Page 6 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 6
V -i¿Vi5A?í¿*lí zxsœm'imaiBaiiBSSwæBs^^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 851 ® VINERI 2_ NOIEMBRIE 1973
B5R5r¿yt^í5ít3SS«
WS&ŞMSMSQMi
Valorile
j&ytirap, cu înalte performanţe calitative |
materiale au
Moment emoţionant : de
curînd, elevii clasei a ll-a
REALIZAREA ÎNAINTE DE TERMEN fost salvate B, de la Liceul nr. 2 din
Deva, au trăit un eveni
Duminică seara la com ment deosebit - ne scrie
de pe
plexul alimentar
A SARCINILOR ANUALE DE EXPORT strada M. Kogălniceanu pioniera Gabriela Moraru.
din Deva a izbucnit un
incendiu la magazia de înconjuraţi de militari, ei au
primit, în anul celei de-a
IMPUNE FABRICAREA Şl LIVRAREA ambalaje şi alimente. în 25-a aniversări a întemeierii
ceputul de incendiu a fost
roşie
observat din timp şi, cu
cravata
organizaţiei,
sprijinul locatarilor din cu tricolor. Cu acelaşi pri
PROMPTĂ, DE CALITATE A PRODUSELOR fost stins, iar marfa pusă lej, le-au fost oferite ilus
blocurile A4, A7 şi CII, a
la loc bun. Merită eviden trate oglindind activitatea şi
ţiată curajoasa activitate specificul vieţii de militar,
depusă de Mircea Procopie, le-au fost prezentate fapte
încheierea bilanţului a- La toate unităţile au fost conducerii întreprinderii tre
nuăl la export în condiţii op create stocuri corespunzătoa buie soluţionate probleme Gh. Jurcă, Maria Suba, Ion de eroism spre care, în ca
time presupune luarea în re de cherestea, lemn de importante care condiţionea Căldare, Ion Lăpugeanu şi litate de pionieri, vor tinde
acest ultim trimestru a unor construcţie, lemn pentru ce ză hotărîtor încheierea anu alţii. Aceşti oameni cura
măsuri energice în toate în luloză, lăzi, mangal etc., ast lui în condiţii optime. joşi, cu găleţi, furtune şi şi el. La festivitate au parti
treprinderile. Acestea tre fel ca imediat ce se primesc — Intr-adevăr, trimestrul extinctoare, au stins şi lo cipat şi numeroşi părinţi.
buie să aibă drept consecin accepturile să putem efectua IV a început cu probleme calizat focul înainte de a
ţă intensificarea procesului livrările cu promptitudine. dificile — a arătat ing. Bu sosi pompierii.
de realizare şi livrare a pro Noi urmărim operativ pe fie jor Albu, director adjunct
duselor către beneficiarii èx- care beneficiar derularea ex al I.J.I.L. Cea mai impor C. AOANEI
tërrii, onorarea tuturor con portului, pentru a preînfîm- tantă dintre acestea este a- corespondent
tractelor înainte de termen pina eventualele dereglări. sigurarea unor comenzi şi
şi încasarea contravalorii După cum evoluează lucru contracte ferme. In acest
mărfurilor livrâtê înaintea rile şi avînd în vederé con scop, conducerea întreprinde
încheierii perioadei de plan, diţiile create, socotesc că rii, cu sprijinul direct al Co
precum şi amplificarea de vom îndeplini planul anual mitetului executiv al Consi Am poposit de curînd în mijlocul coo
păşirilor acumulate după cè de export cél tîrziu la 20 liului popular judeţean, este peratorilor din Ostrov. Ii ştiam de mult venit de la Braşov şi Miercurea Ciuc 232 le la redresarea efectivă,
le trei trimestre. decembrie. angajată în tratative cu în ca oameni harnici. tone din generaţia întîi. Aşa procedăm
Avînd la bază realizările Aceleaşi garanţii le-am treprinderile exportatoare, Cu vorbă pe cît de domoală pe atît de noi : schimbăm sămînţă la fiecare 3 ani
deosebite înregistrate pînă consemnat şi la „Vidra" O- îndeosebi „Mecanoexport“ şi chibzuită şi hotărîtă, preşedintele C.A.P. şi asta ni-e de mare folos. la ritmuri intense
acum — depăşirea cu 15,5 la răştie, unitate la care preve „Ilexim", în vederea per Ostrov, Cornel Lăpădătoni, mi-a relatat — Dar cu fasolea pe care-o cîntăreaţi
Sută a planului la total ex derile pe aceSt an reprezintă fectării comenzilor pentru cîteva fapte. Le însoţea cu cifre spuse femeilor ?
