Page 69 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 69
ŞEDINŢA BIROULUI
Proletari din toate jările, unijî-vă !
PERMANENT AL CONSILIULUI
SUPREM AL DEZVOLTĂRII
ECOROMICE SI SOCIALE
A ROMÂNIEI
In după-amiaza zilei de 20 Suprem al Dezvoltării Eco
noiembrie a.c., a avut loc — nomice şi Sociale în luna iu
sub preşedinţia tovarăşului lie a.c., indicaţiilor date de
Nicolae Ceauşescu — şedinţa către conducerea de partid
Biroului Permanent al Con şi de stat. Prevederile pro
siliului Suprem al Dezvol iectului Planului pe 1974 au
tării Economice şi Sociale a o bază materială certă pen
României. Au luat parte ca tru a fi realizat în bune con-
invitaţi, secretari ai C.C. al diţiuni.
ANUL XXV Nr. 5 867 MIERCURI 21 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI P.C.R., membri ai guvernu In încheierea discuţiilor a
lui, şefi ai unor instituţii luat cuvîntul t o v a r ă ş u l
centrale, activişti de partid Nicolae Ceauşescu, preşedin
şi de stat. te al Consiliului Suprem al
Au fost supuse examinării Dezvoltării Economice şi So
25 de ani de la înfiinţarea Proiectul Planului naţional ciale a României. Biroul
Energia şi combustibilii sînt elemente de bază ale unic de dezvoltare economică Permanent şi-a însuşit întru
totul concluziile, orientările
şi socială şi Proiectul Buge
Institutului de mine Petroşani
tului de Stat al Republicii
Socialiste România pe anul şi sarcinile cuprinse în ex
punerea tovarăşului Nicolae
1974. Ceauşescu, stabilind ca aces
progresului societăţii, componente ale avuţiei naţionaie! SESIUNI ŞTIINŢIFICE JllillIUl înscrise la ordinea de zi au •în îmbunătăţirile ce vor fi a-
tea să-şi găsească aplicarea
Pe marginea problemelor
> > luat cuvîntul membri ai Bi duse proiectului Planului şi
roului Permanent, precum şi Proiectului Bugetului, cil şi
Ieri s-a încheiat la Petro eaşi secţie, studenţii din Pe membri ai guvernului. în activitatea economico-so
şani cea de-a XVIII-a sesiu
GOSPODĂRIM CU MAXIMUM ne jubiliară de comunicări a mii II, două premii III şi 5 ciat că prevederile acestor niştri, a ministerelor, a între
troşani au obţinut două pre
cială a Consiliului do Mi
Biroul Permanent a apre
prinderilor şi centralelor in
menţiuni, iar cei din Bucu
cercurilor ştiinţifice studen
documente sînt în concordan
ţeşti. Birourile secţiilor s-au
Proiectele Planului şi Bu
La secţia a Il-a, premiul I
aflat în faţa .unor serioase reşti un premiu III. tă cu orientările şi sarcinile dustriale.
stabilite de Conferinţa Na
DE GRIJĂ ACEASTĂ AVUŢIE, probleme privind acordarea Mureşan, Ştefan Hegedüs, Oc ţională a Partidului Comu getului urmează să fie discu
a fost obţinut de Nicolae
tate în comisiile şi în plenul
premiilor, datorită valorii de
nist Rotmân din iulie 1972,
osebite a multora dintre te
mele prezentate de către stu tavian Gheorghiţă, cu lucra corespund nivelurilor stabilite Consiliului Suprem al Dez
voltării Economice şi Sociale
rea „Optimizarea reţelelor e-
de Comitetul Executiv al
denţii din Petroşani, Timi
a României şi să fie supuse
ERADICĂM ORICE FEL DE RIS şoara şi Bucureşti. siune folosind calculatoare C.C. al P.C.R. şi de Consiliul plenarei C.C. al P.C.R.
