Page 71 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 867 © MIERCURI 21 NOIEMBRIE 1973
iMWimwjiwjtufw

r
Proiectanţi constructori, beneficiari I

Film Despre o anume fericire \ UN GEST FRUMOS G \
de calitate ireproşabilă, puse la termen in funcţiune Editoriale ( „Sint de fapt din Reşiţa, dar ^
! acum mă găsesc în staţiune ,
„Despre o anume ferici­ necesar să-ţi stabileşti lo­ reori poposesc cronicarii, re­ In Ecţitura Cartea Ro­ 1 la Vaţa de Jos. In ziua de )
re“ se înscrie în sfera a- cul în ansamblul semeni- gizorii de la Buftea şi toţi mânească au apărut re­ i 15 noiembrie am pierdut ^
i portmoneul în care aveam i
Pe şantierul fabricii de ipsos de la Călan celor filme româneşti care lor tăi, să te identifici cu ceilalţi factori care într-o cent volumele „Tramvaiul 1 buletinul şi alte acte, carte- 1
străduinţa lor de-a fi fe­
forează cu succes în con­
carieră artistică reprezin­
de noapte“ (proză), de De-
ştiinţa actualităţii noastre, riciţi, e necesar, în primă tă şansele realizării. Liviu mostene Botez, şi „Supre­ ^ la de masă şi 335 lei. Du- ^
1 pă ce am căutat în zadar i
descoperind un bogat filon şi ultimă instanţă, să re­ şi Ion înţeleg, în două fe­ ma undă“ (poezie), de A- ) vreo două ore, am mers la i
cunoşti că esenţa fericirii
luri diferite dar cu aceeaşi
contextul
în
problematic
lexandru Viţianu.
Mobilizare masivă d e forţe este una şi aceeaşi pentru intensitate, să se realizeze tulează volumul semnat de \ miliţie. Aici am primit port- ţ
cotidianului.
© Brâncuşi — se inti­
i morieul cu tot ce aveam in 1
Bazat pe un scenariu e-
profesional.
toţi oamenii şi doar atitu­
Dintre
cele
laborat de Constantin Chiriţă dinile diverse faţă de a- trei căi de atingere a fe­ Sidney Geist, apărut în ) ’ el. Mi s-a spus că fusese gă- > Ale- ţ
sit de un cetăţean -
ceastă esenţă hotărâtoare
ricirii, cea mai accidenta­
şi Andrei Blaier, filmul lui
Editura MericH/.nt colac
li xandru Şoica — şi predat l
pentru devansarea apropiatului Mihai Constantinescu se nuanţează într-o gamă in­ tă, dar şi mai bogată în ţia „Biblioteca de artă. ; imediat miliţiei. M-a bucurat J
ocupă de raporturile com­
finită legăturile umane.
satisfacţii este cea aleasă
Biografii. Memorii. Eseuri".
1 mult găsirea actelor şi ba- )
Numitorul comun al ce­
plexe dintre resorturile a-
fective ale firii umane cu lor trei personaje — şi de Ion Muşat. Poate că in­ Volumul — studiu asupra li nilor, dar şi mai mult fapta l
culturii — este tradus de
fluenţa prietenului suspus
1 în sine, gestul lui Alexandru i
termen de punere în funcţiune „Despre o anume fericire“ specifică a generaţiei de Bucureşti. De ce nu plea­ Spectacole i pasaj din scrisoarea trimisă \
aici se află acea amprentă
cele grave ale responsabi­
în
putea
1 Şoica". Am reprodus doar un 1
Andrei Brezianu.
l-ar
propulsa,
lităţii
Eroii
din
sociale.
care am amintit mai sus
că 7 E simplu: de el este
i redacţiei de Ion Vida, pen- i
caută acel echilibru vital — este înţelegerea profun­ nevoie la Sibiu, aşa simte, J sionar din Reşiţa, care, şi '
pe care îl asigură doar sin­ dă a legăturii indestructi­ aşa crede şi ca atare con­ © Teatrul de stat „Va­ ţ în acest mod, vrea să mulţu- ^
Ploua mărunt în ziua în Proporţia este de menele pentru predarea a- cronul perfect dintre îm­ bile dintre achitarea faţă tinuă lupta pînă la capăt lea Jiului“ din Petroşani ( mească celui ce, l-a-, ajutat i
care am intrat în incinta vii­ cestor obiective au trecut. plinirea aspiraţiilor perso­ de o misiune socială şi lu­ In cazul Lianei acţionea­ prezintă azi la Hunedoara şi ' prin gestul său.
