinirea cincinalu Ghidîndu-ne după indica furnalele nr. 7 şi 9, astfel cificul fiecărui loc de mun- curcubeului peste pămînt, Pantea se gîndeşte la ar
lui înainte de termen, res ţiile preţioase date recent că din punct de vedere al se întind ca drumurile de mată. Peste cîteva zile va
pectăm şi îmbogăţim a- de către tovarăşul Nicolae funcţionării nu avem pro NICOLAE MARCULESCU şes. 1 pleca, vorba cintecului, mi-
ceastă tradiţie, conferin- Ceauşescu, ne canalizăm cu bleme. maistru principal, Abia de acum flăcăii lităraş, să-şi facă datoria
du-i valori noi. precădere eforturile în di Sectorul de pregătire a Erou al Muncii Socialiste cimpului au timp să mai faţă de ţară. II frămîntă
Deşi mai avem pînă la recţia îmbunătăţirilor cali încărcăturii este, de aseme ing. PETRU OPRIŞ vorbească şi de-ale lor. De
finele lui 73 doua luni de tative a activităţii pentru nea, în atenţia noastră. Se şeful secţiei furnale „1000“ fapt nu vor sta nici de- N. PANAITESCU
zile, putem estima un bi pregătirea optimă a pro montează şi se va pune în C.S. Hunedoara acum înainte. îşi vor repa
lanţ anual rodnic. Avem ducţiei pe 1974 şi asigura funcţiune un ciur supli ra tractoarele. Dar ori (Continuare tn pag. a 3-a)
pînă acum o depăşire de rea unei continuităţi susţi mentar prin care aglome (Continuare in pag. a 2-a)
IN PAGINA A li-A In prag
H VIDRA“ Oră ştie in pragul
• PRODUCŢIA PENTRU
EXPORT LA TIMP, CU semicentenarului de iarnă
ÎNALTE PERFORMANTE
CALITATIVE
O atenţie deosebit,:! se aeordă în cadrul I.M.M.U. Sinicria
pregătirii noilor muncitori care să rezolve sarcinile mereu mai
mari ale unităţii. In fotografie, strungarul comunist Ştefan Ha- ® FINALIZAREA LU BINEMERITAT PRESTIBIU
lasz „divulgă“ din secretele mc seriei tînărului Liviu Bercea- CRĂRILOR DE ÎMBUNĂ
nu, care urmează cursurile de ucenicie Ia locui de muncă. IMBUNATATIREA CONDIŢIILOR
Foto : VIRGIL ONTOIU TĂŢIRI FUNCIARE
CÎŞTIGAT PESTE HOTARE
DE INCA SI VIATA ALE FORESTIERILOR
Nu demult, cadre din conducerea unei mari fir
Cit LARG mmm şi perfecţionării me de blănuri din Italia, aflate la „Vidra" Orăştie
pentru a ridica un lot de haine din velur, ne decla
rau : „Produsele „Favior" sînt cunoscute şi apreciate
în 'multe ţări europene. Şi noi, italienii, colaborăm SA NU FIGUREZE... DOAR
II VUIA IE ORGANIZAŢIE fructuos cu fabrica. Ne uimeşte calitatea produselor
executate aici, competenţa şi seriozitatea colectivu
lui". E aspră vremea sus în caldă, primitoare, unde să se muncitorilor din brigada Iui
Cuvintele frumoase la adresa fabricii nu sînt în- Retezat. Prima zăpadă s-a încălzească şi să se odih Samoilă Bojin, care-s răzleţiţi
Se împlinesc, zilele aces nelor, oraşelor, judeţelor şi tăţii pioniereşti. Aflat la a timplătoare. încă din 1952, „Vidra" leagă primele re şi aşternut. Ţurţurii de nească după o zi de trudă a- la doborît şi fasonat. Caba-
tea, doi ani de la lucrările naţional. Prin înfiinţarea co Il-a ediţie, Forumul judeţean laţii comerciale cu Polonia. In 1957, printre parteneri gheaţă agăţaţi de stînci nu fară ? Mîncarea, alimentele niera-i singură. Trebăluieşte
celei de a II-a Conferinţe mandamentelor comunale, o- al pionierilor hunedoreni or se află şi Republica Federală Germania şi Elveţia, lăcrimează nici ziua-n a- ce li se oferă sînt ele îndes prin dormitoare. Paturile-s
Naţionale a Organizaţiei Pio răşeneşti şi municipale, via ganizat vara aceasta la Vaţa pentru ca din 1966 produsele „Favior“ să pătrundă miaza mare 'Mercurul se la tulătoare şi după pretenţiile făcute, duşumelele şi scări-
nierilor, care a constituit un ţa pionierească a căpătat noi de Jos a constituit un pas in alte 14 ţări, multe cu tradiţii in prelucratul piei să greu spre fundul termo- oamenilor ? Şi cu ce anume le-s frecate. Intr-un dormi
eveniment de seamă în viaţa dimensiuni antrenînd astfel înainte pe drumul perfecţio lor : Olanda, Austria, Suedia, Canada, Danemarca. metrului. Aci, ca peste tot activităţi se risipeşte monoto tor, de sub pături noi, cu e-
pionierească a ţârii. Semnifi toţi pionierii la activitate nării continue a activităţii Toate acestea au determinat în 1966 o creştere a ex în munţi, iarna nu mai e un nia şi se-nviorează lungile tichete pe ele, fac cu ochiul
caţia deosebită a acestui fapt rodnică, pe întreaga rază a pioniereşti. portului faţă de 1957 de peste 10,5 ori, iar în 1971 musafir aşteptat, ci o pre seri petrecute-n pădure, la cearşafuri ca neaua abia că
a constat în participarea di localităţii. Remarcabil ca organizare cu peste 137 la sută faţă de 1967. In 1972, aproape zenţă reală. zeci de kilometri de pulsul zută.