lectrice miniere de joasă ten
La secţia I, premiul I s-a
electronice" şi do către Ni
Traian
studenţilor
acordat
colae Vucan, Mihai Tripşa,
Fig, Nicolae Gligor, Constan Iosif Gruneanţu cu „Realiza
tin Predoiu, Alfred Sharfy, rea unui manometru de con ÎN PAGINA A III-A
Oi MIEII! t UUiTOM DE U 1.11 DIVA N O T A Cornel Ticula, din anul IV strucţie românească“. S-au
mine, pentru lucrarea „Stu
mai obţinut două premii II,
diul condiţiilor de zăcămînt trei premii III şi o menţiune. iH Mobilizare masivă de forţe pentru
i, - y ; de la mina Baia Sprie în ve La secţia a IlI-a, Florin devansarea apropiatului termen de
Cepănaru, Doina Ozunu şi
Optimizarea fluxurilor de transport, Economii care derea stabilirii posibilităţilor Lucian Moga au obţinut pre punere în funcţiune
de identificare şi luare în
consideraţie a factorilor care miul I cu lucrarea „Aspecte
influenţează asupra rezulta
folosirea cu maximum de eficienţă şi maschează telor de exploatare“. La ace- (Continuare in pag. a 3-a) H§ Cartea, scena, discul, ecranul
economisirea strictă a carburanţilor risipa
♦ Prin raţionalizarea unor trasee pentru călători, In lungime de 51 000 km, se
Fapt lăudabil pentru si-
economisesc pînă la finele anului 22 850 litri de benzină. derurgişlii hunedoreni. In
+ Cursele in gol la transportul de mărfuri consumă inutil peste 100 000 litri 10 luni din acest an ei au
înregistrat economii de e-
de carburanţi pe lună.
nergie electrică cc se ri
♦ Folosirea a 265 de remorci înseamnă In fiecare lună cel puţin 1 milion tone- dică Ia aproape 2,2 milioa
kilometrice realizate suplimentar şi o economie de 17 000 litri de benzină. ne kWh, dovedind şi prin
aceasta competenţa şi ca
+ 100 litri de benzină cîştigate zilnic prin alimentare judicioasă a autobuzelor.
pacitatea de a îndeplini INCEPÎND DE ASTĂZI, ziarul „Drumul DEZVOLTĂRII ACESTUI IMPORTANT SEC
exemplar sarcinile privind socialismului“ iniţiază, sub titlul de mai sus,
Activitatea de transport sire strictă a acestora, prin rea unui uriaş volum de economisirea resurselor e- TOR AL AGRICULTURII JUDEŢULUI.
rutier din judeţ este vizată optimizarea fluxurilor de prestaţii, unităţile I.T.A. De nergetice. O ACŢIUNE DE PRESĂ menită să sprijine Pentru inaugurarea acţiunii, redactori ai
cu precădere de recentele transport şi eliminarea curse va consumă anual cantităţi
hotărîri ale conducerii parti lor neraţionale, pe rute oco impresionante de benzină, în Sînt exceptate de la a- mai intens activitatea de realizare a obiecti ziarului nostru, cu sprijinul comitetului de
dului şi statului privind ra lite sau încrucişate, utilizarea timp ce rezervele de econo ceastă apreciere cîteva velor stabilite în programul judeţean de dez partid, al consiliului de conducere, al specia
ţionalizarea consumului de autovehiculelor la capacita misire a carburanţilor şi căi „pete întunecoase“ de pe voltare a zootehniei şi a măsurilor adoptate
combustibili. In lumina a- tea nominală şi extinderea le de risipă a acestora se harta energetică a combi liştilor şi îngrijitorilor de animale din C.A.P.
cestor hotărîri de mare im folosirii remorcilor, întreţi menţin la un potenţial pe natului. Primele le repre în acest sens de recenta adunare a activului SIMERIA au realizat o pagină specială.
