Page 74 - Drumul_socialismului_1973_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 868 © JOI 22 NOIEMBRIE 1973
ftfSQpacsszs

Organizaţiile de partid acţionează mai operaţi»,
Din agenda pregătirii tehnico-productive a elevilor

Atelierele-şcoală, în faza de producţie

mai ferm, cu un plus de eficienţă a elevilor, acum, în luna noiembrie a anului 1973 ? Iată o bă şi cu maistrul-instructor Vasile Răileanu întîlnit aici,
La ce nivel ne aflăm cu pregătirea tehnico-productivă
care ne asigură că peste două-trei săptămîni... Nu de mult
întrebare la care conducătorii unităţilor şcolare din jude­ s-a schimbat întreprinderea patronatoare. Adică nu mai e
ţul nostru ar da răspunsuri diferite : asta am realizat, as­ Direcţia transporturi din cadrul C.S.H., ci secţia „Furnale“
ta nu, stăm bine, stăm mai puţin bine etc. din cadrul C.S.H.
Toate le-am înţelege dar pe undeva ne întrebăm : ce
Fireşte, un atelier-şcoală nu apare peste_ noapte. Este vină au elevii ? Adică, aproape peste tot se lucrează, dar
Cadru de exercitare efectivă a nevoie de eforturi, atît din partea şcolii cît şi a întreprin­ la Şcoala generală nr. 6 se... amenajează.
dă tonul..." derii patronatoare, este nevoie de lămurirea părinţilor, de altă situaţie. Ateliere de lăcătuşerie, electrotehnică, tîmplă-
La Şcoala generală nr. 4, tot în Hunedoara, întîlnim o
sprijin din partea Inspectoratului şcolar judeţean şi a or­
atribuţiilor de producători şi proprietari ganelor locale, găsirea unor maiştri-inştructori potriviţi. rie, croitorie, (maiştrii instructori Ion Becherete şi Elena
Baza materială fiind aşadar asigurată se trece la activita­
Toan Miclea, Ioan Bogdan, tea propriu-zisă. Pe scurt, deci, cam aşa au evoluat lucru­ Jivculescu) puse la punct, planuri temeinic şi realist în­
Iosif Clamba şl altele) şl cu rile şi astăzi majoritatea şcolilor se găsesc angrenate în tocmite şi nu ni se enumeră nici un pomelnic de cauze ,.o-
Ş schimbul III finalizează o contribuţie însemnată la ai mijloacelor de producţie procesul acesta de legare a teoriei de practică, de însuşi­ biective". Se vede că problema pregătirii tehnico-produc­
; planul zilnic". După păre- cele aproape 10 000 tone de re de către elevi a unei me serii. tive a preocupat conducerea şcolii şi cadrele didactice. To­
; rea noastră, dacă brigadie- cărbune cu cit E.M. Lonea Dar cum învăţarea unor operaţiuni simple nu poate să tuşi, unele carenţe există. Din discuţia avută la faţa lo­
j rii cu schimbul lor dau a sporit producţia în prima (Urmare din pag. 1) bune pe post. In ziua de 14 dureze la infinit, se impune trecerea la o fază superioară cului cu directoarea Ana Cleja, se pare că există neclarităţi
| „tonul" în întrecerea pentru jumătate a lunii noiembrie noiembrie s-a realizat cea a atelierelor şcoală : producţia. Aceasta înseamnă de fapt_ în privinţa aprovizionării cu materii prime, şi în privinţa
| îndeplinirea şi depăşirea faţă de perioada respectivă dialog: oamenii muncii, fi­ mai mare producţie cunoscu­ că, pe lîngă însuşirea meseriei şi integrarea tineretului desfacerii produselor Producţia atelierului trebuie să se
j planului, şi celelalte schim- din octombrie. ind coautori ai hotărîrii, tă vreodată la E.M. Aninoa- şcolar în ciclul productiv, trebuie avută în vedere şi efi- bazeze de la început şi pînă la sfîrşit pe criterii economice
I buri se mobilizează mai Munca politică de la om simt din plin răspunderea de sa — 5 045 vagonete. cienţa muncii, bineînţeles păstrînd proporţiile. Au apărut judicioase şi nu pe acte întîmplătoare, după cum educaţia
| mult. O dovedeşte faptul că Ia om este însă întregită de a o transpune în viaţă pen­ Comitetul nostru de partid, prin urmare microîntreprinderi, microferme, sînt şcoli ale în spiritul muncii nu presupune doar munca în sine.
