Page 77 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 77
Proletari din toate fărîle, uniil-vă !
ÎN PAGINA A ll-A
® Tineretul — factor activ în îndeplinirea
cincinalului înainte de termen
® Proiectul de hotărîre pentru protejarea
mediului înconjurător în judeţul Hunedoara
ÎN PAGINA A III-A
® îndeplinirea planului de împăduriri —
acţiune de mare răspundere patriotică şi ce
tăţenească
s
• Vă răspundem la întrebare
• Semnal
ADUNAREA ACTIVULUI Cu dăruire şi responsabilitate, Rolul brigăzilor
ştiinţifice în
COMITETULUI JUDEŢEAN cu înaltă conştiinţă muncitorească activitatea de
popularizare a
DE PARTID MINERII VĂII JIULUI SÎNT ANGAJA Jl
ştiinţei şi
Ieri, a avut loc la Deva adunarea activului In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul to
Comitetului judeţean de partid. La adunare au varăşul GHEORGHE PANA. Apreciind profunzi FERM IN BĂ TĂLIA PENTRU SPORIREA culturii
participat membrii şi membrii supleanţi ai Co mea dezbaterilor din adunare, responsabilita
mitetului judeţean de partid, membrii comisiei tea şi hotărirea de a face totul pentru ridicarea
de revizie, aparatul Comitetului judeţean de pe o treaptă mai înaltă a întregii activităţi po Pornind de la ideea că so
partid, primii secretari şi secretari ai comitete litice, economice şi sociale, vorbitorul s-a refe ZI DE ZI A PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE cietatea socialistă multilate
lor municipale şi orăşeneşti de partid, iecretari rit pe larg la rezervele şi posibilităţile deose ral dezvoltată nu poate fi
ai comitetelor de partid din întreprinderi, con bite pe care le are judeţul Hunedoara şi a concepută fără un om mul
ducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, subliniat necesitatea mobilizării mai active a tilateral dezvoltat, cu a con
ai unor instituţii judeţene, directori ai principa colectivelor de oameni ai muncii în scopul va cepţie materialist-dialectică
lelor unităţi economice, conducători ai între lorificării lor mai depline. Relevînd însemnăta „Am adăugat iu fiecare zl cite despre lume, cu o per
prinderilor de construcţii şi şantiere. tea teoretică şi practică a ideilor şi sarcinilor 7 IfiO teneîntr-o j sonalitate distinctă, formată
La lucrările adunării activului Comitetului ju cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae în spirit revoluţionar, parti
deţean de partid au luat parte tovarăşii Ceauşescu, rostită la recenta Consfătuire de la cera la realizările anterioare“ dul nostru, prin programul
GHEORGHE PANA, membru al Comitetului Exe C.C. al P.C.R., vorbitorul a arătat că este de o singură i\ adoptat de Conferinţa Naţio
cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. importanţă deosebită îmbunătăţirea, în acest nală, a pus în faţa activişti
al P.C.R., CORNEL BURTICA, membru supleant spirit, a stilului şi metodelor de muncă ale or La comitetul de partid al rezultat spectaculos pentru Incadrîndu-se cu ho- i lor culturali de la oraşe şi
al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al ganelor şi organizaţiilor de partid, perfecţiona minei Lupeni mi s-a vorbit un sector. tărîre şi încredere în ; sate sarcini multiple în do
P.C.R. rea neîncetată a activităţii în toate domeniile, Interviu cu noul program de lucru, ; meniul răspîndirii cunoştin
acordarea unei atenţii permanente muncii ne cu multă căldură despre ing. MIRCEA POPESCU, — Dacă se poate vorbi minerii din Valea Ji ţelor cultural-ştiinţifice.
