Page 54 - Drumul_socialismului_1973_11

—BM—WBBWBflWMWWBaBMOMMtBBMMMB—Wft»
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 863 ® VINERI 16 NOIEMBRIE 1973

Prima reuniune de sine care. Ca rezultat al aplicării tere a problemelor din ca­ aplicativitate în producţie al
stătătoare a cercurilor ştiin­ acestor lucrări efectuate de drul combinatului siderurgic. temei, existenţa prototipuri­
ţifice ale studenţilor subin­ studenţi, economia naţională Este evidentă preocuparea lor, complexitatea acestora
SĂ DOVEDIM CĂ NOI, MINERII gineri, încheiată de curînd la va. beneficia de multe mili­ lor de a folosi cît se poate tre lucrările premiate la
ş.a. Spre exemplu, una din­
99 I.S. Hunedoara, s-a dovedit oane. Cei ce au prezentat de bine cunoştinţele teoreti­ subsecţia electromecanică o-
o reuşită deplină, prin com­ aici lucrări au demonstrat că ce şi experienţa practică a ferea o soluţie tehnică deja
multora veniţi din producţie
studenţii de la secţiile de
plexitatea şi nivelul Ştiinţi­
ME RESPECTĂM CUVÎNTUL“ fic al temelor abordate de subingineri pot fi foarte bi­ ca platformă pentru găsirea omologată, întrebuinţată în
colectivele de autori, prin ne antrenaţi în dezvoltarea de noi soluţii, pentru perfec­ producţie pe scară naţională.
problematica strîns legată de problemelor de cercetare, ţionarea în ansamblu a uti­ Recenta conferinţă este însă
LUPENI. 908 tone mai mult ’decît In flecare zi, In fiecare lună. tone această fîşie extrasă necesităţile producţiei a ma­ mal ales în cele cu un pro­ lajelor, atît pentru elabora­ atît dé apreciabilă şl pentru
...Din biroul secretarului 8 octombrie; 12 noiembrie Să arătăm tuturor celor ca­ peste plan ? jorităţii lucrărilor înscrise în nunţat caracter experimen­ rea oţelului cît şi de prelu­ faptul dè a fi oferit o vede­
comitetului de partid ur­ — cu 1 264 tone mai mult re urmăresc munca noas­ — Noi ne-am făcut, zile­ program. Atmosfera vie a tal. Deci subinginerul este crare". re de ansamblu asupra unor
măresc cu privirea mişca­ decît în 12 octombrie. tră că noi, minerii, ne-am le acestea, o socoteală. Da­ dezbaterilor prilejuită de fie­ preocupări de cercetare din
rea din infcinta minei. Da­ Cu bubuituri înfundate, respectat întotdeauna cu- că respectăm ritmul pe ca­ care nouă lucrare, seriozita­ diferite Institute".