j din sector pînă luna trecu- o preocupare deosebită, tru că -sînt conştienţi de în­ comitetul oamenilor muncii căror ateliere desfăşoară o activitate într-adevăr producti­ Am consemnat, pe scurt, două situaţii diferite oarecum,
I tă rămas mult în urmă, sec- foarte energică pentru a semnătatea ei, iar pe de altă au reţinut, din expunerea se­ vă, cu plan la bază, cu planificare, cu beneficii etc. existente la Hunedoara, pentru a fe vedea că mai persis­
I torul nostru a ajuns în pre- crea condiţii corespunză­ parte cei care organizează cretarului general al parti­ tă în acest domeniu unele carenţe. Carenţe mai mult de
i zent fruntaş, cu cele mai dialogul — comitetul de par­ dului, necesitatea ca metoda Numai că, pe ici, pe colo... ordin organizatoric, deci cu posibilităţi de îndreptare rapi­
; multe brigăzi evidenţiate la toare în fiecare abataj. tid, comitetul oamenilor consultării să devină o La Şcoala generală nr. 6 din Hunedoara, în luna no­ dă. „Faza primară" a atelierelor-şcoală trebuie depăşită. In
j panoul de onoare (Zaharia Altcum nu are suport ma­ muncii, conducerile organiza­ practică permanentă, nu nu­ iembrie 1973 se lucrează încă la... amenajarea unui atelier luna noiembrie a anului 1973, se cere în acest domeniu ce­
! Bălăuţă, Constantin Solomon, terial. ţiilor de masă — au un plus mai atunci cînd sînt greutăţi, de lăcătuşerie. Directorul, Octavian Davidescu, ne enumeră va mai mult.
de obligativitate faţă de so­ ci zi de zi. Intr-adevăr, nu­ un şir lung de cauze. Vizităm viitorul atelier, stăm de vor­ C. DEVEANU
|_____________________________ luţionarea la timp a fiecărei mai consultarea cu regulari­
propuneri făcute. tate a activului, a oamenilor
In cadrul consultării care muncii asigură unirea expe­
a avut loc, propunerile s-au rienţei colective. Şi, dacă ne
referit în principal la îmbu­ gîndim că din activul de PRIETENII Album pionieresc vata roşie cu tricolor cei
partid
fac
ai
comitetului
De la discuţii la măsuri nătăţirea aprovizionării şi parte 89 comunişti, iar din POMPIERILOR mai mici elevi ai şcolii, ca­
re au împlinit 7 ani, iurînd
deservirii locurilor de mun­
că, la unele probleme socia­ organismele comitetului oa­ cu mîna pe tricolor să fie
le — transport, baie, vestia­ menilor muncii aproape 60 Membrii cercului „Priete­ Bogat program de activităţi demni urmaşi ai eroilor
concrete nu mai trec zile... re —, precum şi la faptul ca de muncitori, maiştri, ingi­ nii pompierilor" de la unita­ moţi, vrednici apărători ai
neri şi economişti ne dăm
patriei.
programul propus şi votat
să se respecte întocmai. Co­ seama ce potenţial de gîndi- tea de pionieri „Avram Ian- in unităţile pioniereşti A vorbit apoi eleva Valc-
cu" din Baia de Criş au
(Urmare din pag. 1) mitetul de partid şi conduce­ re oferă cele două active ca­ participat la instruirea for­ ria Gornic, secretara orga­
rea minei au luat măsuri şi re încă nu este folosită cum maţiei civile de pompieri nizaţiei U.T.C.-elevi, du­
locţiitorul secretarului organizaţiei de bază, iar pentru au trasat responsabilităţi fac­ trebuie ! din comună. A vorbit Ion Maciu, co­ pă care Ion Blescun, se­
controlul asupra respectării programului de revizii şi re­ torilor celor mai competenţi In prezent, comitetul de Plutonierul major Roman CINSTIRE legul de bancă al eroului, cretar al comitetului co.-
paraţii ce s-a stabilit la nivelul sectorului tovarăşii Vasile să controleze înfăptuirea a- partid şi conducerea minei Prodan, de la Inspectoratul EROULUI NOSTRU prezentîndu-i anii copilări­ munal al U.T.C., a înmîna!
