Page 7 - Drumul_socialismului_1973_11

wmmmmfxaBasBmamnKmmmmsaEamBantmsmmsmsssa "a5Rr35l0T!T<S:3^-SZÎX’i:;'^^^rraţrS?FB55HSS3tDBEÂîm2S!iesBTgZBBfiî!iSS*8«
i5a2DCmE2$5ÖCa5£5B$3iSE
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 351 @ VINERI 2 NOIEMBRIE 1973

Cînip larg dezvoltării şi perfecţionării ........

democraţiei in viata de orpizatie

(Urmară din pag. 1) nierilor prin înfiinţarea gru­ variate, cît mai atractive şi
pelor. în viaţa de organizaţie în locuri diferite.
S-au petrecut noi mutaţii ca­ Da reuşita adunărilor, con­
nai 73" şl „Programul în­ litative. Centrul de activitate tribuie noul ceremonial pio­
tâmpinării celei de a XXV-a îl formează acum grupa, în nieresc cu copţinut profund
aniversări a organizaţiei pi­ frunte cu pionierul-coman- patriotic, simbolic, festiv şi
onierilor“. Iar ca o expresie dant de grupă, iar prin insti­ cu caracter militar. Un cere­
vie a respectării principiului tuirea comandamentului deta­ monial reuşit asigură efici­
democraţiei pioniereşti este şamentului se asigură acum enţa adunării de detaşament
alegerea de pionieri — loc­ o mai largă posibilitate de sau unitate. Şi de aici, ajun­
ţiitori ai preşedintelui consi­ aplicare a diversificării acti­ gem la noua latură a activi­
liului comunal, orăşenesc şi vităţii pioniereşti de la ni­ tăţii pioniereşti : pregătirea
municipal sau ai preşedinte­ velul de detaşament la grupe pentru apărarea patriei, care
lui consiliului judeţean şi şi pînă la fiecare pionier în a început să captiveze pio­ c :
naţional, la încheierea lucră­ parte. Din experienţă, afir­ nierii, atît băieţi cît şi fete, ■ &. ' >
rilor forumului judeţean şi măm că grupa, această celu­ acumulîndu-se deja o expe­
respectiv naţional. lă de bază a organizaţiei de rienţă bogată în acest sens. Deva, In zi de toamnă tlrzle. Foto : VIRGIL ONOIU
Succese deosebite s-au în­ pionieri, este cea care hotă­ Mai trebuie amintit Ca re­
registrat după cea de a Il-a răşte soarta detaşamentului alizare deosebită în ultimii
Conferinţă Naţională a Or­ şi influenţează chiar activi­ doi ani — primirea în orga­
ganizaţiei Pionierilor, în di­ tatea unităţii. Evidenţiem o nizaţie de la vîrsta de 7 ani, Un binemeritat prest!
legătură organică ce trebuie
recţia stimulării iniţiativei şi să existe în viaţa organizaţi­ primiri care sînt deosebit de
emoţionante şi pentru care
a dezvoltării autoconducerii ei, între unitate-detaşamente- se folosesc o gamă variată
pioniereşti. Prin atribuirea grupe, astfel : unitatea de de . procedee. De remarcat Mihai Ciubotaru, din De­ mătate, cînd va împlini 5 cîstigat peste hotare
pionieri trăieşte numai prin
funcţiei de comandant de activitatea detaşamentelor, activitatea de primire în or­ va, ne scripj că posedă o ca­ ani vechime neîntreruptă în 9
detaşament şi unitate, pio- iar acestea numai prin viaţa ganizaţie în acest an şcolar, să într-o altă localitate din aceeaşi unitate, sau în alta, în număi 6 luni — preci­