că n-ar exista prezenţa so­ vagonetele pline se înghe­ vîntul dat partidului, ţării re ni l-am impus — şi-l tea şi interesul cil Care erau Prezent la aceeaşi mani­
bră a celor două guri de suie unul în altul, înceti- întregi I vom respecta, orice âr fi ! discutate temele abordate, Marginalii la cea de-a Xll-a festare ştiinţifică studenţeas­
mină, cu imaginea ciocane­ nindu-şi viteza. Tovarăşul Intre două schimburi, am — pînă la sfîrşitul anultii au validat interesul şl ade­ că, ing. Dumitru $erbăn, in­
lor încrucişate deasupra boi­ Nicolae Novac, secretarul intrat în vorbă cu minerul vom putea adăuga depăşi­ ziunea la o asemenea con­ spector general în Ministerul
telor înzidile — semnul sim­ comitetului de partid, pri­ comunist Marin Ciochia, rii obţinute pînă acum., un fruntare naţională, dorinţa Educaţiei şi învăţământului,
bolic al minerilor — sau veşte îngrijorat spre pre- şeful unei brigăzi de fron- plus de încă 2 000 de tone. de afirmare mulţilaterală a Gonferintă Raţională a remarca în primul rînd im­
a turnului de extracţie ca­ paraţie şi îşi spune,, mai talişti din stratul 18, blocul Asta, pe puţin ! studenţilor subingineri. Refe- portanţa aparte ce se acordă
re predomină autoritar, cu mult pentru sine : 2, sectorul ÎI. Ml-1 reco­ Şeful de brigadă a vor­ rindu-se la valoarea acestei învăţământului de Subingineri
silueta sa masivă; impri- —• Iarăşi o să avem neca­ mandase şeful său de sec­ bit cu multă însufleţire şi confruntări, prof. univ. dr. pe plan naţional, fapt subli­
mînd peisajului culoarea zuri cu preparaţlă. N-o să tor, inginerul Mircea Po- căldură despre ortacii săi ing. Ion Drăgan de la Insti­ cercurilor ştiinţifice niat de organizarea primei
specifică, ai putea crede că poată prelua toată produc­ pesfeu : „E un băiat tînăr, din abataj care sînt „foar­ tutul politehnic din Cluj, conferinţe pe ţară a institu­
te afli într-un triaj de ma­ ţia... isteţ Şi de ispravă. Sectorul te buni, în Sensul că sînt preşedintele biroului subsec- telor de subingineri, prin
re trafic feroviar. Trenuri­ Mina, de elnd e mină, pune rtiare nădejde în bri- oameni de înţeles, discipli­ ţîei de tehnologie, ne mărtu­ studenţeşti-secţia care se Oferă organizatorilor
le se succed unul după al­ naţi şi harnici“. risea : „Sesiunea s-a desfăşu­ acesteia posibilitatea Să-Şi â-
tul într-un permanent du- După terminarea schim­ rat la un nivel foarte ridi­ rate competenţa în organiza­
te-vino. O garnitură cu bului am mai stat de vor­ cat, ceea ce arată o bună o- rea şi perfecţionarea acestui
bă cu minerii Ioan Gîrea şi
,;goalc" a dispărut pe ne­ nsemnări de la Ë.M. Lupeni rientare a cadrelor didactice învăţămînt de subingineri sistem de învăţămînt. Prin
observate înghiţită de ga­ Ioan Stâmbecâ, cu mai mulţi şi a studenţilor angajaţi în calitatea lucrărilor, efortul
leria care se pierde în in­ secretari de organizaţii de rezolvarea acestor probleme. depus, nu sînt cu nimic mai
teriorul muntelui. Aproape bază, cu membri ai comi­ Această conferinţă â demon­ prejos decît cercetarea pe
simultan, din pîntecele dar­ aşa a fost făcută. Cu bucu­ gada lui, ca şi în celelalte tetului oamenilor muncii, strat cît se poate de bine chemat în viitor nu numai Exprimîndu-şi bucuria de a câre o desfăşoară studenţii
nic al pământului, prin ga­ rii şi cu necazuri. Dar e brigăzi de frontalişti con­ ai comitetului sindicatului şi modul armonios de legare a să mînuiască maşinile exis­ fi asistat la această mani­ de la secţiile de ingineri, va­
leria alăturată, îşi face a- bine cînd bucuriile sînt mai duse de minerii comunişti alţi oameni de bază ai mi­ învăţământului cu cercetarea tente ci, cu pregătirea pe ca­ festare, conf. univ. dr. ing. loarea potenţială în momen­
pariţia o locomotivă elec­ mari şi necazurile ţin mai Androne Grumâzescu şi Ioan nei. Toţi au evidenţiat ela­ şi producţia, toate temele re o are şi de care a dat Jean Moncea de la Institutul
trică trăgînd după ea un puţin. De data aceasta ne­ Popescu, din stratul 5, în nul de muncă al minerilor, izvorînd din necesităţile e- dovadă în cadrul acestei con­ politehnic Bucureşti, preşe­ tul eandidării fiind, de fapt.
