Page 79 - Drumul_socialismului_1973_11

H^ggBaamasyraT^gCTgtTfreTOSSgnM^ira^
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 369 © VINERI 23 NOIEMBRIE 1973
ua; ^ayrgrrwaw', vNMsawreyy *

In dezbaterea problemelor
ÎN TOATE LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI (Urmare din pag. 1) lizarea maselor la realiza­ nă şi oraş) să se analizeze de etică şi echitate socialis­
aportul adus de "fiecare in­
rea planului de producţie
A Lunca Cernii de Jos, Sâlaşu în profil teritorial" — însoţi­ telectual la munca de edu­ tă să se pornească de la fap­ ţ
îndeplinirea planului k împăduriri-acţiune Neag etc. au răspuns cu căminele culturale Rapoltu treneze în mai mare măsură moralitate publică, partici­ \ \
tă de aplicaţii practice la
de Sus, Ghelar, Cîmpu lui
tele concrete ale localităţii.
caţie a maselor, să se an­
Să se abordeze probleme de
promptitudine la chemarea
Mare şi Rapolţel.
I) INTERVENŢIE PROMPTA ® ^
Cu toate măsurile luate,
intelectualilor din Buceş, au apreciem că eficienţa mun­ colectivele de lectori de la pare la muncă, comportare în ţ La instalaţia de antezdrobire i
toate nivelurile.
familie, societate în aşa fel
participat nemijlocit la acţi­
de mare răspundere patriotică şi cetăţenească unile cultural-educative, la cii de propagandă ştiinţifică, Munca noastră să ţină sea­ ’ ca să-i sensibilizăm pe oa­ ' a uzinei de preparare a mi- '
ţ nereurilor din cadrul E.M. ^
gradul de diversificare în
mă de realitatea, de dina-
meni şi să-i punem în situa­
obiectivelor
materializarea
l Deva era necesară înlocui- i
programului educaţional al
vea opinii, de a-i determina
partidului, organizînd acti­ ţia de a se afirma, de a a- ) rea urgentă a sitelor vi- ’
Pădurile date in adminis­ şi faptul că acestea au pro­ sada are 3 ha, Vorţa 4, iar vităţi permanente şi diverse să ia atitudine. ) brante. Această operaţie tre- ^
l buia executată cu maximum i
trarea consiliilor populare dus peste 400 000 puieţi Tomeşti 9, dar nu a împă­ la centru de comună cît şi Holul brigăzilor Fundamentarea acţiunilor , de operativitate, astfel în- j
ocupă o suprafaţă de buni pentru plantat. durit nici un hectar. In a- în satele aparţinătoare co­ culturale pe baza cunoaşterii ) cit activitatea minei şl u- ţ
23 251 ha, reprezentînd 7 Cel mai mare număr de ceeaşi situaţie sînt consilii­ munei. realităţii care se poate reali­ l zinei să se desfăşoare nor- l
la sută din suprafaţa fon­ puieţi s-a produs în pepinie­ le populare comunale To- Pentru îmbunătăţirea con­ za prin : prezenţa la adună­ i mal. Echipele de lăcătuşi )
dului forestier al judeţului rele din comunele: Rapoltu teşti, Sîntămărla-Orlea şl ţinutului activităţii cultural- in activitatea de popularizare rile generale ale C.A.P. ; 1 conduse de Augustin Bo- ţ
nostru. Pentru refacerea şi Mare — 110 000, Teliucu In­ altele. educative, Comitetul jude­ prezenţa la adunările oame­ ^ cioacă şî Aurel Vlad au Iu- i
ridicarea productivităţii lor ferior — 90 000, Crişcior — Această situaţie denotă că ţean pentru cultură şi edu­ nilor muncii din întreprin­ i crat 12 ore fără întrerupe- J
se fac an de an lucrări de 60 000, Boşorod — 50 000, nu se respectă prevederile caţie socialistă, în planurile deri, instituţii, la sesiunile ' re, pentru a putea raporta 1
împădurire cu specii repede • Blăjeni — 40 000, Brănişca Legii nr. 4/1972 şi nu se de muncă trimestriale, în şe­ a stiintei si culturii consiliului popular, la unele ^ terminarea lucrării în timp ^
crescătoare, de întreţinere — 19 000 şi oraşul Brad manifestă peste tot răspun­ dinţele de lucru, şi-a plani­ adunări de U.T.C., sindicat, i optim. Şi-au adus din plin i
şi gospodărire a fondului 160 000. Avem, deci, pentru derea cuvenită pentru re­ ficat şi analizat aspecte ale femei ; observarea procese­ 1 contribuţia strungarul Lau- t
silvic, de exploatare raţio­ îndeplinirea sarcinilor de facerea fondului forestier, activităţii' cultural-educative. funcţie de specificul locuri­ mismul şi de perspectivele lor de muncă, studierea do­ ţ renţiu Panţele şi frezorul ^
nală a acestuia. împăduriri, material sădi­ pentru sporirea acestui pa­ Astfel în luna aprilie 1973, lor şi oamenilor nu se ridi­ localităţii, sub aspectul de­ cumentelor locale, investiga­ j Partenie Dubaru. ^
In vederea asigurării ma­ tor suficient. Pentru toam­ trimoniu. Fondul forestier la Deva, a avut loc o dezba­ că în totalitate la nivelul mografic, economic, socio- ţii sociologice pe bază de
terialului săditor necesar na acestui an este de îm­ nu este o sursă inepuizabi­ tere la care au participat di­ sarcinilor şi cerinţelor actu­ profesional şi cultural. Să chestionar, observaţii.
