Page 50 - Drumul_socialismului_1973_11

flfci aazitüh
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 862 @ JOI 15 NOIEMBRIE 1973
-jCTTiBagTsamTEeaEZSEMnroEmiTTiBwmOTnsiffltani

Unul din obiectivele cen­ La ovine se prevede o creş­
La sfîrşitul săptăminii tre­ trale ale programului jude­ tere a efectivelor din unită­
cute o avut loc, aşa cum am niei îl constituie creşterea SPORIREA EFECTIVELOR-SARCINĂ DE PRIM ORDIN ţile socialiste la 125 000 ca­
ţean de dezvoltare a zooteh­
mai anunţat, adunarea acti­ pete, pînă la sfîrşitul anului
vului Comitetului judeţean de accentuată, numerică şi cali­ 1975. Aceasta presupune o
partid, care a dezbătut preo­ tativă, a efectivelor de ani­ creştere accentuată a procen­
cuparea organelor şi organi­ male. In acest scop, organele festatâ faţă ’de realizarea juc, Gurasada, Sibişel, Baru, unităţi au înregistrat o scă­ litate. Un procent scăzut al Sarcini deosebit de impor­ tului de natalitate şi evita­
zaţiilor de partid, a consi­ şi organizaţiile de partid, efectivelor de animale pot fi Vaidei, Lăpugiu, Hărău. dere a efectivului matcă faţă natalităţii la bovine s-a în­ tante se ridică în viitor în rea substanţială a mortalită-
liilor populare pentru înfăp­ consiliile populare, conduce­ evidenţiate comitetele de par­ de cel existent la începutul registrat mai ales la coope­ domeniul creşterii numerice ţilor. Pînă în anul 1975, efec­
tuirea prevederilor programu­ rile unităţilor socialiste din a- tid, consiliile populare şi La ovine, cele mai mari acestui - an, cum este cazul rativele agricole din Ţebea, şi calitative a efectivelor de tivele din gospodăriile popu­
lui judeţean de dezvoltare gricultură au luat o «erle de conducerile unităţilor socia­ rămîneri In urmă în realiza­ C.A.P. Bretea-Ştrei, Romoşel, Rişculiţa, Rapolt, Sîntandrei, animale. In sectorul socialist, laţiei trebuie să crească, a-
a zootehniei, realizarea sar­ măsuri pentru îmbunătăţi­ liste din municipiul Deva, rea efectivelor există la coo­ Streisingeorgiu, Unirea. O in­ Livadia, Rîu Alb, Ciula Ma­ la bovine va trebui să se a- jungînd la 113 000 bovine,
cinilor la fondul de stat la rea efectivelor matcă şi a oraşele Simeria, Orăştie şi perativele agricole din Să- fluenţă negativă asupra efec­ re, Romoşel, Gurasada, Oco- jungă la un efectiv total de 90 000 porcine, 225 000 oi şi
carne şi lapte de la unită­ natalităţii, efectuarea unor Brad, comunele Geoagiu, Ilia, lişte, Popeşti, Bîrsău, Rapolt, tivelor a avut-o procentul ri­ lişu Mic, Aurel Vlaicu, Vai­ 62 500 capete în 1975, creşte­ 800 000 păsări. Evident, nead-
ţile agricole de stat şi coo­ importante cheltuieli pentru Pui, Dobra, Veţel, Ribiţa. Livadia, Băieşti, Sălaşu de dicat de mortalităţi, pierderi dei, Bejan şi Bîrcea Mare. In rile fiind prevăzute a se rea­ miţîndu-se nici o restanţă în
peratiste, precum şi de la cumpărări de animale, diri­ Sus, Boşorod, Densuş, Sarmi- mai mari semnalîndu-se la legătură cu rezultatele neco­ liza în primul rînd pe sea­ ceea ce priveşte realizarea e-
Faţă de prevederile pro­
gospodăriile populaţiei. jarea cu rigurozitate a scoa­ gramului judeţean se consta­ zegetusa, Rîu de Mori şi al­ C.A.P. Sălaşu de Sus, Ocoli- respunzătoare privind natali­ ma prăsilei proprii. De aceea, fectivelor de animale plani­
In pagina de faţă prezen­ terilor din efective. Ca ur­ tă însă şi unele rămîneri în tele. In ultimii ani se consta­ şu Mic, Beriu, Fintoag, Boşo­ tatea la ovine, deficienţe mai ficate, se impune ca în fie­