aceeaşi.
nesfîrşit şir de „pline". In cazul n-a fost mare. La toate formaţiile conduse de rezultatele din ce în ce mai conomlei noastre naţionale, fruntări, să contribuie din dintele biroului subsecţiei e-
strălucirea pe care o revar­ drept vorbind, nici n-a fost comunişti". bune obţinute în ultima pe­ prin majoritatea lor rezolvînd plin la introducerea noului lectromecanică, aprecia va­ Apréciërile unanime vin
să la primul sărut cu lu­ luat în considerare. Prin Marin Ciochia mi-a spus rioadă, fără a ocoli greu­ problemele de importanţă în producţie, la perfecţiona­ loarea lucrărilor prezentate să confirme succesul deplin
mina zilei bulgării negri a- fereastra întredeschisă pă­ că sectorul li, în care îşi tăţile, lipsurile care mai deosebită care contribuie la rea utilajelor şl a procese­ amintind dificila misiune de al Conferinţei a Xll-a a
duc mesajul faptelor de trund scrîşnete de roţi, zor­ desfăşoară activitatea bri­ dau bătaie de cap. Apro­ îmbunătăţirea calităţii pro­ lor tehnologice care se folo­ clasificare a acestora într-o cercurilor ştiinţifice studen­
muncă şi eroism din a- năituri grele de lanţuri şi gada sa, a extras peste plan vizionarea fronturilor de sesc. Am primit cu multă ordine riguroasă. „Printre ţeşti, secţia învăţămînt de
dîncuri. In ritm alert, tre- alte zgomote „industriale“, de la începutul anului 12 500 lucru cu „goale", piese de ducţiei, la o raţională folo­ satisfacţie siguranţa în ex­ criteriile prime care au con­ Subingineri, cadru extrem de
Ce tren după tren, intră a căror rezonanţă e mai tone cărbune cocsificabil, schimb şi unele materiale sire â metalului. Parte din punere a studenţilor hune- curat la detaşarea premianţi­ favorabil créât la Hunedoa­
sau iese din mină. In me­ subţire, mai veselă. Totul a situîndu-se pe loc fruntaş — deşi s-a îmbunătăţit — ele sînt deja aplicate în prac­ doreni, ceea ce arată o bună lor — amintea interlocuto­ ra desfăşurării acesteia.
die, la fiecare 10-12 secun­ reintrat în normal. Prepa- în întrecerea cu celelalte mai lasă de dorit în unele pregătire şi o bună cunoaş-
de uh vâgonet de cărbune raţia primeşte. Secretarul sectoare, dar s-a sfiit să locuri. Calitatea unor pie­ tică, altele în curs de apli­ rul — au figurat gradul d» ILEANA LÂSÊU
se îndreaptă către prepara- de partid — care de curînd vorbească despre rezultate­ se — nu executate în afară,
ţia din apropiere, de unde s-a întors din abataje —, le brigăzii sale. ci la propriul atelier meca­ r ■ •■iiiiiirnuuinii» iiumnnniirmiii
ia drumul către bateriile de toţi cei care urmăresc cu — Da, am contribuit şi nic — nu este întotdeauna
cocs ale Hunedoarei sau că­ urechea şi cu ochi atent a- noi la această depăşire, dar la nivelul reclamat de ne­
tre cazanei'e termocentrale­ ceastă mişcare, răsuflă u- nu sînt pe deplin mulţu- cesităţi. Acelaşi lucru se Sp@rki¡ şcolar în dezbaterea Carente în înţelegerea reiaţi?!
