Page 81 - Drumul_socialismului_1973_11

:'¿ •' Ûs
í; '
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă

Produsele tehnice comunicaţiilor, în anul viitor
numărul temelor cu carac­
realizate de ter aplicativ abordate şi fi­
institutele de cercetări nalizate sporeşte cu 12 la
sută comparativ cu volumul
şi unităţile industriale realizărilor din acest an. In
ale M.T.T. — centrul preocupărilor vor
sta problemele legate de
apreciate peste hotare soluţionarea creşterii randa­
mentului şi reducerii consu­
Utilajele, instalaţiile şi mului de combustibil şi e-
alte echipamente tehnice nergie electrică în transpor­
concepute şi realizate în in­ turile feroviare, rutiere şi
stitutele de cercetări şi uni­ navale.
tăţile industriale ale Minis­
terului Transporturilor şi întreprindere de
Telecomunicaţiilor sînt una­ cauciuc sintetic
nim apreciate de reprezen­
tanţii a numeroase firme de Ia Borzeşti
specialitate din străinătate.
De pildă, la prima expozi­ Pe platforma industrială
ţie mondială de utilaje, e-
ANUL XXV Nr. 5 870 SIMBÀTÀ 24 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI chipamente şi produse in­ de la Borzeşti se construieş­
te o nouă întreprindere de
dustriale de căi ferate, or­ cauciuc sintetic de tip poli-
ganizată la Basel — Elve­
W ¿i izoprenic. Noua unitate va
ţia, în cadrul căreia ţara crea posibilitatea ca anual
noastră a prezentat expo­ Combinatul petrochimic de
nate înfăţişînd lucrările in­ pe Valea Trotuşului să rea­
ginereşti de artă, efectuate lizeze o producţie suplimen­
Bilanţ rodnic la pe diferite trasee ferovia­ tară în valoare de 1 mili­
REVOLUŢIONAR, A METODELOR $1 aglomeratoarele re : viaducte, tuneluri, po­ ard lei. Concomitent, se a-
duri, aparatură ^electronică
flă în pregătire 1 500 de ti­
pentru material rulant şi
STILULOI DE MOHCÂ AL ORGANELOR hunedorene altele. Un real interes neri care vor fi repartizaţi
să lucreze în viitoarea în­
au stîrnit vibroînfigătorul
treprindere.
V.U.B.-l, brevetat în opt
ţări, cu ajutorul căruia se Bătălia pentru
$1 ORGANIZAŢIILOR DE PARTID—CONDIŢIE competenţă de către comi­ amplasează, în timp record, încheierea arăturilor
îndrumaţi
cu
multă
stîlpii de beton, liniile teh­
tetul de partid, muncito­ nologice pentru execuţia
rii, tehnicienii şl ingine­ traverselor din beton, pre­ Lucrătorii de pe ogoare
IMPORTANTĂ A CREŞTERII R0LULIU rii secţiei de aglomerare sele hidraulice, maşinile continuă bătălia pentru în­
pneumatice de nituit fero-
cheierea arăturilor. Potrivit
nr. 1 din cadrul Combi­
natului siderurgic Hune­ .douri, dispozitivele de strun- datelor centralizate, pînă la
jit tamburi pentru frînă şi
sfîrşitul acestei săptămîni,
CONDUCĂTOR AL PARTIDULUI doara marchează un nou macaralele de mare capaci­ în întreprinderile agricole
succes pe graficul între­
tate. Mai multe societăţi de
cerii, în vederea îndepli­
de stat s-a arat 96 la sută
nirii cincinalului înainte telecomunicaţii străine, prin­ din suprafeţele prevăzute,
tre care cele din Anglia,
IN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE de termen. Printre reali­ mania au manifestat o aten­ — 93 la sută din terenurile
iar în cooperativele agricole
Austria, Belgia şi R.F. Ger­
zările deosebite, aglomera-
toriştii consemnează: 22 820
tone aglomerat produs ţie deosebită faţă de apara­ prevăzute a fi însămînţate.