tă o diminuare a efectivelor
tăm cîteva din principalele mare, de la adoptarea pro­ urmă, îndeosebi la speciile rod, Clopotiva, Romoşel. mari se întîlnesc la coopera­ trebuie luate măsuri pentru care comună şi unitate să fie
sarcini şi direcţii in care tre­ gramului judeţean şi pină de bovine şl ovine. Printre de oi şi în comunele Vălişoa- Nerealizarea efectivelor tivele agricole cu efective menţinerea în efective a tu­ iniţiate acţiuni energice şi
buie să se acţioneze, des­ în prezent efectivele 'de ani­ cooperativele agricole care ra, Rapolt, Lelese, Blăjeni, matcă şi a indicatorilor de mari de oi, cum sînt cele din turor viţelelor pînă la prima hotărîte în vederea recupe­
prinse din referatul prezen­ male au crescut continuu. nu au realizat efectivele de Burjuc, Cerbăl, oraşul Călan. reproducţie se datoreşte fap­ Boşorod, Sarmizegetusa, Zam, fătare, după care, în funcţie rării restanţelor, baza spori­
O cauză a nerealizării nu­
tat, din cuvîntul participanţi­ In perioada 1971 — 1972, a- bovine se numără cele 'din mărului de animale planifi­ tului că asemenea probleme Livadia, Holdea, Rîu de Mori de calitate şi producţie să se rii şepteluluf eonstituind-o
lor şi din concluziile adună­ ceastă creştere este de 12 410 nu au fost tratate cu întrea­ prăsila proprie, asigurarea
bovine, 37 812 porcine, 12 290 Jeledinţi, Brănişca, Romoşel. cat constă în ritmul necores­ şi altele, care au înregistrat completeze turma de bază eu
rii activului Comitetului jude­ ga răspundere de către une­ unui procent ridicat de nata­
ţean de partid. ovine şi 184 000 păsări. Pricaz, Bîrsău, Batiz, Nan- punzător de creştere a efec­ le conduceri ale unităţilor un procent de natalitate scă­ cele mai valoroase exem­ litate în fiecare fermă zoo­
Pentru preocuparea mani- dru, Răduleşti, Boşorod, Bur- tivului matcă. Astfel, unele socialiste şi cadre de specia­ zut. plare. tehnică.

■*,• ţi-j 1 ; • «li, „ţirîţ ryr ■ - asm
v
CREŞTEREA In toate
EFECTIVELOR DE ANIMALE Şl PĂSĂRI în mfăptuirea prevederilor
ÎN ANII ! cooperativele

judeţean de dezvoltare a zootehniei
agricole

PREOCUPARE PERMANENTA condiţii optime

12-410 pentru iernaţi’!
IE. A ORGANELOR DE PARTID Şl DE STAT,
j------ -------
37.812 animalelor
A TUTUROR LUCRA TORILOR Asigurarea unor condiţii cît

290 mai bune pentru iernat în­
tregului efectiv de animale
— furaje şi adăposturi —
DIN AGRICULTURA vă organele comunale de
==F trebuie să preocupe deopotri­
partid şi de stat, toate con­

socialiste, pe preşedinţi, in­
! " l ducerile unităţilor agricole
gineri şefi, fermieri, pe toţi
cooperatorii. Trebuie să se
vegheze cu toată răspunderea
ca activitatea în sectorul zo­
Producţiile planificate EFECTIVELE DE ANIMALE otehnic să se ridice la nive­
lul sarcinilor, ca indicatorii
Selecţia este
şi obligaţiile la fondul de decisivă pentru Şl PĂSĂRI ÎN GOSPODĂRIILE de plan să fie îndepliniţi in
mod ritmic. Sînt comune şi
unităţi unde grija pentru a-
sigurarea unor condiţii bune
stat—realizate exemplar ridicarea potenţialului POPULAŢIEI TREBUIE pentru iernatul animalelor,
şi-a găsit materializarea în
fapte. Aşa de exemplu, la
SĂ AJUNGĂ ÎN ANUL
C.A.P. Dobra, Boz, Bretea
Mureşană, Simeria, Geoagiu
Programul judeţean a sta­ acordat un rol important fer­ prevede dublarea cantităţii şi în alte unităţi, au fost
bilit sarcijni deosebit de im­ melor specializate din C.A.P. livrate. Pentru încadrarea în de producţie strînse şi depozitate toate fu­