toarei fabrici de ipsos din unu la doi Aici e vorba tot de utilaje ? nale şi funcţionalitatea so­ mea sentimentelor intime ză nu numai senzaţia ne- ^ i 1
Călan. In incintă nici o ţi­ — Nu. Insă în ultimul timp cială a acestora. Acest e- ca iubirea şi prietenia. Nu împlinirii profesionale, ci vineri la Orăştie piesa lui
penie. La un moment dat se In hala de fabricaţie a ip­ nu mai lucrăm cu tot efecti­ chilibru înseamnă, în con­ poate fi vorba, deci, de o şi motivul iubirii pentru N.A. Ostrovski, „Fata fără } NAŞTERI © In luna noiem- J
aude o voce : vul. I.C.S.H. are nevoie ştiinţa celor trei persona­ fericire trăită plenar, dacă Liviu. Plecarea ei în Bu­ zestre“. ) brie, la maternitatea din Ha- )
sosului se lucra la izolarea @ Astăzi, la Deva, pen­
— Veniţi în hală. Aici ne conductelor, filtrelor, electro- de oameni şi la alte lucrări. je tinere, fericire, o feri­ din destinul eroilor lipseş­ cureşti are o acoperire mo­ tru cei mai mici locuitori i ţeg, au „văzut lumnia zilei" 1
găsim. Finisăm ultimele lu­ filtrelor, se montau panouri­ Şi-apoi nu ştiu cum a fost cire înţeleasă în func­ te una sau alta din aceste rală. din toate punctele de ai municipiului, Teatrul i 23 copii - 12 fetiţe şi 11 bă- /
crări... Şi aşa am pătruns le electrice şi de comandă. făcut proiectul acestei fa­ ţie de disponibilitatea culori fundamentale şi vedere, pentru că filmul ros­ 1 ieţi - toţi în greutate nor- ţ
în locul unde, umăr la umăr, — Avem un mare sprijin brici, dar să ştiţi că are fiecăruia în parte şi complementare în acelaşi teşte limpede adevărul li­ de păpuşi din Sibiu, sec­ l mală, ba vreo 3-4 de 3 800 li
constructorul şi beneficiarul în beneficiar — ne spune multe goluri. Pînă le-am des­ în funcţie de o disponi­ timp. man al societăţii noastre, ţia germană, prezintă pie­ i g, iar unul de 4 100 g. Din- t
dau bătălia pentru pornirea maistrul Victor Manolache coperit, pînă am rezolvat ne­ bilitate colectivă, proprie După terminarea facultă­ în virtutea căruia oricare sa „O poveste cu un pitic“ 1 tre cele mai harnice mame ,
© La Hunedoara, sîm-
obiectivului înainte de ter­ de la I.C.S. Hunedoara. Şi regulile, timpul a trecut. A- întregii generaţii din care ţii, Liviu rămîne la cate­ membru al acestei societăţi bătă, Teatrul de stat din ţ amintim pe Olivia Muntea- j
i nu din Gînţaga şi Ioana Un- ^
cum se pare că am intrat în
men. numeric şi calitativ. Noi sîn- normal. fac parte şi care şi-a pus dră. Ion pleacă într-un o- Oradea, secţia maghiară, va J gureanu din Subcetate, care i
tem vreo sută. De la benefi­ — Nu negăm faptul că este amprenta de neconfundat raş de provincie, iar Liana, are dreptul să se realizeze
ciar sînt prezenţi 50 de lăcă­ pe sentimentele, gîndirea tînăra actriţă, va pleca şi plenar. prezenta piesa „Preţul“ de ţ au născut al patrulea copil, J
Premieră industrială tuşi şi mecanici de utilaje. suficient front de lucru pen­ şi realizările lor. • ea la un teatru unde ra­ AL. COVACI Arthur Miller. l Milîdora Ursic din Balomir ţ
Cu alte cuvinte, proporţia tru constructor. Dar acesta, şi Ce este caracteristic a- | şi Aurelia Pădurean din 1
chiar echipele dumneavoas­
\ Şteî - la al treilea. Să tră- »
— In hala de fabricaţie este de 1 la 2. După părerea tră de montori, lucrează cu cestei generaţii ? De la a- Pentru
mai avem multe de făcut, mea este un procent bun, ca­ randament scăzut. In hală ceastă interogaţie porneşte l Iască, să şî-î poată creşte \
şi o să vă explicăm de ce re ne va permite să finali­ este frig. De ce nu se dă căl­ filmul lui Mihai Constanti­ melomani J mari I... ^
aici treburile merg mai în­ zăm obiectivul înainte de 25 dură ? — ne adresăm ingine­ nescu, la această întrebare
cet decît ar trebui. Dar mai decembrie. rului Isaia Popa. vrea să răspundă investi­ © In ciclul „Istoria mu­ 1 CASATORII 0 La început l
întîi să vă explic evenimen­ Pe cei 10 oameni conduşi — Arzătorul ne vine de-a- gaţia regizorală. Complexi­ zicii universale în exem­ I de săptămînă - început ?