Pînă în prezent au anun­
Adunarea activului Comi­ exploatările miniere din Va­ — organele şi organizaţiile peste sarcinile de plan tul românesc pentru supra­ ţat terminarea arătţirilor u-
tetului judeţean de partid, lea Jiului ; de partid din judeţul nostru prin creşterea productivi­ vegherea şl controlul circui­ nităţile agricole de stat din
in cadrul căreia s-au dezbă­ — asupra cauzelor unor au ca un îndreptar de mun­ tăţii muncii cu 2,8 la su­ telor din cadrul centralelor 25 de judeţe şi cooperative
tut probleme ale activităţii lipsuri din agricultura hune- că de activitate, ideile, cniti- tă şi obţinerea unui vo­ telefonice. agricole din 23 de judeţe.
-ontice, economice şi socia- doreană şi, îndeosebi, din cile, soluţiile şi orientările lum de economii în valoa­ Potrivit informărilor pri­ Au mai rămas de arat
în spiritul cuvîntării to- zootehnie ; din cuvîntarea rostită re­ re de 6,6 milioane lei. A- mite din partea institutelor
arăşului Nicolae Ceauşescu — asupra stilului şi meto­ cent de către tovarăşul ceste economii s-au obţi­ 39 000 ha în întreprinderile
.a Consfătuirea de la C.C al delor de muncă ale organe­ Nicolae Ceauşescu la con­ nut îndeosebi prin judici­ de cercetări ale Ministeru­ agricole de stat şi 209 000
P.C.R. cu primii- secretari şi lor şi organizaţiilor de par­ sfătuirea cu primii secretari oasa folosire a gazului lui Transporturilor şi Tele­ ha în cooperativele agricole.
tecretarii cu problemele or­ tid, a răspunderii acestora, ai comitetelor judeţene de metan, energiei electrice
ganizatorice ai comitetelor văzute în lumina expunerii partid şi cu secretarii cu şl combustibilului, pre­
judeţene de. partid, în spirit secretarului general al parti­ problemele organizatorice. cum şi folosirii raţionale a
revoluţionar, a abordat pro­ dului la recenta consfătuire Experienţa cîştigată în Va­ materiilor şi materialelor.
bleme majore ale dezvoltării de la C.C. al P.C.R. lea Jiului, în munca cu oa­ In întrecerea socialistă
judeţului, ale integrării lui Intr-adevăr, în activitatea menii trebuie să devină o s-au evidenţiat în mod de­ Se împlinesc 25 de ani precum şi de faptul că în
cît mai organic în efortul multilaterală economică, «po­ metodă permanentă a orga­ osebit schimbul condus de de la înfiinţarea Institutu­ cuprinsul judeţului sînt în
general pentru îndeplinirea litică şi socială din judeţul nelor şi organizaţiilor de Octavian Neamţu, ajutat lui de mine din Petroşani. funcţiune exploatări de mi­
înainte de termen a sarcini­ Hunedoara se detaşează a- partid, nu numai atunci cînd îndeaproape de comuniş­ Creat iniţial sub denumirea nereuri metalifere neferoa­
lor actualului cincinal. S-a ceste probleme, ele se în­ sînt greutăţi, ci ori de cîte tii Alexandru Buda, Gheor- de „Institutul cărbunelui se, feroase şi nemetalifere,
discutat şi s-a hotărît, ţinînd scriu cu majuscule pe agen­ ori vrem să luăm o decizie ghe Tufiş, Traian Bugna- Petroşani“, acest aşezămînt începînd din anul 1957, în­
seama şi de concluziile des­ da preocupărilor. Situaţia de mai larg interes. ru, Gheorghe Ardeleanu se dezvoltă de-a lungul a- treg învăţămîntul superior
prinse din controlul efectuat extracţiei cărbunelui în Va­ In tot ceea ce realizăm ne Unul dintre muncitorii apre ciaţi al secţiei mecanice a F.I.L. nilor ca bază materială şi minier este concentrat în
recent de o brigadă a Comi­ lea Jiului se situează în con­ bazăm pe oameni, cu cali­ Deva este şi lăcătuşul Ioan Iştoc, pe care vi-1 prezentăm In şi Nicolae Flocan. domeniu de instrucţie şi Petroşani sub denumirea de
Imagine. Membru de partid, exl gent, corect şl colegial, Ioan Iş­
tetului Central al partidului textul mai larg al preocupă­ tăţile lor, cu gradul lor de toc este un bun exemplu pentru utcciştii secţiei. cercetare. „Institutul de mine Petro­
care a ajutat în mod efectiv rilor actuale legate de dez­ conştiinţă. Acesta este un a- I Aşezat în cel mai impor­ şani“, care devine, astfel,
la îmbunătăţirea stilului şi, voltarea bazei energetice, devăr, putem să-i spunem tant bazin carbonifer al după cum arată rezultatele
metodelor de muncă ale or­ politică ce este promovată obiectiv. Este însă foarte im­ ti ţării, Valea Jiului, an de obţinute, un adevărat focar
ganelor şi organizaţiilor de cu o deosebită consecvenţă. portant cum oamenii înţeleg an înregistrează salturi ca­ de cultură tehnică minieră.