portante SVi ceea ce priveşte şi I.A.S. şi complexelor in- aceste prevederi vor trbui : 1975 rajele şi s-au pregătit mari
■ creşterea producţiei animali- tercooperatiste de îngrăşare asigurate condiţii în primul ■ . /•¿W**- • iK. • 4 • rn : *;] |iv§|; g;| ¡f:~; ¡.ţ* ;ilil§llg : cantităţi de siloz. De aseme­
11 ere. Din analiza dinamicii a animalelor. Se poate arăta rînd pentru îndeplinirea e- Organizarea,. judicj.oasă a selecţiei şi , reproducţiei, .la. 0 nea, au fost terminate ţi
‘ producţiilor totale obţinute că o parte din aceste unităţi xemplară a sarcinilor de plan animale, în vederea, creşterii efectivelor pe seama prăsi­ date în folosinţă noile adă­
în perioada 1971-1972 rezultă au obţinut rezultate bune. pe acest an la toate pro­ lei proprii şi ridicării rentabilităţii fermelor zootehnice, posturi de animale, iar cele
o creştere Ea lapte de vacă Sînt de menţionat în această dusele animaliere, efortuiri reprezintă o verigă de maximă importanţă în complexul vechi au fost revizuite şi re­
de măsuri ce se întreprind pentru a asigura ca zootehnia
cu peste 4 0l00 hl, la lapte de privinţă rezultatele comple­ deosebite impunîndu-se în să devină sectorul care să deţină ponderea cea mai mare 113.000 225.000 parate. In aceste unităţi s-au
oaie cu 4 O00 hl, la lînă cu xului de îngrăşare a tinere­ vederea lichidării restanţei în structura producţiei şi a veniturilor realizate din agri­ terminat de amenajat bucă­
1
30 de tone, iar la ouă cu tului taurin de la Orăştie, la lapte de vacă. In acest cultură. Pentru fructificarea potenţialului productiv al tăriile furajere şi alimentă­
peste 48 miMoane bucăţi. Deşi care realizează un spor de scop trebuie să fie îm­ fermei lor, la C.A.P. Dobra, Simeria, Orăştie şi în altele, rile cu apă. Bine s-a proce­
în acest an, pe primele 10* creştere în greutate superior bunătăţită furajarea vacilor, s-a pus un accent deosebit pe rezolvarea problemelor de dat la Baia de’ Criş. Aici,
luni s-a obţinut o producţie prevederilor. supravegheat cu stricteţe lotizare şl selecţie, astfel încît în efectiv să fie men­ comitetul comunal de partid
mai' ,mare de lapte marfă de- O parte din fermele zooteh­ programul de grajd, înlătu­ ţinute numai exemplarele valoroase. Efectul acţiu­ (PiaUi& şi consiliul popular au for­
cît cOlă lfvrată în întreg anul nice şi complexele intercoo- rată orice risipă şi pierdere nilor întreprinse în acest scop, la C.A.P. Dobra, mat colective care au contro­
trecut, nivelul producţiilor peratiste nu au obţinut însă la producţia de Iqpte. este reflectat cel mai bine de evoluţia producţiei lat modul în care s-a pregă­
medii pe cap de vacă nu rezultatele scontate în raport de lapte marfă, care de l-a 750 hl — cît s-a reali­ tit iernatul animalelor. Aco­
este mulţumitor, ceea ce a cu baza materială şi cu în­ Va trebui ca de pe acum zat în 1970, a ajuns la 1 700 hl în 1972, iar în 1973, pînă r lo unde s-au constatat nea­
făcut ca unităţile agricole cadrarea de care dispun (fer­ să se asigure condiţii in la începutul lunii noiembrie, s-au obţinut şi livrat la 90.000 1300.000 junsuri, au fost luate măsuri
cooperatiste şi de stat să mele I.A.S. avînd restanţe vederea realizării planului fondul de stat peste 1 830 hl. Se înţelege de la sine că pentru îndreptarea cît mai
1
înregistreze , o restanţă de apreciabile în ceea ce pri­ pe anii 1974-1975. Există selecţia necesită preocupare permanentă, nefiind o urgentă a situaţiei. La C.A.P.