port şi livrarea suplimenta aproape dublul realizărilor piese mecanice, confecţii pe dinafară, dar contabila Livia Gulia Zîmbeşte şi din nou îşi freacă mîinile:
ră pe relaţia devize libere anului trecut. metalicé, mobilă şi mobilier răsfoind scriptele plecă aprobator din — După ce-am secerat grîul, cultura de eifractie
à unui volum de produse în — Deşi sarcinile ce le a- din lemn. Avem delegaţi cap, confirmîrid exâctrtâtea lor. Cîtéva â doua, am pus fasole. Nu mult, vreo 2,5
valoare de 27,6 milioane lei vem în aceste ultimé luni competenţi la aceste firme, ha. Rîdeau mulţi de mine şi rriă-ntrebau Notînd pozitiv efectul a-
valută — Combinatul side din an sînt foarte mobiliza am trimis şi o seamă de din acestea le consemnez, pe cît posibil dacă trăim s-o vedem făcută. Dar la (Urmare din pag. 1) cestor măsuri, atmosfera
respectînd dialectul celui pe carë — în
rurgic Hunedoara şi-a creat toare, lé vom îndeplini ono mostre spre omologare şi urmă a ieşit bine. Din prima recoltă am
zeci de adunări generale — oamenii l-au
condiţii propice de îndepli rabil — ne-a spuS ing. loan scontăm într-o îmbunătăţire aprobat cu cuvirité- scos 2 500 kg p0 care am livrat-o Fabri organizarea şi coordonarea sănătoasă de strădanii şi
nire a planului anual de ex Probsdorfer, directorul între â situaţiei. lè : Vfém ca tôt cii de conserve din muncii în subteran. Din preocupări din rîndul bri
port cu mult mai devreme prinderii. Pe întregul flux de Realităţile specifice din Cornel să ne fié ................ Haţeg, ba am mai colo de aceasta, însă, îm găzilor de mineri, se im
1
faţă de scadenţă. Datele a- fabricaţie s-au luat măsuri cele patru unităţi, în con dat şi cîtorva canti bunătăţirea activităţii pro pune atenţiei necesitp ^"-»
rată că, păstrîndu-se ritmul de a realiza cu prioritate co textul importanţei majore a preşedinte ! ne din Valea Jiului, ductive este şi efectul unor ca, în perioada imediat 'ur
— L-ăţi văzut pe
mediu lunar al realizărilor menzile primite de la bene necesităţii realizării exem Dumitru Bogdan? Ê iar âcum — aţi vă măsuri întreprinse de con mătoare, ritmul extracţiei
de pînă acum, combinatul ficiarii străini. Pentru a pu plare a planului anual de combainicrul nos însemnări din zut ? — mai âvem ducerea minei şi organiza de minereu să sporească,
va putea raporta îndeplini tea să derulăm normal mar export, obligă la reflecţii încă 1 000 kg de ţia de partid. Prin execu pentru a garanta cu certi
tru. Lucrează pe o
rea prevederilor anuale la fa şi să încasăm la timp toate conducerile întreprin „Gloria" şi ieri a ter păstăi fragede. O tarea la timp a lucrărilor tudine lichidarea restanţe
export cu cel puţin 20 de valuta, insistăm la cele două derilor. Aceasta mai cu sea minat cu recoltatul dăm tot fabricii. de deschideri şi pregătiri, lor. Ce se impune în acest
zile mai repede, timp în ca firme „Artimex“ şi „Comtu- mă la „Marmura“ Simerla, C.A.P. Ostrov — Cu zootehnia linia de front activă este sens ?
