Page 57 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toate tarile, unifl-va !
Semnarea Declaraţiei comune cu privire la vizita

în Republica Socialistă România a delegaţiei

Partidului African al Independenţei din

Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde

Vineri, 16 noiembrie, a avut La solemnitatea semnării Ilie Verdeţ, Maxim Berghi-
loc semnarea Declaraţiei co­ au fost de faţă membrii de­ anu, Petre Lupu, Dumitru
mune cu privire la vizita în legaţiei Partidului African al Popescu, Constantin Băbălău,
■Republica Socialistă România Independenţei din Guineea— Cornel Burtică, Miron Con-
a delegaţiei Partidului Afri­ Bissau şi Insulele Capului stantinescu, Mihai Gere, Ion
can al Independenţei din Verde, tovarăşii Jose de Fi- Ioniţă, Ştefan Andrei, gene-
Guineea—Bissau şi Insulele gueiredo Araujo, membru al ral-colonel Ion Coman, mem­
Capului Verde, condusă de Comitetului Executiv al bru al C.C. al P.C.R., şef de
tovarăşul Aristides Pereira, PAIGC, ministru de stat în­ secţie la C.C. al P.C.R., Con­
secretar general al PAIGC. sărcinat cu- problemele Se­ stantin Vasiliu, adjunct de
Declaraţia comună a fost cretariatului General al Gu­ şef de secţie la C.C. al P.C.R.
semnată de tovarăşul Nicolae vernului, dr. Fidelis Almada, După semnarea Declaraţiei
Ceauşescu, secretar general membru al Consiliului Supe­ comune, tovarăşii Nicolae
ANUL XXV Nr. 5 864 SIMBÄTÄ 17 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI ?» 30 BANI al Partidului Comunist Ro­ rior al P^IGC, ministru al Ceauşescu şi Aristides Perei-
mân, şi de tovarăşul Aristi­ justiţiei şi, populaţiei. ra s-au felicitat călduros, îm-
des Pereira, secretar general
Au luat parte, de aseme­
al Partidului African al In­ nea, tovarăşii Manea Mă- brăţişîndu-se prieteneşte.
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu
dependenţei din Guineea—
Cuvîntarea tovarăşului Bissau şi Insulele Capului nescu, pjiul Niculescu-Mizil, şi Aristides Pereira au rostit
Gheorghe Pană, Virgil Trofin,
scurte alocuţiuni.
Verde.
1
NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntul tovarăşului Cuvintul tovarăşului
Nicolae Ceauşescu Aristides Pereira

la Consfătuirea de la C.C. al P.C.R. cu primii secretari , Dragi tovarăşi, Stimate tovarăşe Ceauşescu,
Dragă tovarăşe Pereira,
Stimaţi tovarăşi,
Ajunşi la capătul vizitei noastre in Româ­
Semnarea Declaraţiei comune între Parti­
şi secretarii pentru problemele organizatorice dul Comunist Român şi Partidul African al nia, aş dori în numele delegaţiei mele să
exprim aici întreaga noastră recunoştinţă şi
Independenţei din Guineea—Bissau şi Insu­
întreaga noastră gratitudine pentru modul
lele Capului Verde reprezintă un moment
important în relaţiile dintre partidele şi sta­ cordial şi amical în care am fost primiţi în
ai comitetelor judeţene de partid pe care o semnăm. Este însă prima Decla­ pentru modul în care s-au desfăşurat toate
frumoasa dumneavoastră ţară, precum şi
tele noastre. Este de fapt a doua Declaraţie
convorbirile noastre, care dovedesc întreaga
raţie pe care o adoptăm în comun după pro­
clamarea ca stat a Republicii Guineea—Bis­ t noastră comunitate de opţiuni şi de puncte
de vedere. Astfel, am ajuns la semnarea
sau. Această Declaraţie, semnată de secre­
şi ai municipiului Bucureşti tarii generali ai celor două partide, repre­ acestui document a cărui importanţă a fost
bine
de
subliniată
tovarăşul
de
atît
zintă un document care pune pe baze noi
Ceauşescu. Noi sîntem foarte conştienţi de
şi relaţiile dintre statele noastre. Dealtfel,
în cadrul acestei Declaraţii se arată că între însemnătatea acestui document de importan­
România şi Republica Guineea—Bissau se ţă istorică în această fază a luptei noastre
Stimaţi tovarăşi, capacităţilor de producţie negative. Aceeaşi constatare cealaltă. In asemenea cazuri, ganizării controlului şi acor­ vor stabili relaţii diplomatice la nivel de după proclamarea statului.