tul zilei. înainte de prînz am de maistrul Ioan Rusu îi gă­ bia la 1 decembrie. Şi nici tatea presupusă de ches­ ple“, comentat de compo­ ^ de drum în doi ! La Consl- )
încheiat lucrările de alimen­ sim la montarea eleetrofil- racordurile de la conducta tiunea noţiunii de fericire i liul popular al municipiului l
tare cu energie electrică a trului. de gaz metan la centrala ter­ în accepţiunea unei genera­ zitorul şi muzicologul Ze- J Hunedoara au fost oficiate ii
carierei. Două excavatoare, — Este primul electrofiltru mică nu sînt gata. Sperăm ţii izvorăşte din complexi­ no Vancea, va apare în ţ luni două căsătorii : cea a i
unul- cu cupa de 1,25 mc şi adoptat la o fabrică de ip­ să finalizăm cît mai repede tatea vieţii în care păşesc cei luna aceasta cel de-al 1 lăcătuşului Emil Mitrica de
altul cu cupa de 3,5 mc, au sos — ne explică maistrul. şi aceste lucrări. trei tineri cu visele mobiliza­ noulea disc avînd ca temă i la E.M. Ghelar cu vînzătoa- i|
şi început rodajul. Peste cî- De aici şi răspunderea noas­ „Ostilităţile“ de-o clipă toare tipice vîrstei. Pare clasicismul vienez şi în ţ rea Geta Tenciu şi cea a luî V
teva ceasuri se va termina le­ tră faţă de calitatea lucrări­ s-au încheiat ! De fapt, acum un paradox faptul că cei special opera lui Mozart. l Viorel Dobrean, lăcătuş la \
garea la curent şi a staţiei lor. Vrem nu numai să n-a­ nu-i timp de prea multă vor­ Cunoscutul solist Lazo / blumingul „1300", cu Adria- l|
de concasare — sortare, aşa vem de furcă cu poluarea, bă. E vremea febrei punerii doi ingineri şi actriţa au Knejevici este din nou \ na Lupu, strungar la uzina
că pe la ora 14 va începe ro­ dar vrem ca instalaţia să nu în funcţiune. nişte vise realiste. Cum prezent cu un disc conţi- l cocsochîmîcă. ţ<
dajul concasorului cu fălci şi producă greutăţi în funcţio­ poate fi — ar putea între­ nînd un reuşit recital vo­
a celui cu impact. nalitatea fabricii. Argumentele ba cineva — realist un vis 7 cal de muzică populară I !'
Ei bine, poate fi. Poate fi
Şeful secţiei, Ioan Vana, — Eu lucrez cu 13 oameni foarte bine. Pentru a visa sîrbească. ^ COMERŢUL & In cadrul \
ne dă şi alte explicaţii. la izolarea conductelor şi a vredniciei ( „Lunii preparatelor culinare" 1
filtrelor cu saci — ne spune în mod realist, este însă Scenă din film
— Lucrările de la staţie le şeful de echipă Nicolae Du- 1 — luna noiembrie —, I.C.L.S. i
putem declara încheiate. Ar mitrean. Ştim că de calita­ nu lipsesc ^ pentru mărfuri alimentare 1
mai fi ceva de remediat la tea izolaţiilor depinde nu nu­ i Deva organizează joia şi l
instalaţia de desprăfuire, dar mai calitatea ipsosului dar şi — Este adevărat că unele > sîmbăta, la magazinele cu i
aceste lucrări se pot termina evitarea pierderilor de căl­ mici lucrări sînt mai rămase Pionieria hunedoreană în preajma ţ autoservire nr. 5 (Gojdu) şi 1
şi în timpul rodajului care dură. Oricum, pînă în pre­ în urmă — confirmă ingine­ 25 de ani de la înfiinţarea . nr. 69 (centru), expoziţii cu ^
va dura circa 72 de ore. Prac­ zent ne putem mîndri cu lu­ rul Zaharia Farcaş, şeful şan­ 1 preparate şi semipreparate i
tic, staţia de concasare-sor- crări bune, aşa că precis n-o tierului nr. 3 aţ I.C.S. Hune­ celei de-a XXV-a aniversări i culinare. ® Mîine se va des- J
'tare-reconcasare şi de expe­ să se spună că din cauza doara. Dar vreau să afirm că i chide, după inventar, maga- ţ