peste 20 la sută la li­ veşte sporul în greutate al cooperative agricole ca cele treabă de campanie. Boşorod sînt asigurate fura­
vrarea producţiei marfă animalelor). din Roşcani, Ilia, Lăpugiu, Un loc aparte în ansamblul acţiunilor ce se întreprind jele, iar adăposturile au fost
planificată. Că există po­ Bretea Română, Bretea Strei, în vederea ridicării potenţialului productiv al animalelor puse la punct. La fînuri e-
sibilităţi săi se realizeze Pentru îmbunătăţirea acti­ Toteşti, Livadia şi altele, îl ocupă îngrijirea deosebită a viţelelor în fiecare coope­ Jfodœfii | xistă o cantitate mai mare
producţii supterioare o dove­ vităţii fermelor zootehnice, care au condiţii de a creşte rativă agricolă. Situaţia actuală, cînd în unele unităţi viţe- cu 120 tone faţă de anul tre­
deşte exemplul oferit de cadrele de specialişti au da­ un număr mai mare de a- lele sînt hrănite cu furaje insuficiente şi cu slabă valoare cut. Totuşi, mai sînt încă în
C.A.P. Orăştie, Căstău, Sime- toria să-şi sporească contri­ nimale pentru carne. De nutritivă, cînd nu sînt date în primire la cei mai buni îngri­ cîmp însemnate cantităţi de
ria, Rapolt şi altele, care buţia la acţiunea de ridicare asemenea, poate fi mult spo­ jitori, nu mai poate fi tolerată. Experienţa cooperativei furaje. Furaje în cîmp se
obţin cu 400—-600 litri lapte a potenţialului productiv al rită contribuţia la fondul de agricole din Sălciva, unde o parte din tineretul femei s-a mai întîlnesc şi la coopera­
pe cap de vacă mai mult de- animalelor, la popularea u- stat a comunelor Beriu. Ba­ repartizat unor cooperatori, să fie crescut în gospodăria tivele din Nucşoara, Clopot.-
cît media înregistrată pe ju­ nităţilor cu rase de animale ia de Criş, Luncoi, Veţel, proprie, respectînd condiţiile prevăzute în contracte, me­ in I.A.S., toate va, Livadea, Sarmizegetusa
de înaltă productivitate, la
deţ. asigurarea asistenţei sa- Băcia, precum şi a întreprin­ rită să fie extinsă şi în alte unităţi. ş.a. Se impune transportul
O situaţie necorespunzătoa­ nitar-veterinare ireproşabile. derilor agricole de stat. Faptul că procentul de natalitate se situează undeva de urgenţă şi depozitarea tu­
re există la unele coopera­ Va trebui să fie consolidate Este o cerinţă imperioasă la jumătatea planului, iar la producţia marfă există o eforturile subordonate turor furajelor în cele mai
tive agricole, care au reali­ din punct de vedere organi­ ca fiecare unitate agricolă restanţă de 30 de procente, în cadrul cooperativelor agri­ bune condiţiuni.
zat producţii situate undeva zatoric şi al rezultatelor ob­ şi comună să-şi îndeplineas­ cole din raza consiliului intercooperatist Hunedoara, se Avem sarcini mari în zoo­
la jumătatea mediei pe ţinute fermele zootehnice şi că exemplar prevederile con­ datoreşte în bună măsură lipsurilor manifestate în orga­ tehnie, şi pentru a le reali­
judeţ, cum sînt cele din complexele intercooperatiste, tractuale, neadmiţîndu-se nici nizarea reproducţiei şi a selecţiei. recuperării restanţelor za nu dispunem decît de o
Ruşi, Clopotiva, Hăşdat, Gu­ pentru ca ele să devină model o restanţă. Există realmente Reuşita deplină în acţiunea de selecţie se poate con­ singură cale : să îngrijim şi
rasada, Leşniic etc. de Creştere şl exploatare cu condiţii ca aportul C.A.P. şi sidera doar atunci cînd se ajunge ca producţia medie de să hrănim cît mai bine ani­
In condiţiile judeţului nos­ maximă eficienţă a anima­ I.A.S. la aprovizionarea popu­ lapte să depăşească 2 500 1 pe cap de vacă — aceasta fiind In legătură cu preocupări­ se asigură baza furajeră şi malele. Pentru aceasta, tre­
