Page 70 - Drumul_socialismului_1973_11

aaaasm sbbbbmbbmmbmmbsbbí
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 867 © MIERCURI 21 NOIEMBRIE 1973

înfăptuirea prevederilor programului ju­ cooperatorilor pentru ca acest sector să-şi
deţean de dezvoltare a zootehniei — aşa aducă o contribuţie tot mai mare la forma­
cum se sublinia şi în recenta adunare a ac­ rea veniturilor cooperativei, pentru îndepli­
tivului Comitetului judeţean de partid, care nirea indicatorilor planului de producţie şi
a analizat situaţia din acest domeniu şi a a obiectivelor prevăzute pentru acest cinci­
stabilit sarcinile şi direcţiile pentru perioa­ nal, strădaniile depuse, rezultatele obţinute,
da imediat următoare şl cea viitoare — tre­ preocupările de viitor ca acest sector să fie
buie să constituie o preocupare permanentă un model de organizare, producţie şi efi­
a organelor locale de partid şi de stat, a cienţă.
conducerilor unităţilor agricole socialiste, Redacţia ziarului nostru iniţiază — ince-
cadrelor de specialişti, tuturor lucrătorilor pînd cu această pagină — o acţiune cu te­
din agricultură. Trebuie depuse eforturi ma : „FERMA ZOOTEHNICA — MODEL
stăruitoare, acţionîndu-se în mod perseve­ DE ORGANIZARE, PRODUCŢIE ŞI EFICI­
rent, cu răspundere, pentru a se folosi cu ENŢA", la care sint chemate să-şi aducă
maximum de eficienţă toate posibilităţile e- contribuţia organele locale de partid şi de
xistente pentru creşterea efectivelor şl a stat, conducerile unităţilor agricole socialiste,
producţiei animaliere, onorarea în mod e- cadrele de specialişti, toţi crescătorii de
xemplar a obligaţiilor la fondul de stat. animale. In cadrul acestei acţiuni vom evi­
Peste tot este necesar să se manifeste o denţia experienţa pozitivă, căile şi mijloa­
înaltă exigenţă partinică pentru materiali­ cele prin care creşterea animalelor şi a pro­
zarea sarcinilor puse de Congresul al X-lea ducţiei animaliere pot fi mai eficiente, pre­
şi Conferinţa Naţională în dezvoltarea zoo­ ocupările unităţilor de producţie pentru în­
tehniei. deplinirea sarcinilor ce le revin din progra­
Fermele zootehnice trebuie să devină uni­ mul judeţean de dezvoltare a zootehniei,
tăţi de producţie model prin sistemul de or­ din propriile lor programe. De asemenea, în
ganizare şi planificare a producţiei şi a cadrul acestei acţiuni vor fi publicate mate­
muncii, prin metodele şi tehnologiile moder­ riale care să combată deficienţele existente
ne aplicate, nivelul producţiilor obţinute, în sectorul zootehnic, lipsa de preocupare a
prin eficienţa întregii lor activităţi. unor organe comunale, a unor consilii de
In pagina de faţă ne-am propus să pre­
Membrii comitetului de pfertid şl al consiliului de conducere, întruniţi într-o şcdlnţi scurtă de lucru, discută modul cum trebuie să se acţioneze pen­
zentăm cîteva aspecte din experienţa C.A.P. conducere din C.A.P. şi specialişti, de a ri­ tru traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de recenta adunare a activului Comitetului judeţean de partid, care, a analizat cum se înfăptuiesc sarcinile din pro­
Simeria, activitatea organizaţiei de partid, a dica la nivelul cerinţelor creşterea anima­ gramul judeţean de dezvoltare a zootehniei şl livrările la fondul de stat, pentru îndeplinirea Indicatorilor de plan şi asigurarea celor mai bune condiţii pentru
consiliului de conducere, a specialiştilor şi lelor şi producţia acestora. Iernatul întregului efectiv do animale. i
preliminare
e-
Calculele
SECRETUL" SUCCESELOR: fectuate ne îndreptăţesc să On obiectiv de mare însemnătate centra asupra gospodăririi
cu maximă chibzuinţă a re­
afirmăm că în acest an pro­
surselor de nutreţuri, acţio-
II ducţia globală obţinută din Producţii ridicate, nînd atît în direcţia creşterii
producţiei la unitatea de su­
activitatea fermei zootehnice
se ridică, în medie, la peste prafaţă, cît şi a înlăturării,
COLABORAREA STRÍNSÁ 38 000 lei pe un lucrător din cu cheltuieli minime risipei. Totodată, în vederea
folosirii cu randament spo­
sectorul respectiv. In ceea ce
rit a nutreţurilor, se pune
băneşti
priveşte
veniturile
din zootehnie, există create accent pe administrarea gro­
condiţii ca planul — tărlrli privind majorarea ducţiei animaliere. Demn de sierelor numai în stare pre­
ÎNTRE TOŢI FACTORII 1 225 000 lei — să fie depă­ preţurilor de contractare a subliniat este că nu au fost parată în hrana animalelor.