partid, de stat şi obşteşti. De asemenea, dezvoltarea o sarcină sau alta, cum sînt Energia şi combustibilii sînt elemente litative în pregătirea teo­ Prin grija partidului şi
S-a reţinut, din analiza fă­ zootehniei şi a altor ramuri ajutaţi să înţeleagă. Organe­ retică şi practică a studen­ statului nostru pentru asi­
cută, că industria judeţului ale agriculturii judeţului, ca­ le ■ şi organizaţiile de partid ţilor, ca urmare firească a gurarea bazei materiale, în
a depăşit planul pe 10 luni re prin forţele proprii se pot au, deci, datoria de a dis­ influenţei climatului sănă­ anul 1952 a fost dată în fo­
cu 254 milioane lei, depăşi­ redresa, este o problemă ca­ cuta cu oamenii deschis, cin­ de bază ale progresului societăţii, tos de muncă, oferit de ac- losinţă o parte din actuala
re obţinută îndeosebi pe re cade în sarcina comitete­ stit, răspicat orice problemă ■'••• ■ , / '•
baza sporirii productivităţii lor comunale de partid, a în care urmează să se ia o
muncii şi că 14 întreprinderi consiliilor populare comuna­ hotărîre, orice problemă ca­
hunedorene au îndeplinit de­ le şi mai ales a organelor re angajează colectivitatea. componente ale avuţiei naţionale! învăţămîntul superior
ja sarcinile pe primii 3 ani judeţene ale agriculturii. Pu­ Dar, totodată, obligaţia lor
ai cincinalului — existînd • tem, într-adevăr, prin forţe este de a promova, prin toa­
posibilităţi reale ca pînă la proprii, să dezvoltăm zoo­ te metodele şi mijloacele de
sfîrşitul anului aceste unităţi tehnia, pomicultura şi să re­ influenţă, etica şi echitatea minier pe coordonatele
să dea o producţie suplimen­ zolvăm tot mai bine şi în- socialistă în acţiune, spunem Să gospodărim cu maximum
tară în valoare de 830 mi­ tr-un timp cît mai apropiat, în acţiune, nu declarativ.
lioane de lei. cît mai scurt, sarcinile care Viaţa de partid oferă în a-
Asupra căror probleme s-a se pun în faţa agriculturii ceastă privinţă, cîteva con­ perfecţionării continue
oprit mai mult adunarea ac­ hunedorene legat de aprovi­ cluzii de fond, pe care le de grijă această avuţie, să
tivului judeţean de partid ? zionarea populaţiei cu pro­ vom sublinia :
— asupra învăţămintelor duse agroalimentare. — întreaga muncă ideolo­
ce se desprind din ampla In cadrul acestor preocu­ gică, politică şi de educaţie Prof. univ. emerit dr. ing. ARON POPA
acţiune desfăşurată pentru pări — şi în contextul ge­ rectorul Institutului de mine Petroşani
îmbunătăţirea organizării neral al preocupărilor ac­ eradicăm orice fel de risipă!
