Page 64 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 865 © DUMINICĂ 18 NOIEMBRIE 1973
aM35C3agEMEtS?gEroB8BgBBIMHBBWBP5BgWBElCWBBi Ç3233B®
ETOgCTjyesasgiBEBBggpBg^
telegrame • noté V informaţii]
Valea Luncanilor 0 nouă insulă francezi cît şl străini. In
1967, Boulez a predat con
ducerea
compo
formaţiei
Lucrările Comitetului politic Situaţia politică vulcanică zitorului şi dirijorului Gil-
bert Amy. Cu cîtva timp
în urmă Amy a anunţat
Afluent pe dreapta al sante pe care le întîlncşti daci. Cea mai elocventă în Pacific că stagiunea 1973-1974 va
Streiului, în apropiere de la tot pasul. mărturie a trecutului glo fi ultima a acestui colec
special al Adunării din Grecia îşi adună apele din pla pereţilor de calcar cu ve dacică de ia Piatra Roşie, la sud de Tokio a apă valoros prestigiu pe plan
ne-o
rios
cetatea
oferă
tiv, care şi-a cucerit un
Valea
Luncanilor
Călan,
Semeţia şi verticalitatea
La aproximativ 1 000 km
internaţional. El a menţio
aşezată
la
înălţimea
de
aşezat
toul
în
Luncani,
lor
getaţia
pipernicită,
rut un nou vulcan care
partea vestică a Munţilor
încă
cu
îmbogăţit
a
ros, descoperită in urma
zolvarea lui : subvenţiile
Sebeşului. vioiciunea clocotitoare a 832 m pe un masiv calca insulă arhipelagul insule o nat trei motive pentru di
riului îmbinat cu verdele
generale a O.N.U. ATENA 17 (Agerpres). — cii Elene, Ghiorghios Papa ulul îl constituie Peştera întunecos al pădurilor ne vara anului 1949. lor Iwo-Jima. Marginea mal mult festivalurilor de
săpăturilor arheologice din
de stat sînt acordate tot
Izvorul principal al rî-
acestor
atribuim
fac
să
nordică a craterului vul
scurtă durată, în timp ce
Valea Luncanilor ca şi
locuri un farmec deose
canului are o înălţime de
Cioclovina, la gura căreia
După cum informează A- dopoulos, a adresat naţiunii apele învolburate din sub bit. Pantele domoale şi cca a Grădiştei, călăuză circa 50 m, iar maginea ansamblul său nu obţine
sprijinul necesar unei am
spre munte şi şes a stră
golaşe de Ia poale şi pî
NAŢIUNILE UNITE 17 theid, şi să elaboreze pro genţia A.N.A., guvernul grec un mesaj radiotelevizat, în teran îşi fac apariţia Ia nă spre vîrf sînt acope moşilor noştri daci, a în sudică de 20 m. Vulcanul ple activităţi ; muzicienii
(Agerpres). — Comitetul po grame de acţiune în acest a dat publicităţii sîmbătă un care a informat că, în urma zi de sub o imensă boltă rite cît se poate mai fru lesnit o circulaţie Intensă nu mal aruncă lavă ci nu sînt Interesaţi în angajări
Scăpate
calcaroasă.
mai cenuşă, care a dat
din
pe tot parcursul anului şi
litic special al Adunării Ge sens în lumina recomandă comunicat oficial în care a- manifestaţiilor de la 16 încleştarea blocurilor cal- mos cu cîmpuri de flori spre Ţara Haţegului. Nu apelor mării, pe un am nu mai pot fi recrutaţi
meroasele
drumuri
care
dîndu-ţi
im
nerale a adoptat un grup rilor O.N.U. Rezoluţia cere rată că o serie de manifes noilpmbrie, a hotărît decla caroase, unde au luat naş multicolore, întreg ţinutul străbat aceste plaiuri sînt plu perimetru, o culoare pentru concerte izolate ;
că
presia
tere cîteva cascade şi.re-
Seismolo
brună-roşiatică.
de rezoluţii referitoare la UNESCO să accelereze pu tanţi, folosind localurile Şco rarea legii marţiale pe în pezişuri ce-ţi îneîntă pri este îmbrăcat în straie de umblate şi azi cu calul gii japonezi constataseră compozitorii preferă mai
mult decît înainte orches
sau pe jos de către lun
lupta împotriva politicii de blicarea unei broşuri pu lii Politehnice din Atena au treg teritoriul Greciei. „îm virea de la prima vedere, sărbătoare. cani — locuitorii acestor cutremure de pămînt in trele simfonice.
apele Văii Cioclovinei se
apartheid. tema apartheidului, în sco tulbur'at grav ordinea pu unesc cu cele ale Văii Vâ te Oferind locuri adăposti plaiuri. Tipul acestora e această regiune încă din
luna
După
mai.