grupelor. cînd cei primiţi se vor nu­ judeţ, dar că în ea nu stă dacă, bineînţeles, pleacă cu (Urmare din pag. 1) sînt doar cîteva din argu­
mi „Generaţia celei de a nimeni. Cititorul ar vrea să transfer în interesul servi­ mentele tinereţii şi autoper- zează tovarăşul ing. loan
Acest principiu este vala­ XXV-a aniversări". ştie dacă este obligat sau nu ciului. In ceea ce priveşte fecţionăfii de care vorbeam. Probsdorfer, directorul fa­
bil atît pentru unităţile din Desigur, nu stă în caracte­ să contribuie la plata paz­ cea de-a doua întrebare, îl Pentru a descoperi secre­ — Apoi intervine şi ele­ bricii. Punînd în centrul pre­
şcolile coordonatoare cît şi rul nostru de militanţi “ co­ nicilor obşteşti. In cazul rugăm pe semnatarul scri­ tul unei astfel de ascensiuni mentul om — ne spune to­ ocupării diversificarea pro­
Se întorc pentru unităţile de pionieri munişti să ne mulţumim cu cînd în casa respectivă nu sorii să solicite răspunsul nu-ţi trebuie mult timp. „Vi­ varăşul Benedic Roşiu, se­ duselor fabricate, îmbunătă­
clasele II-IV de la şcolile a- îmbunătăţirile de pînă acum. locuieşte nimeni, proprieta­ comitetului sindicatului de dra" e convinsă că i se soli­ cretarul comitetului de par­ ţirea calităţii lor, am atrăs
parţinătoare, înfiinţate în Sîntem datori faţă de tînăra rul ei avînd domiciliul stabil la C.S. Hunedoara, singurul cită produsele, că i se vor tid. Ne mîndrim cu un co­ solicitări pe care le vom pu­
feciorii urma Conferinţei Naţionale. generaţie pe care o instruim într-o altă localitate, persoa­ în măsură să rezolve situa­ solicita în continuare. E con­ lectiv model, unde disciplina tea satisface numai prin e-
Astfel, învăţătorii de pe sate
ţia relatată.
forturi suplimentare. Pentru
pot manifesta mai multă fan­ şi educăm să găsim perma­ na în cauză este exceptată vinsă că „are preţ" şi deci în muncă, responsabilitatea, anul viitor, avem asigurată
de la plata pazei obşteşti.
trebuie să exporte cît mai
prins
au
conştiinciozitatea
nent forme şi metode noi de
Un elev, de Ia Şcoala de
din holde tezie în organizarea activi­ educaţie multilaterală, de Pavel Dobreu, din comu­ şoferi profesionişti din Ilia, mult. E convinsă, în acelaşi rădăcini trainice. Cînd produ­ desfacerea în întregime. Sîn­
tăţii pioniereşti din şcoala
tem şi pregătiţi. 12 modele
sele noastre participă la vreo
timp, că deşi împlineşte o
formare a personalităţii co­
lor, fără a le fi impuse de piilor — viitori cetăţeni ai na Baru, ne spune că are 62 ne roagă insistent să răspun­ vîrstă considerabilă, trebuie expoziţie, cum au fost în a- omologate în acest an sînt
(Urmare din pag. 1) la centru, dar ţinînd seama patriei. Avem datoria să ne de ani şi este pensionar din dem dacă cei care se pregă­ să întinerească mereu, să se cest an „Etava" la Bucureşti, aşteptate în viitor de... pro­
de obiectivele cuprinse în perfecţionăm continuu, cu cadrul asigurărilor sociale tesc pentru a deveni condu­ autoperfecţioneze. Laboratorul, cele de la Paris şi Roma, în ducţia de serie.