rectă la lucrările conferin De asemenea, prin înfiin şi desfăşurare a fost Forumul jumătate din producţia fabricii a fost destinată ex Şi o dată cu frigul şi tot vieţii obişnuite ? — Aici stau eu, iar din
ţei, a celui mai scump fiu al Naţional de la Livada (jude portului. ce presupune el, munca în Am căutat răspunsuri la coace „domnu’ maistru" — se
poporului român şi cel mai ţul Satu Mare) care a pola — Ca urmare a competitivităţii - produselor noastre, producţie devine tot mai... toate aceste cerinţe fireşti, laudă cabaniera, arătînd un
drag părinte al pionierilor, rizat atenţia celor aproape cursul de revenire a fost îmbunătăţit an de an — ne caldă. Acum e vremea cînd Tircînd sus în Retezat, pe fi dormitor asemănător, cu con
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, 2 milioane de pionieri din spune tovarăşul Iuliu Dicu, şeful biroului plan. De se dă bătălia pentru ultimii rul Rîului Mare şi mai în fort ca la O.J.T. Muncitorii
care, de la tribuna Conferin ţara noastră şi s-a finalizat pildă, în 1973 realizăm un curs de revenire cu 2,1 metri cubi de lemn din pla colo, pe pîraiele ce-l alimen stau în alte camere.
ţei aprecia că: „Organizaţia prin elaborarea celor două la sută mai bun decît în 1972, iar faţă de sarcinile tează.
de pionieri este o valoroasă ţarea consiliilor pioniereşti documente primordiale pen de plan din acest an putem raporta o îmbunătăţire nul pe ’73. cînd se doboară, Celelalte camere, cu paturi
şcoală de plămădire a celor comunale, orăşeneşti şi muni tru organizaţiile de pionieri : a cursului de revenire cu 0,2 la sută. Iată şi motivul se fasonează şi se scoate la ESTE CABANA O CA suprapuse, erau altceva. Pă
mai nobile trăsături morale cipale, activitatea pioniereas „Chemarea Forumului Naţio- pentru care pînă în prezent raportăm un volum de drum masa lemnoasă pentru turile sînt subţirele, iar cear-
ale personalităţii : cinstea, că a dobîndit noi valenţe acumulări suplimentare de peste 3,5 milioane lei. anul viitor. SĂ CU ADEVĂRAT
demnitatea, respectul faţă _ de formativ-educative, prin con Prof. NICOLAE CRISTEA Munca şi vremea pun, sus Brigada de reporteri :
muncă, mîndria patriotică, lucrarea eficientă a tuturor preşedinte al Consiliului ILIE COJOCARU în munţi, probleme nenumă PRIMITOARE ? LAURENJIU VISKI
spiritul internaţionalist, gene factorilor educaţionali din te comunal Vaţa de Jos al rate, care iau forma unor GH. I. NEGREA
rozitatea şi dăruirea pentru ritoriul respectiv. Organizaţiei pionierilor mari semne de întrebare. Au Merila-i cabană frumoasă, I. VASILE
interesele poporului şi spiri (Continuare in pag. a 3-a) forestierii, în cabanele desti mai să crezi că-i durată
tul revoluţionar comunist". Dar mai mult, după exem (Continuare în pag. a 3-a) nate lor, o casă cu adevărat pentru turişti. Este destinată (Continuare in pag. a 3-a)
Importanţa documentelor plul conferinţei, organizînd
celei de a Il-a Conferinţe şedinţe de instruire comune:
Naţionale a Organizaţiei Pi pionieri şi cadre, activităţi
onierilor rezidă în îmbună practice comune deschise, ABONAMENTE LA DE STRAJA PATRIEI BILANŢ TURISTIC m tă instructor de unitate, Asemenea lucrări se află VREMEA
tăţirile calitative aduse în dezbateri comune libere etc. I Din statisticile Oficiu vor pleca într-o excursie în execuţie şi la C.A.P.