aceea
văilor,
în
cotloanele
Una dintre rezoluţii con puri educative, şi să exami blică în capitală. Vineri puternicit prin constituţie de nătorului. în continuare, posibilităţi pentru arătură acelaşi ca şl al tuturor pescarii au observat în Demaror rapid
muntenilor :
sirgulncioşi,
mal multe rînduri explo
damnă regimul de la Pre neze problema convocării u- seara, se spune în comuni- a apăra liniştea şi securita drumul lor este înlesnit şl mai ales pentru culti lucrători, buni la suflet şi zii şi vîrtejurl, dar abia
de
considerabilă
lărgirea
toria pentru „actele sale nei conferinţe internaţionale nicat, 10 000 de manfestanţi tea poporului grec — a spus a văii, pe o distanţă de varea pomilor fructiferi, primitori, ci îţi lasă a- recent vulcanul s-a înălţat pentru lămpi
platoul Luncani a fost în
inumane repetate“ şi sfida a cadrelor didactice, scriito s-au îndreptat spre centrul preşedintelle — declar că sînt ciţiva kilometri, pină la că din vremuri străvechi mintiri de neuitat. lumină deasupra suprafeţei apei.
Astăzi,
într-o
rea rezoluţiilor Adunării Ge rilor şi altor categorii de oraşului, atacînd forţele de hotărît să iau toate măsu lacul numit Gura Vânăto bine populat. Prin cerce nouă, se scaldă frumoase fluorescente
rului, unde primesc con
tări arhelogicc, la Peşte
nerale şi ale Consiliului da intelectuali în vederea defi poliţie şi reuşind să ocupe rile adecvate pentru a sta tribuţia Văii Stîngului. ra Cioclovina s-au scos la le plaiuri luncănene. Ex Ultima stagiune Firma austriacă Osram a
biliza ordinea, astfel incit
ploatarea raţională a pă
Securitate, care cer curmarea nirii rolului acestqra în pentru cîtev momente imo poporul să pbată continua De aici şi pînă la vărsa Iveală urme ale vieţii cua- durilor de fag, construi fabricat un nou demaror
a
politicii de apartheid. lupta împotriva apartheidu bilul Prefecturii. Pe parcurs, sarcina sa paşnică“. re cursul de apă îşi schim ternare ale omului preis rea de şcoli în toate că a formaţiei rapid pentru lămpi fluo
toric, precum şi un cra
bă denumirea din Valea
tunele, modernizarea dru
aprinde
care
rescente,
Documentul reafirmă punc lui. ei au răsturnat sute de au Vînătorului în Valea Lun niu al acestuia datînd din mului Călan — Chitid — pariziene lampa de două sau chiar
tul de vedere al O.N.U., con Comitetul politic special a tobuze şl maşini particulare, In conformitate cu preve canilor. In drumul lor pî perioada în care în ur Luncani, electrificarea că de trei ori mai repede de
sa
aparţinătoare
cît demarorul obişnuit. A-
tunelor
form căruia lupta poporului adoptat, de asemenea, o re au declanşat incendii şi au derile legii marţiale, coman nă ia vărsarea în Strei, ma unei îndelungate evo tului Luncani, amenajarea „Domalne paralul, de dimensiuni
devenise
apele Văii Luncanilor scă
el
„Homo
luţii
dantul şef al forţlelor armate
oprimat din Africa de Sud, zoluţie care cere serviciilor ridicat baricade pe străzile a impus apoi restricţii gene pate din încleştarea mun sapiens“. Mai tîrziu aici unor campinguri şi caba mici, poate fi montat în
prin toate mijloacele posi de informaţiii ale Naţiunilor din centrul capitalei. In a- ţilor îşi domolesc cursul s-a zămislit o istorie în ne, obiective în studiu sau muzical“ toate fasungurile demaroa-
relor obişnuite şl posedă
în curs de rezolvare vor
alergînd prin lunca lar
scriind cu litere de foc şi
bile, pentru eliminarea com Unite să difuzeze o cantita ceste condiţii, continuă co rale de circulaţie, începînd gă şi roditoare a Roşoro- sînge credinţa vie a ace facilita o mai bună cu un element de siguranţă
de sîmbătă, ora 16,00.
pletă a apartheidului este te mai mare de informaţii municatul, Ministerul Ordi dului, Chitidului, Ohabei lora care au trudit şi lup noaştere a acestor plaiuri, In anul 1954, compozilo- care deconectează lămpi
pentru
valorificare
Pe
libertate.
tat
superioară
o
legitirpă şi trebuie sprijini scrise şi audiovizuale asu nii Publice a hotărît să facă In aceeaşi zi, guvernul şi Strcisîngeorgiului. aceste pămînturi plămădi şl economicoasă a po rul Plerre Boulez a con le arse. Se evită astfel
Osatura rigidă a munţi
stituit la Paris formaţia
neîn
supărătorul
licărit
tă de către comunitatea in pra pericolelor politicii de apel la ajutorul unor uni grec s-a reunit sub preşe lor, undele împietrite ale te din sîngelc şi sudoarea tenţialului lor economic, „Domalne musical“, care trerupt al lămpilor arse.
ternaţională. Rezoluţia con apartheid şi cu privire la tăţi armate, care au înlătu dinţia şefului statului în- dealurilor şi şesul linişti ponorului dac a răsunat social şi turistic. urma să se consacre ex Demarorul rapid poate fi
muzicii
şuierul steagului de luptă
moderne.