şit cu peste 100 000 lei. La
produselor animaliere. De a-
Menţinerea vacilor cu lapte
epuizate nici resursele de a
semenea, la specia ovine pla­
capitolul cheltuieli, faţă de
activităţii fermei, un impe­
un nivel de producţie ridicat,
1 185 000 lei prevăzuţi, s-au nul de venituri s-a îndepli­ ridica eficienţa economică a şi pe perioada stabulaţiei la
înregistrat 1 109 000 lei, ast­ nit în proporţie de 117 la rativ de acută actualitate fi­ pfintr-o bună furajare şi în­
fel că activitatea fermei în sută. ind reducerea preţului de grijire, este o condiţie esen­
îwt dezbaterea care a avut creşterea producţiei animali­ fectivele şl producţia anima­ torul de lapte : omogenizarea situaţia economico-financiară Datorită grijii pe care co­ cost al produselor. Urmărind ţială pentru scăderea pre­
ca temă reliefarea experien­ ere. lieră, eficienţa întregii acti­ şi încălzirea. La cele mari, a unităţii se va oglindi în­ mitetul de partid, conduce­ cheltuielile pe unitatea de ţului de cost şi obţinerea li­
ţei C.A.P. Simeria în dezvol­ Edificator în această pri­ vităţi a fermei. In acest scop le dăm furaje combinate la tr-un însemnat venit net. rile cooperativei agricole şi produs, se constată că preţul nei eficienţe sporite în acti­
tarea sectorului zootehnic, vinţă este că de la o me­ este necesar să urmărim ca discreţie şi fîn de trifoliene Fireşte, rezultatele amin­ fermei au acordat-o dezvol­ mediu de realizare pe un li­ vitatea fermei zootehnice. Es­
precum şi a măsurilor ce vor die a producţiei de lapte producţia din zootehnie su se din cel mai bun. De la vîrsta tite sînt urmarea directă a tării sectorului zootehnic, în tru de lapte se ridică la 2,05 te de la sine înţeles că la
fi întreprinse în continuare marfă de 927 1 pe cap de obţină cu cheltuieli cît mai de 6 luni dăm viţelele la U- preocupării pentru creşterea acest an unitatea livrează la lei. Generalizarea aplicării materializarea acestui dezi­
în scopul asigurării îndepli­ vacă — realizată în 1970 — mici. roi şi Cărpiniş, unde sînt lu­ producţiei animaliere şi o- fondul de stat mai mult de calculului preţului de cost în derat o contribuţie substanţi­
nirii exemplare a sarcinilor s-a ajuns la 1 280 1 în 1972 Teofil Moldovan. Lucrăm ate de alţi îngrijitori pînă norarea obligaţiilor la fon­ 70 000 1 lapte şi 5 500 kg car­ toate cooperativele agricole, ală şi-o aduce şi sectorul
ce revin unităţii din progra­ şi la circa 1 500 1 în 1973. de trei ani, eu şi soţia mea, cînd se montează şi apoi se dul de stat. In structura ve­ ne la suta de hectare, reali­ începînd cu anul 1974, va contabil, care are datoria
mul judeţean de dezvoltare a In condiţii optime de fura­ în ferma zootehnică. Avem introduc, de obicei, în loturi­ niturilor din valorificarea zînd o producţie globală din crea condiţii să se asigure să urmărească şi să prevină
zootehniei au participat to­ jare, apreciem că se pot în primire loturi de cîte 15 le' de vaci de unde au pro­ produselor animaliere, ponde­ zootehnie, la aceeaşi unitate iniţierea de măsuri energice toate cheltuielile neeconomi-