planificate. Şi alte comitete este valabilă şi pentru Co­ este clar că deficienţele în dării ajutorului necesar în­ ambasadă, In această Declaraţie, pe lîngă Noi ştim că acest document va contribui
Scopul acestei consfătuiri judeţene şi organizaţii de mitetul judeţean Hunedoara realizarea producţiei agricole deplinirii hotărîrilor, faptului
este de a analiza felul In partid au în această privinţă şi organizaţiile de partid din nu pot fi puse pe seama con- că nu acordă atenţia cores­ (Continuare In pag. a 3-a)
care comitetele judeţene, or­ rezultate bune, despre care Valea Jiului, care nu au in­ diţiunilor climatice, ci pe punzătoare repartizării forţe­ (Continuare in pag. a 3-a)
ganele şi organizaţiile de s-a vorbit aici. In toate ju­ tervenit pentru lichidarea u- seama proastei organizări a lor în sectoarele hotărîtoare
partid îşi îndeplinesc rolul deţele există unităţi econo­ nor lipsuri serioase manifes­ muncii, a deficienţelor în ale activităţii, promovării şi
de a organiza şi uni efortu­ mice care au realizat sarci­ tate în acest important sec­ conducerea activităţii de că­ pregătirii cadrelor.
rile maselor largi populare nile planului pe trei ani, ob- tor economic în ce priveşte, tre organele agricole şi, bi­ recunoaştem PARTIDUL UE CHEAMĂ SĂ DEZVOLTĂM POTENŢIALUL
In vederea îndeplinirii hotă- ţinînd un avans Important. în special, organizarea pro­ neînţeles, de către organiza­ Trebuie să
rîrilor de partid şi de stat. Din tot ceea ce s-a spus ducţiei şi a muncii. ţiile de partid. Se ştie că în deschis că, pornind de la
Discuţiile din consfătuirea aici, se desprind concluzii Nu vreau să se înţeleagă domeniul agriculturii comite­ rezultatele bune pe care le
de astăzi au evidenţiat fap­ pozitive în legătură cu ex­ că ministerele respective nu tele judeţene de partid au obţinem într-o serie de do­ EMER6ETIC, SĂ GOSPODĂRIM RAŢIONAL
tul îmbucurător că organiza­ perienţa acumulată, cu felul au deficienţe. Despre aceste răspunderea nemijlocită asu­ menii, de la creşterea în
ţiile de partid au reuşit să în care au acţionat şi acţio­ probleme am avut discuţii pra întregii activităţi de pe ritm înalt a economiei noas­
obţină rezultate pozitive în nează organizaţiile de partid foarte serioase cu aproape teritoriul lor. Ele nu pot să tre, şi-a făcut loc o anumi­ COMBUSTIBILII Şl ENERGIA ELECTRICĂ!
munca lor, că a crescut ro­ pentru înfăptuirea în practi­ toate conducerile ministere­ se mulţumească de a arăta tă stare de automulţumire.