tru există posibilitate de a lelor. laţiei cu produse animaliere condiţia de bază pentru rentabilizarea oricărei ferme de le lucrătorilor din întreprin­ felul de organizare a acţiu­ buie să existe furaje în can­
se obţine producţii mult su­ In cooperativele agricole să fie substanţial îmbunătă­ vaci. Punerea în valoare a întregului potenţial al fermelor derile agricole de stat pen­ nii de ameliorare a raselor. tităţi suficiente, adăposturi
perioare celor realizate pînă cu restanţe la livrarea lap­ ţit, să fie mai deplin fructi­ depinde însă hotărîtor de corelarea bazei furajere cu sar­ tru îndeplinirea sarcinilor ce Cunoscînd neajunsurile care corespunzătoare şi oameni
în prezent. Cauza principală telui şi cărnii, nerealizările ficate rezervele de sporire a cinile de creştere a efectivelor şi a producţiei, înţelegîn- le revin din programul ju­ au generat producţii nesatis­ care să se ocupe cu răspun­
pentru care în unele coope­ sînt cauzate de slaba aten­ producţiei de lapte şi carne. ■ du-se că, oricît de productive ar fi animalele, nu se poate ' deţean de dezvoltare a zoo­ făcătoare, se impun măsuri dere de îngrijirea şi hrăni-
rative agricole ¡şi ferme ale ţie acordată organizării pro­ Comitetele comunale de obţine randamentul scontat dacă nu se asigură raţii de tehniei trebuie subliniat că, hotărîte pentru înlăturarea rea animalelor, de realizarea
I.A.S. s-au obţinut producţii cesului de producţie în fer­ partid şi consiliile populare producţie, care să satisfacă necesarul de unităţi nutritive datorită investiţiilor făcute, a lor. sarcinilor 'de producţie în
medii necorespuntzătoare o mele zootehnice, de neres- comunale au datoria să în­ şi proteină digestibilă. fost posibil ca şeptelul să Pentru îmbunătăţirea struc­ zootehnie. Şi nu se poate
constituie potenţialul produc­ pectarea graficelor şi pro­ drume concret activitatea Pentru îmbunătăţirea calitativă a şeptelului trebuie sporească, de la începutul turii bazei furajere s-au luat spune că aceste condiţii nu
tiv scăzut al unui număr ri­ gramelor întocmite, a tehno­ organizatorică şi politică în continuată acţiunea de consolidare a raselor de bovine cincinalului, cu 1 900 capete măsuri ca ponderea trifolie- le avem. Dimpotrivă I Tre­
dicat de animale. Totodată, logiei de creştere şi îngră­ fermele şi brigăzile zooteh­ Bălţată Românească şi Holstein (în fermele I.A.S.), pre­ bovine, cu peste 18 000 por­ nelor în totalul suprafeţei buie să le folosim însă cu
în multe unităţi producţia nice, să acorde întreaga a- cum şi a rasei de ovine Ţurcană. Totodată, se impune cu cine şl 3 000 ovine. ocupate cu nutreţuri cultiva­ mai multă chibzuinţă, în
de lapte şi carne este influ­ şare şi mai ales de recon- tenţie îndeplinirii sarcinilor, acuitate necesitatea ca în anul viitor să fie înlocuite din Dacă în privinţa creşterii te să crească în anul viitor mod mai eficient, pentru a
enţată negativ de furajarea diţionare a adultelor, ceea să militeze pentru îmbunătă­ efective animalele slab productive. In programul jude­ numerice a şeptelului se re­ cu 50 la sută. In acelaşi timp, creşte producţiile şi a ridica
şi îngrijirea necorespunză­ ce a făcut ca multe unităţi ţirea condiţiilor de muncă ţean de dezvoltare a zootehniei, se pune un accent deo­ marcă un progres vizibil, nu se vor extinde lucrările de rentabilitatea sectorului zoo­
toare a animalelor, de insu­ să livreze animalele sub gre­ si viaţă ale acestora, astfel sebit pe asigurarea unor condiţii de îngrijire, furajare şi acelaşi lucru se poate spune îmbunătăţire a pajiştilor na­ tehnic.