varăşii : Otilia Teodorescu, obţine şi 2 000 1 lapte mar­ vaci. Avem ca plan pe acest venit. Am reuşit să realizăm rea o deţine livrarea lapte­ de suprafaţă, mai mare de şi hotărîte în vederea ridică­ coase, să vegheze perma­
secretarul comitetului de an 52 000 litri lapte pentru un spor mediu de greutate lui de vacă, care reprezintă 230 000 lei. Indicatorii amin­ rii rentabilităţii produselor nent ca fiecare leu să fie fo­
partid pe C.A.P., Păun Ră­ fă pe cap de vacă. amîndouă loturile şi am rea­ de 450-600 grame pe zi. Ti­ peste 50 la sută din totalul tiţi nu reprezintă însă limita agricole. Evident, în sectorul losit cu maximă grijă în
vaş, preşedintele cooperati­ Candiano Brînză. Strîns lizat pînă acum 47 000. Lu­ neretul mascul este îngrijit încasărilor. Să nu mai amin­ superioară a posibilităţilor zootehnic — unde ponderea scopul creşterii venitului net
vei, ing. Candiano Brînză, şe­ legată de ridicarea rentabi­ crăm în acord global şi du­ şi predat la complexul de tim că unitatea obţine la unităţii. Valorificarea deplină cheltuielilor o reprezintă fu­ al unităţii şi a avuţiei ob­
ful fermei zootehnice, Lau- lităţii fermei este organiza­ pă cît producem atîta şi pri­ îngrăşare. Faţă de 137 capete produsul respectiv un venit a potenţialului fermei con­ rajele care deţin peste 60 la şteşti.
rean Radu, ajutorul şefului rea ştiinţifică a selecţiei. Ca mim. Dar ne dăm silinţa ca cît prevedea planul pe acest suplimentar de peste 240 000 stituie o preocupare de prim sută din costul producţiei de
de fermă, Virginia Nicula, acţiuni tehnico în această să ne îndeplinim sarcinile a- an s-au predat 170. Grija şi lei, ca urmare a beneficierii ordin a tuturor factorilor lapte şi carne realizate —, VIRGINIA NICULA
contabil şef, Teofil Moldo­ privinţă aş putea aminti : tit la lapte cît şi la viţei. în atenţia noastră este de a asi­ contabil şef
van, Constantin Lăcan şi Ion creşterea în rasă curată şi lunile de vară am cîştigat lu­ gura hrana şi sănătatea ani­ de aplicarea prevederilor ho- răspunzători de soarta pro­ atenţia noastră se va con­ la C.A.P. Simeria
Branga, îngrijitori de anima­ încrucişarea între Bălţata ro­ nar, amîndoi, cîte 1 800 lei, malelor, viţe,le bune de re­
le. Să le dăm cuvântul: mânească şi Holstein; exploa­ realizînd cîte 6 000 litri lap­ producţie. Plata în acord glo­
Păun Răvaş. Ţinînd seama tarea animalelor pe o durată te. Noi primim 0,30 lei pen­ bal ne răsplăteşte munca, strungă oile sînt trecute va da şi în continuare inte­
de sarcinile stabilite de partid care permite înregistrarea de* tru fiecare litru de lapte. A- strădaniile şi rezultatele pe ÎNGRIJITORI FRUNTAŞI printr-o soluţie de formol, resul să facă — aşa cum ne
privind ridicarea ponderii randamente maxime şi înlo­ ceastă sumă am primit-o nu­ care le obţinem. iar de 3-4 ori pe an sînt spunea dumnealui — o
zootehniei în ansamblul pro­ cuirea din efective a exem­ mai pentru lapte. Cîştigul Ion Branga. Am luat în îmbăiate. treabă bună. El şi familia
ducţiei şi veniturilor realiza­ plarelor slab productive. De­ total, luînd în calcul sumele primire turma de oi a coo­ „Ne-am dat interesul lui, merită — aşa cum au