plantării suprafeţelor sta­ pădurit pe judeţ o suprafa­ lă de materie primă care rectorii căminelor culturale ale. răspundă nevoilor sociale, Coordonarea forţelor şi e- l CASATORII © In 21 no- i
bilite pe consiliile popu­ ţă de 153 ha. Cum se pre­ se regenerează de la sine, din judeţ, pe tema : „Sarci­ O deficienţă se manifestă să deschidă drumul înţele­ forturilor tuturor organisme­ iembrie, a 21-a căsătorie din I
lare, care au în adminis­ zintă situaţia la ora actua­ fără intervenţia omului. îm­ nile ce revin aşezămintelor şi în desfăşurarea educaţiei gerii corecte a fenomenului lor cu sarcini educative sub 1 luna aceasta la Deva I E \
trarea lor păduri, s-au luat lă ? păduririle au şl rolul de a culturale în activitatea de ateist-ştiinţifice prin faptul social, al acţiunii politice. conducerea organelor şi or­ ţ cea a frizerului Demeter Mi- i
măsuri şi s-au înfiinţat mai In localităţile unde con­ combate eroziunea solului, răspîndire a cunoştinţelor că se desfăşoară o activitate Acţiunile noastre prin con­ ganizaţiilor de partid, per­ . kloş, de la cooperativa „Mu- >
multe pepiniere. In acestea siliile populare s-au ocupat de a pune în valoare toate cultural-ştiinţifice şi educa­ la modul general, este negli­ ţinutul lor să contribuie la fecţionarea pregătirii politi­ ) reşul", cu Elisabeta-Marga- ţ
se produc puieţi de salcîm, cu toată răspunderea de terenurile neproductive, con­ rea ateist-ştiinţifică a oame­ jat factorul educativ. pregătirea profesională de ce, ştiinţifice, de specialita­ l reta-lulia Hrubi, elevă la t
specie repede crescătoare, realizarea sarcinilor ce le tribuind totodată la îmbu­ nilor muncii“ — urmată de Deşi s-au obţinut rezulta­ specialitate a oamenilor. te, creşterea capacităţii or­ i Şcoala sanitară din Hune- /
şi care poate fi exploatată reveneau în campania de nătăţirea mediului ambiant. aplicaţii practice la căminele te bune în antrenarea inte­ Acţiunile culturale să răs­ ganizatorice a activului cul­ ' doara. Vor continua în ace- ţ
la vîrsta de 25-30 ani. A- împăduriri de toamnă, au Consiliile populare trebuie culturale din Boholt şi Nojag. lectualilor la activitatea cul- pundă problematicii econo­ tural, perfecţionarea şi dife­ ^ laşi ritm ? Ziua şî o nouă... I
ceste pepiniere, în înfiinţa­ organizat bine munca şi au să înţeleagă că este de da­ In luna iulie 1973, a avut tural-educativă de masă, a- mice din localitatea respec­ renţierea metodelor repre­ ^ familie. /
rea cărora se evidenţiază mobilizat cetăţenii să parti­ toria lor să execute planta­ loc la nivel de judeţ o con­ portul acestora nu se ridică tivă — rentabilitate, calita­ zintă în etapa actuală ce­
consiliile populare Crişcior, cipe în mod voluntar la a- ţii în parchetele exploata­ sfătuire cu directorii cămi­ peste tot la nivelul posibili­ te, obligaţii faţă de stat, rinţe esenţiale pentru activi­ ţ *
Blăjeni, Teliucu Inferior, ceastă importantă acţiune, te, în cele neregenerate, pe nelor culturale pe tema : tăţilor de care dispunem. prognoză, ce modificări vor tatea cultural-educativă de ( NAŞTERI © Ieri, la Con- i
Brănişca, Rapoltu Mare, s-au obţinut şi realizările toate suprafeţele cu arboret „Sarcinile ce revin aşezămin­ Este necesar ca, periodic, avea loc pe tărîm economico- masă şi totodată o garanţie > siliul popular al municipiu- !
