Page 73 - Drumul_socialismului_1973_11

Proletari din toata fările, unlff-vă I

Consiliul popular al judeţului
Hunedoara

Comitelui executiv

DECIZIA Nr. 361/1913

Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţu­
lui Hunedoara ;
In temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 şi art. 47
din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a con­
siliilor populare,
D E C I D E :
ARTICOL UNIC. Convoacă Consiliul popular al jude­
ţului Hunedoara, în cea de-a XXIII-a sesiune, pe data de
3 decembrie 1973, ora 8 dimineaţa, în sala festivă a Con­
siliului popular judeţean, cu următorul proiect de ordine
de zi :
1. Rezultatele obţinute şi măsurile necesare in conti­
ANUL XXV Nr. 5 868 JOI 22 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI nuare, pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 9/1973, pri­
vind protecţia mediului înconjurător.
2. Informare privind aducerea Ia îndeplinire a sar­
cinilor stabilite în programul de măsuri pentru aprovi­
zionarea de iarnă a populaţiei'.
Energia şi combustibili! sînt elemente Preşedinte, Secretar,
IOACHIM MOGA VICTOR COCA
de bază ale progresului societăţii,

componente ale avuţiei naţionalei
Cooperativa meşteşugărească „Moţul“
Să gospodărim cu maximum Brad a îndeplinit planul pe primii

trei an! ai cincinalului
de grijă această avuţie, să muncă al Colectivul de este de peste 5 milioane
BRAD.
cooperativei
lei. După cum ne-a infor­
meşteşugăreşti „Moţul" din
Brad, care şi-a probat de mat tehnicianul principal
Pavel Cojocaru, acest suc­
atîtea ori abnegaţia şi dă­ ces de prestigiu, coroborat
eradicăm orice fel de risipă! ruirea prin rezultatele re­ cu priceperea şi hărnicia
oamenilor, cu hotărîrea lor
marcabile obţinute, rapor­
tează îndeplinirea sarcini­ unanimă de a munci mai
mult, mai bine, mai efi­
lor de plan pe primii trei cient, întăresc convingerea
La laminoarele bluming-semifabricate de la Hunedoara ani ai .cincinalului. Faţă că planul cincinal va fi
de sarcinile iniţiale prevă­ realizat în mai puţin de 4
zute pe anii 1971-1973, de­ ani şi jumătate, aşa cum
Colectivul de muncă al I.M.M.R. Slmerla acţionează permanent pentru ridicarea calităţii
Perfecţionarea proceselor tehnologice-sursă reparaţiilor, a produselor executate. Imaginea noastră vă prezintă pe lăcătuşul Mircea Baba şi păşirea de plan înregistra­ prevede angajamentul sa­
lariaţilor de aici.
tă la „Moţul“ Brad
turnătorul Emlllan Florea verificînd ajustarea unui cuzlnet pe osie.
Foto: VIRGIL ONOIU
uriaşă de reducere a consumului energetic
In mobilizarea colectivelor minereşti la sporirea
Elementele care definesc cu randamente scăzute şl a- cest an. Iat-o aşa cum o pre­
natura şi dimensiunile consu­ ducerea acestora la parame­ zintă economistul Ioan Dia-
mului energetic la laminoa­ tri superiori de exploatare, conescu :
rele bluming-semifabricate obţinerea unor indici optimi — Consumul de gaz metan extracţiei de cărbune şi pregătirea producţiei anului viitor
de la Hunedoara sînt gazul de consum la toate agregate­ din acest an se situează cu
metan şi energia electrică, u- le şl pe toate schimburile 0,62 Nmc pe tonă la cele
tilizate în proporţie de masă prin eliminarea funcţionării două bluminguri. Aparent
la laminarea celor aproape în gol a utilajelor. neglijabilă, această reducere ORGANIZAŢIILE DE PARTID ACŢIONEAZĂ MAI
3 milioane tone de oţel lin­ Aceste prevederi repre­ a consumului specific se ri­
gou furnizate de oţelăriile zintă un cumul de acţiuni dică, în valori absolute, la'
marelui combinat hunedo- prioritare şi de anvergură, a echivalentul a aproape
rean. La aceste agregate vi­ căror aplicare este menită 200 000 tone combustibil con­ OPERA TIV, MAI FERM, CU UN PLUS DE EFICIENTĂ
tale pentru producţia de me­ să determine soluţionarea venţional. La energie, lucru­
tal, ca dealtfel în toate sec­ problemelor de fond ale con­ rile stau diferit. Dacă la
ţiile de bază ale combinatu­ sumului energetic şl apropi­ bluminguri ne prezentăm cu
lui, creşterea eficienţei e- erea acestuia de cele mai o economie de 358 400 kWh,
nergetice a producţiei are bune rezultate obţinute In la laminorul „750“ consumul Consultarea permanentă a oameni or muncii
punct esenţial de referinţă şi unităţi similare pe plan mon­ este mai mare cu 174 500 „Schimbul I dă tonul...“
de direcţionare a eforturilor dial. De aici şi întrebarea kWh.