planul de muncă al consiliu­ atît mai mult, cu cît acest de stat. Pot să primesc şi cători auto sînt sau nu scu­ atelierul de confecţionare a fabrică domneşte o siguran­ Aceste măsuri, completate
însă ţi gîndul tractorului. lui comunal din care fac pensie de la C.A.P. ? — ne tiţi să efectueze contribuţie cu urmărirea zilnică a rit­
„Cine va lucra cu el oare parte. an şcolar se desfăşoară sub întreabă cititorul. Da, dacă voluntară în muncă pe tim­ noilor modele (ne-am per­ ţă deplină. Toţi muncitorii micităţii producţiei şl a cali­
ştiu că au muncit bine şi
mite să-l comparăm cu un
îndrumările
preţ
ale
de
în primăvară ?“ — l-am a- Sînt şi alte cîteva aspecte realizează anual — pînă la pul şcolarizării. Elevii şcoli­ mic centru de cercetare, pro­ frumos şi deCi că nu pot a- tăţii produselor, vor duce la
uzit întrebindu-l cu în­ noi, interesante, privind via­ Plenarei C.C. al P.C.R. din vîrsta de 65 de ani, cînd se lor de şoferi din cadrul iectare şi de execuţie a uni­ vea nici un fel de surprize realizarea dezideratului una­
grijorare pe un alt coleg ţa de organizaţie după a 18-19 iunie 1973 privind dez­ pensionează cooperatorii băr­ Ministerului Transporturilor neplăcute. nim al colectivului muncito­
noile
mo­
de-al său. Măcar de l-aş Il-a Conferinţă Naţională a voltarea şi perfecţionarea în- baţi — numărul de norme Auto, Navale şi Aeriene sînt catelor), spaţioase, hale apăru­ — Ţin să remarc că în a- resc din fabrica semicente-
văţămîntului din R.S.R.
derne,
şti ca Să-i spun ce e bun Organizaţiei Pionierilor. Con­ stabilite de adunarea gene­ programaţi să efectueze con­ te recent pentru perfec­ cest an nivelul mărfurilor nară : realizarea cincinalului
la el şi ce metehne are. form Statutului organizaţiei De asemenea, ne aşteaptă rală a cooperativei agricole tribuţie voluntară în muncă ţionarea fluxului productiv exportate în 1972 l-am atins înainte de termen.
Horia Cuteanu a făcut îmbunătăţit de conferinţă, sarcini noi privind aniversa­ din care face parte. cu braţele, în localităţile
armata. S-a lăsat la vatră rea a 30 de ani de la Elibe­ unde au fost luaţi în evi­
N. I., din Hunedoara, ne
în vara acestui an. Exact adunările de detaşament se rarea patriei, întîmpinarea relatează în scrisoarea trimi­ denţă, deci pe raza comunei
în anotimpul cînd griul desfăşoară lunar în forme Congresului al Xl-lea al să că este angajat la combi­ unde îşi are sediul şcoala.
îşi apleca spicele blonde variate şi cu teme intere­ P.C.R., precum şi aniversa­ natul siderurgic din localita­ M. I., din Musariu, ar Ce este şi cum poate fi
de soare şi grele de rod. sante. După opinia noastră, rea a 25 de ani de la crea­ te din anul 1968 şi că între vrea să ştie ce forme îi tre­
Atunci el s-a urcat din adunările de detaşament pot timp s-a transferat, la cere­ buie pentru schimbarea nu­
nou pe tractor, după ce rea Organizaţiei pionierilor. melui. Pentru motive temei­
mai întîi a legat la acesta fi de mai multe feluri : spe­ In contextul acestor eveni­ re, de la o secţie la alta. nice, cetăţenii români pot prevenită hepatita epidemică?
presa de balotat paie. Şi a ciale, omagiale, întîlnire, mente ale anului 1974, toate Cititorul doreşte să afle dacă obţine aprobarea de schim­
dovedit că nu şi-a pierdut simpozion, dezbatere ; care, grupele, detaşamentele şi u- are sau nu dreptul să pri­ bare a numelui de familie şi
îndemânarea de acum doi aplicate în mod creator şi mească spor de vechime ne­ a prenumelui, sau numai a Intre bolile transmisibile, dată cu materiile fecale fă- vităţii, cheltuieli pentru spi­
ani cînd el era considerat în locuri diferite — au un nităţile de pionieri din co­ unuia dintre acestea, numai hepatita epidemică ocupă un cînd posibilă infectarea celor talizare şi tratament, persis­
de inginerul şef Brutus Bo- muna noastră şi-au propus întreruptă în muncă. Deo­ după ce întocmesc următoa­ loc important prin numărul din jur. Răspîndirea hepati­ tenţa în Continuare a unor
caniciu de la cooperativa efect educativ deosebit. Ne sarcini concrete de realizat, camdată nu. Motivul e lesne rele forme: o cerere, pe care mare de cazuri de îmbolnă­ tei epidemice, ca şi a altor „urme“ ce interesează func­
agricolă de producuţie din pronunţăm împotriva carac­ care vor contribui la ridica­ de înţeles. In timpul celor o va înainta la comitetul e- vire pe care-1 produce, du- boli în care microbii sau vi­ ţionarea ficatului), e de la
Şoimuş drept cel mai mare terului de şedinţă la adunări rea activităţii pioniereşti" pe 5 ani, a apărut un transfer xecutiv al consiliului popu­ cînd la apariţia epidemiilor. rusurile pătrund în tubul di­ sine înţeles importanţa mare
specialist în balotări de şi desfăşurarea lor numai în la cererea angajatului, care lar unde are domiciliul cel S-a stabilit că între anii gestiv o dată cu apa sau ali­ pe care o are prevenirea he­
paie. noi trepte de progres, spre interesat să-şi schimbe nu­ 1629—1946 'au evoluat în lu­ mentele infectate (febra tifo­ patitei epidemice.