Boşorod şi oraş Brad, au cele mai bune. Sînt un e- degradat şi slab productiv, telor culturale pentru mobi- la nivelul localităţii (comu- social. a eficienţei ei. ţ lui Deva a fost înregistrat al 1
produs în acest an 700 000 xemplu în această privinţă precum şi pe cele -supuse ( 1 201-lea nou-născut din a- (
puieţi de salcîm apţi pen­ comitetele executive ale eroziunii. Fiecare consiliu I cest an. Deci, Deva are cu i
tru plantare, ta amenaja- consiliilor populare, comisii­ popular trebuie să-şi facă ţ 1 201 „cetăţeni“ mai mult. >
| rea pepinierelor şi îngrijirea le lor permanente pentru planul său propriu de plan­ Petru Barancea — Deva. i Ne bucurăm I... © In luna ţ
puieţilor şi-au adus contri­ agricultură şi silvicultură, tări în funcţie de situaţia Dacă vi s-a desfăcut contrac­ I noiembrie, la spitalul din i
buţia pădurarii comunali din comunele Mărtineşti, în care se află pădurile pc tul de muncă la cererea dv. I Baia de Criş s-au născut '
Nicolae Ionuţ, Gheorghe In- Turdaş, Crişcior, Blăjeni, care le are în administrare. sau pentru motive disciplina­ li doar 3 copii — două fetiţe ţ
/ şi un băieţel. Cam puţin, l
drieş, Solomon Almăşan, Bucureşci, Băiţa, Vălişoara, re, nu mal beneficiaţi de a-
Timpul este înaintat, fapt
Emeric Ileş, Aron Simedrea, Rapoltu Mare, Geoagiu, ce impune concentrarea for­ locaţie de stat pentru copii 1 dar... să trăiască I... }
Gheorghe Jurca şi alţii, pre­ Luncoiu de Jos, Băcia, Bră­ ţelor pentru împădurirea decît după 90 zile de vechi­ \ I
cum şi ocoalele silvice Brad, nişca, municipiul Hunedoara tuturor suprafeţelor planifi­ me neîntreruptă în muncă la ASTĂZI, DESPRE: A L O C A Ţ I ! 1 COMERŢUL © Răspunzind , I
Hunedoara şl Orăştie care, şi oraşul Brad care, cu aju­ cate pentru această toamnă. noua unitate la care urmea­ ^ cerinţelor cetăţenilor din t
prin personalul lor de spe­ torul locuitorilor şi al unor Nu se poate amîna planta­ ză să vă angajaţi cu contract i cartierul Bărbăteni al Lupe- 1
cialitate, au îndrumat mun­ echipe specializate, au re­ rea nici unei suprafeţe pen­ de muncă pe durată nede­ poate preciza cuantumul alo­ nu aveţi calitatea de angajat la stabilirea drepturilor pen­ 1 niului, aici a fost deschisă ?|
ca de îngrijire a puieţilor alizat şi depăşit sarcinile tru primăvara anului vii­ terminată. caţiei de stat ce vi se cuvi­ şi ca atare nici nu puteţi be­ tru ceilalţi copii din familie. ţ de curînd o nouă unitate V
în pepiniere. Astfel, briga­ de plan la împăduriri pe tor. Toate consiliile popu­ Costică Ionici — Grid. A- ne. Totuşi, vă comunicăm că neficia de alocaţia de stat i pentru desfacerea cărnii. © i
1
dierul Adrian Galea, de la anul 1973. In total, din cele lare pot şi trebuie să rea­ locaţia de stat pentru copii la stabilirea drepturilor de pentru copii. Virginia Ghişoiu — Hune­ ' In magazinele cu produse e- u
Ocolul silvic Brad, a de­ 153 ha planificate a se îm­ lizeze integral sarcinile de se acordă în raport cu cuan­ alocaţie nu se iau în conside­ Visalon Ţegla — Beriu. La doara. In cazul că numai u- \ lectronice nu se găsesc, de *
pus mult interes pentru e- păduri în această toamnă, tumul salariului tarifar, rare copiii pentru care se un salariu tarifar lunar de nul din soţi este angajat cu t foarte mult timp, decît re- ţ
1