te de C.A.P., de condiţiile e- şi ponderea o deţin bovinele cuvenite pentru îngrijirea va­ perativei în 1967. De atunci L-am întrăbat pe tovară­ ţinut să aprecieze preşedin­
conomice şi naturale ale uni­ din rasa Bălţată românească, cilor şi viţeilor, pentru pro­ şi pînă în prezent am reuşit, şul Ion Branga cum apre­ tele cooperativei şi şeful
tăţii, de necesitatea asigură­ avem un nucleu în efectivul duşi i obţinuţi, a trecut une­ datorită sprijinului şi atenţi­ ciază rezultatele pe care fermei — toată stima şi la­
rii unei surse permanente de matcă de peste 20 de cape­ ori de 1 500 lei de persoană. ei acordate de conducerea să facem o treabă bună le-a obţinut. „Ne-am dat uda pentru munca pe care
venituri băneşti, precum şi te de animale din rasa Hol­ Am constatat că vacile ca­ cooperativei, de organizaţia interesul să facem o trea­ o depun şi bunele rezultate
pentru a contribui la aprovi­ stein. Aceste exemplare dau re fată în lunile, ianuarie şi de partid, de specialişti, să s-au obţinut 458, procentul bă bună. Dar n-am reuşit obţinute, pentru interesul
zionarea populaţiei cu pro­ rezultate mulţumitoare în februarie, dacă sînt bine în­ obţinem rezultate mulţumi­ de natalitate fiind realizat să obţinem o producţie pe care îl manifestă ca
duse animaliere, comitetul de condiţii de bună îngrijire şi grijite şi hrănite, pot să fie toare. Planul s-a realizat an în proporţie de 103 la su­ prea bună, ci una mulţu­
partid şi consiliul de condu­ furajare. Spre exemplu, va­ montate din nou pînă în 15 de an. Am făcut şi în acest tă, iar la complexul de în­ mitoare. Dar nu ne vom turma de oi să aducă coo­
cere — în urma' unor analize ca „Cuţa“ cu numărul matri­ martie, putînd obţine de la an planul la lapte, lînă şi la grăşare s-au predat în loc opri aici” — ne-a spus dîn- perativei venituri tot mai
temeinice, a consultării co­ col 6 819, aflată la a treia ele doi viţei într-un an. Vor­ miei. Ne-am dat interesul să de 232 miei un număr de sul. Şi sîntem siguri că îşi mari.
muniştilor, cooperatorilor şi lactaţie, a dat în primele 100 besc din experienţă proprie. facem o treabă bună. Şi cîş­ 267, cu o greutate medie
cadrelor de specialişti — au de zile după fătare cîte 201 Am avut în fiecare an 2-3 şi tigul nostru este în raport de 16,5 kg. Planul de livra­
ajuns la concluzia că un ac­ lapte pe zi. Anual de la ea chiar 4 vaci de la care am cu realizările. Primim. 0,30 re la lînă — 1 400 kg — a
cent deosebit trebuie să pu­ s-a obţinut cîte un viţel. Ul­ obţinut cîte doi viţei. Deci lei pentru fiecare litru de fost depăşit cu 127 kg, iar
nem pe creşterea bovinelor, tima fătare a avut-o în fe­ putem obţine rezultate mai lapte, 10 lei de miel, 4 lei la brînză în loc de 2 500 kg
îndeosebi a vacilor cu lapte bruarie a.c., iar acum este bune. Totul depinde de noi, pentru kilogramul de lînă şi s-au predat 2 520. La pro­
şi a ovinelor. din nou gestantă. de modul cum ne facem da­ 15 norme convenţionale pe ducţia de lapte faţă de 37
Cu 5-6 ani în urmă Mărturie' că prin selecţie lună pentru îngrijire. Condi­ litri plan, s-au obţinut 40
ne-am propus să sporim am ajuns să ridicăm poten­ toria. Realizările de pînă a- ţiile de adăposiire şi hrănire 1 pe cap de oaie mulsă.