Bălăuţă şi Gyorgyi Ernest, lăcătuşi. cestor propuneri : directorul sînt preocupate de crearea p.c.i. Deva, le-a arătat ce­ ei şi de şcoală. carnetul roşu celor ma
O problemă deosebită pentru sectorul nostru este ur­ minei, secretarul comitetului unei acţiuni de masă pentru lor mai mici pompieri mo­ In cadrul acţiunilor de­ Sutele de participanţi la vrednici utecişti.
gentarea deschiderii de noi fronturi de lucru. Planul sec­ de partid, preşedintele sin­ economisirea energiei. S-au dul de alarmare şi stinge­ dicate întîmpinării celei de pelerinaj s-au îndreptat a- In încheierea acţiunii a
torului nu este acoperit încă integral prin foile de acord dicatului, altor membri ai întocmit programe în acest re a unui incendiu, vorbin- a XXV-a aniversări a orga­ poi spre cimitirul satului. fost prezentat un program
deşi efective avem. celor două organe. Şi mă­ sens, prin care se estimează du-le de rolul pompierilor nizaţiei pionierilor, la Şcoa­ Drumul trecea prin piaţa artistic special pregătit pen
Analizînd situaţia, împreună cu conducerea sectorului, surile se materializează cu reducerea consumului de e- în apărarea avutului ob­ la generală Vaţa de Jos comunei, unde se află casa tru această ocazie • monta
s-a constatat că un abataj cameră din stratul 5, panoul perseverenţă : au fost consti­ nergie electrică cu 1,5—2 ştesc. Au fost descrise pe s-a organizat un pelerinaj eroului. Aici s-a făcut un jul „Am cravata mea. sîni
II, nu putea fi pus în funcţiune pentru că nu avea dotări­ tuite echipe pentru aprovi­ kWh/tona de cărbune extras. larg măsurile ce trebuie lu­ la mormîntul eroului Sabin scurt popas, în care mama pionier" (clasele I IV). ,.E
le necesare. Nu s-a mai stat mult la discuţii, ci s-a stabi­ zionarea locurilor de muncă, Programele vor trebui însă ate pentru preîntîmpinarea Bulz — pionier de onoare eroului, în vîrstă de 72 de roul nostru" (clasa a V-a B)
lit ce trebuia făcut şi cine trebuia să facă. Intr-un singur sectoarelor de producţie li să fie detaliate pînă la ni­ incendiilor în gospodăriile — post mortem al comunei ani, ne-a prezentat obiecte
schimb, în acest abataj a fost montată conducta de- aer s-au asigurat lăcătuşi cali­ velul locurilor de muncă, cetăţenilor. sale. personale şi fotografii din „Cuvînt de pionier" (clasele
oomprimat, instalaţia electrică şi s-a amenajat cu scocuri ficaţi (prin detaşarea unor pentru a găsi noi resurse şi, Instruirea a avut şi un Acţiunea a început la timpul vieţii eroului. a VH-a A, B), „De la ero­
planul înclinat, lucru care mai înainte dura zile. După 8 lăcătuşi de la atelier ceea ce este mai important, caracter practic. Cei 15 pio­ colţul eroului din şcoală, In faţa mormîntului erou­ ism Ia comunism" (clasele
ore abatajul a putut fi plasat. şi sectorul de transport), să fie mobilizat întregul co­ nieri au fost repartizaţi pe unde elevii şcolii, pionieri lui miliţian căzut în misi­ VIII-X).