xecutarea la timp şi în bu­ au fost realizate 91 ha. La împăduriri din această cu numărul copiilor aflaţi acordă bursă, decît în situa­ pînă la 1 500 lei, pentru trei contract de muncă pe durată > zistenţe de şamotă pentru [•
ne condiţii a lucrărilor de Mărtineşti s-au împădurit toamnă. în întreţinerea familiei şi ţia în care beneficiarul de copii în mediul rural, cuan­ nedeterminată, beneficiar al ) fierul de călcat. Cu fiarele /
combatere a dăunătorilor şi 25 ha, la Băiţa 17. iar la mediul (urban sau rural) în alocaţie optează pentru alo­ tumul alocaţiei de stat pen­ alocaţiei de stat pentru co­ li ce au nevoie de rezistenţă ţ
de îngrijire a pepinierelor Turdaş 12. Consiliile popu­ MARIN GHERGHINA care domiciliază beneficiarul. caţia de stat în locul bursei. tru copii este de 370 lei lu­ pii este acesta, iar dacă am­ / inelară (în mărgele), ce fa- ţ
din comunele din raza sa lare Vata do Jos şi IIia au inginer silvic la Intrucît nu arătaţi în scri­ N. V. — Simeria. Dacă a- nar. bii soţi sînt angajaţi cu con­ \ cern ? Le dăm la fier vechi? /
de activitate. O dovedeşte de plantat cîte 2 ha. Gura- Consiliul popular judeţean soare care este salariul tari­ veţi un salariu tarifar lunar Constantin Tameş — Deva. tracte de muncă pe durată
far de încadrare, nu vi se nedeterminată, beneficiar al 1
de încadrare de 1 622 lei, veţi Potrivit prevederilor art. 4 alocaţiei de stat pentru copii
primi alocaţia de stat pentru din H.C.M. nr. 890/1973, sala­ este soţul. Dacă însă există \ LOCUINŢA © In urma vîn- ;
cele două fetiţe în cuantum riaţii care, ca urmare a ma­ o 'hotărîre judecătorească din ^ zărilor masive din ultima pe- )
de 270 lei lunar (130 + 140 jorării salariilor tarifare, vor care să rezulte că familia i rioadă, în depozitul de mobi- (
lei). Copiii care sînt bursieri depăşi plafoanele de salarii este abandonată sau că se 1 lă din Petroşani s-a făcut ?
nu se iau în considerare la în raport cu care se acordă plăteşte pensie pentru între­ i cam mult loc. Totuşi, pentru t
stabilirea drepturilor de alo­ alocaţia de stat pentru copii, ţinerea copilului, soţia an­ 1 cumpărători, se mai găsesc 1
caţie. vor primi în continuare a- gajată cu contract de muncă \ numeroase garnituri de ca- /
Marin Sîrbu — Pricaz. In- cest drept, în condiţiile în ca­ pe durată nedeterminată es­ l mere combinate, dormitoa- 1
r
trucît în timpul cît eraţi în­ re au beneficiat pînă la data te beneficiară de alocaţie de / e şi sufragerii, precum şi (
cadrat în muncă aţi lucrat la majorării salariilor. Intru- stat. In această situaţie, so­ ) bucătării tip „Dafin", iar zi- i
e acestea se aşteaptă noi
o întreprindere republicană, cît dv., la data majorării sa­ ţul nu poate fi şi el benefi­ t lele acestea se astenntă nr>i ’ •
aţi beneficiat de alocaţia de lariilor pe baza acestui act ciar de alocaţie pentru copi­ „cantităţi" de produse. © La ,-
stat pentru copii în cuantu- normativ, în unitatea la care lul respectiv. Persoanele în­ \ magazinul „Casnica" din 1
muri corespunzătoare mediu­ sînteţi încadrat în muncă, nu cadrate cu contract de mun­ ( Deva a intrat de curînd o l
t
lui urban, deşi aţi domiciliat aţi beneficiat de alocaţia de că pe durată nedeterminată / mare cantitate de linoleum
t super, deosebit de util in )
în mediul rural. După pensi­ stat pentru copilul care s-a la asociaţiile de locatari pot ţ fiecare locuinţă.