clusiv
damnă acele ţări şi compa lupta legitimă a poporului rat baricadlele, au deblocat tr-o s*edinţă de urgenţă, în tor al cîmpiei, toate prin al Iul Decebal, iar flăcări Ansamblul a prezentat, în utilizat Ia lămpile fluo
for
diverse
rescente de
se în păienjenişul apelor
nii internaţionale care con din Africa de Sud. împotri intrarea principală a Şco cursul căreia primul minis Văii Luncanilor, oferă o le libertăţii au palpitat în ION GROZA premieră, numeroase lu mate, avînd o putere în
tinuă să furnizeze ajutor mi va apartheidului. lii Politehnice, evacuînd pe tru Spyros Markezinis a ex suită de tablouri intere inimile strămoşilor noştri Chitid-Hunedoara crări, atît de compozitori tre 4 şi 65 waţi.
litar regimului de la Preto O altă hotărîre a Comite manifestanţii din incinta şco plicat raţiunile care l-au
ria şi cere Consiliului de tului politic special face lii. determinat pe preşedinte să
■Securitate să aplice sanc apel la toate statele şi or Ordinea de la Atena — declare legea marţială. La
ţiuni pentru a asigura efi ganizaţiile internaţionale, se arată în comunicat — a sfîrşitul reuniunii, premie
cienţa embargoului asupra precum şl la alte institu putut fi restabilită ; patru rul a reafirmat hotărîrea
furniturilor de armament ţii să-şi aducă contribuţia persoane şi-au găsit moartea cabinetului de a-şi îndeplini
către Africa de Sud. la fondul O.N.U. pentru în circumstanţe care vor fi programul politic, prin orga
O altă rezoluţie cere tutu victimele apartheidului şi ale elucidate ultlerior. nizarea de alegeri Ia o da
ror guvernelor să-şi intensi oprimării rasiale din A- Agenţia A.N.A. transmite tă cît mai apropiată posibil,
fice eforturile concertate frica de Sud, Rho’desia şi totodată că sîmbătă după-a- după restaurarea ordinii
împotriva politicii de apar Namibia. miază preşedintele Republi- publice.
BERLIN. — Sîmbătă au voluţiei din Libia, Moa-
luat sfîrşit convorbirile o- ■ Cadran ■ Cadran mer el Geddafi, va
ficiale dintre ministrul a- face o vizită în Iugoslavia,
facerilor externe al Repu între 18 şi 22 noiembrie —
blicii Socialiste România!, informează agenţia Tanlug.
George Macovescu, şl mi DACGA. — Ambasado LONDRA. — In interva
nistrul afaceriSor externe rul Republicii Socialiste lul iunie 1970 — septem MOSCOVA. — La Mosco
al Republicii Democrate România la Dacca, Iosif brie 1973, preţurile alimen va a fost semnat, la 17 no
Germane, Otto Winzer. Chivu, a avut o întrevede telor au crescut in Anglia iembrie, un acord de cola
cu 40,2 la sută — a de
La plecarea spre patrie, re cu Zlllur Rahman, se clarat Feggy Fenner, sub borare economică şl tehni
ministrul român al afaceri cretarul general al partidu secretar parlamentar la că între U.R.S.S. şi Repu
lor externe a fost condus lui Liga Awami, partid de Ministerul britanic al A- blica Guineea, anunţă a-
la aeroport de Otto Winzer, guvernămînt în Republica griculturii. După cum in genţia TASS.
ministrul afacerilor exter Bangladesh. In cursul în formează presa britanică,
ne al R.D.G., Herbert Kro- trevederii, care s-a desfă se anunţă în continuare, NEW YORK. — Agenţia
likowski, adjunct al minis şurat într-o atmosferă cor sporiri de preţuri la pro BTA relatează că, la New
trului de externe, Hans dială, au fost discutate pro dusele de planificaţie şi York, a fost semnat comu
Voss, ambasadorul R.D.G. bleme de interes reciproc. la cele din carne. nicatul comun bulgSro-fl-
la Bucureşti, precum şi lipinez cu privire la stabi
de ambasadorul României CANBERRA. — Austra BELGRAD. — La invita lirea relaţiilor diplomatice Kielce şi regiunea munţilor Swietokrzyskie
lia a hotărît să sisteze a- ţia preşedintelui Iosip Broz
la Berlin, Vasile Vlad, şi sistenţa economică acordată Tito, preşedintele Consiliu între cele două ţări la ni RECUZITA A FOST
membrii ambasadei. regimului de la PnOm Fenh. lui Comandamentului Re vel de ambasadă. MINCATA
Voievodatul Kielce, aşe le întreprinderi şi s-au naturale, etnografice, is către industria contempo
zat în sud-estul Poloniei, construit noi capacităţi in torice şi o galerie a pic rană. In Ostrowiec Swie Un artist dc circ sărac,
ocupă locul al şaptelea, dustriale. Dintre cele mai turii poloneze de Ia sfîr- tokrzyskie funcţionează
în ce priveşte suprafaţa importante amintim: Uzi şitul secolului al XVIIT- una din cele mai mari specializat în prezentarea
unui număr avînd ca re
şi numărul de locuitori, nele metalurgice din Kiel lea. In Kielce se mai gă uzine metalurgice polone cuzită 8 porumbei, şase
între cele 17 voievodate ce care produc, printre seşte şi Casa memorlală ze cu peste 12 000 munci găini şi trei iepuri, după
ale ţării. Hotarele acestei altele, vestitele motocicle a marelui scriitor polonez tori. In Storochiwice se luni de zile de şomaj'gm
regiuni sînt marcate de te, de asemenea şi caro Slefan Zeromskl, care s-a află o puternică fabrică
două rîuri — la răsărit serii pentru automobile. născut lingă Kielce şi şi-a de autocamioane, care străzile Romei, primeşte,
in fine, de la impresaonl
ăVisla (Vistula), iar la a- Producţia unor fabrici, petrecut aici anii de tine produce maşinile „Star“,
dragoste". Din lirica universală; pus Pillca. Voievodatul se cum ar fi „Chenar“ sau reţe. Fiind vorba despre cunoscute in toată lumea. lui un răspuns favorabil
23,00 Dans non-stop; 24,00 Bule găseşte pe principala ar „Iskra”, are o mare pon scriitori, merită să amin Uzinele „Metalowe“, „Wal- cu angajamente noi.