Deşi producţia sectorului a crescut cu 100, chiar 200 se execută în paralel o nouă lectiv la lupta pentru econo­ grupe, făcînd împreună cu şi utecişti împletiseră co­ une în 1956 s-a format un Fratele eroului, Ion Bulz.
de vagonete zilnic, problema asigurării de locuri de muncă instalaţie la baie şi vestiare, mii, împotriva risipei. Deci, cei mari controlul unor roane de flori, drept oma­ careu. In timpul intonării
nu este încă pe deplin rezolvată. De aceea, toată atenţia a fost revizuit programul de iată, un nou teren pentru a gospodării particulare. giu. La adunarea de unita­ „Imnului eroilor“ de către a adus mulţumirile sale şco­
muncii politice şi tehnico-organizatorice este îndreptată spre transport în comun. solicita sprijinul conştient al Cu acest prilej au fost te care a urmat, Melania corul şcolii s-au depus co­ lii şi participanţilor la co­
deschiderea şi pregătirea noilor locuri de muncă. Pină la Faptele, evoluţia produc­ comuniştilor, al tuturor ca­ semnalate deficienţe exis­ Drăgan — pioniera coman­ roane de flori. memorarea eroului local,
tegoriilor de oameni ai mun­
sfîrşitul anului va intra complet în producţie al treilea pa­ ţiei dovedesc că, la rîndul cii de la mina noastră — de tente la instalarea sobelor, dant, a arătat scopul adu­ Evocarea faptelor petre­ fclicitînd pionierii şi ute-
maşinilor de gătit, la insta­
nou în aripa estică a stratului 5 şi, în cîteva zile, un aba­ lor, muncitorii noştri mineri la muncitorul necalificat pî­ laţiile electrice, cît şi exis­ nării festive, prezentînd in­ cute cu 17 ani în urmă a
taj în stratul 3. Urmărim zilnic aceste lucrări. îşi respectă cuvîntul dat. nă la inginer. tenţa în podurile caselor a vitaţii şi participanţii la fost făcută de plutonierul ciştii primiţi în organiza­
Producţia medie zilnică a mi­ Procedînd în acest fel, or­ unor materiale inflamabile. acţiune, elevii şcolii. pio­ major Aurel Vlad şi căpi­ ţie. Cîntecul patriotic „Pui
nei a crescut în această lună ganizaţia de partid va între­ nierii din Tîrnava de Criş, tan Ion Ardelean, tovarăşi de lei" a încheiat emoţio­
cu 1 000 tone de cărbune ţine şi dezvolta neîncetat membrii postului de miliţie de arme cu eroul. S-a păs-' nanta acţiune.
faţă de media zilnică din lu­ climatul de angajare şi res­ Pionier IOSIF RUSU din Vaţa de Jos, delegaţi trat un moment de recule­
na octombrie, productivitatea responsabilul cercului piesei ai întreprinderilor din co­ gere. Prof. NICOLAE CRI5TEA
Aici, în faţa mormîntu­
muncii în abataje cu aproape ponsabilitate a colectivului Şcoala generală mună, oameni ai muncii ve­ lui eroului, • au primit cra­ Vaţa de Jos
nostru faţă de îndeplinirea
niţi la odihnă.
Baia de Criş ^
In obiectiv-mărirea o tonă pe post, iar cea pe exemplară a sarcinilor ce îi
exploatare cu 300 kg de căr­
vitezelor de avansare
1974 — an record pentru producţia agricolă
(Urmare din pag. 1) de avansare. In 'acest scop
■ T ■■ — s-a întocmit un plan de
măsuri organizatorice şi po­
conducerile tehnice ale ce­ litice, prin care se tinde la
lor două sectoare. Aici s-au sporirea vitezei de avansare iestanteSe la fertilizarea
dezbătut „pe viu" necazuri­ la 100 metri liniari pe lu­
le, divergenţele cît şi punc­ nă. In cadrul lui sînt pre­
tele comune de vedere şi văzute şi schimburi de ex­ ogoarelor să fie grabnic înlăturate!