Ciula
Mărtineşti,
Marc,
de studii destinată colec
structura organizaţiei, în mo reuşim să pătrundem mai CARTEA Aşa s-ar putea intitula lui judeţean de turism tării de material didac Orăştie, Cigmău şi altele. Pentru 24 ore
dul de lucru al activului cu mult esenţa activităţii pio SOCIAL-POLITICÄ o recentă activitate pio rezultă că, in 10 luni DELA tic pentru orele de eco Vremea va fi rece, cu
pionierii la diferite niveluri, niereşti, să prindem speci nierească organizată la din acest an, peste 67 000 logie şi studierii, la faţa PESTE 1 600 CUTII cerul variabil, mai mult
locului,
a
caracteristicilor
Şcoala generală de 8 ani
de oameni ai muncii, e-
în organizarea întregii acti ficul vieţii de organizaţie al din satul Criş, comuna levi, studenţi au fost in unor peşteri. Traseul pro senin. Vîntul va sufla
Pentru a înlesni procu
vităţi pioniereşti din R.S.R. pionierilor de diferite vîrste. rarea cărţilor social-poli- Blăjeni, despre care ne excursii prin ţară organi pus este : Deva — Brad, POŞTALE potrivit din sectorul nord-
Beiuş — Oradea — Peş
Chiar din timpul lucrări Este şl firesc să fie aşa, tice, Centrul de librării relatează pioniera coman zate de O.J.T. tera Mcziad. vestic. Temperaturile mi
La odihnă şi tralamenl
dant de unitate Sofia Luţ.
cum
infor
După
lor conferinţei, prin organi pentru că aceste organe cu Deva a iniţial recent o Cu acest prilej II s-a un număr de peste 6 500 ¡ O ZI mează Valter ne Herman, nime vor fi cuprinse în
tre minus 8 şi minus 3
zarea secţiunii pentru pio nosc cel mai bine cerinţele nouă formă de difuzare vorbit pionierilor despre dc cetăţeni au beneficiat împuternicitul asociaţiei grade, Iar maximele în
pentru anul viitor a vo
nieri _ la propunerea secre concrete, particularităţile de lumelor ce vor apare in faptele de eroism ale sol în perioada respectivă dc ALIMENTARI CU APA dc locatari din Brad, aici tre 2 şi 6 grade.
serviciile
de
organizator
tarului general al partidului vîrstă, specificul local şi al ' Editura Politică : abona daţilor români, despre al O.J.T. Deva, iar mal IN FERMELE a fost îndeplinită o ve
tradiţiile
de
vitejie
ale
— pionierii au avut posibili te probleme ale celor din mentul. Librăriile unde poporului nostru, iar du mult de 3 000 au fost în LA che dorinţă a poştaşilor:
(pînă
la
face
se
pot
in
au
instalate
fost
tatea să-şi exprime liber opi jurul lor, în mijlocul cărora 25 noiembrie 1973) aseme pă aceea a avut loc o a- excursii peste hotare prin ZOOTEHNICE blocuri cutii poştale indi Pentru următoarele
O.J.T.
două zile
niile asupra activităţii orga trăiesc. nea abonamente sînt ce plicaţie practică cu exer viduale. Peste 1 600 cutii
nizaţiei din care fac parte. La nivel de judeţ şi naţio le de la Hunedoara (nr. ciţii de pregătire milita EXCURSIE DE STUDII Pentru uşurarea mun confecţionate cu spriji Vremea va fi rece, cu
ră susţinute de pionieri
mult
mai
cerul
senin.
Unele dezbateri în comun : nal s-au organizat forumuri 14), Deva („Mihai Emi- pe terenul sportiv al şco cii îngrijitorilor de ani nul Cooperativei „Rete Vîntul va sufla slab pî
ncscu“, „Gh. Lazăr“, nr.
male, la fermele zooteh
zatul“ din Haţeg au fost
copii şi maturi, au contribuit (judeţean şl naţional) în ca 11), Aninoasa, Brad, Că- lii. Manifestarea, la care Mîine, un grup de pio ALTA nice ale C.A.P. Bcriu, instalate la parterul nă la potrivit din nord-
la mai buna cunoaştere re re delegaţii pionierilor şi-au lan, Ghelar, Lupeni, Pe au participat şi elevi de nieri de la Liceul de Ostrov, Densuş, Cărăstău, blocurilor, astfel că dis est. Minimele vor fi cu
ciprocă, la înţelegerea comu exprimat părerea în diferite troşani („Ion Creangă“) la şcolile aparţinătoare, a cultură generală din Si Răduleşti, Totia, Spini şi tribuirea dc către facto prinse între minus 6 şl
fost încheiată de un fru
meria,
Te-
Petrila,
Simeria,
dc
prof.
conduşi
rii poştali a coresponden
altele s-au realizat siste
nă a obiectivelor organizaţiei. probleme ale organizaţiei, au liuc, Uricani şl Vulcan. mos program artistic. Aurelia Filip, comandan- me de alimentare cu apă. ţei va fi mult uşurată. minus 2 grade, iar maxi
mele între 3 şi 7 grade.
Această metodă de lucru a făcut propuneri remarcabile
fost extinsă la nivelul comu pentru îmbunătăţirea activi