20 ha trifoi. Am
re se vor livra suplimentar rist" în vederea impulsionă I.C. Orăştie, I.M. Hunedoara, scos 6 000 kg de să- cum staţi ? corespunzătoare nivelului — In primul rînd, res
mari cantităţi de laminate rii desfacerii şi livrărilor că I.M.C. Deva, I.I.C. Deva, mînţă. La „Agrosem" — Bine. Avem 490 planului şi chiar suplimen pectarea strictă a graficu
şi se va asigura continui tre firmele importatoare. In U.J.C.M., întreprinderile a- Orăştie am predat ■"'“ ------------ ------------------ — - capete de bovine, tară. In urma revizuirii Şi lui de recuperare pe fieca
J
tate susţinută exportului în ce priveşte execuţia confec gricole de stat de la Mintia. 151 de kile şi am din care 240 sînt vaci reparării maşinilor de în re zi, la fiecare brigadă şi
prima lună din 1974. ţiilor comandate cu materie Simeria şi Haţeg, unde re încasat 4 228 lei. In- cu lapte, 140 tine cărcat în perioada de inac schimb — este de părere
Perspective bune se între primă proprie de beneficia zultatele efective înregistrate chipUiţi-vă cît ne iese pe alte 2 500 kg ret pus la îngrăşat, iar restul juninci. tivitate, în abataje au fost ing. Ion Stănculescu, şeful
văd şi la alte unităţi, unde rii străini —aşa-numitul ex pînă acum nu oferă încă cer Am fost şi mai „bogaţi", dar de la în introduse 29 astfel de uti minei. In al doilea rînd se
se insistă în mod statornic port de manoperă — sîntem titudinea fermă a îndeplini pe care le vom mai da tot acolo. ceputul anului am predat la contract 190 laje, urmînd ca alte 4 să cere de urgenţă rezolvarea
Preşedintele îşi freacă palmele satis
şi eficient pentru producerea pe cale de a realiza solicită rii prevederilor anuale. De de capete şi nici unul mai uşor de 325 fie reparate şi redate pro problemei pieselor de
şi livrarea la timp şi în de- rile şi chiar a le depăşi. In făcut, vreme în care contabila cu creio kg. Numai la capete, dac-ar fi să soco ducţiei. Pentru fiecare bri schimb. Actuala situaţie,
nul în mînă socoteşte şi apoi îmi spune:
vans a mărfurilor la export. măsura în care vom expor aceea, se impune ca în cel tim, am depăşit sarcina cu 73 de bucăţi. gadă şi schimb s-a stabilit cînd lipsesc multe repere
Aşa este cazul la I.F.E.T. ta tot ce avem prevăzut pî mai scurt timp să se între „Obţinem încă 70 000 lei“. — Le-aţi asigurat adăpost pentru iar şi asigurat necesarul optim pentru perforatoarele grele
— Anul viitor punem 120 de ha. A-
Deva/ unitate care se pre nă la finele anului, ne vom prindă măsurile şi demersu nă ? de muncitori şi s-au creat şi maşinile de încărcat, ne
zintă cu. o depăşire a planu crea un avans de timp pen rile necesare pentru a im vantajul e mare : realizăm venituri şi-n — Sigur că da. Avem 4 grajduri, dar condiţii bune de lucru la creează serioase greutăţi în
lui pe 9 luni de peste 6 la tru a prelua o comandă su prima producţiei destinate plus reparăm pămîntul. Să vedeţi ce de 2 luni am mai terminat unul. Eu îi fronturi, în sensul aprovi perforarea găurilor lungi
sută şi cu o realizare efec plimentară de haine din ve pieţei externe un ritm alert grîu se face după doi ani de trifoi. zic modern, pentru că-i din cărămidă, zionării ritmice cu vagone- şi evacuarea minereului din
tivă de aproape 75 la sută lur. In concluzie, deci, vom de realizare şi livrare. Acţiu Văzusem la sosire cum se sortau car beton şi ţiglă ; are uşi şi ferestre încă te, material de susţinere şi abataje, dereglează, cn al
din planul anual de export. face tot ce depinde dé noi nile desfăşurate în întreprin tofii în mai multe pivniţe şi cum se să pătoare ; dispune de instalaţie electri altele. De o valoare certă te cuvinte, ciclul de pro
— Pentru a putea termi pentru a onora planul şi an deri trebuie să pornească de pau silozurile pentru cartofi, şi m-am că şi alimentarea cu apă se face meca este raţionalizarea trans ducţie. In fine, avînd în