s-a ajuns la soluţii care au perienţă la alte mine. Avem
devenit în acea zi (6 noiem­ brigăzi, cum sînt cele con­
brie a.c.) măsuri obligatorii duse de tovarăşii Gheraslm Efectuarea ogoarelor de te de către cadrele tehnice bra, care au transportat în
prin hotărîrea luată de co­ Fiito şi Ştefan Molnar care toamnă pe toate suprafeţe­ din unităţi, de toţi coopera­ cîmp peste 1 500 tone gunoi
mitetul oamenilor muncii. au realizat şi cîte 100 ml le planificate şi fertilizarea torii — pe seama folosirii de grajd. Suprafeţe cu­
In principal, s-a convenit de înaintare pe lună, pre­ unor suprafeţe cît mai mari judicioase a îngrăşăminte­ prinse între 50-100 hectare
să se creeze, în zilele de cum şi brigada tovarăşului de teren cu îngrăşăminte lor obţinîndu-se sporuri de au fost fertilizate şi în coo­
repaus, un stoc-tampon de Teodor Flutur, care obţine organice constituie acţiuni recoltă mai mari cu peste perativele agricole din ra­
materiale pe o săptămînă. rezultate bune la săparea care influenţează decisiv 30 la sută faţă de produc­ za S.M.A. Cîrneşti. Haţeg şi
Realizarea în bune condi­ puţurilor. Vrem însă ca în soarta producţiei agricole ţiile realizate pe suprafeţe­ Baia de Criş. Cu totul ne­
ţii a sarcinilor ce ne revin galerii înaintarea de 100 ml din anul viitor. Dacă în le nefertilizate. Iată, deci, satisfăcătoare sînt rezulta
de a pregăti producţia vii­ pe lună să devină o înain­ ceea ce priveşte prima lu­ un argument care îndeam­ tele înregistrate de coopera
toare a minei este legată a- tare medie, constantă. De crare amintită se constată nă pe factorii răspunzători tivelc agricole din cadrul
cum, cînd problemele apro­ asemenea, sectorul a solici­ o situaţie mai bună (cu ex­ de soarta producţiei agri­ consiliilor intercooperatis-
vizionării au fost puse oa­ tat o foreză pentru săpat cepţia realizărilor unităţilor cole la serioase reflecţii şi te Simeria, Ilia, Deva şi
recum la punct şi se vor din cadrul consiliilor inter- să întreprindă măsuri con­ Hunedoara. Să nu mai vor­
mai pune, de organizarea suitori pe care o vom ur­ cooperatiste Geoagiu şi Si- crete pentru a crea condi­ bim despre cele din Orăştie
unei acţiuni generalizate mări să fie cît mai urgent întreprinderea „Vidra“ Orăştie şi-a sărbătorit dc curînd semicentenarul, ocazie cu care a meria, unde se impune să ţii ca planul de fertilizare şi Geoagiu, unde fertiliza­
pentru creşterea vitezelor montată. fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“ clasa I. In Imagine, un aspect din incinta întreprinderii. fie grabnic eliberate de co­ să fie îndeplinit exemplar, rea ogoarelor se află doar
Foto: VIRGIL ONOIU ceni şi arate cele cîteva su­ să fie transportată în cîmp în faza de... intenţii.
te de hectare care mai tre­ întreaga cantitate de îngră­ Evident, acum cînd trac­
buie ogorîte), fertilizarea şăminte organice care se toarele sînt concentrate la
terenurilor cu îngrăşăminte găseşte la fermele zootehni­ alte lucrări, este imperios
Cercetarea ştiinţifică Nou iaz de decantare în urmă. Afirmaţia este pe sporite la hectar la culturi­ necesar ca organizaţiile de
naturale este mult rămasă
ce. Obţinerea unor recolte
partid şi consiliile
popu­
deplin întemeiată dacă se le de legume, cartofi, sfe­ lare comunale să înireprin-