ficienta preocupare a condu­ utăţile medii stabilite şi la fiind posibil ca obiectivele de asistenţă zooveterinară corespunzătoare, astfel încît despre latura calitativă a ac­ turale. Pentru anul viitor s-a O mare atenţie trebuie să
cerilor unităţilor şi a specia­ categorii inferioare de cali­ cuprinse în programul jude­ produşii obţinuţi de la animale din rase superioare să tivităţii desfăşurate în ferme­ prevăzut să fie efectuate lu­ se acorde amenajării bucă­
liştilor pentru organizarea şi tate. ţean de dezvoltare a zooteh­ valorifice deplin aptitudinile transmise. Iată un deziderat le zootehnice, acumulîndu-se crări de îmbunătăţire în tăriilor furajere, punerii în
îmbunătăţirea activităţii din In perioada care urmează niei să fie materializate cu care trebuie să stea permanent în atenţia conducerilor restanţe apreciabile la pro­ complex pe 500 hectare, ur- funcţiune a morilor cu cio­
zootehnie, de slaba preocupa­ pînă în anul 1975 livrările succes, purtîndu-se deplin în unităţilor agricole şi a cadrelor tehnice. O sarcină Impor­ ducţia de lapte marfă şi la mînd ca acţiunii să 1 se dea cane şi tocătorilor pentru
re pentru încadrarea cu per­ la fondul de stat vor creşte valoare toate resursele şi tantă în ceea ce priveşte ameliorarea raselor de taurine sporul de creştere în greuta­ o mai mare amploare în anii grosiere şi rădăcinoase. Pînă
sonal corespunzător a aces­ simţitor. Faţă de realizările din posibilităţile de care dis­ este extinderea, pînă în 1975, a însămînţărilor artificiale te a animalelor. Rezultatele următori, pajiştile reprezen­ la sfîrşitul acestui an un nu­
tui sector. 1972, la carne creşterea este pune agricultura judeţului la 65 la sută din efectivele de vaci. sub posibilităţi sînt consecin­ tând sursa cea mai ieftină de măr de 60—70 de cooperative
In creşterea producţiei a- de 2,2 ori, la lapte de vacă nostru, tradiţia şi experien­ ţa directă a doi factori prin­ nutreţuri. vor fi dotate cu tocători
nimale programul judeţean a de peste 4 ori, la lînă se ţa crescătorilor de animale. cipali şi anume : modul cum Paralel cu dezvoltarea nu­ complexe tip S.M.A.-Ilia pen­
merică şi calitativă a efecti­ tru ca furajele — începînd
velor, este necesar să fie îm­ de la coceni, paie, ciocălăi,
bunătăţită şi tehnologia de fînuri, sfeclă — să fie admi­
Ca în orice alt domeniu al efectivelor şi a producţiei a- nutriţie a animalelor. Tinînd nistrate în hrana animalelor
producţiei materiale, şl în nlmallere se pot realiza nu­ seama că în zona Haţegului numai tocate şi preparate.
mai
dezvoltarea zootehniei, Omul—factor hotărîtor în realizarea şi numai cu oameni har­ se concentrează creşterea
in
Asigurarea unui sortiment
creşterea efectivelor şi a pro­ nici şi pricepuţi. De aceea, se taurinelor, este necesară con­ bogat şi variat de nutreţuri,
ducţiei animaliere, factorul Impune, ca o sarcină de ma­ struirea unor staţii de des­ întocmirea unor raţii ştiin­
ximă importanţă pentru toate
hotărîtor este omul. De aceea sarcinilor de producţie în zootehnie hidratare şi granulare a fu­
se impune asigurarea, alături organele locale de partid şi rajelor verzi. ţifice pentru a se obţine pro­
de specialişti, a unor îngri­ de stat, pentru conducerile u- Finalizarea exemplară a ducţii cît mai bune de lapte
jitori permanenţi, îmbunătăţi­ nltâţilor agricole socialiste, a- programului de investiţii la şi sporuri tot mai mari în
rea organizării şi retribuirii peratorl care muncesc In fer­ celelalte unităţi agricole so­ a conducerilor unităţilor agri­ atrâgîndu-se în acest sector sigurarea şl permanentizarea complexe, îmbunătăţirea con­ greutate, trebuie să preocu­
muncii pe baza acordului glo­ mele zootehnice ale coopera­ cialiste. cole socialiste, pentru atrage­ cei mai buni cooperatori, oa­ îngrijitorilor, pregătirea lor diţiilor de muncă şi de viaţă pe în aceeaşi măsură consi­