Vladimir Moraru, un alt clasă, optăm pentru or­ noi succese, aşa cum spune nu-i mai dă dreptul să pri­ mele. motivată de: copii, me 631 asemenea epidemii. idă, dizenteria, poliomielita E necesară menţinerea în
flăcăii harnic care a reali­ ganizarea adunărilor de de­ deziva noastră pionierească mească sporul respectiv de- certificate ori legalizate de In secolul nostru, cele două etc.), este favorizată de ne- Condiţii de igienă deplină şi
zat în acest an cu tractorul taşament în forme cît mai „Tot înainte !". cît numai peste 2 ani şi ju- pe certificatele de stare ci­ războaie mondiale au con­ respectarea igienei. Neîntre- dezinfectarea grupurilor sa­
său cea mai mare valoare vilă ; un exemplar al Bule­ tribuit la răspîndirea extra­ nitare. Sursele de apă tre­
ca volum de muncă: tinului Oficial al R.S.R., în ordinară a acestei boli. buie, de asemenea, ferite de
120 000 lei faţă de planul care a fost publicată cere­ Hepatita epidemică este o orice posibilitate de infectare.
de 70 000, cît i se stabilise, rea de schimbare a numelui; boală infecţioasă produsă Sfatul medicului Toate procesele legate nde
şi-a aliniat de citeva zile actul de consimţământ, dat de un virus. Ea constă în producerea, depozitarea, trans­
tractorul la secţia de me­ în formă autentică, al celui­ îmbolnăvirea întregului or­ portul şi desfacerea alimen­
canizare. In toate cele trei lalt soţ, în cazul schimbării ganism, pe primul plan situ- ţinerea igienică a grupurilor telor trebuie să se desfăşoa­
anotimpuri de muncă în numelui de familie comun, îndu-se suferinţa ficatului. sanitare, a surselor de apă, a re în condiţii igienice. Nu de
cîmp a brăzdat pămîntul purtat în timpul căsătoriei; Simptpmele pe care le pre­ sectorului alimentar oferă puţine ori bolnavii relatează
cu lamele plugului. orice alte acte pe care soli­ zintă bolnavul pînă în mo­ condiţii prielnice pentru răs­ că primele semne de boală
— Cîte hectare ai arat, citanţii le consideră nece­ mentul în care apare icterul pîndirea virusului, pentru îm­ au apărut după consumarea
Vlaăimire ? sare pentru motivarea cere­ sînt dintre cele mai diferite : bolnăvirile în masă. Amintim de produse de carne care nu
— Credeţi că mai ştiu ? rii sale de schimbare a nu­ indispoziţie, oboseală, som­ că hepatita epidemică este erau proaspete.