lor electrice, ihtegrîndu-se şuraţi... rtiit de ceea ce am realizat. mai poate spune despre ca­
în tăriile de oţel şi lumi­ ...In scurte momente de Puteam Să facem mai mult, litatea unor revizii şi re­ profesorilor de sport
nă ale ţării. Dar ritmul a- răgaz am discutat cu di­ dar... ne-am mai şi poticnit, paraţii. înlăturarea tuturor constructor—beneficiar,
cesta creşte în ultima vre­ verşi factori ai producţiei am mai avut şi lipsuri. acestor deficienţe ca şi îm­
me de la zi la zi, de la săp­ despre activitatea colecti­ — Totuşi, cum aţi obţi­ bunătăţirea indicelui de La Petroşani şl Deva s-au desfăşurat consfătuiri ale
tămână la săptămână. Am vului pentru a desluşi revi­ nut depăşirile pe care 16 frecvenţă, reducerea ab­ profesorilor de educaţie fizică din şcolile judeţului. repercutate asupra finalizării
consultat situaţia extracţiei rimentul care se produce la socotiţi prea mici faţă de senţelor de la lucru, întă­ Cu acest prilej, au fost prez entate concluziile desprinse
de cărbune pe zilele care Lupeni. Oamenii sînt dife­ posibilităţi ? rirea răspunderii şi a disci­ în urma controalelor şi sondajelor asupra modului de
au trecut din luna noiem­ riţi, iar părerile pe care le — Căutăm să folosim, plinei înseamnă pentru co­ aplicare în şcoli a Hotărîrii Plenarei G.G. al P.C.R. cu lucrărilor
brie şi am comparat rezul­ exprimă nu se aseamănă cum se zice, din plin tim­ lectivul minei Lupeni tot
tatele cu zilele corespunză­ nici ele în ce priveşte mo­ pul de lucru. Lucrăm în ci­ atîtea posibilităţi încă ne­ privire Ia dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şl spor­
toare din luna octombrie. dul de rezolvare a unor cluri şi ne străduim, adică valorificate de a îmbună­ tului. De asemenea, au fost dezbătute probleme ale per­ (Urmare din pag. 1) Sasu, şefi a două formaţii de
urmărim să realizăm în
Diferenţele sînt semnifica­ probleme, dar opţiunea lor fiecare schimb ciclul com­ tăţi în continuare ritmul fecţionării activităţii sportive în şcoli, norme şi instruc­ instalatori etc. Tuturor le-am
e unanimă, fermă, de ne­
extracţiei de cărbune coc­
tive : 5 noiembrie — cu 930 clintit : să realizăm planul plet, iar săptămînal să scoa­ sificabil. ţiuni privind activitatea cadrelor didactice şi calendarul — sînt mult întîrziâte. Ne- adresat, în principal, aceeaşi
tone mai mult ’decît In 5 oc­ extracţiei de cărbune inte­ tem o fîşie în plus. competiţional şcolar. punerea în funcţiune a cen­ întrebare : cunoaşteţi, con­
tombrie ; 8 noiembrie — cu gral în flecare schimb, în — Cu cît echivalează In C. MAGDALIN tralei termice are ca urmări, cret, de ce nu funcţionează
după cum ne-au informat in­ centrala termică, ce mai tre­
terlocutorii, menţinerea unei buie executat la ea ? Răs­
temperaturi scăzute în halele punsul a fost, invariabil, ne­
unde se lucrează, ţinerea gativ !