lul lor în toate domeniile că a sarcinilor ce le revin. lor, la care au participat şi cu degetul spre Ministerul Ca urmare, sînt trecute cu
vieţii sociale. Au fost luate Sper că această experienţă directorii întreprinderilor. A- Agriculturii. Cum se poate vederea, nu se acordă aten­
multe măsuri bune In ve'de- va constitui un obiect de cum nu doresc însă să vor­ oare ca în judeţul Timiş u- ţia cuvenită unor fenomene Răspunsul nostru trebuie să fie:
rea realizării hotărîrilor Con­ studiu pentru toate organi­ besc despre ministere. Vreau nele întreprinderi agricole de negative, se manifestă o a-
gresului al X-lea şi Confe­ zaţiile de partid. In felul a- să mă refer la munca orga­ stat să obţină producţii mai numită slăbire a exigenţei, a
rinţei Naţionale ale partidu­ cesta, consfătuirea va fi de nizaţiilor de partid, la ceea mici decît cooperativele, cînd spiritului de răspundere, a Facem totul pentru economisirea resurselor
lui ; ca rezultat al acestor un real folos atît In genera­ ce trebuia şi trebuie să facă este cunoscut că ele au dis­ disciplinei. Or, exigenţa şi
măsuri, al activităţii oame­ lizarea a ceea ce s-a dove­ organizaţiile de partid. Tre­ pus, şi în acest an, de mai disciplina sînt cerinţe esen­
nilor muncii, sarcinile de dit pozitiv în activitatea or­ buie înţeles că problemele multe îngrăşăminte şi de o ţiale în întreaga activitate
plan pe zece luni ale aces­ ganizaţiilor noastre de partid, îndeplinirii planului sînt mecanizare mai bună decît de partid şi de stat, în ori­ energetice! Combatem cu fermitate risipa!
tui an au fost realizate cu cît şi în evitarea neajunsuri­ probleme principale, de ba­ cooperativele agricole ? Este care domeniu de activitate. E- \
o depăşire de circa un mili­ lor şi greşelilor care s-au ză, ale activităţii fiecărei or­ clar că depindea şi depinde xistă o anumită îngăduinţă
ard şi cinci sute milioane lei, manifestat. i ganizaţii de partid. Or, nu de fiecare organizaţie de faţă de lipsuri şi abateri. De­
producţia industrială cres- aş putea spune că organiza­ partid judeţeană, de activi­ altfel, chiar în şedinţa de
cînd, faţă de 1972, într-un Pe baza rezultatelor de pî- ţia de partid Hunedoara a tatea pentru unirea efortu­ astăzi, s-au manifestat ase­ Împreună cu Reducem cu cel puţin i
ritm de 15 la sută. nă acum putem aprecia că studiat temeinic problemele rilor tutut-or lucrătorilor din menea atitudini. Unii tovarăşi cetăţenii vom
organizaţiile de partid des­
S-au obţinut o serie de re­ făşoară o muncă eficientă, şi a acţionat cum trebuia agricultură, obţinerea unor au încercat să demonstreze
zultate pozitive şi în agri- pentru a asigura desfăşura­ rezultate bune în executarea că au făcut totul, iar cauze­ economisi însemnate j | 10 la sută consumul
:
dultură, cu toate că în acest cu bune rezultate, pentru u- rea în bune condiţiunr a ac­ lucrărilor agribole, în pro-' le lipsurilor trebuie căutate 1 I
oamenilor
eforturilor
nirea
an au existat condiţii clima­ tivităţii miniere. O lipsă se­ ducţie. în altă parte, nu la cei vi­ resurse energetice j j
tice nefavorabile. Aceste re­ muncii In vederea îndeplini­ rioasă a comitetelor judeţene Există o serie de neajun­ novaţi de ele. Este clar că de combustibili
zultate demonstrează mai cu rii cu succes a sarcinilor Hunedoara şi Braşov este a- suri şi în alte domenii ale îngăduinţa. încercările de
seamă rezervele mari pe ca­ privind dezvoltarea economi- ceea că nu au supus unei dis­ activităţii organelor de partid, justificare a lipsurilor şi a- Colectivele de muncă I Hotărîrea Comitetului E- rea maşinilor şi utilajelor, j
re le avem în această impor­ co-socială a ţării. Ele joacă cuţii aprofundate problemele cum sînt cele privind solu­ baterilor nu sînt de natură din cadrul întreprinderii \ xecutiv al C.C. al P.C.R. la întreţinerea culturilor, la ;
rolul de forţă politică con­
tantă ramură a economiei ducătoare în toate domeniile — cu organizaţiile de partid, ţionarea unui şir de proble­ să ajute la înlăturarea rapi­ judeţene de gospodărie j în legătură cu dezvoltarea transportul produselor etc. ;
naţionale, faptul că lipsurile de activitate, înfăptuind ne­ cu membrii de partid, cu oa­ me legate de ridicarea nive­ dă a acestora, la unirea e- comunală şi locativă De- j energeticii şi măsurile de Pornind de la acest aspect, [
manifestate nu pot fi puse abătut politica elaborată de menii muncii — pentru a pu­ lului de trai al oamenilor forturilor maselor largi popu­ va au primit cu responsabi- Ş economisire a combustibi­ am solicitat ing. Marina j
în întregime pe seama con­ Congresul al X-lea al parti­ tea cunoaşte bine realităţile muncii. Nu pot trece cu ve­ lare, în frunte cu comuniştii, litate muncitorească Hotă- j lilor şi energiei electrice Solomon, secretarul orga- !