bal sau a cîştigulul lunar ga­ tivelor din această comună, In multe cooperative, există rea în acest sector a ţărani­ meni care sînt interesaţi în politică şl profesională, îmbu­ ale muncitorilor, permanenti­ liile de conducere ale C.A.P.,
rantat. La fermele zootehnice 30 sînt membri de partid. o mare fluctuaţie în rîndul în­ lor cooperatori, a comuniştilor obţinerea de rezultate cît mai nătăţirea permanentă a con­ zarea îngrijitorilor şi gospo­ preşedinţii şi inginerii şefi,
ale celor trei cooperative a- Zootehnia este sectorul de grijitorilor, ca de exemplu la cu o bogată experienţă în bune în muncă, în progresul diţiilor de muncă şl de viaţă, dărirea judicioasă a nutreţu­ şefii fermelor de animale, pe
gricole de producţie din raza producţie cel mai greu din Bîrsău, Leşnic, Nădăştia de creşterea vitelor. Numai avînd cooperativei, situaţia s-a asigurarea unor cîştlgurl pe rilor în perioada de stabula- toţi cooperatorii. O mare a-
comunei Geoagiu, organele agricultură. Aici se munceşte Sus etc„ unde se lucrează cu oameni harnici şi pricepuţi în schimbat radical. Ca urmare, măsura eforturilor şi străda­ ţie sînt, de asemenea, pro­ tenţie trebuie acordată în
comunale de partid şl de stat neîntrerupt, zi de zi. Şî ca a- rîndul. Azi unul, mîine altul. toate sectoarele de produc­ contractul la lapte de vacă niilor pe care le depun, a bleme care trebuie să se afle continuare păstrării şi gospo­
au sprijinit consiliile de con­ tare, trebuie să existe în toa­ Astfel că de îngrijirea şi hră- ţie, dar mai cu seamă în zoo­ pe acest an a fost îndeplinit producţiilor pe care le obţin. permanent în atenţia condu­ dăririi cu grijă a furajelor,
ducere şi organizaţiile de te unităţile agricole socialis­ nirea animalelor, de realiza­ tehnie, se pot obţine rezulta­ in numai 10 luni, Iar efecti­ Experienţa multor cooperative cerilor trustului, întreprinde­ neadmiţîndu-şe nici un fel
partid din aceste unităţi pen­ te mai multă grijă şl răspun­ rea producţiilor planificate nu te tot mai bune în creşterea vele vor fl realizate în cursul din judeţ este un bun exem­ rilor şi fermelor. întreprin­ de risipă. Trebuie ca în toa­
tru a atrage să lucreze în dere pentru îmbunătăţirea răspunde nimeni. In flecare efectivelor şi a producţiei a- lunii decembrie. Asemenea e- plu în această privinţă. El tre­ derile agricole de stat dispun te unităţile agricole socialis­
zootehnie cooperatorii cei mai condiţiilor de muncă şl de comună se găsesc însă oa­ nimaliere. Aceasta o demon­ xemple pot fi date şl din alte buie urmat de toate celelalte realmente de posibilităţi să te să se pună neîntîrziat la
harnici şi pricepuţi în creşte­ viaţă ale îngrijitorilor. In a- meni care să fie atraşi să lu­ strează viaţa, faptele. La unităţi unde problema stabili­ devină unităţi mari produ­ punct adăposturile, să se ter­
rea animalelor. O mare aten­ cest scop, la C.A.P. Boz s-a creze în zootehnie. Dar este C.A.P. Silvaş, de pildă, cînd unităţi, cum sînt cele din Bre­ zării oamenilor şl a retribu­ cătoare de carne şi lapte, în mine construcţiile planificate
ţie s-a acordat trecerii să lu­ construit şi este în curs de a- necesar să existe mai multă in zootehnie lucra azi unul tea Mureşană, Lâpuşnlc, Tur- ţiei lor pe baza acordului condiţii de eficienţă sporită la grajduri şi saivane, ali­
creze în acest sector a unui menajare o clădire prevăzută preocupare şi interes din par­ şi mîine altul, producţia ba­ daş. global sau a cîştigului garan­ — obiectiv a cărui materia­ mentările eu apă, pentru ca
însemnat număr de comunişti. cu bale, vestiar şi club. Acest tea comitetelor comunale de tea pasul pe loc. Acum, după Sarcinile care stau in faţa tat nu şi-a găsit încă rezol­ lizare constituie dezideratul iernatul animalelor să se fa­
In prezent, din cei 80 de coo- exemplu trebuie urmat şl de partid, consiliilor populare şi ce au fost stabilizaţi oamenii, zootehniei privind creşterea varea cuvenită. .care trebuie să polarizeze e- că în cele mai bune condi­
f orturi le tuturor lucrătorilor
din I.A.S. ţii.