In cadrul adunării, tovarăşul Ion Savu, mem mijlocite, vii cu oamenii. Tovarăşul Gheorghe colectivul sectorului II. Staţi şeful sectorului II aşa, acest „spectaculos“ s^-a
bru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de Pană şi-a exprimat convingerea că organizaţia de vorbă cu conducerea al E.M. Lupeni clădit treptat. ului obţin rezultate de Manifestările culturale or
secţie la C.C. al P.C.R., a prezentat concluziile judeţeană de partid, toţi oamenii muncii hune- sectorului — mi-a recoman — Cum ? osebite la extracţia de ; ganizate, prin conţinutul a-
brigăzii Comitetului Central care, în cursul lunii doreni se vor mobiliza şi mai mult, vor folosi dat tovarăşul Nicolae No cărbune. Marţi, 20 no- j cestora, prin formele şi me
septembrie a.c., a efectuat un control în jude în mai mare măsură posibilităţile locale vac, secretarul comitetului — Să luăm, de exemplu, iembrie a.c., colectivul j todele folosite trebuie să-şi
ţul Hunedoara. pentru realizarea sarcinilor ce le stau în faţă, — să vă arate cum au re probleme ce-şi aşteaptă re o zi din luna noiembrie — celei mai mari exploa- i aducă o contribuţie sporită
la modelarea şi perfecţiona
Pe marginea concluziilor prezentate au luat pentru îndeplinirea înainte de termen a obiec uşit să extragă de la înce zolvarea, este cu atît mai să zicem ziua de 5 — drept tari miniere din ba- j rea omului nou.
preţios. De aceea, intru di
cuvîntul tovarăşii : Costache Trotuş, directorul tivelor cincinalului. putul anului 12 500 tone de rect în subiect. referinţă. In ziua de 6 am zinul carbonifer al Printre formele şi metode
C.S. Hunedoara, Emil Muru, directorul E.M. Vul Tovarăşul loachim Moga, prim-secretar al cărbune cocsificabil peste extras cu 80 de tone mai Văii Jiului — Lupeni i le folosite în practica mun
can, Petre Constantin, miner, şef de brigadă la plan. — Colectivul sectorului mult, în 8 cu 180, în 9 cu — a înregistrat o pro- j cii culturale, la loc de frun
E.M. Lupeni, Aurel Lăpuşcă, directorul general Comitetului judeţean de partid, a asigurat Co ...Am în faţă un bărbat dumneavoastră se bucură de 200... ducţie record : 7 1G0 i te se află brigăzile ştiinţifi
al Centralei de minereuri Deva, Ştefan Almâşan, mitetul Central, conducerea superioară a parti tînăr, voinic, puternic, cu cel mai mare prestigiu la — Ce stă la baza acestor tone de cărbune extras i ce şi colectivele de confe
secretar al Comitetului judeţean de partid, dului, că sarcinile ce decurg din cuvîntarea privire senină, din care se mină. Cum aţi reuşit să ob creşteri ? într-o singură zi, cu i renţiari. La noi în judeţ
Aurel Nistor, director general al Direcţiei ge rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Con degajă un calm impertur ţineţi „palmaresul" pentru — N-aş putea să răspund mult peste sarcina de I sînt organizate brigăzi şti
nerale pentru agricultură, industria alimentară babil. Îmi întinde o mină care aveţi tot dreptul să în două cuvinte. Aş spune, plan. Este cea mai ma inţifice la nivel de comună,
şi ape, Ana Herlea, secretarul comitetului de sfătuirea de la C.C. al P.C.R. din 14 noiembrie de miner, aproape cit o lo fiţi invidiaţi de ceilalţi mai întîi, oamenii, munca re producţie zilnică de ; oraş, municipiu şi judeţ.