na livrările în exterior îna gajamentul anual. la premisa că toate unităţile gîndit că în experienţa lui de bun gos nic, în jgheaburi de beton. portului în subteran. La vedere că avem asigurate
inte de scadenţă, ne-am pro Sub raportul necesităţii de sînt obligate să-şi onoreze podar. Cornel Lăpădătoni se poate mă orizontul minus 190 m, me linia de front şi forţa de
Ne strîngem mîinile şi la invitaţia de
pus o seamă de măsuri — intensificare a activităţii de integral sarcinile anuale la sura cu un tehnician, dacă nu chiar şi a mai reveni la Ostrov mă angajez cu canicii de locomotivă, în muncă necesară, colectivu
ne-a declarat ing. Vasile comerţ exterior, întreprinde export, iar rezultatele de cu un inginer agronom. plăcere. Contabila îmi mai spune că soţitorii, vagonetarii de lui nostru nu-i rămîne do
Orvaş, director adjunct co rea judeţeană de industrie prestigiu obţinute pe judeţ — Am observat că livraţi cartofii dv. galerie, încărcătorii, în to rit să dovedească în conti
anul acesta cooperatorii de la cultura
mercial al I.F.E.T. Deva. în locală este deosebit de soli pe cele trei trimestre — de şi-n acelaşi timp aduceţi de undeva alţii. măre, îngrijitorii de animale şi persona tal 90 de muncitori au fost nuare hărnicia şi dăruirea
Care-i secretul ? La întrebarea mea, o-
treaga producţie pentru ex citată. In fabricile acestei în păşire de 12 la sută la to mul cu statură de uriaş zîmbeşte : lul administrativ au fost plătiţi la zi nu trecuţi, începînd cu 1 oc cu care a lucrat în timpul
port a fost acoperită inte treprinderi Se cer depuse e- tal export şi 30,6 milioane tombrie, la lucru în acord. normalizării producţiei, pen-
gral cu contracte, fapt care forturi deosebite în a'căastă lei valută realizate în plus — Nu-i nici un secret. Am avut 75 ha mai din sume provenite de la produc Prin aceasta a crescât gra-t trur.ii' se realinia pînă..^ lş
:
..¿permite nominalizarea din perioadă pe linia fabricării pe relaţia devize libere — cu cartofi. Zece din ele s-au compromis, ţie, adică din fondurile proprii ale coo dul de cointeresare a aces-- ..sfîrşitul acestui an- în- .rin»-
perativei. Nu sînt contabil,, dar înţeleg
aşa că am rămas c-o medie la hectar de
timp a sortimentelor, repar unor produse de calitate, ca se cer consolidate şi ampli 12 400 kg, ceea cé în condiţiile acestui mesajul transmis : C.A.P. Ostrov n-a fă tei categorii de personal în' dul colectivelor minereşti
tizarea pe unităţi şi reali re să satisfacă pretenţiile ficate. an nu-i puţin. In total am realizat 932 cut nici un împrumut la bancă. buna desfăşurare a muncii, cu rezultate bune. Munci
zarea lor conform cerinţelor. pieţei externe, iar la nivelul L. MAGUREANU torii, maiştrii şi inginerii
tone, din care la fondul pentru sămînţă Să fie şi aici un merit al preşedinte fapt evidenţiat de ridicarea
şi consum am livrat 670 000 kg, iar 50 lui ? Poate ! fluenţei transportului şi noştri sînt fermi în dorin
de tone le-am ţinut pentru sămînţă. Dar PETRE FARCAŞIU lichidarea strangulărilor ţa şi hotărîrea de a realiza
am şi cumpărat alţii. Văzură-ţi ? Ne-au corespondent - Haţeg semnalate pînă nu demult. acest obiectiv important.
O sarcină importantă în faţa organizaţiilor
de partid şi consiliilor Comunale ale Fa Ua S. Indicatorii prevăzuţi
La căminul cultural din
NOTĂ Bobîlna şi-au dat întîlni-
re, pe aceeaşi scenă, for
Finalizarea Iu maţiile artistice ale cămi pentru primul trimestru
nelor culturale din Boiu,
Şantierul 7 nu insistă ca
O serie de instalaţii —
să
fie
vreo 6-7 tone — aşteaptă S.U.T.-ului, se vede treaba, Bobîlna, Foit şi Rapoltu aB arsului viitor
luate.
utilajele
Mare. Intîlnirea s-a des
pe şantierul Fabricii de ci
îmbunătăţiri ment şi var de la Chiş- îi convine să se circule în făşurat sub genericul (Urmare din pag. 1)
„Dialog pe aceeaşi scenă“.