a cadrelor didactice a fost finalizată, cu 7 luni crări la iaz a fost execu­ ţine seama de faptul că în clă şi porumb obligă con­ dă măsuri energice pentru
CERTEJ. La E.M. Certej,
cooperativele agricole, pînă
ducerile C.A.P. să acorde
conducerile
a
.determina
tat cu competenţă şi răs­
la începutul decadei a do­
maximă atenţie organizării
şi jumătate înainte de ter­ pundere de către o briga­ ua a lunii noiembrie a.c.. temeinice şi încheierii fără C.A.P. să organizeze trans­
men, construcţia iazului de dă complexă de lucrători "nu s-au aplicat îngrăşămin­ întîrziere a acţiunii de fer­ portul îngrăşămintelor în
(Urmare din pag. 1) gate de fabricarea utilajului catedrei de ştiinţe sociale, decantare a sterilului, im­ din cadrul exploatării, din te organice decît în canti­ tilizare. O preocupare mai cîmp cu atelajele şi mijloa­
minier, orientîndu-se în pre­ care a urmărit în temele pro­ portant obiectiv prevăzut rîndul căreia se remarcă tate de aproape 11 000 tone, bună — fără a putea consi­ cele proprii de transport —
săpare şi susţinere şi Intro­ zent pe probleme majore ale puse probleme legate dc e- in programul de dezvolta­ excavatoristul Gavrilă Co- reprezentînd sub 25 la sută o cerinţă esenţială pentru
ducerea metodelor matemati­ metalurgiei, în primul rînd, conomia minieră, de eviden­ re şi modernizare a aces­ ciş, buldozeristul Ioan He- din prevederile planului. dera că s-a făcut tot ceea sporirea producţiei agricole
ce şi a calculatoarelor la op­ spre elaborarea ultrarapidă ţierea mişcării muncitoreşti tei unităţi miniere hune- teş, şoferii Sabin Bodrea- Importanţa şi necesitatea ce era posibil — există în fiind materializarea exem­
timizarea soluţiilor d& săpare a oţelului. La fel, sînt apre­ din Valea Jiului, abordarea dorene. nu, Nicolae Albu, Aurel fertilizării în toamnă a o- unităţile din cadrul consi­ plară a planurilor de ferti­
a lucrărilor miniere de des­ ciabile rezultatele obţinute în unor probleme teoretice din întregul volum de lu­ Mariş şi Ioan Marian. goarelor sînt binecunoscu­ liului intercooperatist Do- lizare în fiecare C.A.P.
chidere şi pregătire. calculul, proiectarea şi exe­ domeniul filozofiei, economi­
în domeniul preparării gra­ cutarea unor mecanisme şi ei politice şi socialismului
vitaţionale cercetările în­ dispozitive folosite în indus­ ştiinţific etc. Deosebit de a-
treprinse sub îndrumarea tria minieră, prin cercetări­ preciate sînt cercetările ştiin­
prof. dr. ing. Nagy Bela au le avansate de regretatul ţifice în domeniul socio­
permis elaborarea unor noi prof. ing. Gh. Secară, îm­ logiei, investigaţiile între­
prinse sub conducerea lecto­
criterii hidraulice de evalua­ preună cu prof. ing. Eugen rului univ. Septimiu Krausz EUEUBIA UI E0MBS1STIBILII SIMT ELEMEHTE DE BAZĂ ALE
re a regimului de funcţiona­ Paul şi continuate de prof.
re a maşinilor de zeţaj cu dr. doc. Isaia Niculescu. privind problematica mediu­
posibilităţi de automatizarea Activitatea de cercetare te­ lui industrial minier din Va­
PR36R
procesului concentrării ş.a. oretică şi experimentală în lea Jiului şi alte bazine, cer­
Sub îndrumarea prof. dr. domeniul utilizării energiei ficative ale vieţii universita­ESULUI SOCIETĂŢII, COMPOMENTE ALE AVUŢIEI HAŢtONALE!
cetarea unor aspecte semni­
ing. Ion Marian şi prof. dr. electrice s-a eşalonat pe mai
ing. Nicolae Iliaş s-au efectu­ multe direcţii de interes re din I.M.P.