producţiei şi a muncii la tuale ale partidului nostru (Continuare in pag. a 3-a)
tivitatea în mină şi a acti­ clădire a institutului, iar în
Reducerea consumului de cocs vităţilor conexe muncii de anii următori s-au constpuit
noi cămine, sala de sport,
extragere şi . valorificare a
zăcămintelor carbonifere din cantina, un nou pavilion
de laboratoare şi un ate­
reclamă acţiuni de anvergură, această parte a ţării. lier mecanic, care au satis­
Existenţa
exploatărilor,
laboratoarelor şi a instala­ făcut necesităţile pentru
La secţia de transporturi auto Haţeg cu efecte certe şi pe ţiilor industriale a dat po­ buna desfăşurare a proce­
sului de învăţământ.
sibilitatea, încă din primii
ani ai învăţămîntului su­ Anii care au urmat au
lungă durată perior minier, atît studen­ însemnat muncă asiduă, de
transformări,
ţilor cît şi cadrelor didacti­
aveau
care
Sursele nemulţumirii călătorilor se ce, să cunoască realitatea, menirea să ridice întreaga
activitate la nivelul cerin­
să realizeze acea împletire
In siderurgia mondială se cesar să economisim resur­ sine qua non între activita­ ţelor puse în faţă de dez­
duce de cîţiva ani încoace o sele energetice, ci şi datori­ tea instructivă şi cea apli­ voltarea impetuoasă a in­
bătălie amplă şi intensă pen­ tă faptului că actualmente cativă. Desfăşurînd aceas-' dustriei româneşti, de efor­
cunosc. Cine şi cum vor tru. cocs. Acest combustibil siderurgia românească, prin tă activitate practică pe tul comun ce se cerea tu­
nivelul său cantitativ şi ca­
deosebit de valoros şi defici­
pentru
viu, într-un strîns contact
factorilor
turor
tar, indispensabil pentru pro­ litativ, este capabilă şi tre­ cu muncitorii mineri şi cu prosperitatea industriei mi­
ducţia de metal, a devenit buie să se alinieze în rînd factorii de răspundere la niere.
rău) profesorul Marius Con- a sublinia importanţa cursei obiectul unor vaste cercetări cu cele mai avansate ţări în diferite niveluri, a procesu­ Baza materială a crescut
In decurs de nici o lună am primit la redacţie mai stantinescu de la Şcoala ge­ Haţeg — Petroşani pentru , ştiinţifice de ordin tehnic ce priveşte consumul de lui tehnologic de extrage­ continuu, de la 1 200 mp în
mult de zece scrisori ale unor beneficiari de serviciile nerală din Livadia ne sesi­ numeroşii abonaţi şi restul şi tehnologic în scopul dimi­ cocs. re, formarea personalităţii 1951, la peste 14 000 mp în
de transport în comun ale secţiei Haţeg a I.T.A. Obiec­ za că autobuzul Haţeg — călătorilor. Şi. totuşi ea se nuării consumului. La ora La noi la Hunedoara, pre­ tehnice a viitorilor specia­ prezent, reprezentînd amfi­
tul sesizărilor : întîrzieri repe tate la plecarea, sosirea sau Petroşani de la 6,45 şi-a fă­ mai. suspendă nejustificat; de. actuală, cînd în întreaga lu­ ocupările furnaliştilor şi spe­ lişti se împleteşte armonios teatre, laboratoare, săli de
trecerea prin staţii a curselor, lipsă de politeţe la unii şo- cut o regulă din a întîrzia întîrzieri • nu mai vorbim me se elaborează o nouă cialiştilor în acest domeniu cu formarea lor ca oameni, lectură etc. In decursul ce­
feri şi taxatori, trasee pe care aglomeraţia e ceva o- cu plecarea, atunci cînd... pentru că ele au devenit strategie energetică, acţionîn- sînt marcate, mai ales în ul­ ca cetăţeni devotaţi cauzei lor 25 de ani de existenţă
1
bişnuit şi altele. Şi astfel brigada „Radar" a plecat pleacă. De multe ori e sus­ ,¿obiceiul casei". Joi diminea­ du-se pe toate căile pentru tima vreme, de o tendinţă partidului nostru, creşterii au fost amenajate peste 30
joi la primele ore ale dinii neţii în autogară, la garaj şi pendat nejustificat şi astfel ţa, de pildă, exact la 6,45 ’ economisirea resurselor, coc­ evidentă de intensificare şi continue a bunăstării celor de laboratoare, înzestrate
pe cîteva trasee deservite desecţia auto Haţeg. oficiile rămîn pe seama cînd - normal era să plece sul-se situează în prim-plan. de rezultate într-o dinamică ce muncesc, a progresului cu aparate şi utilaje mo­
cursei Deva — Tg. Jiu în în cursă, Petric Simedroni, Ţările puternic industriali­ ascendentă. Acestea au > la şi a ridicării pe culmi tot derne şi care asigură con­
trecere prin Haţeg la ora şofer pe 3I-HD-3198 — abia zate îşi propun ca pînă la bază acţiuni sistematice care mai înalte a ştiinţei şi teh­ diţii din cele mai bune,
ORĂ MATINALĂ ÎN AUTOGARĂ 7,03. sosit de pe .ruta Peşteniţa — sfîrşitul acestui deceniu să au determinat mutaţii esen­ nicii miniere, pentru valo­ atît pentru efectuarea lu-
ţiale în utilizarea cocsului.