diţie a ghipsului va intra pes­ noastră ipsosul a făcut priză acest aspect nu Impietează Institutului de mine Petroşani 1 zinul de confecţii bărbăteşti ţ
te trei zile în funcţiune. Vom sau că s-a pierdut căldură pe punerea în funcţiune la ter­ a înfiinţării organizaţiei l „Elegant" din Deva* ?|
expedia de aici. într-o primă conducte. men a întregului obiectiv. j , ' vx VI
fază, cîte 200 tone de ghips pe — Lucrările s-ar desfăşura Oamenii noştri lucrează sîr- (Urmare din pag. 1) mîndria ţării“ precum şi
zi, pentru fabrica de ciment mai repede dar mai lipsesc guincios, în schimburi pre­ Sesiuni ştiinţifice jubiliare montajul „Pionieria — stea- I) LOCUINŢA ® La magazi- \
de la Tîrgu-Jiu. Pînă la sfîr- unele utilaje : ventilatoare, lungite. Nu ţin cont de frig lui, pe cei care cu ani în ur­ călăuzitoare", ambele acţiuni 1 nul Casnica, din Deva, au 1
şitul anului vom putea ex­ acţionări la şnecuri... Bene­ şi ploaie. In ultima şedinţă (Urmare din pag. 1) mă se numărau printre cei ale pionierilor din Deva, „Te- 1 fost puse la dispoziţia gos- /
pedia circa 1 000 tone zilnic. ficiarul ni le-a promis însă de comandament am stabilit studenţii gazdă au obţinut un care trăiau din plin farme­ apăr, te laud şi te cînt" — ţ podinelor mari cantităţi de ţ
premiu II, iar timişorenii do­
— Odată cu staţia, n-ar fi pentru cel tîrziu 20 noiem­ noi măsuri pentru imprima­ ale reducerii preţului de cost uă premii III. Lucrarea „Con­ cul pionieriei. concurs coral — şi „Stejarul l detergenţi: perlan alb, per- 1
trebuit să fie pusă în exploa­ brie. Le aşteptăm încă. rea unui ritm mai accelerat al cărbunelui din Valea Jiu­ strucţia şi studiul experimen­ Pionierii din Deva, Petro­ celei de a 25-a aniversări", ,* lan albastru, perlan 15, de- ?
tare şi linia ferată, în ve­ — Nu uitaţi că banda re­ de execuţie; şi în ultimele lui". Tot studenţii din Pe­ tal al unui regulator de tip şani, Hunedoara, Vaţa şi din acţiuni ale pionierilor hune- ) val, sodă de rufe şi altele. 1
derea expediţiei 7 versibilă trebuie ridicată cu zile s-a observat că măsurile troşani au obţinut cîte uh Bo'isse-Sarda", realizată de alte localităţi ale judeţului doreni. A fost amintit, de i Un produs nou pentru gos- l
»— Ba da. Constructorii de cîţiva zeci de centimetri. Şi sînt de bun augur. premiu II şi III. un colectiv de studenţi timi­ întreţin corespondenţe, schim­ asemenea, simpozionul „Or­ 1 podine este unimo, din im-» /
1 port, care curăţă covoare, I
la I.C.S. Hunedoara s-au an­ că mai aveţi destule de dres — Izbînda de azi — pu­ Secţia a IV-a a înregistrat şoreni, a fost distinsă cu pre­ buri de fotografii, organi­ ganizaţia de pionieri, verita­ ^ paltoane, tapiţerie, precum şi ţ
gajat să termine întreaga li­ la moară. Pînă vin utilajele nerea în funcţiune a staţiei recordul la premii I, obţinînd miul special al catedrei de zează întîlniri emoţionante bilă şcoală de educaţie comu­ frigodor, care înlătură orice ^
nie ferată pînă la 15 noiem­ aveţi front de lucru sufi­ de concasare-sortare — e cel trei : studenţii din Timişoa­ mecanică şi rezistenţa mate­ cu foştii pionieri. nistă", acţiune a comanda­ i mgoaor, care imatura orice i *
1 mirosuri din frigider.
brie. Se mai lucrează însă la cient ! mai bun argument că ştim ra cu lucrarea „Dispozitiv rialelor. Reliefînd acţiunile prin mentului comunal din Vaţa
!