at ample studii asupra meca­ pentru economia noastră. In toate aceste domenii es­
nizării tăierii cărbunilor din Cercetările ştiinţifice în do­ te apreciabilă conlucrarea cu (Urmate din pag. 1) vem un număr foarte mare
principalele bazine carbonife­ meniul economiei concrete şi reprezentanţi ai proceselor Perfecţionarea proceselor tehnologice—sursă de motpare, am făcut o re-
re ca Motru, Valea Jiului, organizării producţiei apar de producţie, antrenarea în gazul metan, ascultăm opi­ confruntare a puterii lor no­
Cîmpulung şi Oradea. în pri­ ca o aprofundare a laturilor colective . ţnixte de cercetare, niile inginerului Ioan Lazăr, minale cu necesarul, identifi-
vinţa mecanicii aplicate, nu­ economice şi organizatorice a stimularea efectivă a creati­ şeful secţiei : cînd o seamă de motoare
meroase lucrări ştiinţifice au unor cercetări cu caracter vităţii şi cercetării ştiinţifi­ — Dincolo de problemele uriaşă de reducere a consumului energetic supradimensionate. Avem în
utilizat în realizarea temati­ tehnologic. ce studenţeşti în scopul for­ strict gospodăreşti, vizăm cî­ vedere ca pe parcursul opri­
cilor abordate capitole mo­ Colectivul catedrei de ma­ mării unor viitori buni spe­ teva acţiuni de mare efect rilor planificate să aducem
derne ale matematicii cum ar tematică şi-a axat activita­ cialişti integraţi de pe băn­ economic. Prima o constituie la nivelul anului 1974 să în­ de furnal/ Astfel, în Ioc să călzire şi laminare. unele îmbunătăţiri la siste­
fi teoria' funcţiilor generali­ tea de cercetare în funcţie cile facultăţii în problemele creşterea procentului de lin­ registrăm o economie de or­ fie ars Ia cuptoare, gazul Cu aceeaşi răspundere sînt mul dc alimentare şi distri­
zate (teoria distribuţiilor). de transformările dezvoltării concrete ale producţiei. Acti­ gou cald introdus Ia încălzi­ dinul a 3,6 milioane Nmc de metan, în volum de circa tratate şi aspectele legate de buţie, mai ales Ia blumingul
La rezistenţa materialelor, matematicii pe plan mondial, vitatea de cercetare se profi­ re în cuptoarele adinei. In gaz metan. Precizez că aces­ 150 milioane Nmc pe an, va consumul de energie electri­ „1000", revizuirea schemelor
colectivul condus de conf. dr. rezultate deosebite înregis- lează în cadrul institutului pe prezent, numai circa 70 la te rezultate sînt perfect po­ fi pus la dispoziţia economi­ că. de comandă a iluminatului
ing. N.D. Popescu şi-a axat trîndu-se în studiul unor mai multe direcţii : invenţii, sută din lingourile venite de sibile de obţinut şi, de aceea, ei naţionale pentru valorifi­ — Dat fiind faptul că pu­ în săli, staţii sau la alte
activitatea in primul rînd pe probleme de analiză funcţio­ inovaţii, expertize, cercetări la oţelării se introduc calde împreună cu conducerile sec­ care superioră. După finali­ terea instalată la bluminguri puncte de lucru. Prin aceste
studiul experimental al stă­ nală şi de geometrie diferen­ experimentale şi teoretice, a- — la temperaturi de peste ţiilor oţelărie şi transporturi zarea lucrărilor la „1300”, şi „750" echivalează cu con­ măsuri vom reuşi să ne în­
rii de solicitare în structuri­ ţială. nalize, elaborarea de tratate 680 de grade — restul răcin- am stabilit şi aplicăm măsuri aceleaşi modernizări le vom sumul total ai oraşului Hu­ cadrăm în normele de con­
le dc rezistenţă, pe determi­ în domeniul termotehnicii de specialitate, cursuri şi ma­ du-se pe drum sau la stri- de optimizare a fluxului de aduce şi la cele 24 de cup­ nedoara, urmărim să înlătu­ sum stabilite deosebit de
narea caracteristicilor meca­ şi al aplicaţiilor acesteia în nuale pentru studenţi etc. în paj. Aici este o rezervă uri­ lingouri calde spre blumin- toare adînci de la bluming răm pe cit posibil funcţio­ mobilizator pînă la finele a-
nice şi elastice ale materia­ minerit, s-au realizat o se­ 1972, spre exemplu, 7 teme aşă, dacă ne gîndim că în guri. „1000". narea în gol sau sub sarci­ nului şi în 1974, să putem
lelor în regim dinamic de rie de lucrări pe linia stu­ au fost aplicate imediat în timp ce pentru ridicarea Rezultate la fel de specta­ Alături de aceste două so­ na nominală a agregatelor raporta chiar o economie
solicitare, pe studiul stabili­ dierii ireversabilităţii procese­ producţie, au fost brevetate temperaturii unui lingou la culoase le scontăm printr-o luţii cu efect într-adevăr — ne-a spus inginerul Dezi- substanţială de kilowaţi.