onare, alocaţia de stat se născut după această dată, iar primi alocaţia de stat pentru \
plăteşte în raport cu mediul prin majorarea salariului de­ copii. în condiţiile arătate t
rural în care domiciliaţi, deci păşiţi plafonul prevăzut de mai sus, din fondurile pro­ CONTRAVENŢII © Aflin- \
vi se plăteşte astfel în mod lege, nu puteţi beneficia de prii ale acestor asociaţii da­ l du-se într-o zi la restauran- i
legal. Nu poate beneficia so­ alocaţia de stat pentru acest că au constituite astfel de tul „Bachus" din Deva, Mi- '
ţia de alocaţia de stat pen­ copil. fonduri. La un salariu tari­ ) ron Finişeri, angajat la Ter- ţ
tru copii. Vasile Anton — Hunedoara, far lunar de pînă la 1 500 lei, t mocentrala Mintia, a provo- i
Ileana Chiciudean — Că- Francisc Boroş — Hunedoara în mediul urban, pentru un i cat scandal şi a lovit fără *
lan. Plata alocaţiei de stat şi Adam Dînşorean — Cos- singur copil, alocaţia de stat ) nici un motiv două femei ţ
se face numai pentru copiii teşti. Copiii care se pregătesc este de 160 lei lunar. t cu copil mici în braţe, pe ţ
în vîrstă de pînă la 16 ani prin ucenicie la locul de ' care nici măcar nu le cunoş- )
împliniţi, chiar dacă aceştia muncă se încadrează în pre­ IOAN VASILIE 1 tea. Pentru aceasta, a pri- \
urmează o şcoală după împli­ vederile art. 7 din Decretul l mit şi a plătit o amendă de Ij
nirea acestei vîrste. nr. 285/1960 republicat şi, VASILE AVRAM / 500 lei, conform art. 2 din h
Iosif Ploscarlu — Ilia. Pe ca atare, pentru aceştia nu de la Direcţia judeţeană ) Decretul 153. © Tot în De- )
In atelierul Şcolii generale din Vaţa de Jos, sau cum prinde viaţă proverbul „Meseria —brăţară dt aur* pentru probleme de muncă l va, şi tot în local, dar de a- li
Foto: VIRGIL ONOIU timpul cît urmaţi cursurile se acordă alocaţia de stat şi
şcolii de şoferi profesionişti nici nu se iau în considerare şi oezotiri sociale , ceastă dată la „Sarmis", a L
) făcut scandal şi Nicolae i
^ Panţer, flotant în oraş. Du- \
i pă ce a spart o sticlă, a a- /
1 vut şi o comportare jigni- 1
Ţ toare faţă de personalul de i
\m adăugat fiecare Energia şi combustibilii sînt elemente de bază ale i serviciu al hotelului. Pen- i
* tru tulburarea liniştei, şi el *
\ a primit o amendă, pe \
^ care a şi plătit-o a doua zi t
ii cile ceva ia progresului societăţii, componente ale avuţiei naţionale! ^ dimineaţa, cînd vedea totul *
mal limpede.
, PROCESE © Recent, a \
realizările anterioare“ Şi apa este sursă de l fost judecat, la căminul Ex- l
Necesităţile oraşului pot ti satisfăcute I ploatărli miniere Dllja, Ioan t
ţ David, angajat la această >
ină, pentru că a provocat \
(Urmare din pag. 1) pă de electro-lăcătuşi care economisire a energiei electrice corespunrător cu economii de energic | scandal şl a conturbat llniş- i J
_____i . i -
■ _
asigură o permanentă între­
ţinere şi intervine prompt ) tea colocatarilor. înainte prl- ’
cum sînt frontaliştii Marin l mise o amendă pentru atitu- ţ
Ciochia din stratul 18, An- pentru remedierea defecţi­ Energia electrică stă la — Economisirea valorilor dratat. După cum se ştie, (Urmare din pag. 1) iar în primul trimestru din , dine contrară normelor de 1
drone Grumăzescu şi Ioan unilor ce apar. Am căutat, baza unei multitudini de energetice pe care le distri­ în prezent se află în con­ 1974, încă 11 000 kWh. Pînă ) comportare în societate, dar )
Popescu din stratul 5, toţi de asemenea, să asigurăm activităţi care se desfăşoa­ buim populaţiei municipiu­ strucţie bazinul de apă de unde existau mai multe în prezent s-au economisit, l nu s-a învăţat minte. Acum (
comunişti. Apoi, în organi­ locurile de muncă cu piese­ ră în societate. Intre altele, lui Deva — ne-a declarat 10 000 mc din Dealul Paiu­ corpuri de iluminat pe a- la acest fel de iluminat, i a fost condamnat, în faţa i
zarea mai bună a produc­ le de schimb necesare, în energia electrică este folo­ tovarăşul ing. Nicolae lui. Au fost achiziţionate, celaşi stîlp, s-a procedat la 3 200 kWh. 1 colegilor săi de muncă, ia 1