şi preocupărilor acele preve­ „cum sînt orientate preocu­ Cifrele în sine arată lim­
deri din hotărîrile conduce­ pările colectivului de la blu­ pede că la toate agregatele Cadru de exercitare efectivă a Pe ce se axează, în aces­ torii de la puţ, cei de la ro­
rii partidului şi statului, care ming-semifabricate spre a- sînt mari posibilităţi de di­ te zile, munca politico-orga- lul colector, cu electrome- j
presupun reducerea consu­ ceastă problematică majoră, minuare a consumului nu nizatorică a biroului orga­ canicii, artificierii, cu oa- I
murilor specifice de com­ care este ordinea de priori­ numai faţă de prevederi ci nizaţiei de bază, a comuniş­ menii de la întreţinere, dar
bustibili şi energie pe unita­ tăţi co i se acordă, fără a şi faţă de rezultatele cele atribuţiilor de producători şi tilor din sectorul nostru ? mai ales cu şefii de bri- j
tea de produs prin perfecţio­ scăpa din cîmpul vizual as­ mai bune obţinute pînă acum. Pe munca de Ia om Ia om, găzi şi de schimburi, cu cei
narea tehnologiilor de fabri­ pectele legate de buna gospo­ In ce mod este posibilă o diferenţiată, cu adresă di­ care scot cărbunele.
caţie şl înlocuirea proceselor dărire a resurselor şi înlă­ tui consum ? Referitor la proprietari ai mijloacelor de producţie rectă Ia fiecare categorie In sector s-a creat o în- ;
reducere de proporţii a aces­
tehnologice învechite, mari turarea risipei ?". Pentru a de muncitori pentru a crea trecere între schimburi, sub
consumatoare de combusti­ da un răspuns corespunză­ L. VISKI — în fiecare compartiment Iozinpa : „Schimbul I dă i
bili şl energie, modernizarea tor luăm drept punct de ple­ 0 şi în întregul colectiv — o tonul pentru fiecare zi, j
sau înlocuirea instalaţiilor care situaţia existentă In a- (Continuare In pag. o 2-a) Ampla ciarintare rostită de ţiei lor de producători şi participări de masă la dez­ atmosferă de responsabilita­ schimbul II se aliniază, iar I
secretarul general al partidu­ proprietari ai mijloacelor de baterea activităţii economice, te, de încredere in posibili­ ’ |
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae producţie —, transformării politice şi sociale, la găsi­ tăţi şi în măsurile ce s-au GHEORGHE GAVRILESCU ;
Ceauşescu, la recenta Consfă­ acestei practici in conduita rea soluţiilor şi crearea unei luat şi se iau pentru redre­ secretarul organizaţiei de bază- j
tuire de la C.C. al P.C.R. cu zilnică a activităţii de con­ mobilizări generale pentru sarea producţiei de cărbu- a sectorului 4, E.M. Lonea
primii-secretari şi secretarii
50 tone de oţel aliat cu cu probleme organizatorice ducere. învingerea unor greutăţi. j ne. Am stat şl stăm de vor­
Principalul învăţământ pe
însemnătatea acestui stil
de la comitetele judeţene de de muncă, eficienţa lui, mo­ care l-a desprins comitetul bă cu lemnarii, cu munci­ (Continuare fn pag. a 2-a)
energie economisită partid cuprinde o inestima­ dul cum trebuie acţionat au de partid şi comitetul oame­
această
nilor
muncii
din
bilă bogăţie de idei, orien­
reieşit cu o mare forţă de
tări şi soluţii ; ea oferă un convingere din consultarea dezbatere este că în orga­
îndreptar' sigur, de o însem­ nizarea unei astfel de acţi­
HUNEDOARA. Iniţiativa oţelarului co­ de oţel. Astfel, de la începutul lunii şi care a avut loc la exploată­ De la discuţii la măsuri
munist Gheorghe Obîrşan, de la oţelăria pînă acum, echipa a dat în plus aproape nătate excepţională pentru rile miniere, între care şi la uni trebuie să vii, în faţa
electrică a C.S. Hunedoara, „Fiecare e- 50 tone de oţel aliat cu energie economi­ toate domeniile de activitate. mina Aninoasa, în legătură celor cărora le ceri părerile
chipă să producă peste sarcinile de plan sită. La o primă lectură, comuniş­ cu îmbunătăţirea programului şi îi soliciţi să te ajute, cu
zilnic 0,5 tone de oţel cu energie electri­ Preluînd această valoroasă iniţiativă, tii, cadrele de conducere de de lucru şi a organizării pro­ probleme foarte concrete, concrete nu mai trec zile...