tăţii dinamice a structurilor lor la producerea şi distribu­ două invenţii, au apărut 42 temperatura de laminare se altă perfecţionare, anume considerabil, preocupările deriu Silaghi, şeful atelieru­ Consider însă că în viitorul
de rezistenţă. Au fost con­ irea aerului comprimat, te­ articole în ţară şi 8 în străi­ folosesc circa 280 Nmc de prin trecerea la încălzirea ce­ muncitorilor şi specialiştilor lui energetic. Am introdus apropiat va trebui reconside­
cepute metode şi aparate — me privind reducerea poluă­ nătate, s-au scris 14 manuale. gaz pe oră, în timp ce pen­ lor 22 de cuptoare adînci de de la bluming vizează şi alte evidenţa şi analiza zilnică a rată situaţia consumului do
premiere pe plan mondial rii atmosferice în Valea Jiu­ La toate acestea se adaugă tru lingourile reci se con­ la bluming „1300" cu bigaz. măsuri eficiente, cum sîni consumului de curent pe to­
— cu care s-au efectuat în­ lui. mărirea randamentelor prezenţa cadrelor didactice sumă de 2,5—3 ori mai mult. in prezent se lucrează la îmbunătăţirea regimului ter­ na de laminate luînd opera­ Ia bluming „1000" — unde
cercări pe diverse metale şi printr-o bună tehnică de ar­ în colegiul Ministerului Mi­ Creşterea cu încă 10 ia sută montarea instalaţiilor, iar mic, întreţinerea în bună tiv măsurile care se cer fiecare torni de laminate se
aliaje, permiţînd evidenţie­ dere. creşterea eficienţei in­ nelor. Petrolului şi Geologiei, a procentului de cald, adică din semestrul II al anului stare a aparaturii de auto­ atunci cînd situaţia o impu­ realizează cu circa 45 la su­
rea unor proprietăţi noi ale stalaţiilor de încălzire cen­ consiliilor de administraţie utilizarea în mai mare mă­ viitor cuptoarele adînci vor matizare, măsură şi control ne. Pornirea agregatelor du­ tă mai multă energie elec­
acestora, cu aplicaţii imedia­ trală. automatizarea şi mări­ ale Centralei cărbunelui Pe­ sură a căldurii fizice a lin- funcţiona pe bigaz. Ce în­ a încălzirii, încheierea mon­ pă revizii sau reparaţii se e-
te în industrie. rea fiabilităţii instalaţiilor troşani. Centralei minereuri­ gourilor venite de la oţclă- seamnă de fapt aceasta ? tării şi punerea în exploa­ fectuează acum numai în mo­ trică decît la „1300" — în
Cercetarea ştiinţifică în pneumatice, calcule de aeraj lor Deva. Centralei cărbune­ sensul modernizării actualelor
domeniul tehnologiei mate­ etc. lui Tg. Jiu. activitatea în co­ ria Martin nr. 2 ne-ar da po­ Gazul metan, unul din cei tare a cazanelor recuperatoa mentul în care sînt create instalaţii care sînt depăşite
sibilitatea să reducem con­
toate condiţiile ca progresul
rialelor a avut o orientare Este remarcabilă în acelaşi lective mixte de cercetare, la sumul de gaz metan cu cir­ mai puri şi valoroşi combus­ re, întreţinerea raţională a de laminare să înceapă din ca nivel tehnic şl eficienţă
cuptoarelor adînci şi îmbu­
tibili. va fi înlocuit în pro­
pronunţată aplicativă cău- timp activitatea de cerceta­ utile discuţii cu specialiştii
tînd să rezolve probleme le­ re ştiinţifică a colectivului din unităţile miniere. ca 300 000 Nmc pe lună, iar porţie de 85 la sută cu gaz nătăţirea programului de în­ plin. Pentru că în secţie a- energetică.