diţiilor climatice. şi trage concluziile cele mai pentru înfăptuirea în bune rîrea Comitetului Execu- j a fost elaborată, aşa cum de nizaţiei de partid pe în- ;
dului. corespunzătoare. derea faptul că multe comi­ tiv al C.C. al P.C.R. în j
S-au obţinut succese în Dar, pornind de la aceas­ tete judeţene nu realizează condiţiuni a marilor obiecti­ fapt se şi subliniază în treprindere, să ne spună I
realizarea unor ' indicatori ca­ tă apreciere, de la constata­ Am vorbit cu alte prile­ nici în acest an construcţii­ ve ale construcţiei socialiste. legătură cu dezvoltarea j documentul dat publicităţii care este preocuparea co- i
energeticii şi măsurile de j
litativi — mă refer la creş­ rea rezultatelor bune, nu pu­ juri — s-au luat dealtfel şi le de cămine pentru tineret Mă aşteptam ca, în consfă­ economisire a combusti- j „...pornind de la însem­ lectivului de salariaţi pen- ;
terea productivităţii muncii, tem trece peste unele lip­ măsuri speciale în acest sens planificate, în pofida faptu­ tuire, să se vorbească într-un nătatea asigurării resurse­ tru reducerea consumului j
la reducerea cheltuielilor ma­ suri, neajunsuri şi greşeli ■— despre lipsurile în activi­ lui că fiecare judeţ ridică spirit mai critic, să apară şi bililor şi energiei electri- j lor energetice pentru rea­ de combustibili.
teriale de producţie şi alte­ manifestate în munca unor tatea întreprinderii de utilaj continuu problema spaţiilor luări de poziţii autocritice ce. I lizarea integrală a progra­ — Sincer vorbind, pînă I
le. De asemenea, deşi planul organizaţii de partid. Nu am chimic din Ploieşti. Consider necesare pentru cazarea ti­ mai ferme faţă de lipsurile Se înţelege că noi, cei j melor de dezvoltare econo­ acum nu ne-am gîndit că ţ
de export nu a fost realizat proceda ca adevăraţi comu­ că exemplele date sînt destul neretului. S-au pus la dis­ proprii. Cîţiva tovarăşi au care asigurăm populaţiei j mică şi socială a ţării, s-ar putea realiza şi la noi ■;
in întregime, creşterile obţi­ nişti dacă ne-am mulţumi cu de elocvente; ele demon­ poziţie mijloacele financiare făcut, destul de timid, refe­ din municipiul nostru încăl- ; creşterea eficienţei econo­ economii din raţionalizarea :
strează că unele organizaţii
nute pe aceste zece luni sînt rezultatele obţinute pînă a- de partid nu acordă atenţia şi materiale necesare — in­ riri critice şi, mai timid, au­ zirea apartamentelor, apă i mice în toate sectoarele de consumului de combusti- I
destul de mari în raport cu cum şi nu am face o ana­ cuvenită şi nu acţionează cu clusiv fonduri suplimentare tocritice. Aceasta dovedeşte caldă, transportul cu au- j activitate şi ridicarea nive­ bili. Deşi nu ne-am preo- I
perioada corespunzătoare a liză temeinică a muncii, pen­ fermitate pentru soluţionarea — dar nu s-au luat măsuri­ o anumită tocire a spiritului tobuze etc., trebuie să ; lului de trai al poporu­ cupat în mod susţinut de \