portanţă pentru economia nerea şi repararea corespun aceeaşi măsură. zintă cele două fabrici de Comitetului judeţean de partid. în cadrul ac
naţională, conducerea I.T.A. zătoare a parcului auto, — Intr-adevăr, întreprinde aglomerare care, se pare, CITIND PAGINA A II-A,
Deva, autobazele şi coloane scoaterea din uz a mijloace rea noastră constituie o ma sini pe punctul de a do- ţiunii, care se va desfăşura pe o perioadă mai
le, specialiştii şi conducătorii lor cu grad avansat de uzu re sursă de economisire a bîndi o nouă profilare — lungă, accentul principal va fi pus pe POPU puteţi afla „SECRETUL“ UNOR SUCCE
auto, toţi salariaţii unităţilor ră, întărirea disciplinei şi benzinei — afirmă tovarăşul aceea de măcinat kilovaţii.
de transport rutier sînt con spiritului gospodăresc în fo Iosif Bulea, directorul I.T.A. Dovadă că pe parcursul a- LARIZAREA ŞI GENERALIZAREA EXPE SE de la ferma zootehnică, cum se pot obţine
fruntaţi cu sarcini de mare losirea carburanţilor. L. VISKI mstui an, la amintitele „sec RIENŢEI FERMELOR ZOOTEHNICE ŞI A PRODUCŢII RIDICATE CU CHELTUIELI
răspundere privind folosirea Totalitatea acestor îndato ţii, funcţionarea în gol a
cu maximum de eficienţă, a riri capătă amploare datori exliaustoarelor şi a altor ÎNGRIJITORILOR FRUNTAŞI, PRECUM ŞI MINIME, cine este „MAMA“ ZOOTEHNIEI.
carburanţilor şi de economi tă faptului că, pri-n efectua (Continuare in pag. a 3-a) agregate de bază precum PE COMBATEREA UNOR LIPSURI, DEFI Veţi face, de asemenea, cunoştinţă cu ÎNGRI
şi lipsa de spirit gospo
dăresc au dus Ia un con CIENŢE ŞI ATITUDINI CARE DĂUNEAZĂ JITORI FRUNTAŞI şi metodele lor de muncă.
sum de energie cu 1,4 mi
Randamente energetice înalte lioane kWh mai mare de-
At era planificat. Le ur
mează secţiile chimice de Pionieria hunedoreană în preajma
la U.C.C. care, la rîndul
la realizarea producţiei lor, au „înghiţit“ în plus Tineri elevi
vreo 80 000 de kilowaţi.
Dau serios de gîndit ce celei de-a XXV-a aniversări primîfi în U.T.C.
In cadrul întreprinderii noastre, hotărî- rea energiilor, am reuşit să diminuăm le două exemple. Şi nu j De curind, Ia F.S.H. Vul
rea conducerii partidului, precum şi pre consumul pe unitatea de produs, între numai ele, ci şi o îngri can s-a desfăşurat o acţiu
vederile Decretului cu privire la măsurile altele cu 0,3 kWh la fontă, 4 kWh la jorare în legătură cu iro- I a înfiinţării organizaţiei ne cu rezonanţe deosebite :
de dezvoltare a bazei energetice şi de fo semicocs, 9,1 kWh la cocs de fluidizare sirea a nu mai puţin de | înmînarea carnetelor de
losire mai judicioasă a combustibililor şi cu 4,8 kWh la piese turnate. O seamă 103 000 kWh în diverse ac Din iniţiativa Consiliului rica Rişcuţia, preşedinte al ploare ale pionierilor din utecişti unui număr dC
şi energiei au un teren deosebit de larg de •economii s-au făcut şi la combustibil, tivităţi auxiliare şi de judeţean al Organizaţiei pi Consiliului judeţean al Or Valea Jiului, citind, printre elevi de la şcolile genera
de materializare. Consumul mare de e- îndeosebi la cocs, unde avem o reduce iluminat. onierilor a avut loc recent, ganizaţiei pionierilor, a pro altele, sărbătorirea a 45 de le nr. 1 şi 4 şi de la liceul