să depăşim greutăţile, că
infrastructură. Dialogul inopinant dintre respectarea termenelor de pentru realizarea prelucrării Azi, manifestările consa­ care purtătorii cravatelor ro­ de Jos. \ \
— Şi atunci ? inginerul Emil Iacob — şe­ punere în funcţiune, fără mecanice discontinue cu crate împlinirii unui sfert şii cu tricolor întîmpină cea Amintind acţiunile „Ştafeta j CONTRAVENŢII © Morga- \
ful punctului de lucru (şan­
— Am găsit o altă metodă. tierul nr. 3 Călan al I.C.S. a afecta durata normată a şocuri pe strung“, studenţii de veac de la înfiinţarea in­ de a 25-a aniversare a Or­ aniversării", „Marşul victo­ \ reta Şoancă, gestionar la \
Vom deversa ghipsul în haldă Hunedoara) şi inginerul Isa- probelor tehnologice, aşa cum din Petroşani — Iosif Andraş stitutului continuă prin des­ ganizaţiei pionierilor, pio­ riei“, „Trofeul Avram Ian- i magazinul sătesc din Săcă- l
cu", „Raliul cravatelor roşii"
şi Mihai Tripşa — cu „Stu­
chiderea, la orele 17, în
ne-a dat indicaţia tovarăşul
şi de aici îl vom transporta ia Popa, de la întreprinderea Nicolae Ceauşescu, constituie diul unor circuite electrice aulă, a sesiunii de comuni­ nierul Sorin Ilca, locţiitor al ca şi concursul de creaţie / maş, vindea băuturi alcoo-
)
lice şi permitea consumarea J
direct în vagoane fără să-l pentru lianţi Deva, ne în­ cu ajutorul teoriei distribu­ preşedintelui Consiliului ju­ „25 de primăveri“, Vasile
deamnă la cîteva investigaţii. de fapt nu numai crezul dar cări ştiinţifice a cadrelor deţean al Organizaţiei pio­ i lor pe loc, nu afişa preţu-
mai trecem prin buncăre. — Spuneaţi că n-aveţi u- şi scopul muncii noastre de ţiilor" şi absolventul Mihail didactice, care se va desfă­ nierilor, a reliefat o serie de Bota, şeful comisiei de presă / rile la unele produse, nu a- ţi
...Ora 14. Un huruit puter­ nele utilaje — ne adresăm acum — conchide şeful secţi­ Csizmudia cu tema . „Con­ şura timp de 3 zile, pe 10 acţiuni dintre care se deta­ şi propagandă, a accentuat i corda importanţă sesizărilor '
asupra necesităţii intensifică­
ceperea şi realizarea unei
nic ne-a întrerupt discuţia. inginerului Emil Iacob. Dar ei, Ioan Vana. maşini de prelucrat prin e- secţii. Tot azi, la orele 20,30, şează acţiunea „Lupeni 1929— rii preocupărilor cadrelor ţ făcute de cumpărători şi nici ^
Cînd am părăsit şantierul
i curăţeniei şi igienei magazi- t
Premieră industrială la Că­ hala nu este închisă peste staţia... străbătuse deja pri­ roziune cu posibilităţi de a- în aulă, are loc un spectacol 1974" — expediţie pionierească care muncesc cu pionierii în
tot, la siloz încă se mai lu­ în trei etape — acţiune a pio­ i nului. Cumulate, toate aceste )
lan ! Pornise staţia de con- crează, linia ferată ri-a fost ma oră de viaţă. plicare la prelucrarea ma­ prezentat de formaţiile ar­ nierilor din Valea Jiului, re­ vederea realizării cu succes ţ abateri au... valorat 400 lei \
casarc-sortare a fabricii. pusă în funcţiune, deşi ter­ ILIE COJOCARU triţelor la U.U.M.P.". Tot tistice studenţeşti. citalul de poezie „Pionier, a tuturor acţiunilor propuse. i amendă. Achitată pe loc I i
Dezbaterile au scos în evi­
/ 9 Ştim că datoria unui şef ?
denţă un buchet de frumoa- ) de depozit este de a acorda 1
cbbfj se manifestări pioniereşti cu ţ toată atenţia onorării promp- i
care organizaţia pionierilor .’ te a comenzilor depuse de ?
din judeţul Hunedoara se
Energia si combustibilii sînt elemente de bază ale prezintă la cea de a XXV-a 1 gestionari. Cornel Merinţoni, 1
i gestionarul depozitului de \
aniversare a pionieriei româ­
chimicale al I.C.R.M. Deva, !