In concurs au intrat so
cădaga să fie expediate la
gol, şi uite aşa, de mai
Timişoara, în vederea re multe luni, utilajele zac. liştii vocali şi instrumen refractare, grupul social de
aici, decantorul de la fur
tişti, recitatorii, grupurile că asupra modului cum
După adoptarea programu 1 000 hectare (la I.A.S. Haţeg, cum să se stabilească şi să medierii unor defecţiuni. Aspectul, ridicol într-un vocale, formaţiile de dan nalul nr. 9 şi altele. In-
lui judeţean de îmbunătăţiri Mintia şi C.A.P. Sîntandrei se efectueze pe fiecare tarla Conducerea şantierului nr. anume fel, ne îndeamnă, în suri populare şi brigăzile trebuie să acţioneze pe tim trucît în anul care vine
pul friguros. De asemenea,
funciare, lucrările de dese şi Toteşti), combaterea ero şanţuri de scurgere, numai artistice de agitaţie. dat fiind faptul că în a- avem sarcini mobilizatoare
cări, combatere a eroziunii ziunii solului pe 900 hectare astfel fiind posibilă înlătura Conţinutul şi bogăţia de cest an s-au înregistrat u- de reducere a consumului
solului, eliminarea excesului şi desecările pe 700 hectare. rea pierderilor din recoltă idei înnoitoare prezentate nele defecţiuni mecanice, de cocs, se cere urgentarea
de umiditate şi extinderea Dintre acţiuni au rămas de cauzate de stagnarea apei. au întrunit unanima apre electrice şi tehnologice ca lucrărilor la depozitul de
irigaţiilor au cunoscut o finalizat desecările de la In cadrul acţiunilor ce se Să vină ciere din partea juriului re au provocat opriri şi omogenizare a minereului.
Se ridică probleme şi în ce
amploare deosebită. Sub con C.A.P. Bejan Şi irigaţiile la iniţiază o atenţie aparte se şi a celor peste 350 de mers redus, am întărit ac priveşte asigurarea pieselor
ducerea organizaţiilor de par I.A.S. Haţeg şi Mintia, cît şi cere acordată efectuării lu spectatori. Iniţierea acestui tivitatea de întreţinere şi de schimb, unde trebuie
tid, s-au organizat acţiuni de aducţiunea zonală Toteşti- crărilor de îmbunătăţire şi gen de întrecere a izvo- supraveghere a utilajelor, satisfăcute mai prompt co
masă pentru apărarea şi con Peşteana. Interlocutorul apre îngrijire a pajiştilor natu rît în şedinţa comună a respectarea prescripţiilor menzile pentru şubere de
servarea solului, urmărindu- cia că pînă la începutul aces rale. Inţelegînd că apărarea tuturor intelectualilor ce tehnologice. aer cald, repere la maşini
se ridicarea capacităţii lui tei luni se va materializa şi conservarea solului re 7 al T.C.I. Timişoara le-ar treacăt să gîndim — că de Măsurile pe care le-am le de astupat şi reparaţia
de producţie şi readucerea în 90 la sută din planul anual prezintă o îndatorire patrio trimite, dar zice că nu dis „judecat" ă mai fost „ju stabilit şi care se aplică macaralei de la hala de
circuitul productiv a supra de investiţii. Semne de în tică şi cetăţenească de maxi pune de mijloace auto, decat“ cazul —, la gradul deja ne dau posibilitatea turnare a furnalului nr. 7.