partid al întreprinderii chimice Orăştie, Clement a.c., din concluziile prezentate în adunare, toa pată şi se prezintă cu voce „concurenţi" în întrecere ? lor. Avem brigăzi bune, ca cărbune realizată vreo
Negruţ, prim-secretar al Comitetului municipal te obiectivele care stau în faţa organizaţiei ju scăzută : — Foarte simplu. Am a- re s-au omogenizat pe par dată Ia mina Lupeni. De la 1 ianuarie 1973 pî-
de partid Petroşani, Adrian Costa, secretarul deţene vor fi realizate exemplar, că sarcinile — Sînt inginerul Mircea dăugat în fiecare zi şi în cursul activităţii, care au în Excepţionalul succes j nă în prezent, brigăzile şti
Comitetului comunal de partid Dobra, primarul Popescu... fiecare lună cîte ceva la frunte oameni de nădejde, are la bază priceperea inţifice au avut 947 întîlniri
cu cetăţenii de la oraşe şi
comunei. actualului cincinal vor fi îndeplinite înainte de Ştiu că timpul minerilor realizările anterioare. Nu-i şi hărnicia oamenilor
termen. adîncurilor, buna or sate, în mod deosebit cu
In cadrul adunării, tovarăşul CORNEL este preţios, iar al unui şef nimic spectaculos în asta... M. CRISTESCU muncitorii din întreprinderi,
BURTICĂ a făcut o expunere a sarcinilor ac In problemele analizate, adunarea a adop de sector, care în orice mo — Oricum, 12 500 de tone ganizare a fronturilor şantiere de construcţii, punc
tuale în munca politico-ideologică. tat un plan de măsuri. ' ment are o mie şi una de peste plan, în 10 luni, e un (Continuare In pag. a 3-a) j de lucru. te forestiere şi săteni din
localităţile de deal şi munte.
In acest sens se evidenţia
ză brigăzile ştiinţifice ale
comitetelor judeţean de cul
! Principalul este organizarea muncii tură şi educaţie socialistă,
Energia şi combustibilii sînt elemente cele din Ghelar, Bretea
Română,
Sîntămăria-Orlea,
Pui, Unirea, Balşa. Romos,
de bazî[ ale progresului societăţii, Sectorul II al minei Dîl- bine munca, să lucrăm mai rea măsurilor corespunză cum spun, mai mult timp Buceş, Rapoltu Mare, Băcia,
ja, în cadrul căruia conduc atent, mai gîndit, eu mai toare, aplicarea lor şi ur de organizare a frontului Luncoiu de Jos, Blăjeni,
Ilia, Dobra etc.
o brigadă, desfăşoară în multă conştiinciozitate pa mărirea rezultatelor con de lucru, de aprovizionare Iniţiativa intelectualilor din
componente ale avuţiei naţionale! general o activitate bună. triotică. facem cît mai mult şi cît cu materiale, de revizie a comuna Buceş — „Fiecare
crete. Noi ne străduim să
muncesc
brigadieri
Aici.
Acum, în condiţiile nou
Numai
maşinilor.