efectivul de bovine mat­ ţialul zootehnic al animale­ cum pot şi noi vom depune sînt bune. S-au făcut grătare Aceste realizări sînt le­
că la 400-500 capete şi să lor stau şi al e exemple. Va­ tot interesul pentru a le spo­ pentru a se înlătura risipa de gate nemijlocit de numele
realizăm o producţie de lap­ ca „Roza“, cu numărul ma­ ri. lui Ion Branga, ciobanul
te marfă de 4 000-5 000 hl pe tricol 5 901, a dat 15 viţei, Constantin Lăcan. Eu cu furaje, maternitate şi boxe cooperativei, şi al familiei
an. Avînd jalonat cu precizie avînd trei fătări duble, din pentru oile care fată unul sale. El a luat în primire
ţelul ce trebuia să-l atingem, care 4 se găsesc în efectivul soţia lucrăm la creşa de vi­ sau doi miei. Anul acesta am turma de oi în 1967. La în­
am acţionat cu fermitate în matcă. Producţia de lapte ţei. Tinerelul femei — care avut 4 oi care au fătat cîte ceput au fost greutăţi des­
Turma de oi a cooperati­
direcţia creşterii numerice şi obţinută de la ea depăşeşte contribuie la împrospătarea doi mici. Deşi avem păşune vei din Simeria a crescut tul de mari din cauză că
calitative a efectivului, urmă­ în medie anual 2 600 1. Ase­ continuă a efectivului, la în­ de la un an la altul. Acum turma nu fusese bine îngri­
rind totodată să asigurăm o menea exemple mai pot fi locuirea vacilor bătrîne şi puţină şi nu prea bună — în numără 750 capete, din ca­ jită şi hrănită. Dar oamenii
bază furajeră corespunzătoa­ date. Este pe deplin posibil slab productive — se bucu­ această privinţă ar trebui să re 529 oi mame. Indicato­ s-au apucat serios de trea­
re, să construim adăposturile ca obiectivele prevăzute pen­ fim mai mult ajutaţi — vom rii de plan pe acest an au bă. S-au luat măsuri pen­
necesare şi să mecanizăm tot tru a fi înfăptuite pînă în ră de o mare atenţie. Viţele­ depune şi în continuare ace­ fost îndepliniţi, iar unii tru prevenirea bolilor şi
mai mult lucrările din zoo­ 1980, în conformitate cu sar­ le sînt lotizate în boxe pe dintre ei chiar depăşiţi. îmbolnăvirilor, pentru evi­ SUSANA MOLDOVAN. RAFILA LACAN,
tehnie. Fireşte, n-a fost uşor cinile ce ne revin din pro­ categorii de vîrste. Avem ca­ laşi interes şi ne vom da si­ tarea pierderilor prin mor­ îngrijitoare la ferma de vaci. îngrijitoare la creşa de viţel.
să ajungem la finalizarea o- gramul judeţean de dezvol­ linţa să avem^ realizări şi Astfel, faţă de 410 miei talităţi. La ieşirea din
biectivelor stabilite. Disper­ tare a zootehniei — să ajun­ meră unde preparăm înlocui­ ''•mai bune în viilor.