feţelor degradate. Edificatoa trebare se ridică la sistemul mă însemnătate, consiliile co drept pentru care solicită să menţinem indicii de u- In legătură cu pregătirea
re în acest sens sînt şi reali de irigaţie a plantaţiei de munale ale Frontului Unită aceste mijloace trustului. de colaborare între două tilizare la un nivel cu materiei prime, este nece
zările din primăvara anului hamei de la I.A.S. Simeria, ţii Socialiste şi organizaţiile Tot la Chişcădaga se află subunităţi aparţinînd, de 0,6—0,7 la sută peste cei sar ca staţia de concasare-
1973, cînd s-au efectuat lu unde beneficiarul nu a asi de partid de la sate sînt che staţia dc utilaj transport, fapt, aceleiaşi conduceri, la prevăzuţi şi să scădem con sortare să funcţioneze nor
-
crări de desecare şi de eli gurat condiţii de realizare a mate să asigure o organizare aparţinînd aceluiaşi trust. eficienţa vizitelor la Chiş sumul specific de cocs sub mal pe întreaga perioadă
minare a excesului de umi lucrării. ireproşabilă desfăşurării ac La două-lrei zile, cîte un cădaga, a unor cadre din norma planificată. Pînă la de iarnă, pentru a asigura
ditate — prin contribuţia lo Concomitent se fac pre ţiunilor de îmbunătăţiri fun înce'putul lunii decembrie ritmic necesarul de mine
cuitorilor satelor şi oraşelor gătiri pentru deschiderea ciare, fâcînd o mobilizare de camion-două, adeseori chiar conducerea trustului timi ne propunem să realizăm reu bulgări sortat, iar fa
— pe mai mult de 7 000 hec şantierelor prevăzute pentru masă, împreună cu organiza şi de 10—12 tone, pleacă la şorean. Trebuie oare un ar s-a ţinut la nivel de co curent indicii de utilizare, brica de aglomerare să ne
tare, depăşindu-se prevederi anul viitor, documentaţiile ţiile de tineret şi comisiile Timişoara, după diverse bitru care să fluiere aceas mună, în cursul lunii sep producţia medie zilnică şi trimită minereu aglomerat
le iniţiale cu peste 700 hec fiind asigurate pentru toate de femei, la finalizarea obi treburi. Pleacă de fiecare tă obstrucţie şi să arate tembrie a.c., cînd s-a ana consumul de cocs stabilite cu o mai mare constanţă
tare. In afara acţiunilor a- obiectivele ce se vor ataca. ectivelor care vizează spori lizat contribuţia fiecărui pentru primul trimestru din la bazicitate.
mirttite, un important volum Dintre acestea, ponderea o rea potenţialului productiv al dată goale. cartonaşul colorat părţilor ? intelectual ca răspuns ac 1974. In acest fel, la furna Toate acestea se află în
de lucrări au fost efectuate vor deţine construcţia digu pămîntului. tual la chemarea celor din lele de 1 000 mc vom asi diverse stadii de materia
de Oficiul de îmbunătăţiri rilor pe rîul Mureş în zona Buceş. gura condiţii de continui lizare şi constituie pentru
Numărul mare de artişti
funciare Deva. Aurel Vlaicu-Ge'lmar, com amatori prezenţi în con tate în ritm susţinut a pro noi factori prin care vom
Prin rezultatele obţinute, baterea eroziunii solului, de curs a scos în evidenţă ducţiei încă din primele ridica producţia la cote
s-au detaşat locuitorii comu secarea şi corectarea toren- posibilităţile reale ale fie zile ale anului viitor. superioare de calitate şi e-
nelor Sarmizegetusa, Ilia, ţilor pe 4 000 hectare în zo cărui cămin cultural din Pentru a ajunge aici, ficienţă. Avem în primul
Densuş, Toteşti, Lăpugiu de nele Banpotoc-Hărău-Geoâ- iilllllllll comuna noastră, pentru considerăm necesar să fim rînd, pentru aceasta, ga
Jos şi altele, unde s-au^ în giu, cît şi' combaterea erozi desfăşurarea unei activi sprijiniţi în rezolvarea u- ranţia angajării şi hotărî-
registrat importante depăşiri unii solului pe 800 ha pe tăţi bogate în conţinut şi nor probleme de care de rii colectivului de a devan
faţă de prevederile planului. Valea Mărtineştilor. formă pe întreaga durată pinde în mare măsură bu sa îndeplinirea cincinalului
Sînt însă şi comune, ca de Se desprinde cu acuitate iliiflgî a anului. nul mers al producţiei în prin efortul ce-l depune în
pildă : Rapoltu Mare, Rîu de necesitatea îngrijirii obiecti Juriul a apreciat pen anul care Vine. In primul vederea finalizării optime
Mori. Dobra, Zam, Beriu (să velor date în funcţiune. Lu tru interpretare şi ţinută rînd. trebuie terminate toa a anului în curs şi pregă
amintim doar cîteva), care nu crările finalizate nu-şi pot artistică pe următorii ar te lucrările de investiţii tirea sub toate aspectele
şi-au finalizat sarcinile sta dovedi eficienţa dacă în co tişti amatori care s-au restante, între care hala a producţiei anului urmă
pentru prepararea masei
bilite. munele şi unităţile benefici clasat astfel : Elena Mă tor.