Este suficient de limpede,
Cinci minute cu un maistru miner şcolii profesionale şi interna­ din cele arătate, că benefi­
tului — edificii noi, frumoa­
se, ridicate tot de I.C.S.H. — ciarul nu numai că nu i-a a-
cu uşile închise, precum şi jutat pe constructori, con­
URICANI. Timp de olncl minute discutăm cu maistrul
miner principal Eftimie Mardare, din cadrul sectorului lipsa aburului tehnologic ne­ form indicaţiilor date, dar
II al E.M. Uricani. Tema convorbirii : munca din abataje. cesar curăţării pieselor, în nici nu s-a preocupat pentru
— Care este „pulsul" extracţiei de cărbune ? prezent această operaţie e- cunoaşterea exactă a desfă­
— Fiind mereu printre oamenii abatajelor, observ fectuîndu-se manual, cu pro­ şurării lucrărilor, pentru gă­
că munca minerilor este abnegantă, rodnică. Se lucrează cedee primitive. Greutăţi a- sirea unor mijloace de im­
cu mult elan, brigăzile au nevoie permanent de tot mai trage după sine şi netermi- pulsionare a ritmului. La co­
multe „goale“. narea halei de tîmplărie, mai mandamentele instituite săp-
— Şi se asigură ? ales că peste puţin timp se tăfnînal trebuie Să participe
— Da. Compartimentul de deservire a abatajelor a va mări considerabil numă­ nu numai responsabilul cu
fost întărit atît cu forţe umane, cît şi materiale. Este asi­ rul vagoanelor de seînduri investiţiile, ci şi Comitetul da
gurată şi asistenţa tehnică în toate schimburile de lucru. care trebuie reparate. Sînt partid, conducerea ynităţii.
— Prin cine ? multe, deci, consecinţele pe Apoi, prezenţa pe • -şantier
— Maiştri mineri şi maiştri mecanici, prin ingineri. care le va suporta beneficia­ doar a dirigintelui nu e su­
Sîntem repartizaţi pe schimburi, ne aflăm în abataje rul din cauza nerespectării ficientă. Beneficiarul nu tre­
lîngă mineri pentru a-i ajuta concret şi operativ cînd au sarcinilor de către construc­ buie să aştepte trecerea tim­
nevoie. Şi rezultatele sînt bune. Ieri în schimbul în care tor. Dar... pului pentru ca apoi să po­
lucrez eu s-au obţinut 337 de vagoneţi cu cărbune, faţă de — Concret, care sînt greu­ zeze în victimă, ci este nece­
320 cît era preliminat. Şi cu o zi în urmă am dat cărbu­ tăţile de care se izbeşte con­ sar să se zbată, la propriu,
ne peste plan. Şi mal e ceva... structorul la aceste lucrări ? pentru intensificarea ritmu­
— Ce anume ? — Lipsa forţei de muncă... lui de exeeuţie.
— Minerii vin cu propuneri valoroase de îmbună­ — In ce meserii ? Pe de altă parte, construc­
tăţire a muncii. Nu aşteaptă ca măsurile să ,,curgă" de — Zidari, instalatori... Pre­ torul n-a făcut totul pentru
sus. De fapt, ei sînt cei mal specialişti în problemele ac­ cis nu cunoaştem. respectarea termenelor stabi­
tivităţii miner'eşti. Cunosc fiecare colţişor al locului de — Dumneavoastră cum lite la obiectivele respective.
muncă, ştiu de ce au nevoie, ce le trebitie. i-aţi ajutat pe constructori ? Faptul că nici n-a adus la
M. LIVEZEANU — I-am sprijinit cu elevii cunoştinţa oamenilor săi greu­
ucenici la unele munci ne­ tăţile care există în execu­
In laborator, Însoţite de calificate. N-am putut să le tarea lucrărilor, pentru a-i
paraturft adeovattt, lecţiile de dăm meseriaşi, pentru că antrena la căutarea unor so­
nici noi nu avem oameni su­ luţii — aşa cum e democra­
fizică susţinute de prof. Ioan
Facem totul pentru economisiree resurselor Cioara, la clasa a X-a a Şco­ ficienţi pentru procesul de tic şl bine să se procedeze —■
producţie.
este elocvent în acest sens.
lii generale Vaţa de Jos, slnt
Am continuat investigaţii­
deosebit de interesante şl a- le printre constructorii I.G.S. Este necesar, evident, ea atît
constructorul, cît şi benefi­
tractlve. Hunedoara. Am stat de vor­ ciarul să-şl analizeze maf
energetice! Combatem cu fermitate risipa! Foto : VIRGIL ONOIU bă cu foarte mulţi oameni : profund activitatea, pentru
Daniel Ţîţu, ioan Latba, Ioan
ca obiectivele să poată fi ter­
Cîţ — betonişti, Tudor Poli-
fronie — şef echipă zidari, minate, totuşi, la timpul pla­
Vasile Dumitraş şi Cornel nificat.