sarea sectorului în cadrul gem la 700 bovine, din care
a patru brigăzi şi suprafa­ 470 capete matcă, şi la o
ţa restrînsă — 120 ha — a- producţie medie de 2 500 1 ganizarea reproducţiei este artificiale, pe perioada de
fectată producerii furajelor lapte pe cap de vacă — să şi introducerea unui sistem vară, cînd o parte din ti­
cultivate au impus să ne or­ fie materializate mult mai REPRODUCŢIA - „MAMA“ ZOOTEHNIEI simplu de individualizare, neretul femei este crescut
ganizăm ireproşabil munca devreme. prin tatuaj, a animalelor, în tabere de vară, se folo­
şi să ne gospodărim cu Radu Laurean. Se ştie că cît şi măsura de a evita seşte monta naturală cu re­
maximă eficienţă întregul fără furaje nu se pot creşte Nu este deloc o afirma­ s-a urmărit realizarea unei prins, împreună cu cir­ sînt trecuţi la creşterea în schimbarea componenţei lo­ producători autorizaţi. Do­
potenţial al unităţii şi al animale, nu se pot obţine ţie exagerată cînd spunem structuri de vîrstă cît mai cumscripţia veterinară, în creşe, în boxe special ame­ turilor. De asemenea, în a- resc să fac şi precizarea că
fermei. Desfăşurarea activi­ produşi şi producţii bune. De că reproducţia este „mama" corespunzătoare a efectivu­ scopul asigurării unui pro­ najate. La vîrsta respecti­ dăposturi se găsesc tăbliţe înlocuirea din efectivul
tăţii în astfel de condiţii a aceea noi acordăm o mare a- zootehniei. Argumentul poa­ lui matcă, ponderea — cent cît mai ridicat de na­ vă, viţeii au o greutate de pe care se înscriu numărul matcă a viţelelor necores­
solicitat o conlucrare strînsă, tenţie furajării. Raţiile sînt te fi uşor înţeles de oricine peste 80 la sută — deţi- talitate. Intre 15 şi 20 ale peste 30-40 kg. In creşe, vi­ matricol, datele la care au punzătoare se face numai
responsabilitate, disciplină ştiinţific calculate, în func­ dacă se ţine seama de fap­ nînd-o animalele aflate în­ fiecărei luni, se face diag­ ţeii sînt întreţinuţi timp de avut loc ultima montă şi după prima fătare, cînd cu­
şi conştiinciozitate din par­ ţie de furajele pe care le a- tul că organizarea temeini­ tre prima şi a şasea lacta­ nosticul gestaţiei, iar pe ba­ 30-35 zile. De aici, masculii ultima fătare, cît şi pro­ noaştem însuşirile şi va­
tea tuturor factorilor care vem şi de posibilităţi. Unii că a reproducţiei hotărăşte ţie. Totodată, acordăm ma­ za calendarului şi. a fişelor sînt livraţi la complexul de ducţia de lapte. Schimbări loarea zootehnică a anima­
răspund de soarta producţiei spun să dăm cea mai bună decisiv soarta producţiei de ximă grijă obţinerii anual a individuale se urmăreşte creştere şi îngrăşare a vi­ se fac doar în cazul înlo­ lelor. Ca rase predominante
animaliere. Orice măsură hrană la vacile cu lapte, al­ lapte şi carne. Ce s-a în­ cîte unui viţel de la fie­ monta femelelor şi se pun ţeilor, iar femelele sînt cuirii reformelor din efec­ avem la efectivul de bovine
sau propunere făcută pri­ ţii la vacile gestante sau la treprins în acest sens în care vacă. Aplicarea măsu­ sub supraveghere atentă e- trecute, la 2 luni, după în­ tiv sau la înfiinţarea de Bălţata românească, iar la
vind ferma zootehnică a viţelele de reproducţie. Toţi cadrul fermei zootehnice de rilor amintite a avut drept ventualelfe întoarceri în ţărcare, la altă grupă şi da­ noi loturi. Astfel se asi­ ovine Ţigaia, care în con­
fost analizată de orga­ au dreptate. Noi am căutat la unitatea noastră ? rezultat înregistrarea unui scopul combaterii cazurilor te în primire altor îngriji­ gură condiţii ca îngrijitorii diţiile unităţii noastre s-au
nizaţia de partid şi consi­ să nu nedreptăţim pe nimeni. In primul rînd s-a avut indice de natalitate de 75 de sterilitate şi evitării pier­ tori. înainte de a fi aduşi să-şi cunoască bine fiecare dovedit a fi cele mai pro­
liul de conducere, treeîndu-se Am asigurat şi asigurăm ra­ în vedere principiul de a la sută la bovine în 1973. derilor. In acelaşi timp, de la creşe, viţeii sînt obişnuiţi animal din lot, potenţialul ductive.
la aplicare numai după ce ţii corespunzătoare şi pentru reţine întregul efectiv de La ovine, indicele de nata- o deosebită însemnătate es­ să se alăpteze la găleată. de producţie al acestora.