că economisită", se materializează cu echipele de topitori de la oţelăria elec­ Ia mina noastră au reţinut, ducţiei. Prin această consul­ puse în mod deschis, care
succes. Dovadă este faptul că în această trică acţionează cu bune rezultate pentru cu deosebire, importanţa tare s-a reuşit să fie antre­ să-i angajeze direct să-şi spu­ Toată activitatea noastră politică este axată pe ceea I
lună, echipa prim-topitorului Gheorghe sporirea producţiei de metal de înaltă fundamentală pe care o acor­ nată întreaga organizaţie de nă părerile. Acest mod de a ce au cerut muncitorii mineri în cadrul recentelor dezba- :
Obîrşan a redus consumul specific de e- calitate în condiţii de eficienţă energeti­ dă partidul consultării perma­ partid, întregul colectiv să organiza consultarea va tre­ teri: îmbunătăţirea aprovizionării locurilor de muncă,
nergie electrică cu peste 16 kWh pe tona că ridicată. nente a maselor de oameni gîndească şi să hotărască bui să caracterizeze şi adu­ creşterea exigenţei faţă de respectarea programului de re­
al muncii, dialogului reci­ pentru ca, practic, fiecare nările generale ale salariaţi­
proc deschis — cadru de muncitor miner să fie pus lor ce se vor ţine în viitor, vizii şi reparaţii, faţă de calitatea acestor lucrări, urgenta­
exercitare efectivă a atribu- în situaţia să ia o decizie, pentru că, pînă acum. în rea deschiderii de noi fronturi de lucru. Biroul organiza­
să fie coautor la decizia co­ desfăşurarea lor a existat ţiei de bază a considerat necesar ca faţă de aprovizionare
lectivă. Astfel, la dezbaterile destul formalism. şi respectarea programelor de revizii şl reparaţii — dome­
nii care înainte erau neglijate pentru că se lucra în zile
Institutul de mine Petroşani din organizaţiile de partid pe care l-am desprins este de repaus şi nu se asigurau suficiente efective pe schim­
Al doilea lucru important
şi în adunările pe schimburi
şi sectoare cu toţi salariaţii faptul că orice consultare buri — să fie întărit controlul de partid. In acest scop, a
fost însărcinat să răspundă şi să urmărească modul cum
la 25 de ani de existenţă au luat cuvîntul şi şi-au ex­ angajează reciproc părţile în se face aprovizionarea cu lemn tovarăşul Vasile Lungu,
primat părerile peste 500 de
oameni, făcînd aproape 160 DUMITRU HER
NICOLAE POPOVICI
de propuneri. Se poate spu­ locţiitor al secretarului secretarul organizaţiei de
Cercetarea ştiinţifică ne, pe .drept cuvînt, că atît comitetului de partid, bază a sectorului II,
la mina noastră, ca dealtfel
IOAN DUMITRAŞ
şi la celelalte exploatări mi­ . inginer şef al E.M. Aninoasa E.M. Lonea
niere din bazin, nu au avut (Continuare In pag. a 2-a)
a cadrelor didactice — loc prea multe asemenea (Continuare in pag. a 2-a)
izvor al progresului tehnic PAGINA A III-A In obiectiv—mărirea
vitezelor de avansare
In ultimii ani, colectivele de contracte. Numai in 1972, CURIER SOCIAL - CEEĂJEmC
de cercetare ale cadrelor di­ valoarea contractelor planifi­ Sectorul nostru, de des- s-a organizat, la propunerea