reducă consumul de cocs la
rificarea cît mai eficientă
Sala de aşteptare se des­ cită un bilet pentru cursa de Dar răul abia acum începe. Haţeg — a plecat să alimen­ 430—500 kg pe tona de fon­ Astfel, s-au construit şi pus a resurselor de materii pri­ orărilor practice ale stu­
teze.
chide dimineaţa la ora 5, 7,10 la Caransebeş. Casiera Personalul de bord al cursei tă — obiective care pînă nu în funcţiune cele trei fur­ me. denţilor, cît şi pentru ac­
cînd vine impiegatul. Nemă­ Rodica Crişan îl lămureşte devene îşi impune un regim Cele 17 minute întîrziere demult păreau irealizabile — nale de mare capacitate şi Beneficiind de aceste su­ tivitatea de cercetare ştiin­
turată, în ziua aceea, la ore­ că traseul e suspendat de de rapiditate mult mai „se­ din ziua despre care vorbim concomitent cu extinderea s-au modernizat cele exis­ porturi materiale şi spiri­ ţifică.
le 6 şi jumătate, mai avea mai multe săptămîni şi auto­ ver“ decît cel stabilit în nu i le imputăm însă şoferu­ pe scară largă a utilizării tente, fapt ce a condus la tuale oferite de activitatea
încă un aspect deplorabil. buzul nu circulă. După pa­ „Mersul autobuzelor". De pil­ lui Petric Simedroni, ci ce­ combustibililor de înlocuire. creşterea în ritm susţinut a minieră din Valea Jiului,
Focul în sobă l-au aprins noul cu mersuri ar trebui dă, la ora 7,21 (după mers) lor care organizează activita­ Recenta Hotărîre a Comi­ producţiei de fontă şi dimi­ (Continuare In pag. a 2-a)
trei din mulţii călători aflaţi însă... să meargă. cursa ar trebui să oprească tea. Pentru că ori modificăm tetului Executiv al , C.C. al nuarea consumului de cocs.
aici. O „noutate" : autogara Ha­ la Ohaba de sub Piatră spre mersul după realitatea' pe P.C.R., în legătură cu dez­ Un salt substanţial s-a în­
Serviciile de informare le ţeg n-are o pompă • de apă. a lua cei 15 elevi abonaţi care călătorii o reclamă, ori voltarea energeticii şi măsu­ registrat în .ce priveşte ca­
fac două panouri în care sînt A desfiinţat-o consiliul popu­ pentru staţia următoare — îl respectăm şi atunci punem rile de economisire a com­ litatea materiilor prime şi
consemnate plecările şi sosi­ lar la cererea unui cetăţean... Băieşti — unde, de asemenea, capăt necazurilor. bustibililor şi energiei elec­ pregătirea încărcăturii. Con­ în
rile autobuzelor. Cineva soli­ salariat al său. mersul stabileşte oprire. La Noi am opta pentru cea trice constituie, în acest con­ comitent cu creşterea pro­ pagina a IV-a
ora 7,40 acelaşi autobuz ar de-a doua variantă ! text, un document de majo­ centului de fier în minereu-
NU S-AR PUTEA SUSPENDA... trebui (tot după mersul vala­ ră importanţă pentru orien­ rile prăfoase şi bulgări, s-a
bil pînă în mai 1974) să 6- Brigada de reporteri tarea energeticii româneşti, • VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE • )
SUSPENDĂRILE NEJUSTIFICATE ? prească la Livadia ; grupul ION CIOCLEI jalonează sarcini şi îndato­ IOAN VASILESCU,
de profesori amintiţi mai riri deosebite în domeniul e- inginer-şef al DECLARAŢIA M.A.E. AL R.P.D. COREENE I
In numele mai multor co­ stantinescu, Aurel Zeicănaru, înainte confirmă însă că nici NICOLAE STANCIU conomisirii energiei şi com­ uzinei furnale-aglomerare
legi navetişti (Eugenia Con- Eugen Mrazec şi Traian Pă- şoferii şi nici taxatorii nu PETRE FĂRCAŞIU bustibilului, cu deosebire a a C.S. Hunedoara • CADRAN • MISIUNEA „SKYLAB-3“ • !