ţiei şi a muncii. Am plasat să n-am reuşit să rezolvăm sită la alimentarea cu apă Muntoiu, directorul între­ pentru acest bazin, două reducerea lor proporţiona­ Sîntem hotărîţi să ac­ ţ 3 luni închisoare. © Prin l
toate abatajele cu efective această problemă decît par­ a localităţilor urbane, apă prinderii — a stat perma- pompe de mare capacitate lă, de la două braţe la u- ţionăm şi în continuare I procedura de urgenţă a fost i
la capacitatea optimă. Lu­ ţial. Intîmpinăm greutăţi de care ne folosim, zilnic, • nent în atenţia noastră. — fiecare de cîte 1 000 mc"/ nul, iar de la 4 braţe la pentru combaterea risipei r judecat şi Ioan Popa din Bă- i
crările au fost mai bine cu­ şi cu calitatea pieselor de în locuinţele noastre prin Ne-am propus să reducem oră — pe care constructorul două. Astfel, pînă la sfîr- de orice fel a energiei elec­ ţ iţa, de numai 20 de ani, ţ
prinse, în ce priveşte asis­ schimb — nu numai a ce­ simpla manevrare a robine­ atît consumul la energia e- le va monta după termina­ şitul anului, economiile pe trice şi utilizarea raţională i pentru că a încercat o spar- i
tenţa tehnică, în cadrul lor care ne vin dinafară, telor. Economisirea energiei lectrică folosită pentru ali­ rea lucrărilor. Aceste noi raza centrului nostru se a acesteia. Vom ţrece de ' gere la un magazin alimen- '
schimburilor. Am urmărit dar şi a celor care sînt electrice utilizate în acest mentarea cu apă a draşului, utilaje vor înlocui pompele vor ridica la 86 000 kWh. urgenţă la reducerea la ţ tar din Iscroni. Judecătoria ţ
perseverent asigurarea unei confecţionate la atelierul scop depinde, deci, în mare cît şi gazul metan utilizat vechi, de mic randament Printr-o activitate susţinută minimum necesar a ilumi­ 1 din Petroşani l-a condam- t
bune deserviri a locurilor minei. măsură şi de noi, locuitorii pentru încălzirea termică, şi cu consum mare de cu­ şi printr-o bună pregătire natului vitrinelor în timpul I nat la 6 lunî închisoare, )
de muncă, îndeosebi a aba­ — In ce măsură simte oraşelor. furnizarea apei calde, în­ rent electric, iar numărul tehnico-materială a instala­ orarului de funcţionare a ţ timp în care se va putea )
tajelor frontale ; la fiecare conducerea sectorului în­ Un calcul efectuat la ni­ călzirea directă a unor lo­ orelor de funcţionare va fi ţiilor, am făcut din acţiu­ magazinelor şi în afara lui, t gîndi că e mai bine să-ţi (
frontal am creat în acest drumarea, controlul, spriji­ velul municipiului Deva de­ cuinţe, birouri etc. Conform redus. Implicit, toate măsu­ nea de economisire a ener­ precum şi în birourile in­ / cîştigi existenţa cinstit, prin
scop cîte un punct de apro­ nul organizaţiei de bază, al monstrează că dacă prin- planului de măsuri întoc­ rile pe care le-am adoptat giei electrice o acţiune de stituţiilor, pe holuri şi în ) muncă. )
vizionare pe care l-am asi­ comuniştilor ? tr-un robinet... uitat deschis mit în luna mai a.c., s-a vor conduce, în final, la o masă, reuşind să economi­ exterior. Un accent deo­
gurat cu materiale sufici­ — îndrumarea, controlul, se scurge numai un litru de urmărit realizarea alimentă­ diminuare cu circa 20 la sim pînă în prezent peste sebit îl punem pe educa­
ente. sprijinul organizaţiei de apă pe minut, în 16 ore se rii cu apă în staţia de tra­ sută a consumurilor de e- 36 000 kWh în iluminatul rea cetăţenilor pentru în­ \ ULTIMA ORA © Un co- \
— In perspectivă ? partid se simt permanent pierd circa 1 000 litri. Pen­ tare Batiz prin cădere, fapt nergie electrică ce se fac în public. Pentru iluminatul făptuirea sarcinii de redu­ ţ lectiv de ingineri şi tehnici- (
— Concomitent cu asigu­ în tot ceea ce facem, avînd tru furnizarea acestei can­ care a devenit posibil prin prezent. comercial şi general, pînă cere cu 30 la sută a consu­ eni de specialitate dîn ca- i
rarea nivelului de extracţie, un puternic efect pozitiv. tităţi se cheltuiesc, în me­ construcţia barajului de la ^a finele trimestrului se mului de energie electrică, drul 1.1 .L. Simeria au conce- 1