dactice de la Institutul de cate s-a ridicat la 1 431 772 chideri-pregătiri, are sarcini noastră şi cu sprijinul co­
mine din Petroşani şi-au co­ lei. © Comerţul şi alte servicii din staţiile deosebite legate de pregăti­ mitetului de partid şi al
relat strîns tematica muncii Aspect esenţial al integră­ C.F.R. se cer îmbunătăţite rea producţiei pentru anul conducerii exploatării, o
dc cercetare cu nevoile con­ rii învăţămîntului cu cerce­ viitor şi în continuare. Şi discuţie „faţă în faţă", intre
crete. urgente ale unor uni­ tarea şi producţia, cercetarea ® Contractul colectiv stipulează obligaţii brigăzile noastre de la in­ birourile organizaţiilor de
tăţi minereşti, urmărind va­ ştiinţifică a cadrelor didac­ reciproce. Cum sînt îndeplinite cele care-i re­ vestiţii au fost confruntate bază de la sectorul nostru
lorificarea cit mai deplină a tice de la I.M. Petroşani îşi cu aceleaşi probleme de a- şi sectorul de transport şi
potenţialului tehnic de care are tradiţii mult mai vechi vin întreprinderii ? provizionare : lipsă de şine,
dispun. Au fost abordate, în şi îmbracă aspecte complexe, ® Am citit scrisoarea dumneavoastră armături, tuburi, bandaje, VICTOR NEGRU
această perioadă, domenii acordînd atenţie egală atît vagonete goale. Ba uneori secretarul organizaţiei de
cheie ale exploatării minie­ cercetării fundamentale cit şi Se predă schimbul la mina Dîlja. Mecanicii fac o verificare • Doi care vindeau... gogoşi — Foileton chiar mai mult decît cele bază a sectorului VI
re, îmbunătăţirea metodelor celei aplicative. Spre exem­ minuţioasă şi conştiincioasă a Io comotivei electrice cu troliu pen- © Semnal de la cărbune pentru că se investiţii, E.M. Lonea
de exploatare, alegerea şi plu, colectivul catedrei de tru a avea siguranţa bunel ei funcţionări în transportul căr- blocau galeriile cu piatră.
bunelul.
folosirea raţională a utilaju­ exploatări miniere are o bo­ Foto: OTVOS I. GHEZA • Corespondenţe de Ia cititori La începutul acestei luni
lui minier şi de preparare, gată experienţă, unanim re­ (Continuare In pag. a 2-a)
optimizarea funcţionării uti­ cunoscută, în domeniul ex­
lajului electric şi a utiliză­ ploatărilor miniere şi al me­
canicii rocilor, primele baze
rii energiei în subteran. ale cercetării organizate în r
Orientată spre elaborarea acest domeniu fiind puse de TINEREŢEA Şl întreprinderilor şl institu­ Dumitru Fodor, a constat f ACŢIUNE ţară, la care au partici­ de cei dintr-a VII-a C, ca­
de noi tehnologii de lucru, prof. univ. dr. ing. Ştefan PLANTELE MEDICINALE ţiilor devene răspund la in faptul că s-a desfăşu­ GOSPODĂREASCA pat peste 400 de tineri Iu­ re au răspuns corect la
spre mecanizarea lucrărilor Covaci, şeful catedrei. numerele Indicate în car­ rat direct la locurile de bitori al frumuseţilor pa­ toate cele 10 întrebări —
muncă din bazinul carbo­
tea suplimentară de tele­
din minerit şi folosirea uti­ In domeniul topografiei Ieri, la Liceul pedago­ foane. Ieri, a fost termi­ nifer al Rovinarilor. A DELA Duminică, In satul Tuş- triei. Cel mai îndepărtat, ne seric elevul Marius
Costescu.