nergie electrică şi termică, determinat de re de consum de peste 1 700 tone. De unde se vede „ca în cadrul unei mese rotun pus dezbaterea efectelor e- ani de la greva minerilor din localitate. In mijlocul
proporţiile şi Specificul proceselor de Deşi am obţinut rezultate bune faţă ziua“ că Ia C.S. Hunedoa de, dezbaterea „Pionieria hu ducativ-politice ale activi din Lupeni, dezbaterea la ni muncitorilor, tinerii utecişti
producţie din întreprindere ne obligă să de normele planificate, sîntem datori să ra economiile frumoase nedoreană în preajma celei tăţilor pioniereşti, preocupări vel de detaşamente şi unităţi şi-au luat angajamentul de
acţionăm cu fermitate pentru a economi dobîndite de colectivele de a XXV-a aniversări a în reieşite din cea de a Il-a a documentelor de partid şi a cinsti prin fapte titlul
si aceste energii şi a lichida risipa care arătăm că în secţiile noastre rezervele fiinţării primelor detaşamen
de economisire sînt mai mari. In lumina fruntaşe marchează în fapt Conferinţă a Organizaţiei pi , de stat. demn pe care-I primesc a-
se manifestă. risipa şi slabul spirit gos te", dezbatere la care au par onierilor, cît şi din lucrări Vorbind despre asemenea cum şi au fost felicitaţi,
Acţiunile pe care le-am preconizat şi Ing. VIOREL MONDA podăresc al altora. E un ticipat preşedinţi ai consilii le celui de al II-lea Forum întîlniri cu muncitorii frun din partea muncitorilor fa
şeful secţiei mecano-energetice fenomen care, fireşte, nu se lor municipale Deva, Petro Naţional al Organizaţiei pi taşi, în cadrul acţiunii „De bricii, de către maistrul
întreprins în acest sens se înscriu orga
de la I.V. Călan manifestă peste tot, ci pe şani şi Hunedoara, preşedinţi onierilor. la comunişti învăţăm cute Lazăr Patrice. In continua
nic în prevederile decretului. In acest ici, pe colo, prin locurile... ai consiliilor comunale Do- In acest sens, Victor Iaţen- zanţă“, Nicolae Filimon — re, muncitorii prezenţi la
an, prin raţionalizările aduse în utiliza (Continuare in pag. a 3-a) esenţiale. bra şi Vaţa de Jos, precum co, preşedintele Consiliului preşedinte al Consiliului mu emoţionantul eveniment
şi pionieri din Hunedoara şi municipal Petroşani, a relie nicipal Hunedoara — a ară
Deva. tat că pionierii hunedoreni le-au prezentat noilor ute
fat valenţele educative ale cişti locurile lor de mun
Cu acest prilej, prof. Vio unor acţiuni de mare am se pregătesc să întîmpine că.
prin acţiuni deosebite împli
---------- - nirea a 90 de ani de la con
struirea primului furnal şi a
200 de ani de siderurgie ro
„Cămara" Bradului mânească. Acţionînd în lu
mina celui de al II-lea Fo
rum Naţional al Organiza La sortatul
este bine aprovizionată, ţiei pionierilor, ei şi-au ex cartofilor
primat dorinţa de a-şi aduce
contribuţia şi în viaţa socia
iarna poate veni! lă a municipiilor şi a comu Aproape 1 500 de tineri
nelor. Astfel, pionierii din
Dobra şi comunele aparţină din municipiul Petroşani
toare au efectuat ore de au participat, zilele aces
tea, la o amplă acţiune
muncă voluntar-patriotică în
Convorbire cu TEODOR ROŞCA, întreprinsă de organiza- I
şeful Centrului de legume şi fructe din Brad valoare de 12 000 lei, contri ţiile U.T.C. la sortarea ;
buind prin aceasta la înfru
museţarea comunei şi la re cartofilor. 800 de tineri !