Cinema tin de ştiri; 0,03—5,00 Estrada teră de comunicaţie între dere în producţia indus tim că regiunea noastră ter“ din de Kadom, şi de Răspunsul artistului :
produc
nocturnă.
maşini
Prea tîrziu, mi-am mîn-
păinîntul
supranumită
trială a ţării. Dintre noi
cusut
e
Varşovia şi Cracovia. Ca
pitala voievodatului este le unităţi, aflate In con scriitorilor. Pe aceste scris. In aceeaşi localitate cat recuzita.
oraşul Kielce, localitate tinuă extindere, amintim locuri s-au născut, au se produc şi telefoane, ca
DEVA : Doi pe un balansoar Televiziune ce numără în prezent a- combinatul de var şi ci creat sau au trăit cei re în mare parte sînt des PUNCT DE VEDERE
(„Patria") ; Jandarmul la plim proape 140 000 locuitori. ment „Nowiny“. Se ridi mal mari scriitori polo tinate exportului.
din Lupeni a fost oprită în a- bare („Arta") : SIMERIA : Primele urme ce atestă că noi cartiere de locuin nezi — Nikolaj Rej, Jan In producţia de ansam Doi călători stau de vor
Cronica săptămînii propiere de Deva. Trecuse prin Aventurile lui Babuşcă („Mu prezenţa oamenilor pe a- ţe, iar centrul oraşului Kochanski, Winccnty Kad- blu a voievodatului Kiel bă în tren :
mai multe localităţi cu viteza reşul"); HUNEDOARA: Poli DUMINICA, 18 NOIEMBRIE ceste locuri datează de este reconstruit după ce llbek, Stanislav Komarski, ce, ponderea o are în con — Am ajuns la conclu
Henryk Sienkiewicz (lau
rinţele arhitecturii moder
Măsurile severe întreprinse de 80-82 km/h şi, prin fapta sa, ţistul („Siderurglstul“); Bule prin anii 3000 î.e.n. In e- ne, dobîndind o fiziono reat al premiului Nobel), tinuare agricultura, dat zia că este întotdeauna
vul mediu timpuriu (sec.
pentru disciplinarea participan şoferul Ioan Moldovan punea vardul romului („Constructo IX—XII), Kielce era o dezvoltarea industriei con mai bine să dai decît să
ţilor la traficul rutier se pare în pericol siguranţa traficului rul“); Pe aripile .vîntulul, serii 8,00 Bună dimineaţa ; feră ţinutului nostru un primeşti, spune unul.
că au avut efect pozitiv. In şi încălca prevederile legale le I-II („Arta“); CALAN: Ulti 8,30 Cravatele roşii ; mică aşezare cu caracter loc nou pe harta econo — Dumneata eşti filan
comercial. Din a doua ju
săptămîna care a trecut nu au privind consumul de benzină. mul cartuş („11 Iunie“); TE- 9,25 Film serial : Daktarl ; mătate a sec. al Xl-lea, mică a Poloniei. încă de | trop ?
fost înregistrate victime ome La o verificare mal atentă, LIUC: Marea evadare, seriile 9,50 Viaţa satului : Corespondentă de la ziarul pe acum, voievodatul — Nu, boxer.