Numele lui Iosif Răbulea melui. nolenţă, pierderea poftei de transmisă în unele cazuri şi Importanţă deosebită pre­
e ştiut nu numai la C.A.P. mîncare, greţuri, ameţeli, du­ prin folosirea de siringi şi zintă şi respectarea strictă a
Şoimuş. II cunosc şi coope­ Andrei Divisevlci — Mî- reri musculare şi ale încheie­ instrumente medicale neste­ normelor de igienă individu­
ratorii de la Cristur, Bră- nerău. Ne pare rău că fo­ turilor, febră. De aici şi rilizate. ală, în primul rînd a obice­
nişca, Orăştie, Hărau... tografiile trimise nu pot fi greutatea stabilirii la timp a S-a observat că cele mai iului de a se spăla mîinile
unde cu lebăda sa, cum inserate în coloanele ziaru­ diagnosticului, de multe ori multe cazuri de hepatită epi­ înainte de servitul mesei.
lui nostru, datorită realizării
îi spune el combinei „Glo­ lor pe timp noros. Intenţia crezîndu-se că e vorba de demică apar în lunile de Iată că înscrierea deplină
ria", a strîns tot aurul gripă, reumatism, viroză res­ toamnă şi primele luni ale în normele de civilizaţie es­
holdelor de grtu... dumneavoastră de a ne tri­ piratorie etc. Lucrurile devin iernii, în special în colecti­ te o garanţie în prevenirea
...La hotarul dintr-a do­ mite aspecte din activitatea foarte clare în momentul în vităţi. Copiii şi adolescenţii unei boli — hepatita epide­
ua şi a treia lună a toam­ pe care membrii cooperatori care apare îngălbenirea o- fac cel mai frecvent boala. mică — boală ce produce
nei, flăcăii cîmpului, me­ de la C.A.P. Mînerău o de­ chilor şi pielii şi bolnavul Luîndu-se în considerare destule suferinţe.
canizatorii, se adună la constată că urina devine foar­ toate neajunsurile pe care le
secţiile lor de mecanizare. pun în aceste zile în cîmp te închisă la culoare. produce această boală (între­ CORNEL STOICA
In urma tractoarelor, pă­ o apreciem şi vă rugăm ca O dată apărută, boala im­ ruperea îndelungată a acti- medic specialist boli interne,
mîntul însă mai freamătă. şi în viitor să ne trimiteţi pune izolarea bolnavului in­ doctorand
Prin porii săi se strecoară astfel de veşti însoţite de tr-un serviciu de boli conta­ r
Bogata-i toamna în delta noastră
firavele tulpini ale griului, de la Gura Periboina. par a spune chipurile mulţumite ale acestor pescari imagini fotografice, pe care gioase, unde tratamentul co­ r
purtînd în ele aroma de Foto : VIRGIL ONOIU rect duce la vindecare. Izo­
pîine... vă dorim să le realizaţi cît larea este necesară pentru că
mai clar posibil. bolnavul elimină virusul o
^ A cui e staţia ? nele zile se ridică de-aco-
(Urmare din pag. 1) ELEMENTUL „CUL­ lo trombe de fum mai den­
ÎMBUNĂTĂŢIREA COIIIIIIOR TURAL“ — UN j Se înţelege că întrebarea se decît cele de la furnale.
De unde ies ? De la reci-
din acest titlu n-o punem
şafurile cer să fie spălate. \ din dorinţa de a întocmi un pienţii de gunoi, cărora, din
De ce nu se acordă, cum TRANZISTOR i „tabel nominal" cu proprie- cauză că nu se golesc la
normal ar trebui să fie, o SINGURATIC ’ tarii staţiilor de autobuze, timp de către cei care ar
atenţie egală, echitabilă, pen­ ) ci din alte considerente, ca­ trebui s-o facă, li se dă
tru toate dormitoarele ? ALE FORESTIERILOR SĂ 1 FIGUREZE... Un tranzistor proprietate a ii re vizează Indiferenţa şi foc de către unii locatari din
La Metania, o cabană mai cabanierei de la Merila a / proasta gospodărire ce se împrejurimi. Procedeul pare
la deal cu vreo 8 kilometri, fost singurul element „cul­ 1 mai manifestă faţă de une- să-i mulţumească pe gos­