1
neşti. ţ numai de onorarea comen- '
Totodată, ele constituie ga­ i zilor nu se ocupa. Aşa că l
progresului societăţii, componente ale avuţiei naţionale! ţ iar cumpărătorii nu le gă- J
ranţia succeselor de mîine
i mărfurile stocau în depozit, t
pe care pionierii hunedoreni
le dedică din toată inima ce­
:
i seau în unităţi. Asta l-d cos- ţ
lui de al Xl-lea Congres al ? tat 125 lei, contra chitanţă l
Partidului Comunist Român ţ tăiată în faţa lui I ’
Deosebit de categoric am din circulaţie. Am luat, de controlul de trafic, sancţio- şi celei de a 30-a aniversări
Optimizarea fluxurilor de transport, intervenit în sistemul trans­ asemenea, măsuri pentru nîndu-se cu toată severita­ a eliberării patriei. , ' i
Din
portului
de
mărfuri.
aprovizionă­
îmbunătăţirea
tea abaterile de la normele
ţ PROCESE © Loder luliu a ^
ziua apariţiei Decretului nu rii cu piese şi repere, iar stabilite în lumina prevederi­ l fost condamnat de Judecă- ^
se mai efectuează nici o distribuirea lor la autobaze lor din Decret. . toria din Petroşani la un an t
folosirea cu maximum de eficientă cursă în gol sau Sub capaci­ gonetă în circuit, evitînd de­ Promptitudinea şi respon­ 1 şi două luni închisoare pen- J
a facem lunar, cu o autofur­
tate. Am organizat un co­
lectiv foarte larg care lu­ plasarea unui mare număr sabilitatea cu care condu­ „Cămara“ Bradului ţ tru că a refuzat să i se re- ţ
cerea I.T.A. Deva, colecti­
i colteze probe biologice ne- l
crează intens la un program de autocamioane de la auto­ vele unităţilor de transport ! cesare stabilirii alcoolmiei, J
si economisirea strictă a carburanţilor de sincronizare a transpor­ baze la depozitul întreprin­ rutier din judeţ s-au anga­ este bine ţ cînd î s-a cerut aceasta de )
tului interurban. Zilnic se
derii.
( către organele de miliţie. (
urmăreşte la autobaze depla­ — întărirea ordinii şi dis­ jat la materializarea recen­ A Recursul înaintat Tribunalu- ?
telor liotărîri al? conduceri'
sarea pe rute a autocamioa­ ciplinei pe parcursul auto­ superioare de partid şi rle y lui judeţean a fost respins 1
(Urmare din pag. 1) menţinerea în parc a unor reduce efectiv cu cel puţin nelor. inclusiv a remorcilor. vehiculelor formează un ca­ stat sînt demne de laudă. aprovizionată. l în şedinţa de luni. © Şi re- (
autovehicule învechite, cu 26,5 la sută faţă de autoca­ Conducătorii de autobaze, co" pitol important — ne-a spus Rămîne ca printr-o activi­ / cursul lui Dincă Marin a fost 1
Deva. Noi am avut şi pînă norma de casare îndeplinită mioanele solo. Cu alte cu­ Ioane, tehnicienii, mecanicii inginerul Romulus Munteano, tate asiduă, plină de com­ 1 respins de către Tribunalul i
acum preocupări în acest şi care consumă mult car­ vinte, la un milion de tone- şi şoferii au primit ordine şeful inspectoratului de trans­ petenţă. conştiinciozitate şi Iarna poate veni! l judeţean. Acesta a fost con- l
sens, dovadă că în acest an burant, manifestări de risi­ kilometrice efectuate cu re­ stricte de revizuire şi pune­ port auto. Nici un auto­ răspundere, întreprinderea de i damnat de către Judecătoria i
am reuşit să economisim cir­ pă. morci, întreprinderea ar e- re la punct a motoarelor. vehicul nu mai pleacă la transporturi auto Deva să se (Urmare din pag. 1) * din Hunedoara la doi ani *
ca 240 tone de carburanţi. De Evident, neajunsurile de conomisi 17 000 litri de ben­ Toate plecările de autove­ drum fără aparatul de ki­ plaseze în cel mai scurt timp ţ închisoare, pentru că, ges- ţ
aici însă şi pînă la satisface­ mai sus nu se datorează în zină, adică mai bine de hicule la reparaţii capitale lometraj, urmărindu-se prin i tionar fiind la depozitul nr. I
rea cerinţelor prevăzute în totalitate întreprinderii, ci 200 000 litri pe an. se vor face numai la încăr­ aceasta respectarea riguroa­ pe un loc de frunte pe ţară — Buna gospodărire a ? 111 Q l C.S.H., şi-a însuşit J