neşti din accidente de circu s-a constatat că autovehiculul I-II („M i n e r u 1") ; GHE- 11.00 Emisiune în limba maghia aşezarea a intrat in po Kielce se situează pe lo
laţie şi alte urmări deosebite. avea drept încărcătură cîte LAR : Filiera („Minerul“) ; ră ; sesiunea episcopilor de cul al doilea din ţară în
Doar cîteva autovehicule tam va tuburi pentru bioxid de PETROŞANI : Conspiraţia (,,7 12.30 De strajă patriei ; Cracovia, dobîndind drep „Slavo Ludo,“ Kielce—R.P. Polonă industria metalurgică, pc PREGĂTIRI DE
turile de oraş în scc. al
ponate, ciţiva pomi rupţi sau carbon şi încă două persoane, Noiembrie“) ; Tecumseh („Re 13.00 Album duminical ; XlV-lca, cînd a avut loc locul al treilea în indus RĂZBOI
tria siderurgică şi a pielă-
smulşi din rădăcină şi, pe-ici una dintre acestea fiind chiar publica") ; LUPENI : Antoniu 16.15 Publicitate ; demarcarea pieţei şi a
pe-colo, cile un autoturism răs şeful serviciului aprovizionare şl Cleopatra, seriile I-II („Cul 16.20 Film serial : „In ultimul străzilor aferente şi s-a ritului, pe locul al patru Un băieţel american vi
turnat. Activitatea agenţilor de (după cum declară dînsul). Oa tural") ; Clasa muncitoare mer minut“ — episodul V. „As ridicat reşedinţa episco mie nouă, de oraş mare. Adoif Dygasinski, cît şl lea în Industria materiale zionează un film cu in
circulaţie este îndreptată în menii nu aveau nici o formă ge în paradis („Muncitoresc") ; censorul“ ; pală pe deal, alături de Kielce devine un impor actualul preşedinte al U- lor de construcţii. Kielce îl dieni care îşi vopsesc fe
Voievodatului
special asupra vitezei de rula legală de călătorie cu autove LONEA: Cînd legendele mor 16,55 Magazin sportiv ; tant centru administrativ, niunil Scriitorilor Polo ţele.
re a autovehiculelor, avindu-se hiculul, ba îşi mal luaseră de („Minerul“); ANINOASA: Hei, 18.30 Drumuri în istorie : Ce colegiul existent. turistic şi cultural. Aici nezi — Jaroslav Iwaszlde- revin 30 la sută din pro — De ce se vopsesc, tă
In secolul al XVI-lea a
în vedere şi prevederile H.C.M. pe undeva un porc şi un sac puştiule („Muncitoresc“); PE- tatea de scaun a Tîrgoviş- luat avînt în zona Kielce îşi desfăşoară activitatea wiez. Şi-au legat numele ducţia de automobile în ticule ? întreabă el intri
ţară, 30 la sută din pro
846/1073, folosirea la capacitate cu porumb. Explicîndu-li-se a- TRILA: Veronica („Muncito tei. Documentar ; mineritul (piatră pentru două teatre de stat — de această regiune şi ma ducţia de sulf, 30 la sută gat.
a autovehiculelor, respectarea baterile săvîrşite, persoanele resc“); VULCAN: Urmărire la 18,45 Vetre folclorice : Ţara construcţii, minereuri de dramatic şi de păpuşi, o rii pictori polonezi Szcr- — Sc pregătesc de răz
regulilor de depăşire şi priori transportate ilegal au afirmat Amsterdam („Muncitoresc“); U- Gurghiului. Film; fier, cupru, plumb, ar filarmonică, Muzeul Swie mentoivski, Malczewski, din producţia de plăci a- boi.
glomerate, 18 la sută din
tate. Aşa au fost reţinute, în că posedă ceva autorizaţii spe RICANI: Copiii căpitanului 19.15 Publicitate ; tokrzyskie — unul dintre Brandt. Tradiţiile artei A doua zi, băiatul vi
vederea suspendării ori anulă ciale, sau ceva asemănător, ca Grant („7 Noiembrie“); ORAŞ- 19.20 1001 de seri : Moby Dick gint) şi s-au dezvoltat cele mai interesante mu plastice sînt continuate în produsele turnate din fon ne alarmat în camera ta
breslele meşteşugarilor. In
rii, 23 permise de conducere şi re nu pot fi arătate oricum, TIE: De-aş fi Harap Alb şi anul 1789 oraşul şi bunu zee din Polonia; în oraş prezent în centrul de tă, 16 Ia sută din produc tălui său :
ţia de ciment. Jumătate
au fost sancţionaţi ori averti nici chiar organelor însărcina Fluturii sînt liberi („Patria“); (I) ; apar 3 publicaţii — două sculptură de la Orensk,
zaţi mal mult de 350 conducă te cu controlul circulaţiei. Filiera („Flacăra“); GEOAGIU- 19.30 Telejurnal. Săptămîna po rile episcopatului au fost ziare şi o revistă lunară, unde vin să creeze scul din maşinile poloneze de — Tăticule, ar fi ma.
patrimoniul
tori de vehicule şi pietoni. Să nu se înţeleagă cumva că BAI: Cupa gloriei; HAŢEG: A- litică internă şi interna trecute în secolul al iar in tipografia din loca ptori din toată Europa. spălat provin din Kielce, bine să plecăm, mămica
In
Iar maşinile de cusut şl
ţională în imagini ;
statului.