anului 1972. tru a trage învăţăminte din unor probleme importante le corespunzătoare pentru critic şi autocritic în munca fim şi cei dinţii care ac- j lui...“ strîngerea „ventilelor" — j
S-au obţinut, de asemenea, lipsuri şi neajunsuri. care apar în procesul com­ realizarea căminelor. Nici în unor organizaţii de partid. ţionează pentru economi- j întreprinderea de sere din ca să spun aşa — produ- :
rezultate bune pe calea ri­ Practica demonstrează — plex al dezvoltării impetuoa­ ce priveşte creşele, căminele Această stare de lucruri tre­ sirea resurselor energeti- j Sin tandrei este un mare cătoare de risipă, totuşi |
dicării nivelului de trai, ma­ şi discuţiile purtate aici, de se a economiei noastre na­ de copii şi — în unele ju­ buie să ne atragă foarte se­ consumator de combusti­ am realizat unele econo- i
terial şi spiritual, al tuturor asemenea, — că nu toate or­ ţionale. S-a văzut, în cazul deţe — locuinţele, prevede­ rios atenţia întrucît ea poa­ Irig. ION MUNTEANU bili, pe care îi utilizează
oamenilor muncii. director adjunct al în asigurarea unei tempe­ Convorbire realizată do!
ganizaţiile de partid acordă Hunedoarei, că nu ceva ex­ rile nu se realizează în în­ te reprezenta un pericol pen­ I.J.G.C.L. Deva
Nu doresc să mă opresc a- atenţia corespunzătoare pro­ traordinar a determinat li­ tregime. Soluţionarea acestor tru activitatea noastră ! Sîn- raturi optime de dezvolta­ N. PANAITESCU
cum la problemele îndeplini­ blemelor concrete ale înfăp­ chidarea neajunsurilor, ci probleme depinde de fiecare tem o organizaţie revoluţio­ re a legumelor pe care le
rii planului, la problemele tuirii planului cincinal. Une­ faptul că s-au discutat pro­ judeţ ; nimeni nu va putea nară, trebuie să tindem în­ (Continuare in pag. a 3-a) cultivă, pentru funcţiona­ (Continuare în pag. a 3-a) [
activităţii economice genera­ le se limitează de multe ori blemele cu masele largi de veni să soluţioneze aceste totdeauna spre o analiză exi­
le ; la sfirşitul lunii vom a- la măsuri şi îndrumări gene­ oameni ai muncii, că solu­ probleme în locul organizaţi­ gentă a muncii noastre. Tre­
vea o plenară a Comitetu­ rale, lăsînd ca întreprinderi­ ţiile adoptate au fost supuse ei de partid respective! buie să privim totdeauna în /
lui Central în care vom ana­ le, unităţile economice să so­ aprobării maselor. Pe aceas­ Se poate spune deci că pe spirit critic ceea ce am .în­ -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------^
liza pe larg atît realizarea luţioneze singure problemele tă bază s-au luat măsuri or­ lîngă rezultatele bune — aş făptuit — fireşte nu în sen­
planului, cît şi sarcinile anu­ complexe care apar în ca­ ganizatorice şi s-a obţinut, putea spune unele deosebit sul de a nega realizările, ci
lui viitor. Menţionez unele drul activităţii lor. Nu în în prima săptâmînă chiar, un de bune — obţinute în reali­ de a desprinde învăţăminte Secţia de transport auto Haţeg a îndeplinit
realizări economice pentru a suficientă măsură sînt stu­ spor de 35 000 de tone cărbu­ zarea planului în industrie, pentru activitatea viitoare.