Acţionăm stăruitor Sînt tractoare care fie că tru foarte multe blocuri la Este bine să ştim
funcţionează sau nu pierd
care becurile ard toată
pe la hollendere cantităţi noaptea pe casa scării. E- Sînt necesare actions energice şi permanente
pentru evitarea însemnate de motorină. xistă acele relee automate £3 Prin montarea întrerupătoarelor automate la scă­
mai la toate scările, dar
Hotărîrea Comitetului E- cînd se defectează, asocia­
xecutiv al C.C. al P.C.R. rile blocurilor se pot economisi 2,64 kWh pe noapte şi
ţia de locatari neglijează
risipei în legătură cu dezvoltarea să le repare. scară, intr-o lună la o scară se economisesc 79 kWh. 10
energeticii şi măsurile de scări ar asigura într-o iună o economie de electricitate cu pentru ameliorarea pajiştilor naturale
Ne nemulţumeşte întotdea­
economisire a combustibi­ una, şl pe bună dreptate, care se pot produce 1,2 tone oţel electric.
(Urmare din pag. 1)
lilor şl energiei electrice, faptul de a nu avea în E Dacă valoarea produselor petroliere folosite în Creşterea producţiei de ma­
ne dă un şi mâi mare im­ apartamentele noastre, în­ să verde şi fînuri pe pajişti­ afară de aceasta, s-au efectu­ comun» (Veţel, Dobra etc.)
at lucrări de îmbunătăţire
Analiza pe care am fă- călzite central, suficientă fabricarea benzinei este de sută la sută, în cazul fabri­ suprafeţe mari de pajişti
cut-o recent scoate în re­ bold de a gospodări mai căldură. Dar se vede că cării unor produse chimice valoarea lor creşte specta­ le naturale — resursa cea în complex pe 1 760 ha în continuă să fie invadate real­
lief faptul că în cele 11 bine şi a folosi mai raţi- nu trebuie să rămînem In­ culos : mai importantă şi ieftină de localităţile Rîu Alb, Sălciva, mente de mărâcinişuri şi ar­
luni de activitate intensă, nal combustibilul şl ener­ nutreţuri — reprezintă o con­ Vaidei, Batiz, Băieşti, Orăş- boreturi. Cu toate că s-a ih-
am reuşit să reducem con­ gia electrică. diferenţi nici atunci cînd — cu 1070 la sută la fabricarea policlorurii de vinii diţie de primă însemnătate tioara de Sus, Peştişu M«re dicat să fie repartizate sar­
sumul de motorină cu centrala termică furnizea­ — cu 1260 ia sută în cazul cauciucului sintetic pentru dezvoltarea sectorului şi Buituri, producţia păşuni­ cini concrete de curăţare
11 000 litri faţă de norma ză căldură în totală necon- — cu 1450 la sută în cazul polietilenei zootehnic. In acest sens, pro­ lor respective putînd să pentru creseătorii d» animale
planificată. Cum am ac­ cordanţă cu temperatura de — cu 16 500 la sută la fabricarea confecţiilor din gramul judeţean de dezvol­ crească aStfel de cel puţin şi locuitorii satelor, consiliile
ţionat ? Mai întîi am cău­ În flecare locuinţă tare a zootehniei a prevăzut 2—4 ori. populare nti ău urmărit mb-
tat să eliminăm deplasări­ afară. Furnizarea fără jus­ fibre chimice. sarcini de mare răspundere Pentru anul viitor se pre­ dul cum se îndeplinesc obli­
le inutile. In ce a constat tificare a căldurii în ase­ pentru organele şi organiza­ vede efectuarea unui volum gaţiile stabilite. Intr-o ase­