Activitatea intensă de supra este posibilă existenţa unor tentatul („Popular“); BRAD : 20,10 Reportajul săptămînii. Ti XlX-lea, oraşul a fost ex litate se editează cărţi ale Kielce constituie totoda de scris se fabrică doar se pregăteşte de război...
astfel de autorizaţii şl nici că
In
autorilor
autohtoni.
veghere şl control asupra tra există vreo lege care să le per Ucideţi oala neagră („Steaua nereţea unui străvechi o- tins după planul din 1821, 1967 s-a înfiinţat la Kiel tă capitala munţilor Swie aici.
ficului rutier continuă pe toa mită şefilor de servicii de a- roşie“); GURABARZA: Poliţia raş. Bistriţa ; devenind un centru admi- ce un Institut superior tokrzyskie, cei mai vechi şi Dacă cineva dintre prie SCOŢIANĂ
te traseele judeţului Hunedoa provizlonare să se aprovizione 20.30 Publicitate ; nistrativ-economic şi cul pentru ingineri, iar doi mai puţin înalţi munţi tenii noştri români vizi
ra. în scopul prevenirii urmă ze cu maşina statului după bu mulţumeşte („Minerul“); ILIA: tural al regiunii respecti ani mai tîrziu un institut din Polonia. Cel mal înalt tează Polonia, îi recoman Un tînăr scoţian s-a lo
vîrf al lor — Lyslca —
rilor neplăcute de accidente. nul plac. Cartea junglei („Lumina“). 20,40 Film artistic : Călătorie ve. Aici s-a înfiinţat pen pedagogic. măsoară abia 611 m. Mun dăm să nu omită ţinutul godit şi îi face compli
spre Lună. Ecranizare du
Mat mult, atitudinea recalci pă cunoscutul roman al tru prima dată în Polonia Cu doi ani în urmă, ţii Swietokrzyskie repre Kielce, în care frumoase mente aprinse alesei ini
Cum arată ruşinea trantă şl abuzul în serviciu nu iui Jules Verile. Premieră un institut superior teh Kielce a sărbătorit nouă zintă o mare atracţie tu le trasee turistice (străve mii sale : „Eşti intr-ade-
sînt compatibile cu funcţia de pe ţară. In distribuţie : nic, în 1816 — Şcoala A- veacuri de existenţă ates ristică; în acest an au chea Pustă Iodlowa), se var îneîntătoare, dar cred
că lucrul cel ma! frumos
cademică de Minerit.
fugii răspundere în unităţile socialis Radio Troy Donahue, Gert Pro In perioada celui de-al tată documentar. Cu acest fost vizitaţi de circa 3 învecinează cu sute de o- la tino sînt mîinile. Pro-
biective istorice şi cu ora
te, funcţii care obligă la exem be, Hermione Glngolo ; II-lea război mondial, prilej. Muzeul Swieto milioane de turişti din şe noi, moderne. mlte-ml, scumpa mea, că
Cînd există o totală lipsă de plul personal. 22.30 Telejurnal. Sport. Kielce a constituit unul krzyskie a luat în primi toată lumea. Cele mai nu le vei strica niciodată
re un palat din sec. al
supraveghere din partea condu PROGRAMUL I: 6,00 Buletin dintre cele mai importan XVIII-lca, care constituie importante localităţi turis frumuseţea purtînd bri
cerilor de unităţi deţinătoare Artificii cu o de ştiri; 6,05 Concertul dimine LUNI. 19 NOIEMBRIE te centre ale rezistenţei monumentul cel mal bine tice sînt Swieta Katarzy- TADEUSZ WIACEK liante“.
de autovehicule asupra modu ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan noastre armate. In pădu păstrat în Europa în stil na, Swiety Krzyz, Bo'd-
lui şi locului cum şl unde sînt „autospecială“ premieră cotidiană; 8,00 Parti rile din împrejurimile o- manierist. Palatul adăpos zentyn, Bteliny. In loca
inima
dului,
8,10
versul;
şi
parcate autovehiculele, adesea raşului au acţionat multe teşte un foarte interesant litatea Nowa Slupa, au
acestea sînt folosite la discre Ilustrate muzicale; 9,00 Ora sa 17.30 Curs de limba franceză. unităţi armate ale parti muzeu, cu tavane picta fost descoperite cu peste
Lecţia 69 ;
ţie de către şoferii acestora. I.M. Barza a procedat la tului; 10.00 Radiomagazinul fe zanilor. Aici şi-a desfăşu te, goblenuri, tapiserii ar- 10 ani în urmă nişte cup
Din această cauză, nu sînt rare transformarea unul autoturism meilor; 10,30 Succesele discului 18.00 Telex ; rat lupta împotriva ocu ras, mobile şi picturi din toare vechi de topit me 4 2 J 1 5 6 7 Ô 9 / O
La ordinea zilei. Agendă
cazurile de accidente de cir pe care l-a avut în dotare, în — muzică uşoară; 11,00 Buletin 18.05 judeţeană ; panţilor hitlerişti legen sec. XVII şi XVIII. Pala tale, care dovedesc că lo
culaţie. Mai zilele trecute, la autospecială, pentru a putea fi de ştiri; 11,05 Intîlnire cu me 18.20 Căminul ; darul maior Hubal — ul tul este cei mai vizitat o- cuitorii de acum două mii 1
folosită în situaţii deosebite la
o oră destul de nepotrivită, se lodia populară şi interpretul timul soldat polonez al biectiv turistic din Kiel de ani ai acestor melea
tot învîrtca prin Orăştie auto intervenţii. Prin transformarea preferat; 11,35 Melodii de Te- 18,45 Arii şi duete din opere evenimentelor din septem ce. O a doua mare atrac guri au cunoscut foarte
interpretate de Matllda O-