sublinia că activitatea orga­ diate problemele apărute în ne faţă de media săptămîni- există o serie de lacune foar­ Cu atît mai mult trebuie să
nizaţiilor judeţene, a celor­ procesul realizării planului, lor anterioare. Socotind că te- serioase in activitatea ju­ facem aceasta cînd în mun­ planul pe primii trei ani ai cincinalului
lalte organizaţii de partid s-a nu întotdeauna se acţionează am fi avut asemenea rezul­ deţelor, rămîneri în urmă că se manifestă lipsuri şi
axat pe problemele principa­ cu fermitate pentru lichida­ tate pe toată perioada aces­ într-o serie de domenii, care greşeli. Analiza critică este Inginerul George Valea, ca la începutul acestei luni nerea şi exploatarea raţio­
le — şi anume îndeplinirea rea unor greutăţi şi neajun­ tui an, aceasta ar fi însem­ umbresc într-un anumit sens o obligaţie pentru fiecare or­ şeful S.T.A. Haţeg, ne-a să realizeze sarcinile de nală, pe trei schimburi, a
programului de dezvoltare e- suri ce împiedică înfăptuirea nat o producţie suplimenta­ rezultatele din alte sectoare ganizaţie, pentru fiecare ac­ comunicat ieri că unitatea plan pe primii trei ani ai parcului auto, care şi-a
conomico-socială a ţării. Este sarcinilor de plan. In cadrul ră de 1 500 000 tone cărbune. de activitate. Aceasta arată tivist de partid. Pînă la ur­ pe care o conduce şi-a cincinalului, la toţi indica­ sporit coeficientul de utili­
îmbucurător că 15 judeţe au întîlnirilor cu activele unor Sînt lipsuri serioase şi în că nu întotdeauna organele mă acesta este un criteriu realizat sarcinile de plan torii. Pînă la finele anu­ zare cu 3.7 şi 4,5 la sută,
realizat planul pe 3 ani, a- organizaţii judeţene de partid, înfăptuirea programului de de partid urmăresc consec­ de apreciere a maturităţii ac­ pe primii trei ani ai cin­ lui, se vor realiza supli­ creşterea productivităţii
sigurîndu-şi un avans care pe care le-am avut în cursul creştere a producţiei agrico­ vent mersul înainte, pe toa­ tiviştilor, a organizaţiilor cinalului. In anii 1971 şi mentar 9 milioane tone ki­ muncii cu 2.5 la sută. De
le creează condiţii pentru ultimelor vizite în ţară, le, atît vegetale, cît şi ani­ te fronturile, în mod uni­ de partid. Cred că nu mai 1972, colectivul de aici şi-a lometri convenţionali şi 6 asemenea, au acţionat cu
îndeplinirea angajamentelor m-am referit la aceste ne­ male. In acest an, lipsurile form, al activităţii pentru este necesar să subliniez că îndeplinit planul de pro­ milioane tone kilometrice, bune rezultate măsurile
luate în vederea realizării ajunsuri. existente în activitatea unor realizarea programului stabi­ critica şi autocritica consti­ ducţie la toţi indicatorii în echivalînd cu o producţie tehnico-economice şi orga­
cincinalului înainte de ter­ In discuţiile de astăzi a întreprinderi de stat şi coo­ lit de Congresul al X-lea. A- tuie una din metodele im­ cîte 11 luni, acumulînd globală de 7 853 000 lei, nizatorice, iniţiativele mun­
men. * . reieşit că într-o serie de perative au ieşit mai puter­ ceasta demonstrează existen­ portante ale muncii de partid. două luni avans în marea respectiv cu 4 873 000 lei. citoreşti născute aici: „Pla­
Sînt, cred, demne de men­ mari întreprinderi au existat nic în evidenţă pentru că ţa unor manifestări de for­ Se poate spune că ea este o întrecere de realizare a Acest remarcabil succes nul fiecărei luni în 25 de
ţionat rezultatele obţinute de şi continuă să se menţină n-au mai fost compensate de malism, de birocratism în forţă motrice a mersului nos­ cincinalului înainte de ter­ zile“ şi „O zi pe lună cu