lucrurile stau mai rău. Caba­ Auzi vorbă, stau codrii să intervenit nimeni, nu s-a de­ murături şi tot ce mai tre­ tural“ de la toate locurile ţ le din asemenea locuri. De podarii oraşului. Intr-adevăr,
niera — cînd ne-a văzut — li se prăvălească-n cap şi ranjat nimeni să întrebe de NECESARUL DE PE buie pentru o bucătărie iar­ care le-am văzut. Cărţi nu-s i pildă, staţia de autobuz din e mai simplu să distrugi de-
a luat-o-n sus pe-o coastă, ţin oamenii fără pîine că ce ? Abia marţi, 30 octom­ HÎRTîE NU-î BUN na — mai e un drum zdra­ nicăieri. Nu ne referim la * Sîntuhalm - de pe traseul şeurile pe loc, decît să le
îşi făcea de lucru. Ştia ea n-au lemne ! Nu-i prea de brie, a sosit pîinea. 3 000 de văn de mers. Cînd se va opere savante, la tomuri de \ Deva - Hunedoara - se a- transporţi cu maşinile. Dar
ce' ştia. Două dormitoare a- tot întîmplarea asta, tovarăşi kilograme o dată. Ne imagi­ DE... CIORBĂ străbate ? Atunci cînd vor literatură „grea", ci la oeva i flă într-o inadmisibilă stare cum rămîne cu lupta împo­
fumate, prăfuite, îngheţate. de la Cooperativa de consum năm cît de proaspătă se va fi troienite toate drumurile ? simplu, pe măsura putinţe­ ’ de necurăţenie. Are acope- triva poluării ?
Iar înăuntru... Paturile, pă­ Haţeg şi alţii care vă ocupaţi vinde o asemenea cantitate... Este limpede ! Nu se cu­ lor intelectuale ale forestie­ j riş, pereţi de sticlă colora-
turile, cearşafurile, duşumea­ de pîinea forestierilor ? — Eu numai luni am au­ noaşte nici pe departe si­ La magazinul forestier de rilor. l tă jur-împrejur, dar asta nu Cu nasturi
ua şi arătarea de masă te zit că nu s-a dus pîinea — tuaţia concretă a aprovizio­ la Gura Apei n-am putut Nu-s nici ziare. Poşta le } o suficient. Interiorul pro-
afla situaţia la zi. Din sim­
gonesc afară şi-ţi vine să Cazul acesta, aproape in­ ne spunea, cu cel mai ne­ nării muncitorilor forestieri. plul motiv că gestionarul, I. trimite o dată pe săptămînă, ) priu-zis al stafiei, menit să de rezervă
dormi mai bine pe cetină, o- credibil, e simptomatic pen­ păsător aer Petru Boancheş, Şi încă un exemplu, tot din Drăghin,. n-a binevoit să cînd sînt tot atît de... proas­ ( ofere călătorilor o aştepta-
ricît de urîtă ar fi vremea. tru modul în care se asigură şeful depozitului cooperati­ discuţia purtată cu şeful de deschidă în ziua de marţi. pete ca şi pîinea coaptă luni re în tihnă, ferită de intem- Navetiştii cu autobuzele
Iar cabaniera îşi face de lu­ pîinea forestierilor. Brutăria vei de consum din Haţeg, depozit, Petru Boancheş. Ce-1 interesează pe dumnea­ şi pusă pe masă sîmbătă. 1 perii, a autobuzelor, este I.T.A. Deva, care circulă di­
cru în fel şi chip. Numai de de la Valea Fierului a fost cel care dirijează — sau ar — Care este situaţia apro­ lui de unde îşi cumpără oa­ Aparate de radio sînt ţ un adevărat depozit de gu- mineaţa de la Simeria la
din nou închisă pentru că a-
cabană n-are vreme... colo prepararea pîinii se fă­ trebui s-o facă ! — toate vizionării pentru iarnă a ma­ menii într-o zi cele trebui­ vreo 10, dar... nici nu cîrîie. i noaie de tot felul. După Orăştie, au grijă ca la da­
In alte locuri nu sînt nici mărfurile spre magazinele gazinelor forestiere, cu le­ toare. Stă acasă, că salariul Sînt defecte de cine ştie 1 cantitatea existentă, apre- ta cind scot abonamentele
cabane. La Vînătorul, la Flo- cea în condiţii care depăşesc forestierilor. gume, zarzavaturi ? merge ! cînd. ţ ciem că de cel puţin un an să-şi cumpere şi cîte o cu­
orice limită a îngăduinţei.