— Pentru cititorii noştri fructele şi zarzavaturile pu coltarea în termen a plante de Ia Lupeni au sortat, ;
în depozitul C.L.F. din lo- j
din Brad şi împrejurimi, vă se, pentru a le asigura a- lor medicinale şi a cereale calitate, peste 150 tone de j
rugăm să vă referiţi, pen cestora o calitate superi lor. cartofi, acţiune Ia care ■
tru început, la produsele oară. La pămînt avem în- Sărbătorind 25 de ani de s-au reliefat prin hărni- i
de bază, care au fost con silozate sfecla roşie, pătrun la înfiinţarea primelor de cie elevii şcolii generale i
stituite ca rezerve de iar jelul şi păstîrnacul. taşamente de pionieri,, pio nr. 1 şi 2, precum şi cei \
nă. — Cum se desfăşoară a- nierii din judeţul Hunedoara de la şcoala profesională. ;
— Asigurarea populaţiei provizionarea şi servirea şi-au propus să aducă ia a- La sortatul cartofilor în j
cu legume, zarzavaturi şi curentă a populaţiei ? ceastă sărbătoare pe cei ca depozitele de la Petroşani ;
fructe, atît pentru consu — Zilnic se află pe re re au devenit astăzi constr-uc- şi-au adus o meritorie ;
mul curent, precum şi pen ţea cantităţi îndestulătoare tori pricepuţi ai socialismu- contribuţie şi elevii şcolii j
tru iarnă, a constituit o de legume, zarzavaturi şi comerciale, liceului teore- |
problemă de maximă im fructe. Aceasta şi datorită Prof. M. CONSTANTINESCU
portanţă pentru noi. In preluărilor ce le facem de Hunedoara tic şi ai şcolilor generale j
sensul rezolvării ei comple la cooperativele agricole de Peisajul urbanistic al municipiului Deva, aşa cum se poate vedea şi din această fotogra fie, se îmbogăţeşte an de an cu din oraş.
te am fost ajutaţi în mod producţie din raza noastră noi edificii soclal-culturale.
deosebit de către comitetul de activitate. Dealtfel, bu (Continuare în pag. a 3-a)
orăşenesc de partid şi con na servire a populaţiei stă
siliul popular al , oraşului. în atenţia noastră. Prin r —
Cu sprijinul primit am re organizaţia de partid, de
uşit să punem în „cămara" sindicat şi U.T.C. se insistă ZILNIC - au fost la Păltiniş-Slbiu, INTILNIRE CU OSTAŞII MIERE ACHIZIŢIONATĂ lor şi cadrele didactice de stomalologic Deva. Spe
cei de la E.M. Paroşeni la
oraşului : 500 tone cartofi, în permanenţă pentru ca 320 000 EXEMPLARE Timişoara, de la C.S.H. Pionierii clasei a Il-a A DE LA APICULTORI la Şcoala generală de 10 cialiştii şi medicii pri
ani din Baia de Criş. Du
mari din centrul devean
80 tone ceapă, 50 tone ră- relaţia vînzător-cumpărător DE ZIARE Şl REVISTE la Bucureşti şi la cabana de la Liceul pedagogic pă cum ne transmite prof. depun multă străduinţă
dăci.noase, 15 tone diverse să fie tot mai plină de so Pietrele, de la Liceul in Deva au trăit zilele tre Asociaţia crescătorilor Maria Lăzăruţ, directoa în pregătirea profesională
dustrial minier Deva Ia
In
judeţului
localităţile
legume, 50 tone mere, 30 licitudine, cinste şi amabi nostru pătrund în medie, peştera Scărişoara, de la cute emoţii de neuitat. Ei de albine — filiala Jude rea şcolii, cea mai re a tinerilor colegi.