organizaţia de partid a Ca­ lipsuri serioase, iar organi­ condiţii climatice favorabile. activitatea unor organizaţii tru înainte. In orice caz este men, în cei doi ani situîn- are la bază un întreg com­ benzină economisită“. Toa­
pitalei. După cum aţi auzit zaţiile de partid respective Acolo unde s-a muncit bine, de partid care se mulţumesc metoda de a analiza realita­ du-se în primele rînduri plex de factori şi de mă­ te aceste măsuri, rezulta­
aici, ea a realizat planul pe nu au acţionat cu toată fer­ s-au obţinut producţii foarte cu măsuri generale, cu hotă- tea, de a descoperi lipsurile, suri : folosirea pe scară
3 ani cu două luni mai de­ mitatea pentru lichidarea lor. mari ; chiar în acelaşi judeţ, rîri şi şedinţe fără eficien­ de a asigura progresul. De ale colectivelor fruntaşe din largă a autovehiculelor de tele de pînă acum întăresc
vreme, obţinînd succese im­ M-aş referi, de exemplu, la între cooperative sau între­ ţă practică, şi nu acţionează aceea, trebuie să acţionăm cadrul I.T.A. Deva. Hotă- mare capacitate — îndeo­ certitudinea colectivului
portante în creşterea produc­ Uzinele de camioane din prinderi agricole de stat a- pentru cuprinderea şi orga­ pentru creşterea exigenţei în rîţi să obţină noi şi impor­ sebi a remorcilor —, al că­ S.T.A. Haţeg că va reali­
tivităţii muncii, reducerea Braşov, unde organizaţia de lăturate există importante nizarea concretă a tuturor analizarea activităţii noastre. tante succese, muncitorii, ror coeficient de utilizare za planul cincinal în pa­
cheltuielilor materiale, asigu­ partid, inclusiv comitetul ju­ deosebiri de recoltă, produc­ problemelor din sectoarele Trebuie să facem aceasta
rarea exportului, precum şi deţean nu au acţionat aşa ţiile obţinute fiind cîteodată lor de activitate. Lipsurile chiar dacă avem rezultate tehnicienii şi inginerii de a fost depăşit lunar cu 7 tru ani şi cinci luni, aşa
în punerea în producţie, în cum se cuvenea pentru lichi-. de două şi chiar de trei ori se datoresc şi neglijării de la S.T.A. Haţeg au reuşit pînă la 10 la sută, întreţi­ cum s-a angajat.
oondiţiuni relativ bune, a darea unor stări de lucruri mai mari la una decît la către unele organizaţii a or­ (Continuare in pao. a 2-a)
—
IN PAGINA A IV-A „TINERETUL „CINE ŞTIE, Jos indică cifra de 400 IN DOCUMENTARE VINZARI DIN FONDUL ample acţiuni de mancă
tone de fructe, de diver­
patriotică, la sortatul car­
Şl PRODUCŢIA" CIŞTIGA" se sortimente, expediate De curlnd, membrii sub- EXISTENT DE LOCUINŢE tofilor pentru cămara de
către beneficiari de co­ redacţiei pioniereşti „Tot AL STATULUI iarnă a municipiului. In
Filip,
Mihai
Nicolae
© LUCRĂRILE ADUNĂRII GENERALE A „Tineretul şi producţia" Panţa, Barbara ludt şi A- lectivul de muncă al cen­ înainte" din Hunedoara au In Deva a început în­ depozitul C.L.F. au mun­
trului respectiv condus de
cit cu hărnicie elevi de la
fost oaspeţii pionierilor şl
se Intitulează emisiunea lexandru Golgoţiu sînt ti­ Ioan Tudor. şcolarilor de Ia Şcoala cheierea de contracte de şcolile profesionale, şco­
O.N.U. prezentată, recent, pentru nerii muncitori de la Ter­ Aceasta constituie şi un generală din Zlaşti, ne cumpărare a unor apar­ lile generale, şcoala co­
• Criza de energie şi combustibil în lume. ÎN salariaţii de la Exploata­ mocentrala Mintia care, argument al bogăţiei per­ scrie pioniera Violeta tamente proprietate de mercială, liceul teoretic
stat de către foştii chi­
pădurile
din
într-una din zilele aces­
manente
Scurt. Cu acest prilej, mi­
rea minieră Paroşeni. E- tei săptămini, au ocupat noastre, pe care trebuie riaşi. Printre cei care au din Lupenl şi altele.