făcîn-
harnici, cu îndelungată ex lui program de muncă, a- mai bine acest lucru, a- du-şi conştiincios datoria, intelectual să susţină cel pu
ţin o acţiune cultural-educa-
perienţă profesională, cum vem timp suficient să ne dică ne consultăm foarte numai organizîndu-şi bine tivă pe sâptămînă", care s-a
sînt Mihai Ţigăieru, Re-
organizăm bine frontul de
des între noi, minerii, apoi
Să gospodărim eu maximum xim, Gheorghe Opreanu, lucru, să luăm toate mă cu maiştrii şi inginerii, cu munca la front, numai în- născut din dorinţa participă
mus Miclea, Grigore Ma
ţclegîndu-se şi ajutîndu-se
rii active la formarea omu
surile tehnice, de aprovi
toţi membrii de partid şi
reciproc, au reuşit în ulti
Sigismund Dane şi mulţi zionare, ca nimic să nu ne împreună realizăm lucruri ma vreme brigadierii Re- lui societăţii socialiste mul
tilateral dezvoltate, a fost
alţii, care-şi realizează stînjenească procesul efec bune. mus Miclea, Sigismund îmbrăţişată de către intelec
lună de lună sarcinile de
de grijă această avuţie, să plan, înregistrînd randa aprecia tovarăşul Nicolae tant mi se pare însă, în Dane şi Mihai Ţigăieru să tuali din alte comune ale
tiv de producţie. Aşa cum
Lucrul cel mai impor
realizeze
randamente
de
judeţului, antrenîndu-i la o
Ceauşescu la consfătuirea
mente ridicate. Alţii însă
participare concretă în ca
umbresc rezultatele bune de luerd de la C.C. al activitatea noastră, şi nu 8,86 tone/post, 8,61 tone/ drul vieţii spirituale a loca
post, respectiv 8,40 tone/
numai a noastră, a mine
ale acestora, nu-şi dau tot P.C.R. cu primii secretari rilor, buna organizare a post. Aşadar, se poate lităţii respective. Intelectua
eradicăm orice fel de risipă! mai de aceea, cu toate şi secretarii pentru proble muncii, modul în care ştim munci mai mult şi mai lii din comunele Ilia, Geoa-
interesul în muncă. Toc
mele organizatorice ai co
giu, Unirea, Gurasada, Ra
să
bine.
Trebuie
doar
şi vrem să ne facem fie
strădaniile noastre, pe cele
două decade din noiembrie mitetelor judeţene de par care datoria. Este acum vrem. Trebuie să ne or poltu Mare, Bretea Română,
şi
Romos, Dobra, Veţel, Băiţa,
tid
municipiului
ai
ganizăm în asemenea fel.
timp. -în condiţiile noului
avem un minus de 121 to Bucureşti, rezolvarea tutu program de lucru, de 8 Luncoiu de Jos, Vaţa de Jos,
Producţii sporite — cu consuni minim ne. Nu e mult, nu e greu ror problemelor este posi ore în 5 zile ale săptămî- şef de brigadă, secretarul Prof. VIOREL ARIMESCU
VASILE NISTOR
bilă numai prin participa
de recuperat, dar este ne
nii, doar ultima sîmbătă
organizaţiei de partid
cesar să ne organizăm mai rea integrală a maselor la din lună lucrîndu-se, este, a sectorului II al E.M. Dilja inspector la Comitetul judeţean
pentru cultură şi educaţie
depistarea lipsurilor, lua
socialistă al judeţului
do combustibili şi energie electrică (Continuare in pag. a 3-a)
întreprinderea „Avicola“ aspect am solicitat ingineru cii şi măsurile de economisi
Mintia se bucură de un bi lui tehnolog Emil Băilă şi re a combustibililor şi ener
nemeritat prestigiu în econo contabilului şef Gheorghe giei electrice ne-a chemat la
mia judeţului nostru dato Matei, să ne relateze cîteva reflecţii şi pe noi. Oare nu Construcţii destinate lărgirii
rat, evident, hărniciei ce din măsurile iniţiate de co există posibilităţi de a redu
caracterizează colectivul său lectivul de salariaţi de aici, ce consumul de combustibili bazei materiale a învăţămmtului
de muncă. In acest an, pînă în vederea reducerii de com şi energie electrică şi în ca
acum, sarcinile de plan au bustibili şi energie electrică, drul întreprinderii noastre ?
fost realizate exemplar lună aşa cum se subliniază în — ne-am întrebat pe bună in centrele universitare
de lună. întreprinderea a ob Hotărîrea Comitetului Execu dreptate. Şi. am început să
ţinut importante beneficii şi tiv al C.C. al P.C.R. în legă analizăm, prin această pris
economii. Spiritul gospodă tură cu dezvoltarea energeti mă, fiecare loc de muncă în
resc al salariaţilor se reflec cii şi măsurile de economisi parte. Am luat-o de la cen Construcţii însumind 50 000 mp au fost ridicate, în
tă şi în ordinea şi curăţenia re a combustibililor şi ener trala termică, un punct de acest an, în centrele universitare ale ţării.