turismul cu numărul l-HD-5459. sa, autovehiculul a primit nu mistocle Popa; 12,00 De toate nofrei şl George Lambra- brie 1939 si primul parti ţie turistică o constituie bine tainele topirii mine z
Se încearcă verificarea şoferu mărul de înmatriculare 31-HD- pentru toţi; 13,00 Radiojurnal; che ; zan al celui de-al doilea rezervaţia geologică Kad- reurilor. Anual au loc în
1003, puţind fi folosit, conform
lui acestuia şi constatîndu-se 13,15 Unda veselă; 13,45 Sport război mondial. După zielnia, care adăposteşte, Nowa Slupa manifestări
că era sub influenţa alcoolu destinaţiei, ori de cîte ori este ne şi muzică; 16,15 Stele ale cîn- 19.00 Scena. Emisiune de actua moartea sa. rezistenta ar printre stînci şi numeroa cultural-turistice de mare
lui refuză să folosească fiola voie, nemaiavînd cotă de car tecului: Mihaela Mihai, Mirlam litate şi critică teatrală ; mată a fost continuată de se peşteri, amfiteatrul cel amploare, în timpul căro
alcoolscop, afirmînd că auto buranţi. Makeba şi Lucio Dalia; 17,00 19.15 Publicitate ; numeroase detaşamente de mai frumos din Europa, ra se topeşte minereul
turismul fusese condus de că Dar, autospeciala, numai pen Concert de muzică populară; 19.20 1001 de seri. Moby Dick partizani. Pentru merite loc de desfăşurare a unor după procedeele de acum f P
tre şoferul lui, apoi chiar în tru ce a fost transformată nu e 17.30 Azi în România. Carte (II) ; le deosebite în lupta îm manifestaţii artistice de 2 000 de ani. Aceste ma m
folosită ; astfel, niciodată nu
cearcă să dispară. radiofonică de reportaj; 17,40 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna potriva ocupanţilor, regiu mare diversitate: specta nifestaţii, denumite „Dy-
Se înţelege că această atitu este găsită în întreprindere. Scene din operete româneşti ; inte de termen. 1973 — an nii noastre 1 s-a decernat cole de estradă, de teatru marki“, atrag aici mii de o S'Æggra i
dine îl pune într-o lumină urî- Cu cîtva timp în urmă, circu 18.00 Suita „Rossiniana" de Ot- hotărîtor ; dună război, cel mal înalt şi operetă. turişti. In munţii Swieto
la pe ruta Barza — Brusturi,
tă, şi numai la trezire îl cra torino Respighi; 18,30 Albumul 20.00 Cîntecul săptămînii. „Ştiu ordin militar — Crucea Turiştii care trec prin krzyskie s-au păstrat cele 6
pă obrazul de ruşine ; că e şo transportlnd pe inginerul Tovic interpreţilor de muzică popu un nume minunat“ ; Griinwald. Kielce vizitează de ase mai multe urme ale unor
fer de 18 ani şi că e şi prima Pleşa pentru niscaiva treburi, lară — Maria Tănase; 19,00 Ra 20.05 Teleobiectiv ; La 17 ianuarie 1945, Kiel menea ratedrala, fostul industrii străvechi din Po
şi ultima lui faptă urîtă. deşi pe această rută sînt auto diojurnal: 19,15 Din înregistră 20.20 Interpretul preferat. Ana ce a fost eliberat de osta colegiu din a doua jumă lonia. In localitatea Krze- 7
Că va fi ultima abatere de buze care circulă, şi încă în rile flautistului Petre Maticluc; Piuaru ; şii sovietici şi polonezi, tate a secolului al Xll-lca. mlanki Opatowskie s-a
acest gen la Simion Cornea, şo convenţie, deservind însăşi ex 19.30 Estrada duminicală; 20,45 20,35 Revista litcrar-artistică Tv. începînd cu această dată. Ea impresionează prin bo păstrat într-o stare per 1 '
fer al unităţii de îngrăşare a ploatarea minieră. Consemnări de Victor Vîntu; Accesibilitate şi disponibi oraşul a cunoscut o dez gate decoraţii interioare, fectă o exploatare de Ô
tineretului bovin, tindem să fim Aşadar, se folosesc diferite 22.00 Radiojurnal. Buletin me litate ; voltare plină de dina iar în viitorul cel mai a- cremene, datînd cu mult
convinşi, fiindcă amenda des artificii, transforniind autotu teorologic; 22.10 Panoramic 21.15 Publicitate ; mism. In anul 1945. Kielce propiat. urmează să se înaintea erei noastre. in
tul de substanţială pe care a rismele în autospeciale, pentru sportiv; 22,30 Duete din opere 21.20 Roman foileton : Tinerele număra abia 49 mii de lo deschidă o expoziţie per multe localităţi se păs 9
primit-o şi suspendarea permi folosirea acestora în activităţi în interpretări memorabile; (ultimul episod) ; cuitori. în timp ce în zi manentă de insemne bi trează conservate vechi
sului de conducere pe timp de bine definite, dar folosite în 22,50 Moment poetic. „De 22.30 24 de ore. lele noastre numărul lo sericeşti. In clădirea cea cuptoare de topit din se
o lună îi dă posibilitatea să continuare ca autoturisme. cuitorilor aproape s-a tri veche a Muzeului Swieto colele XVIII şl XIX. 10
reflecteze, ba chiar să se co Ilustrăm acest caz, pentru a plat. Intr-un ritm accele krzyskie se află în pre Tradiţiile industriale sînt
rijeze. se pricepe că astfel de prac rat au fost extinse vechi zent expoziţii de ştiinţe susţinute şi continuate de
tici contravin reglementărilor
Delegaţia e specială, actuale şi... sînt în atenţia mi
liţiei.