eii redactori au aflat de­
NUMEROASE ŢĂRI RESTRICŢII DE CON­ misiunea c realizată de primele patru locuri la doar să o stringent în spre unele acţiuni frumoa­ încheiat in ultimele zile
către tinerii Ilie Garaliu,
astfel de contracte pen­
Ioan Gheţa şl Maria Si-
se ale pionierilor gazde,
SUM ŞI MĂSURI DE MAJORÀRE A PRE­ monis şi cuprinde patru concursul „Cine ştie, ciş- panere ! despre clipele emoţionan­ tru apartamente în blocu­ VREMEA
tigă“ cu tema „Dezvolta­
rile de pe centru, cu ma­
rea energeticii româneşti“.
rubrici
:
„Curier
econo­
ŢURILOR mic", „Tineri cu care ne Pe lingă cîştigul obţinut MENIURI DIETETICE te ale depunerii legămin- gazine la parter, se nu­ Pentru 24 ore
mără cetăţenii Ioan Dljilş,
mîndrim", „Ei nu ne fac privind cunoştinţele in tulul sub drapelul patri­ Ioan Tîrnăveanu, Gheor­
ei şi al organizaţiei de
© REPREZENTANTUL PREŞEDINTELUI cinste" şi „Melodii ia a- domeniul energeticii ro­ pionieri, despre programul ghe Bernaţ, Ioan Borza, Vremea va fi instabilă,
dresă". Conţinutul emisiu­ mâneşti, tinerii muncitori Pentru a veni In întâm­ Ilie Chlrulescu, Mihai la-
CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI nii oglindeşte preocupa­ au fost şl beneficiarii u- pinarea satisfacerii cerin­ artistic prezentat pe sce­ cob şi alţii. cu cerul temporar noros.
cultural,
căminului
na
rea tinerilor pentru rea­ nor valoroase premii în ţelor abonaţilor suferinzi, despre acţiunile de muncă Local, vor cădea averse
S-A ÎNTÎLNIT CU MEMBRII SECRETA­ lizarea sarcinilor de pro­ obiecte. la cantina-restaurant nr. patriotică la înfrumuse­ de ploaie. Vintul va sufla
ducţie, interesul pentru 1, din Hunedoara, au fost ELEVII LA MUNCA moderat, cu intensificări
ţarea şcolii Şi strîngerea
RIATULUI COMITETULUI UNIUNII SO­ economii ia energie elec­ BOGATELE PĂDURI I introduse pe listele de bu­ recoltei. Cu acelaşi pri­ PATRIOTICĂ temporare, din vest şi nord-
trică şi combustibili, eli­ cate şl meniuri dietetice. lej, s-au spus frumoase vest. Temperaturile mi­
CIALISTE ARABE minarea unor deficienţe Un recent bilanţ întoc­ Doritorii pot fi serviţi zil­ legende din folclorul po­ Peste 1 500 de elevi din nime vor fi cuprinse In­
tre minus 2 şi 3 grade, iar
semnalate în rîndul orga­ mit la Centrul de fructe nic, preţurile fiind conve­ porului şi al judeţului şcolile municipiului Pe­ maximele Intre S şi S
9 CADRAN nizaţiilor U.T.C. de pădure din Vaţa de nabile. nostru. troşani au participat la grade.
V» J