Decret avem de parcurs un îşi au originile în însăşi na­ Calculele prezentate aici cătura normală. Au fost i- să a rutelor, a restricţiilor în optimizarea transportului, fondului nostru de marfă \ bunuri în valoare de 7 742 7
spaţiu considerabil, marcat tura organizării generale de sînt suficient de conclu­ dentificate maşinile cu u- de viteză şi evidenţierea în economisirea unui cît constituie o problemă de \ i ' \
ei
în prezent de numeroase şi pînă acum a transportului dente pentru a pleda cu in­ zură avansată ¡şi norma de strictă a consumului. Pe mai mare volum de carbu­ cea mai mare însemnătate,
substanţiale rezerve şi posi­ rutier. Aceasta nu înseamnă sistenţă în favoarea luării ea vizînd o serie de aspec­ \ \
bilităţi. ca aceste deficienţe să nu fie grabnice a măsurilor ce se casare făcută care se scot toate rutele a fost întărit ranţi. te, dintre care buna păs­ I) ULTIMA ORA © A trecut \
Despre ce anume este vor­ inventariate, elucidate şi în­ impun pentru curmarea ho- trare, transport şi manipu­ | multă vreme de cînd a fost i
ba 7 In primul rînd de e- lăturate/grabnic. Dimpotrivă, tărîtă a tuturor neregulilor lare a produselor, atît a ^ dat în folosinţă complexul l
xistenţa neajunsurilor în e- spiritul şi litera Decretului din transportul auto, aşa cum celor din vînzarea curentă, i meşteşugăresc din cartierul /
fectuarea curselor de mărfuri Consiliului de Stat obligă cu dealtfel se cere prin Decret. Randamente energetice înalte cît şi a celor aflate la silo­
.pe rute neoptimizate, de un­ stringenţă să se recurgă la Ce întreprinde conducerea zuri este cea mai impor­ ) Dacia, al Devei. Dar tot de /
de transporturi în gol, sub măsuri drastice de raţionali­ I.T.A. Deva în acest sens ? tantă. De asemenea, la car­ ţ atunci, s-a scăpat din vede- )
capacitatea nominală sau în­ zare. — Incepînd chiar cu ziua ia realizarea producţiei tofi a fost stabilită — pe \ re un fapt mărunt, dar cu 1
crucişări. Ca să ilustrez a- De ce anume se impune a- de duminică am trecut la ra- baza cerinţelor zilnice de ţ implicaţii negative. Aici sînt \
cest lucru, luăm ca exemplu cest lucru, rezultă din efec­ ' ţionalizarea curselor de că­ (Urmare din pag. 1) tan în agentul de fluidizare, nor instalaţii învechite cu consum ale populaţiei — ţ multe secţii prestatoare de ţ
luna octombrie cînd, dintr-un tul păgubitor al deajunsuri- lători — ne-a spus directorul ceea ce va conduce la o eco­ altele noi, care au un ran­ cantitatea ce se cere desfă­
total de 4,5 milioane tone- lor existente. împreună cu întreprinderii. In judeţ au măsurilor stabilite de condu­ nomie de circa 9 500 tone cută în fiecare zi. Vînzarea / servicii, inclusiv reparaţii te- ţ
kilometrice, o treime s-a e- directorul şi cîteva cadre de fost identificate rute însu- cerea partidului şi statului combustibil convenţional. A- dament energetic ridicat. cartofilor o facem prin i levizoare. Dar nu se poate t
Astfel, la sectorul cocsifica­
fectuat în gol sau cu încăr­ specialişti din întreprindere mînd un parcurs de 51 000 ne-am angajat într-o intensă vem în vedere şi alte aseme­ re am elaborat documentaţia pungi, preambalaţi, la unu, ’ întreba nimic la telefon de- -
cătură sub normal. In al am calculat că în fiecare km care sînt ineficiente. Cu activitate pentru a le pune nea acţiuni care vizează ob­ necesară proiectării şi reali­ două şi trei kilograme, ) spre orar, program de teren
doilea rînd, este dotarea in­ lună, pe ansamblul autoba­ acordul Comitetului judeţean în valoare. In primul rînd, ţinerea de economii de gaz zării unor suflante noi, care pentru ca fiecare cumpă­
;
suficientă cu remorci a auto­ zelor din judeţul Hunedoara, de partid respectivele rute ne concentrăm atenţia spre metan în perioada 1973—1975 vor conduce la o reducere rător să-şi poată cumpăra \ etc. Cine doreşte astfel de ^