ce domină în sectoarele pro giei electrice. Iată ce ne-au lucru important, care ne a- Referindu-ne la cele mai recente, menţionăm că la
ductive ale întreprinderii. Da declarat cei doi interlocutori : sigură căldura necesară eclu- Politehnica din Bucureşti se vor da în curînd, în folosin
torită specificului activităţii Ing. Emil Băilă : Hotărîrea zionării materialului biologic, ţă, noi laboratoare, săli de cursuri şi seminarii. Cu noi
de producţie, întreprinderea Comitetului Executiv al C.C. la dezvoltarea efectivelor de spaţii de studiu s-au extins, de asemenea, Facultatea de
este o mare consumatoare de al P.C.R., Decretul elaborat păsări. Printr-un studiu deloc drumuri, căi ferate şi poduri şi Facultatea de îmbunătă
ţiri funciare din Capitală, Universitatea de la Braşov. In
energie electrică şi combus de Consiliul de Stat în legă pripit — pentru că de felul stitutul bucureştean de construcţii şi Institutul politeh
în care se asigură tempera
tibili. Pornind de la acest tură cu dezvoltarea energeti nic din Timişoara, beneficiază la rîndul lor de noi ate
tura în halele unde se află liere de practică productivă şi de proiectare.
păsările depinde fără nici o Intr-o fază finală de execuţie se află şi lucrările de
Necesităţile oraşului pot — am ajuns la concluzia că extindere a Universităţii din Craiova. Studenţii şi cadre
discuţie succesul producţiei
le didactice de aici au acum la dispoziţie un nou local
staţia termică poate asigura pentru biblioteca lor, prevăzută cu un sistem modern de
fi satisfăcute corespunzător temperatura necesară funcţi- evidenţă, cu o secţie de referinţă, depozite de carte şi
săli de lectură.
N. PALTIN
cu economii de energie (Agerpres) unul arc cu fol. presarea
Muncitorii Nicolae Nistor şi Simlon Valdeanu, de la I.M.M. R. Slmeria, execută
(Continuare în pag. a 3-a)
Decretul cu privire la bonaţi, salariaţii centrului
măsurile de dezvoltare a nostru militează în rîndul r~
bazei energetice şi de folo acestora pentru folosirea CERC DE CUSĂTURI IN JUDEJ - cinale din flora spontană Au fost vizitate liceul IN CASE NOI cat şeful dc ecţtipă Pe
sire mai judicioasă a com raţională şi lichidarea ori 268 UNITÂJI PENTRU — flori de soc, potbal, teoretic, cabinetul de tru Petraş şi mecanicii
urzică moartă, coada şo
bustibililor şi energiei, a- cărei forme de risipă a e- PADURENEŞTI DIFUZAREA PRESEI ricelului — recoltate şi ştiinţe sociale, cabinetele In Valea Jiului, con conduşi dc Vasile Grosu.
de limba română, mate
doptat recent de Consiliul nergici electrice, cum ar La căminul cultural predate centrului de a- matică, biologie, geogra structorii au predat „la
cheie“ noi blocuri de lo
Vlnzarea ziarelor şi re
către
tinerii
chiziţle
de
de Stat al Republicii So fi la încălzit, gătit, iluminat din satul Ruda. aparţină vistelor în judeţul nos din municipiul Hunedoa fic, atelierul-şcoală ş.a. cuinţe, destinate mineri VREMEA
In finalul acţiunii s-au
cialiste România, constituie etc. în oraşul Brad, la ilu tor comunei Ghelar, s-a tru, atît în mediul ur ra. Acţiunea de recoltare desfăşurat întreceri artis lor. In oraşul Vulcan —
trecute,
zilele
deschis,
blocul 1 D. cu 22 de a-
un instrument legal eficace minatul public, au fost sta cercul de artă populară ban cit şl in cel rural, a plantelor medicinale, tice şl sportive cu colegii partamente ; în cartierul Pentru 24 ore
se face in prezent prin
Comitetul
de
organizată
în acţiunea declanşată pe bilite două alternative. Bu al Universităţii populare tr-un număr de 268 de u- municipal Hunedoara al din Gurahonţ. Aeroport, din Petroşani —
Vreme relativ frumoasă,
plan naţional pentru stopa năoară, în oraşul nou becu din Hunedoara — cerc de nităţi — unele din ele U.T.C., se înscrie, dato blocul 2-2, cu 60 de apar cu cerul temporar noros.