ruş şi pe Valea Fierului, un­ Mai supravieţuieşte brutăria Nici filme nu se prea văd l nu s-a mai dat cu o mătu- tie, două, de nasturi. Ce fac
de sînt parchete de exploa­ La toate magazinele pen­ în munţi. Ca să nu mai vor­ ' ră pe acolo. Lipsa unui coş cu ei ? li păstrează ca să-i
tat pentru producţia lui 74, de la Boşorod, unde, la a- tru forestieri, oamenii cu bim de faptul că în judeţ ) de gunoi în acest loc vor- înlocuiască pe cei care-i
abia acum se lucrează. Cînd tîtea şi atîtea insistenţe pen­ care am stat de vorbă au sînt nenumărate formaţii ar­ l beşte şi ea despre o anu- pierd la dus în cursa de
ridicat problema aprovizio­
or fi gata ? Unde vor sta tru îmbunătăţirea stării igie­ nării ritmice cu mezeluri, cu tistice şi brigăzi ştiinţifice. l me nepăsare. De aceea, în­ ora 6,20, sau la înapoiere, la
nice a localului şi a calităţii
oamenii ? pîinii, conducerea cooperati­ preparate de carne ieftine, De ce nu ajung ele şi la fo­ trebăm : cine trebuie să în­ ora 15,40. In autobuze se
— Le terminăm repede, vei din Haţeg răspunde cu o conserve de peşte, pateuri restieri ? grijească staţia, a cui e sta­ înghesuie cîte 80-100 de
astfel ca toate cele 13 caba­ * ţia respectivă ? călători. Numai numărul ce­
ne planificate să fie puse la indolenţă condamnabilă. de ficat etc. Asemenea pro­ Nu socotim necesar a con­ lor cu abonamente, de pildă,
bleme s-au pus de fiecare
dispoziţia oamenilor — ne semna aici un şir de con­ \ Taraba strică faţada depăşeşte cu 20 numărul de
asigură ing. Râul Bălţăteanu, APOI, APROVIZIO­ dată cînd am întreprins rai­ cluzii şi de sarcini pentru t locuri din autobuze. Fără
să-i mai socotim şi pe cei
duri. Dar ele n-au fost sot
şeful S.E.L. Haţeg. Cazar­ — Oamenii ridică proble­ Iată două răspunsuri con­ luţionate definitiv. In unele conducerea I.F.E.T. Deva, a In faţa magazinului de cu bilete. Ar fi, poate, ne­
ma men tul într-adevăr e slab. NAREA... ma că pîinea e veche, une­ tradictorii : magazine forestiere se întîl- Uniunii judeţene a coopera­ copii „Prichindelul", din mu­ voie de dubluri la ateste
Noi am făcut casările şi am ori de slabă calitate, că ar — Din iunie a.c. am sta­ nesc mezeluri scumpe, care ţiei de consum, sau a altor nicipiul Hunedoara, centrul curse. Ce părere au tova­
cerut la I.F.E.T. Deva să ne La magazinul alimentar trebui dusă de 3 ori pe săp- bilit cu C.L.F. Haţeg nece­ nu se cer. Apoi, la fores­ factori. Toate aceste organe de legume şi fructe din lo­ răşii de la I.T.A. Deva ?