bazelor şi slaba folosire a cursele în gol sau fără în­ au fost desfiinţate fără ca economisirea combustibilului. de ordinul a 55 000 Nmc. de 15 kWh pe tona de semi- cantitatea de care are tre­ ^ informaţii trebuie să se de- 1
acestora. La ora actuală, la cărcătură la capacitatea no­ aceasta să afecteze transpor­ In paralel cu economisirea cocs, adică la economii de buinţă zilnică. !> plaseze personal acolo. Dar ^
autobazele din judeţ dispu­ minală sau la volum însu­ tul normal al salariaţilor la Ne-am propus, ca pînă la fi­ combustibilului, ne preocupă 5,5 milioane kWh energie e- In încheiere, aş vrea să ^ numai bine că nu găseşte ţ
nele cincinalului să realizăm
nem numai de 173 remorci, mează circa 1,5 milioane to- şi de la locurile de muncă economii de circa 150 000 to­ reducerea consumului de e- lectrică pe an. subliniez sprijinul deosebit i pe nimeni, fiind plecaţi pe t
în timp ce parcul apt pen­ ne-kiiometrice, pentru care sau interesele altor grupuri ne combustibil convenţional. nergie electrică. Avem şi în Desigur, pentru traducerea pe care l-am primit în a-
tru remorcare se ridică la se consumă nu mai puţin de de cetăţeni. Prin această mă­ Pentru aceasta am trecut la acest domeniu multe acţi­ în viaţă a hotărîrilor parti­ ceastă toamnă din partea J teren, lei televizorul în spate, i
265 autocamioane. De aici o 100 000 litri de benzină. A sură vom obţine pînă la fi­ finalizarea unor importante uni cum sînt: eliminarea dului, detaliate cu precizie întreprinderilor şi instituţii­ J faci calea întoarsă. Repeţi /
foarte serioasă rezervă de mai rezultat. în acelaşi timp, nele anului o economie de măsuri cu caracter tehnic şi funcţionării în gol a motoa­ şi claritate în recentul De­ lor, a muncitorilor, funcţi­ 1 mîine figura ş.a.m.d. Oare '
creştere a volumului de că dotarea cu încă 100 de 22 800 litri de benzină. Tot relor, redimensionarea pute­ cret al Consiliului de Stat, onarilor şi elevilor din o- ^ ar fi atît de complicat ca la ^
organizatoric. Spre exemplu,
transport în condiţii de efici­ remorci şi folosirea din plin la transportul de călători vom la cazanul nr. 3 de la CET 1 rii acestora în raport cu ne­ colectivul nostru nu se va raş, la pregătirea şi asigu­
enţă ridicată. In al treilea a întregului parc de remorci economisi zilnic peste 100 vom înlocui gazul metan cu voile reale, reducerea ilumi­ limita la măsurile între­ rarea „cămării" de iarnă. ^ un complex întreg să se pu- ^
rînd, la transportul de călă­ ar permite lunar, cu un con­ litri de benzină, adică cel gaz de furnal, de unde va natului cu 40—50 la sută în prinse pînă acum. Ne vom In primele rînduri au fost | nă cel puţin un telefon ? ţ
tori sînt multe rute cu ran­ sum relativ mai mare cu puţin 35 000 litri pe an, prin rezulta pînă la sfîrşitul anu­ incinta întreprinderii şi la mobiliza capacitatea de gîn- elevii Grupului şcolar mi­
dament economic scăzut. numai 32 la sută, efectua­ lui 1975 o economie de 12 200 locurile care permit aceasta dire tehnică, vom identifica nier, ai Liceului „Avram
Toate acestea se completează rea unui volum de trans­ alimentarea autobuzelor di­ şi pune în valoare noi re­ Iancu“, şcolilor generale
cu o seamă de deficienţe în porturi majorat cu 80 la rect la autogările Brad, Hu­ tone combustibil convenţio­ etc. Un mare cîştig de ener­ surse, astfel îneît producţia nr. 1 şi 2, salariaţii con­
aprovizionarea cu piese de sută, în condiţiile în care nedoara şi Haţeg, în loc ca nal. Prin îmbunătăţirea pro­ gie îl vom obţine însă prin întreprinderii noastre să se siliului popular, muncitorii
schimb şi repere, în reglajul consumul specific 'de benzi- acestea să se mai deplaseze cesului tehnologic, vom di­ materializarea prevederii din realizeze cu randamente e- de la I.M. Barza, I.M. iŢe-
şi întreţinerea motoarelor, r nă pe tona-kilometrică se la autobaze. minua proporţia de gaz me­ Decret privind înlocuirea u- nergetice cît mai înalte. bea şi staţia C.F.R. Brad. ____ !