ne preocupăm îndeaproape Tovarăşul Nicolae Gălan, die, 0,3 kilowaţi. Adică, un Crişeni în cooperare cu MARIN NEGOIŢA vor economisi 9 200 kWh, stabilită prin Decret. ţ put şi realizat un nou pro- ţ
de lucrările de deschidere secretarul organizaţiei de bec de 100 W ar putea ar­ I.V. Călan. Prin aceasta au dus lactat — burduful de
şi pregătiri pentru a asigu­ bază, este la curent cu în­ de timp de 3 ore cu ener­ fost eliminate două pom­ Haţeg. In componenţa lui
ra linia de front necesară treaga activitate a condu­ gia electrică ce se duce ast­ pe, de cîte 75 kWh fieca­ se află felii de caşcaval în
pe anul viitor. In acest cerii sectorului. La fel, cei­ fel pe... apa sîmbetei ! re, economisindu-se energie amestec cu caş de oaie, fă-
scop, pe noiembrie am pla­ lalţi membri ai biroului Dar, în mod real, ce pro­ electrică. Simultan, s-a lu­ Producţii sporite-cu consum minim de
sat în plus faţă de luna oc­ organizaţiei. Ne vedem zil­ porţii au pierderile de ener­ at măsura reducerii pom­ rimiţate mărunt, alte pro-
tombrie 4 brigăzi la lucră­ nic, ne consultăm reciproc, gie electrică datorate negli­ pelor de refulare a apei în ţ duse. Prima cantitate de ţ
rile de pregătiri în cărbune. participăm împreună la jenţelor de felul celei ară­ rezervoarele Deva şi Hune­ combustibili şi energie electrică ^ 8 500 kg din noul produs ţ
Pentru grăbirea ritmului de toate consfătuirile cu bri­ tate ? In loc de un răspuns doara, în orele de vîrf sta­ ^ a fost livrată unităţilor co- ţ
creştere a producţiei şi pro­ gadierii, hotărîm de comun care, practic, n-ar putea fi bilite de Ministerul Energi­
ductivităţii am introdus re­ acord asupra celor mai im­ formulat punctăm mai jos ei Electrice. In aceste inter­ (Urmare din oag. 1) întrebat: Ce să facem pentru tării deplasărilor inutile a i merciale, fiind mult aprecia- i
cent încă o combină 2K-52 portante probleme, ceea ce cîteva din preocupările vale funcţionează doar 1-2 a reduce consumul excesiv autovehiculelor din dotare — tă de consumatori © Un hi- ?
în panoul II din stratul 5. ajută la luarea unor decizii I.J.G.C.L. Deva pentru di­ pompe pentru menţinerea onînd numai un singur de curent ? cu care se poate circula ' rîit strident, care se prelun- '
— Cum explicaţi faptul juste în legătură cu produc­ minuarea consumurilor la unui nivel corespunzător al schimb, cu condiţia ca halele Căile de reducere a con­ 39 000 kilometri. ^ geşte minute în şir, urmat \
că, în timp ce unele sec­ ţia. Tn adunările generale energia electrică folosită apei în rezervoarele res­ să fie etanşe. De cînd cen­ sumului de combustibili şi e- Iată, deci, că la numai cî­ \ de altul, apoi de altul. Toţi ţ
toare oscilează, colectivul ale organizaţiei de partid pentru furnizarea apei po­ pective. trala termică lucreză numai nergie electrică au fost însă teva zile de la elaborarea
dumneavoastră obţine re­ s-au dezbătut problemele tabile către populaţie. De­ — Ce măsuri s-au între­ 8 ore pe zi, am reuşit să eco­ operativ jalonate. De la Hotărîrii Comitetului Execu­ ^ consumatorii întorc capul ^
zultate constante ? majore ale sectorului. Re­ cretul cu privire la măsu­ prins pentru sezonul rece, nomisim deja 24 000 kilogra­ cei doi interlocutori am re­ tiv al C.C. al P.C.R., de la ^ spre orchestră, de-a dreptul ţ
— Nu cunosc bine situa­ cent, s-a analizat, de exem­ rile de dezvoltare a bazei cum va fi diminuat pe vii­ me de combustibili. ţinut că în cele 48 de hale. emiterea Decretului în legă­ i deranjaţi, intrigaţi. In sfirşit, i
ţia altor sectoare — la noi, plu. preocuparea pentru în­ energetice şi de folosire tor consumul de energie e- Ec. Gheorghe Matei : Noi unde sînt nici mai mult nici tură cu dezvoltarea energeti­ ? melodia se urneşte din loc. i
schimburile de experienţă deplinirea planului la lu­ mai judicioasă a combusti­ lectrică ? nu am urmărit pînă acum mai puţin decît 768 de ven­ cii şi măsurile de economisi­ I Cîteva minute. Apoi pauză.