acest lucru ? In colaborare există rezerve menea situaţie se face cu 0 Frînarea bruscă şi repetată a autovehiculelor j ţiile de partid, consiliile de lucrări finanţate de 2,5 menea situaţie apare cu to­
cu conducerile C.A.P. am consumarea unui combus­ conduce la creşterea consumului de benzină cu 15 — 20 populare comunale, conduce­ ori mai mare decît cel în­ tul nejustificatâ cererea u-
creat fronturi largi de lu­ tibil foarte preţios la cen­ Ia sută la fiecare sută de km parcurşi. rile unităţilor agricole şi făptuit în acest an, ceea Ce nor consilii populare comu­
cru mecanizatorilor, evitînd (Urmare din pag. 1) tralele termice din munici­ toţi locuitorii comunelor. va da posibilitatea să se ob­ nale de a li se repartiza su­
Analiza situaţiei producţiei
ţină un spor suplimentar de
prafeţe suplimentare de pă­
deplasările în gol de la actuale a pajiştilor naturale circa 130 000 tone masă ver­
meu am văzut că Intr-a­ piul Deva. şuni. Conducerile unităţilor
o parcelă la alta. Pe lin­ devăr aşa este. Ce altce­ Iată deci că şi în postu­ evidenţiază o serie de aspec­ de. agricole din raza consiliilor
gă acest fapt un alt as­ va dacă nu risipă înseam­ ra de cetăţeni avem atîtea te care îndeamnă la serioase O acţiune cu efecte econo­ intercooperatiste Hunedoara,
reflecţii pe toţi factorii răs­
pect care a concurat şt nă cînd pe casa scărilor posibilităţi să combatem ri­ punzători de soarta îndepli­ mice deosebite este înfiin­ lila, Orăştie etc. trebuie Să
ţarea de pajişti semănate,
înţeleagă şi să nu aştepte ca
concură la economisirea de becurile ard toată noaptea sipa de combustibil şi cu­ nirii indicatorilor de plan care se va efectua pe 250 ha, âsemênea lucrări să se facă
indiferent dacă circulă ci­
combustibil este evitarea neva pe scări sau nu 7 Şi rent electric şi avem da­ stabiliţi pentru sectorul zoo­ în afara celor 142 existente. cu plată, 'ci ele să sfe reali­
scurgerilor de carburanţi. am văzut în cartierul nos­ toria s-o facem. tehnic. Este ştiut că o bună Pe suprafeţele respective se zeze prin contribuţia locui­
parte din păşuni se află în vor obţine producţii de cel torilor, a crescătorilor de â-
administraţia Oficiului jude­ puţin 25 000 kg masă verde nimalè. Pentru anul viitor
ţean de îmbunătăţire şi ex­ la hectar. s-au prevăzut să fie efectu­
Din datele centralizate re­
ate lucrări de îmbunătăţire
Preocupări susţinute, diversificate, ploatare a pajiştilor Deva. iese că în aefest ah, îndeo­ brin contribuţia cetăţenilor
Din dialogul purtat cu di­
rectorul unităţii, ing. Eugen sebi în primăvară, s-au fă­ pe 30 000 ha păşuni şi fîheţe,
Cernelea, am desprins acţi­ cut lucrări de curăţare prin iar defrişări se Vor faCe pe
pentru diminuarea sub orice formă unile cu eficienţă ridicată contribuţia cetăţenilor pe a- mai mult de 800 ha. Rbali-
proape 20 000 hectare. Re­
iniţiate în vederea valorifi­
zareà sarcinilor stabilite o-
cării potenţialului productiv zultatul nu este însă cel bligă consiliile poprilare să
al pajiştilor. Astfel, ca ur­ scontat deoarece în unele iniţieze de pe afeturi măsuri