inaugurată
centă
lucrare
mult
participat
au
cu
tone fasole boabe, 52,5 tone litate, fiecare . lucrător să zilnic, un număr de Fabrica „Vidra“ Orăştie drag la solemnitatea de ţeană Hunedoara-Dcva — este baza sportivă a şco
a achiziţionat pină acum,
murături, din care gogonele manifeste atenţie sporită 320 000 exemplare de zia la Oradea, de la Fabrica punerii jurămîntului mili de la apicultorii din loca lii: terenuri de volei, bas VREMEA
de industrie locală Deva
chet, handbal şi tenis. In
re şi reviste la o apariţie,
19 tone, castraveţi 16,2 to bunei serviri a fiecărui din care, peste 06 000 e- la cabana Rusu. Este, de tar de către tineri ostaşi lităţile judeţului nostru, total, o suprafaţă asfalta
ai armatei noastre.
ne, varză 17,3 tone. Acţiu cumpărător. xemplare în mediul rural. fapt, una dintre cele mai Ascultînd legămîntul so o cantitate de 50 tone mie tă de 1 800 mp. Pentru 24 ore
re, cu 38 tone' mai multă
agreate modalităţi de pe
nea punerii murăturilor — Ştim cu toţii, condi Aceasta înseamnă că în- trecere plăcută şi instruc lemn al militarilor, de decît în cursul anului Se aşteaptă mari per Vreme uşor instabilă şi
tr-o lună, la 24 de apari
continuă. Aş sublinia că ţiile acestui an agricol pre ţii, se difuzează prin sis tivă a timpului liber. dragoste şi devotament 187?. Dacă socotim că formanţe sportive, cupe relativ rece, cu cerul se
şi medalii !
nemărginit faţă de partid
pentru
flecare
kilogram
pentru populaţia din Barza supun măsuri în plus pen temul de abonamente şi şi patrie, pionierii şi-au de miere se plăteşte în nin noaptea şl temporar
noros ziua. Izolat, vor că
am însilozat 132,5 tone car tru buna gospodărire a vînzarea cu bucata, un O NOUA UNITATE sădit In suflete imbolduri medie 15 lei, ei au livrat PRACTICĂ MEDICALA dea precipitaţii slabe sub
număr de 7 680 000 exem
tofi şi 40 tone ceapă. fondului de marfă, îndeo plare de ziare şi reviste. GOSPODINA noi de a deveni cetăţeni filialei miere în valoare formă de ploaie, iar la
de nădejde ai României
de 750 000 lei.
— In ce condiţii se pre sebi la cartofi. Ce se între In cadrul magazinului socialiste. Mai mulţi medici sto munte lapoviţă şi ninsoa
re. Vintul va sufla mode
zintă silozurile ? prinde în această direcţie ? ÎN EXCURSIE alimentar nr. 77, din Lu Apoi, pionierii conduşi ACUM, SE AŞTEAPTĂ matologi, din judeţ şi din rat, cu intensificări tem
peni, a fost deschisă o
care
ţară,
terminat
au
— Pentru silozuri avem Numeroşi tineri din ju nouă unitate, care desfa de învăţătoarea Aglaia cursurile facultăţii de sto porare din nord-vest şi
vest. Temperatura — în
Pălămaru au dedicat os
asigurate spaţii corespunză Convorbire realizată de deţ au avut prilejul unor ce produse tip gospodina. taşilor un scurt şl plăcut CONCURSURILE matologie cu durata de 5 scădere uşoară: minimele
frumoase excursii organi
Aici este pusă zilnic la
toare, dotate cu tot ce es zate prin Biroul de tu dispoziţia cumpărătoarelor program artistic alcătuit 20 000 de orc de muncă . ani, au fost repartizaţi vor fi cuprinse între mi
de minister să-şi comple
te nevoie pentru a urmări GH. I. NEGREA rism pentru tineret. Tine o bogată gamă de prepa din poezii şi cîntece de patriotică (!) au prestat teze, timp de 6 luni, prac nus 4 şl zero grade, iar
maximele
intre
4 şi 8
rii de la Fabrica de in
rate şi semipreparate de
în permanenţă modul în ca dustrie locală Hunedoara bucătărie. spre partid şl patrie. in acest an elevii, părinţii tica medicală la Centrul grade.
re se păstrează legumele, (Continuare in pag. a 3-a)
v