ne-am convins că vom ob­ vacile cu lapte şi pentru ce­ viţele şi a le introduce cit ■ litate obţinut este de 10ţ. la te depistarea vacilor în La creşe, hrănirea se face In ceea ce priveşte re­ Ing. CANDIANO BRlNZA
ţine o eficienţă mai ridicată. le gestante şi pentru viţelele mai timpuriu posibil la sută. Iată cîteva din acţiu­ călduri care împlinesc 60 cu „Inlavit", aici avînd la producţia, se poate aminti şeful fermei zootehnice
Controlul riguros al respec­ de reproducţie. Dar numai montă. In al doilea rînd. nile pe care le-am între­ de zile de la ultima fătare, discreţie nutreţuri combi­ că în afara însămînţărilor de la C.A.P. Simeria
tării programului de lucru asigurarea numărului de uni­ pentru a interveni cu tra­ nate, borhot şi apă, ceea ce
în formă, evidenţa clară a tăţi nutritive — la noi 7 U.N. tamentele necesare. Se în­ permite ca ei să înregistre­
pe cap de vacă — nu-i su­
reproducţiei şi urmărirea în­ ficient. Trebuie asigurate DINAMICA CREŞTI •RU EFECTimW tIE BOVINE I ţelege de la sine că o pro­ ze sporuri medii zilnice de
deaproape a modului cum substanţele proteice şi albú­ blemă esenţială pentru a- creştere în greutate cuprin­
se între 400-600 g şi chiar
se îndeplinesc indicatorii de mina digestibilă necesare. MATCĂ sigurafea unor rezultate cît peste 800 g, cîntărirea lor
mai bune la montă, fecun­
plan, stabilirea şi cunoaşte­ Pentru a avea un „depozit" 470 ditate şi natalitate, este fu­
rea de către fiecare îngriji­ al nostru de proteine am se­ . rajarea corespunzătoare a făcîndu-se lunar. îngrijito­
tor a sarcinilor de producţie mănat anumite suprafeţe cu întregului efectiv de ani­ rii de la viţel sînt retri­
ce-i revin, a cîştigului pe mazăre furajeră. Am mai male matcă. buiţi în raport de sporul în
greutate realizat, fiind ast­
care îl poate realiza, grija cumpărat şroturi. Am avut «n Succesul în acţiunea de fel interesaţi să obţină re­
pentru asigurarea unor con­ în fiecare an furaje. Avem şi 3121 reproducţie este condiţio­ zultate cît mai bune. Dato­
diţii de muncă şi de viaţă acum. Le vom gospodări cu nat hotărîtor de creşterea rită grijii acordate creşterii
cît mai bune pentru ei, ri­ grijă. Raţiile la vacile cu lap­ *****^^* în cele mai bune condiţii a viţelelor, în acest an la ti­
dicarea calificării lor pro­ te cuprind în prezent : 20 viţelelor. Prin măsurile de neretul femei de 15-20 luni
fesionale pentru a putea n- kg siloz sau borhot, 10 kg cointeresare a îngrijitorilor, s-au înregistrat 96 de mon­
plica tehnologiile înaintate grosiere tocate şi preparate ;2 cărora li se acordă cîte 50 te, din care 74 au fost diag­
de creştere a animalelor sint kg fîn ; 1 kg tărîţe, sare şi lei pentru fiecare gestaţie nosticate ca gestante. S-au
cîţiva din factorii care au calciu. diagnosticată şi 100 lei pen­ creat astfel premise să fie
contribuit decisiv la obţine­ Virginia Nicula. Ponderea tru un viţel obţinut, s-a reu­ înfăptuit un deziderat esen­
rea unor rezultate satisfăcă­ sectorului zootehnic în tota­ T şit ca aceştia să manifeste o ţial pentru ridicarea renta­
toare — fără a putea con­ lul producţiei globale şi a răspundere sporită faţă de bilităţii sectorului zootehnic
sidera că au fost epuizate veniturilor a ajuns în pre­ 1971 ms 1971 1974 1 971 obţinerea unor produşi via­ — creşterea efectivului de
zent la 30 la sută şi poate bili şi viguroşi. care înce­ animale pe seama prăsilei
toate resursele — în dezvol­ creşte şi mai mult. Pentru a- pînd de la vîrsta de 14 zile proprii, Strîns legată de or­
tarea sectorului zootehnic şi ceasta trebuie să crească e-