între sectoare şi brigăzi nu crările de pregătiri pentru bililor şi energiei, adoptat — In ziua de 6 noiem­ cît reprezintă valoric curen­ tilatoare, care asigură aera- re a combustibililor şi ener­
se prea fac — dar ştiu că asigurarea producţiei anului recent, prevede o serie de brie a.c. au fost terminate tul pe care-1 consumăm în jul în interioare, aceeaşi o- giei electrice, rezultatele în­ ) Lungă. Iar o scurtă melodie, 1
se ivesc diverse neajunsuri, viitor, iar în luna aceasta sarcini care vizează direct pregătirile de iarnă — ne-a cadrul întreprinderii. Hotă- peraţie la ora actuală se face cep să se materializeze. Se ţ iar o lungă pauză... Aţi re- ţ
apar falii, se produc dife­ avem la ordinea de zi un activitatea întreprinderilor relatat tovarăşul Nicolae rîrea elaborată recent de Co­ acum utilizîndu-se un sfert realizează economii însem­ (| cunoscut desigur repertoriul ţ
mitetul Executiv al C.C. al
rite defecţiuni de natură e- punct în cadrul căruia bri­ de gospodărie comunală. Ce Ardeleanu, inginerul şef al din numărul aparatelor res­ nate de combustibili şi ener­ orchestrei de la restaurantul ţ
lectromecanică... gadierii comunişti vor in­ s-a întreprins pe această li­ întreprinderii. Acestea se P.C.R., Decretul dat publi­ pective. Această măsură lu­ gie electrică, ceea ce în­
— In sectorul II nu se forma adunarea generală nie, ce acţiuni urmează să referă la ocolirea decanto- cităţii ne-au determinat în­ ată face ca de-acum înainte seamnă că atît Hotărîrea cît „Bachus" - Deva.
produc asemenea defecţiuni asupra modului în care ac­ fie aplicate pentru traduce­ rului radial de la staţia Ba­ să să ne facem şi un astfel să se economisească zilnic şi Decretul respectiv sînt e-
electromecanice ? ţionează membrii de partid rea în viaţă a prevederilor tiz, prin care se evită în­ de calcul. Şi am ajuns la curent în valoare de mai bi­ laborate în context cu reali­ REPORTER
— Se produc şi la noi în fiecare schimb pentru gheţarea acestuia pe timpul concluzia că în 10 luni din ne de 3 000 lei. Măsuri chib­ tatea contemporană şi obli­
dar... mal rar. Pentru pre­ mobilizarea tuturor mineri­ actului normativ menţio­ iernii şi, totodată, econo­ ?"est an s-a consumat curent zuite s-au întreprins şi în gă pe fiecare colectiv de
venirea lor am luat măsuri nat ? Iată întrebarea esen­ misirea energiei electrice ce în valoare de 1 787 000 lei. ceea ce priveşte reducerea muncă, pe fiecare cetăţean
Cam mult! — ne-am zis. Ci­
ca fiecare abataj frontal să lor la creşterea extracţiei ţială la care am căutat răs­ se folosea pentru electro- consumului de carburanţi şi să-şi aducă aportul la trans­
fie încadrat cu cîte o echi­ de cărbune. puns prin investigaţia noas­ pompele de coagulant, a- fra am adus-o şi la cunoştin­ lubrifianţi. Pînă acum s-a punerea ei în realitate. în
ţa specialiştilor din unitate.
de
cantitate
o
economisit
toate domeniile vieţii coti­
tră. mestecătoare şi var deshi­ Evident că atunci toţi s-au benzină — ca urmare a evi­ diene.