Se ştie bine că problemele are nu se acordă atenţia cu runt, solistă, locul I, Ro
care privesc apărarea şi con venită curăţirii şi desfundă mulus Meda. solist instru
servarea solului nu sînt ac rii periodice a canalelor şi mentist, locul I, Livia Ho-
ţiuni doar de o campanie, ci şanţurilor de desecare, ex morodean, recitatoare, lo
soluţionarea lor necesită con ploatării corecte a sistemelor cul I. Au acumulat ace
tinuitate, permanent trebuind de irigaţii. laşi punctaj grupurile vo icţie diversificată,
să fie în atenţie finalizarea Acum, cînd volumul lu cale din Rapoltu Mare,
măsurilor pentru desecare, crărilor în agricultură a scă Foit, Bobîlna şi Boiu. Au
combaterea eroziunii şi alte zut simţitor, este perioada obţinut maximum de punc de calitate
lucrări de îmbunătăţiri fun cînd se impune o preocupare taj formaţiile de căluşari
ciare. Un asemenea dezide susţinută din partea comite din Boiu şi Foit, precum
rat îşi găseşte materializare telor de partid, consiliilor şi echipa de dansuri popu IR,VA. In secţiile şi atelierele Fabricii de industrie
la obiectivele aflate în exe populare comunale şî condu lare a căminului cultural locală Deva, întrecerea pentru încheierea anului cu re
cuţia O.I.F. Deva. Directorul cerilor unităţilor agricole din Bobîlna. Dintre brigă zultate dc prestigiu are ca principal obiectiv realizarea
oficiului, ing. Traian Simina, pentru continuarea cu forţe zile artistice de agitaţie, unor sortimente de produse de bună calitate peste plan.
ne-a făcut precizarea că din Şporite a acţiunilor de îm au întrunit aprecieri una Astfel, în primele 10 luni ale anului, s-au produs supli
planul de peste 16 milioane bunătăţiri funciare. Realiza nime programele prezen mentar 7 700 tone bentonită brută, 18 000 mc materiale
lei. cit însumează valoric rea acestora în bufte condi tate de brigada artistică de construcţii, 1 000 stîlpi telescopici, 500 picioare pentru
lucrările efectuate la terţi şi ţii necesită întocmirea unor din Rapoltu Mare („Cu re maşini de cusut, confecţii metalice în valoare de 400 000
din fonduri centralizate, programé concrete de lucru flectorul prin comună"), lei şi produse din mase plastice în valoare de 535 000 lei.
s-au realizat pînă la începu pe comune şi unităţi, avînd cea din Bobîlna („In gos Aceste depăşiri au fost obţinute prin creşterea pro
tul lunii octombrie a.c. mai în vedere şi acţiunile ce se podăria noastră“) şi cea ductivităţii muncii cu 10,1 la sută şi se reflectă în de
mult de 12 milioane lei. e- vor finaliza în anul viitor, din Foit („Veşti de pe tar păşirea producţiei marfă cu 2,8 In sută. care a luat des
xistînd asigurate condiţii ca după care să fie repartizate lale şi din sat"). tinaţia unităţilor industriale republicane, fondului pieţei
planul să fie îndeplinit inte sarcinile ce revin fiecărui lo GHEORGHE MEDREA Şi exportului. De menţionai că S-au asimilat <> produse
gral. O pondere însemnată cuitor al localităţii respecti Imaginea Fabricii de ciment şi var dc la Chişciidaga sc conturează cu fiecare zi. Prin locţiitorul secretarului noi în ramurile de prelucrare a metalelor, maselor plas
între obiectivele stabilite o ve. Evitarea băltirii apei tre alte obiective, in aceste zile se lucrează intens şi la cele două silozuri de făină, prezen Comitetului comunal tice. lemnului şi alimentară, din care unele sînt realizate
ocupă efectuarea lucrărilor provenite din ploi şi topirea te în fotografie. Foto : VIRGIL ONOIU de partid Rapoltu Mare pentru export.
de extindere a irigaţiilor pe zăpezii impune ca de pe a-