cusături pădureneşti. Cer
rea risipei de resurse ener rile ard în prezent doar pe cul, la care participă 22 fiind înfiinţate recent. rită rezultatelor obţinute, DESFUNDĂRI PENTRU tamente. Noile case au Vîntul va sufla slab.
fost puse la dispoziţia fa
de
femei
sat,
este
getice, economisirea aces o parte a străzilor. In o- condus de din învăţătoarea Din acestea 106 aparţin printre cele mai merito VIITOARELE LIVEZI miliilor dc mineri. Temperatura va fi cu
de
consum,
cooperaţiei
rii din Judeţ.
tor importante valori. raşul ' vechi, există o redu Filofteia Gheorghe şi lo Iar 46 comerţului de stat. prinsă noaptea Intre mi
nus 8 şi minus 4 grade,
In vederea extinderii în
Din punct de vedere al cere de 50 la sută faţă de calnica Victoria Blstrian. De asemenea, difuzarea IN VIZITA primăvară a livezilor de NUMAI IN 26 DE ZILE iar ziua între 5 şi 10
presei se mal face prin
activităţii pe care o desfă puterea instalată. Aici. El funcţionează o dată pe 16 librării, 23 agenţii şi DE DOCUMENTARE pomi, acum se continuă grade.
şoară colectivul de muncă becurile sînt montate din săptămlnă — ca şezătoa 17 ghişee P.T.Tc., 52 lucrările de desfundare a I.a construcţia blocului
terenului. Pentru înfiinţa
U.T.C.
de
chioşcuri, 4 magazine spe
Organizaţia
al Centrului de distribuţie doi în doi stîlpi, iar acolo re, miercuri seara —, du cializate şi 8 ştanduri ca la Şcoala generală Vaţa rea viitoarelor plantaţii A1 din noul cartier al Pentru următoarele
s-a
Hunedoarei
stabilit
a energiei electrice Brad, pă un program stabilit re aparţin tot poştei. de Jos a organizat o reu — la Geoagiu şi Densuş- un adevărat record. Gli două zile
putem sublinia că de CONSTANTIN BEREŞ Înainte şi In cadrul lui şită excursie la Gura- Peşteana — s-au făcut sarea blocului s-a execu
desfundări pe aproape 40
ja au fost întreprinse o şeful Centrului de se lucrează costume cu 3 980 KG DE... honţ, pentru orientarea de hectare din 100 plani tat numai în 26 de zile. Vreme în curs de în
şcolară şi profesională a
serie de măsuri menite să distribuţie a energiei cusături pădureneşti pen SĂNĂTATE elevilor, aflăm de la se ficate, acţiunea fiind rea La bunul mers al lucră călzire uşoară, cu cerul
conducă la folosirea raţio electrice Brad tru formaţiile Casei de Este vorba, de fapt, de cretara comttetului U.T.C. lizată cu trei agregate rilor în vederea predării variabil. Dimineaţa, ceaţă
cultură din Hunedoara. 3 980 kg de plante medi pe şcoală, Valerla Gornlc. ale S.M.A. şl O.I.F. acestui bloc, s-au remar locală.
nală a fiecărui kilowat. De
servind circa 13 000 de a- (Continuare In pag. a 3-a) V. J