dar şi cel mai frumos tra­
lajelor în condiţii optime, miniere, începutul activităţii gic din Deva — unde co­ nată operaţia de conecta­ fost o lecţie care nu se tea din comuna Unirea, a seu a fost cel cu desti­
avut Ioc o acţiune gos­
re a lor la echipamentul
spre modernizarea procese­ lectivul a predat, în a- din centrala telefonică uită. podărească de interes ob­ naţia Bucureşti, la care VREMEA
ccastă toamnă, cea mal
lor de muncă în industria de cercetare ştiinţifică s-a mare cantitate de plante nouă, astfel că orientarea SE PREGĂTESC ştesc major. Sub îndru­ au participat 145 dc tineri
de la C.S.H. Cel care au
minieră şi metalurgică, cer­ datorat unui larg colectiv de medicinale recoltate de e- după vechea carte de te­ DRUMURILE marea directă a primaru­ preferat frumuseţile alpi­ Pentru 24 ore
cetarea ştiinţifică a cadrelor specialişti, condus de prof. levl, din flora spontană a lefoane nu mai e indica­ PENTRU IARNA O ZI lui comunei, Aurel Ţlbea, ne — avînd drept punct Vreme relativ frumoasă,
peste 50 de cetăţeni au
judeţului — uteclştii au
tă în municipiul Deva.
didactice din Petroşani s-a ing. Ion Bonea ; în domeniul participat la o Instructivă lucrat cu mult spor la terminus cabanele „Pie­ cu cerul temporar noros
trele“ din Retezat şi „Ru­
săpării şţ susţinerii lucrări­
finalizat în soluţii tehnice cu lor miniere, prof. univ. ing. şl Interesantă expunere. O LECŢIE Drumurile ce asigură consolidarea unui pod şl sii" din Parîng, au fost 80 ziua. Vintul va sufla mo­
Cornel Andreşoi, de la în­
largă aplicativitate, în con­ Nicolae Leţu a dat o aten­ treprinderea de plante CARE NU SE UITA accesul spre exploatările a unei porţiuni de drum de tineri dc Ia F.I.L. De­ derat, cu uncie Intensifi­
ce leagă vatra satului de
cări temporare din nord.
forestiere din Valea Jiu­
tracte avantajoase cu dife­ ţie deosebită studierii proble­ medicinale Orăştic, le-a lui se bucură în aceste şoseaua asfaltată. Această va şl C.S. Hunedoara. Temperaturile vor oscila
rite unităţi industriale şi de melor stringente pentru ac­ vorbit cu competenţa spe­ De curînd, studenţii a- zile de o atenţie sporită. LA activitate va continua şl între minus 5 şi zero gra­
Pentru buna lor între­
impor­
cialistului
despre
cercetare din judeţ şi din ţa­ tivitatea practică privind per­ tanţa, recoltarea, folosirea nului III mine subingi- ţinere pe timpul iernii, 11 în alte zone de acces pen­ CONCURS PE TEME de noaptea, şi Intre 6 şl
tru a asigura transportul
11 grade ziua.
neri de la Institutul de
ră : Centrala cărbunelui Pe­ fecţionarea tehnologiilor de şi păstrarea plantelor me­ mine Petroşani au parti­ se asigură însemnate can­ pe raza comunei. DE CIRCULAŢIE
troşani, Institutul de proiec­ dicinale. cipat la un curs sui ge- tităţi de materiale anti­ Pentru următoarele
curînd,
De
la
Şcoala
tări şi cercetări miniere pen­ Prof. univ. dr. ing. NUMERE NOI neris privind metodele dc derapante. Aşa se proce­ OPT ITINERARII generală de 10 ani Orăş- două zile
drumurile
dează
pe
ce
exploatare, utilajul folosit
tru lignit Craiova. I.M. Ro- ILIE CONSTANTINESCU in cariere. Indicii tehnico- duc la parchetele fores­ AJL/SA TURISTICE tie s-a desfăşurat un con­ Vreme în continuare
vinari, I.M. Hunedoara. E.M. DE TELEFOANE economici ai exploatărilor tiere Preoteasa, Răscoala, curs pe tente de circu­ frumoasă, cu cerul mai
Biroul de turism pentru
Deva, I.M. Barza, C.S. Hune­ prorectorul Institutului de mine Incepînd de mîine, o la zi. Originalitatea şi va­ Polatlşte Sterminosu, Sil­ ti.ieret din Deva a orga­ laţie între reprezentanţii mult noros şi cu tempe­
ratura în uşoară creştere.
Roşia,
vei,
Jieţ,
claselor a VII-a A, B şl
Cimpu
loarea
cursului,
Petroşani
organizat
doara şi multe altele. parte dintre telefoanele de şef de lucrări dr. ing. Iul Neag, GSrbovu. Ls, nizat opt excursii prin C. Locul I a fost ocupat Dimineaţa, ceaţă locală.
Intre anii 1966-1969, spre
«xemplu au fost realizate 49 (Continuar* 5n pag. a 2-a)