a consumurilor de energie electrică mare a acţiunilor întreprin­ comune lucrările s-au fă'cut energice de mobilizare a lo­
se, care au fost finanţate de
cu superficialitate. O proble­
cuitorilor satelor la aplicâ-
stat în 1973, s-a realizat Un mă acută cu care sînt con­ rea programelor de măsuri
(Urmare din pag. 1) hldrocentrala ce se constru­ trică al termocentralei Min­ spor de peste 70 000 tone fruntaţi locuitorii comune­ adoptate pentru ridicarea
ieşte pe Mureş, în apropie­ tia va fi redus an de an cu masă verde — reprezentînd lor — dealtfel o obligaţie de
de răcire a condensatorilor, re de termocentrala Mintia ? 8 500 000 kWh, pe care-1 va echivalentul a mai mult de prim ordin prevăzută în Le­ producţiei de masă verde şi
fînuri. Inţelegînd că fina­
în locui aburului, proces teh­ — Microhidrocentrala, ca­ livra microhidrocentrala. De 60 000 hi lapte — faţă de gea privihd organizarea pro­ lizarea acţiunilbr de amelio­
nologic cu eficienţă de 1540 re va avea o putere Insta­ notat că ea va valorifica e- producţia din anul precedent. ducerii şi folosirii raţionale rare a pajiştilor nu este b
tone combustibil convenţio­ lată de 1,4 MW, vine în în- nergia apei de răcire de la In cea mai mare parte, creş­ a resurselor de nutreţuri — sarcină facultativă, organiza­
nal economisit într-un an. tîmpinarea recentei hotărîri termocentrală, înainte de re­ terea s-a înregistrat pe sea­ este defrişarea vegetaţiei ţiile de pârtiei, consiliile
Şi încă o acţiune, aplicabi­ a partidului nostru privind întoarcerea în sursă. Ne ma fertilizării unei supra­ lemnoase nefolositoare de pe populare comunale şi con­
lă de anul viitor : funcţio­ valorificarea potenţialului hi­ preocupă însă şi alte măsuri feţe de aproape 11000 ha toate pajiştile, care în jude­ ducerile unităţilor agricole au
narea cu un singur transfor­ droenergetic al ţării. Con­ privind mai buna utilizare păşuni. Rezultate bune s-au ţul nostru însumează peste datoria de căpetenie să or­
mator de servicii proprii ge­ structorii dau zor la ea, o a energiei electrice şi a com­ obţinut la fertilizări în co­ 20 000 ha. Dacă în comunele ganizeze acţiuni do masă îh
nerale, al doilea fiind men­ parte din utilaj a şi sosit bustibilului în întreprinde­ munele Beriu, Sîntămăria- Sarmizegetusa şi Sîntămăria- fiecare localitate, în scopul
ţinut în rezervă caldă şi a- şi din trimestrul Ii al anu­ rea noastră, a economisirii Orlea, Lăpugiu de Jos, Geoâ- Orlea, organizaţiile de partid punerii depline în valoare a
dueînd economii anuale de lui viitor, cînd va fi pusă în pe toate căile a resurselor DI REC TOR UI. : Am să tp pccl epsesfc aspru. De ce ţlS becu! giu şi altele, unde s-au ad­ şi consiliile populare S-au potenţialului de producţie k
1 038 000 kWh. funcţiune, consumul propriu energetice, în scopul general ăla aprins in atelier ziua-n ami aza mare ? ministrat îngrăşăminte chi­ preocupat de materializarea păşunilor şi fîneţelor natu­
— Ce se aude cu mlcro- tehnologic da energia elec­ al economiei naţionale. mice pe cîte 220—700 ha. In acţiunii respective, în alte rale.