dea 200 pături, 400 cearşafuri de la locul numit Greblă tămînă — îl informăm noi, sarul. Dar încă nu s-a pus tieri ouă nu se duc nicioda­ îşi cunosc îndatoririle. Au calitate şi-a intins o tara­
şi 200 saltele noi. Avem a- tradiţia este ca pîinea să se despre situaţii care ar fi de nimic în cămara de iarnă. tă, ca şî multe alte alimente analizat şi au dezbătut la bă, unde se vînd legume şi
probarea, aşteptăm să le pri­ aducă de două ori pe săp­ datoria dînsului, a conduce­ Nu ne-au dat de la C.L.F. solicitate în permanenţă. Dar toate nivelurile. Şi s-au sta­ fructe. Faptul in sine nu e, Pentru curajoşi
mim şi le vom repartiza ime­ tămână. Cum se întîmplă rii cooperativei, să le ştie. — ne spune şeful de depozit. bilit, de asemenea, Ia toate desigur, de condamnat. In­
Locatarii din blocul turn
diat la toate cabanele. însă, practic ? Din teren, din sondarea ce­ ■— Am la siloz 6 000 kg nimeni nu face un sondaj al nivelurile, planuri de măsuri convenientul constă în fap­ M 2, din municipiul Deva,
— Sîmbătă nu mi s-'a a- rinţelor cumpărătorilor. cartofi, 700 kg ceapă, 350 kg cerinţelor, al preferinţelor voluminoase. Citindu-le, îţi tul că vînzătorii care o de­ situat în str. Zamfirescu, a- I
imaginezi o iarnă în munţi
N-AU PÎINE CĂ dus pîinea — ne spune Ioa- — Noi avem tovarăşi care fasole uscată. 200 kg mură­ oamenilor. Se merge pe frumoasă, plăcută, demnă de servesc uită uneori să o cu­ firmă că liftul instalat aco- ,
chim Lupu, gestionarul uni­ răspund de aceste magazine. turi. Varza la butoi trebuie ideea greşită şi de condam­ reţe cînd termină programul Io e făcut numai pentru cei
STAU... DE LEMN invidiat,, Izbindu-te însă de de lucru. Şi uite aşa, tara­
tăţii. N-am avut ce da oa­ Nu m-au informat. Putem să-mi vină zilele acestea — nat, că „la forestieri trece realităţi, încerci dezamăgirea ba strică faţada. curajăşi. Adică, pentru acei I
menilor. no spune gestionarul Ioa- orice". Cîte semnale de alar­ că multe din aceste preve­ inşi care au răbdarea să j
S-auzi, să vezi şi să nu să le ducem pîinea de 3 ori stea intre etaje pînă vine
1
crezi Oamenii de la Gura — Se întîmplă des ase­ pe săptămînă. chim Lupu. mă vor mai trebui, totuşi, deri sînt îngropate în dosa­ E mai simolu, liftierul să deblocheze „cu- |
Apei din împrejurimi sţau menea fenomene ? — între­ — Cine răspunde de ma­ Deci, la „Greblă", cămara trase, pentru ca conducerea re, iar cei ce trebuie să le tia". Aproape în fiecare zi j
fără pîine de sîmbătă. Cup­ băm. gazinele din sectorul Rîul de iarnă e oarecum asigu­ cooperativei de consum din materializeze, abia se miş­ dar se lasă liftul rămîne între etaje cu '
torul brutăriei e rece ca — Sc mai întîmplă. Mare. că. Şi doar este vorba de cu afumătoare cîte un locatar în el. Se aş- \
gheaţa. Dar făină este, droj­ Este o situaţie cu atît mai rată. Dar pînă la acoperirea Haţeg, preşedinte Aurel Mar- oameni, do muncitorii care teaptă să cadă în cursă şî 1
die este, apă slavă domnului. gravă, cu cît de aici se a- — Unul, Cornel Bojin. întregului necesar — 93 to­ tinescu, să înţeleagă că are se bat bărbăteşte cu vitregia In spatele complexului co­ un edil al oraşului. Poate că J
iernii şi cărora li se pretin­
Şi mai e şi un brutar, pe provizionează peste 500 de — Dar de cele din Valea ne cartofi, 6 tone ceapă, 5,3 o mare şi permanentă obli­ de să-şi îndeplinească exem­ mercial, de lingă poşta din aşa se va gîndi cineva să-l \
nume Lionel Iacoboni. muncitori forestieri. Şi dacă Fierului ? tone fasole uscată, 0,6 tone gaţie faţă de muncitorii fo­ plar sarcinile ! O schimbare municipiul Hunedoara, în u­ repare. L
— De ce n-ai copt pîinea ? sîmbătă (27 octombrie — — Ii... Nu ştiu cum îl restieri 7 de optică se impune 1
— Păi, n-am avut lemne..* n.n.), nu s-a dus pîinea, n-a cheamă. usturoi, plus rădăcinoase,