dar nu există SERVICIUL CIRCULAŢIE 20 noiembrie 1973 //// Y y
Autofurgoneta cu nr. 21-HD- din cadrul Inspectoratului ¡¡I
281 aparţinînd Fabricii Vlscoza j'udeţean de interne iH Nat în ^oiespoisdes]ţă
Tragerea excepţională LOTO MM ■W//Y. W/a V////
Ü m n 1
A C O R D A trei ORIZONTAL : l. Cerc tru unele cuvinte neplăcu-
W/ 'yAVy, folcloric ; 2. Mult e dulce te i 3. Cu fumuri şi cu
Gojdu, bloc E 8, sc. I, ap. 5, AUTOTURISME „Dacia 1300" şi „Skoda S 100" nf şi frumoasă ; 3. In deza nasul pe sus — Mere ! 4
Deva. cord cu muzica — himeră
ice publicitate Vînd I.M.S. Cinciş, 133. EXCURSII de cîte 2 locuri în R.D. Germană — mutări biblică ; 4. Comerţ într-o Om şi taur într-un cuvînt
(Plural) ; s. Pete ! - RălI
viziune arhaică — Zece !
De vînzare păsări — canari, cu trenul, durata cca 10 zile ; H m y//// ¿¿frW/ /y/y, 5. O face din pasiune ; t,e m are; Rămas
buni cîntăreţi, fondată 1915. Ex Y/YY/} Controlul poziţiei 6. înconjurate de puşti ; mijloc ! — Deosebit de
pediez prin poştă. Amatorii se n ü vesel !; 7. Singuri î n fi
Vînd papagali pitici şi coli vor adresa : Nagy Francisc, O- EXCURSII de cîte 2 locuri în Italia - cu autoca — Alb : Rc3, Df6 7. Nu mal au nici o Ieşi nală I — Legat de mi
vii. Preţ convenabil. Deva, Ca- răştie, Orizontului, 2. rul, durata cca 18 zile ; — Negru : Ra8, Ce5, p.dS, re ; 8. Culme ! — Curier !
ragiale. 12. '/Æy — Comunitatea albinelor ; nă — r n cost !; 8. Tras în
Schimb apartament 2 came Ăl m piept — Nu se mai termi
Vînd garaj PFL, demonlabil. re Hunedoara, b-dul Dacia, PREMII IN NUMERAR : de valoare variabilă şi H Rezolvarea problemei din 9. Cu mari disponibilităţi; nă ; n. Puse în vază ! —
numărul trecut :
Deva, telefon 12622. bloc K 1, ap. 68. cu garsonieră YYAv 10. Etalon pentru unele
sau similar Deva. fixă. Se efectuează 4 extrageri. Se extrag în total !¡¡ schimburi — Ademenită Ţinut ia coasă !; io. Act
Vînd apartament 3 camere, Ü Hf 1. Da2—b2 ! R oriunde oficial în Roma antică —
confort 2, etaj II, Micro 15, De Pierdut carnet de muncă se 29 numere. Se atribuie 9 categorii de cîştiguri. 777777; 2. Cb3—co R oriunde cu... magnetul. 1 Semn de tăcere.
va, bloc E, sc. A, et. II, ap. 14. ria C.I. nr. 189887, eliberat de 'Mb 3. Db2 — b7. b3, b4 +
întreprinderea chimică Orăştie. Mîine, ultima zi cînd mai puteţi procura bilete mat, sau Nf8 — h6 +
mat, sau c3 — c4 -j-
Cluj, semicentru. casă cu gră pe numele Căta Ioan. Il declar ÉË 1 mat. VERTICAL : 1. Se mişcă
dină de vînzarc. Informaţii nul. pentru această tragere. ■B—— odată cu pleoapa — ima IONEL AMARIUŢEI
(361) culată ; 2. înlocuitor pen Călan
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, ar, 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (culturâ sport)
Tiparul Tipografia Deva.