sînt de acord s-o facă (!). cocsului. Aceasta nu numai SPORT
Am pomenit acestea spre .Continuare in pag. a 3-a) pentru că este imperios ne- (Continuare în pag. a 3-a)
UN FACTOR POŞTAL - zent au fost plantaţi stîlpl unsprezecea donare, Ioan de stat. In prima fază, va aşteaptă anotimpul re­
de susţinere a meselor de Lula — de asemenea. Ioan care durează plnă la în­ ce „fără dureri de cap". VREMEA
889 ABONAMENTE desfacere Odată cu da­ Trif la a şasea, Sofia ceputul lunii martie 1974,
rea în folosinţă a noii Vinţan la a treia, Irina au Ioc concursuri de se­
T.A
Factorul poştal Ştefan pieţe, ea va înlesni cum­ Belinţolu şi Maria Stoica JLiJFk lecţie, atît în ce priveşte CU VITEZA i Pentru 24 ore
Tăgîrţă, salariat al Ofi­ părarea produselor ali­ din Băcia — la a cincea teoria cît şi practica co­ Şl TONAJ SPORIT
ciului P.T.Tc. Simeria mentare, a legumelor şi donare, Iulia Costea şi merţului, pe întreprin­ Vreme frumoasă, cu ce­
este unul dintre cei mai zarzavaturilor pentru gos­ Miron Maghiar la a şa­ deri. Pentru faza jude­ Pe linia ferată Subccta- rul senin noaptea şi di­
harnici şi apreciaţi lucră­ podinele din acest mare sea donare. ţeană a concursului se te — Caransebeş — por­ mineaţa şi cu înnourărl
tori ai oficiului. El are in cartier. califică primii trei cla­ ţiunea din Judeţul nostru după-amiaza. Vîntul va
prezent un număr de 889 CONCURSUL PE O ZI saţi de la fiecare între­ — se poate circula cu vi­ sufla moderat din vest.
de abonamente, din care DONĂRI ONORIFICE prindere comercială de teză şi tonaj sporit, în Temperatura va fi cu­
peste 350 la cotidiene. Zil­ MESERII „MERCUR" stat locală. deplină siguranţă a cir­ prinsă între minus 7 şi
nic — cu tolba plină — DE SINGE culaţiei. Aceasta datorită minus 2 grade noaptea şi
Ştefan Tăgîrţă străbate In întreprinderile co­ PROBA PLUGULUI între 5 şl 10 grade ziua.
străzile oraşului din sec­ Populaţia satelor con­ merciale locale de stat faptului că lucrările de Dimineaţa, ceaţă locală.
torul săli şi duce cetăţe­ tribuie generos la mări­ pentru produse Industria­ PENTRU DESZĂPEZIRE reparaţie capitală ale li­
nilor ziarele şi revistele rea „zestrei“ de sănăta­ le, alimentare şi cele de LA niei s-au încheiat. Mun­
la care sînt abonaţi. te şi viaţă, constînd din alimentaţie publică din Ieri au început pe linii­ Pentru următoarele
acest miraculos medica­ uideţul nostru s-a declan­ le C.F. din judeţ probele citorii Augustln Josan,
IN CURiND O NOUĂ ment care e sîngele. In şat faza de masă a celei noului plug de deszăpezi­ Ioan Zepa, Ion Codoban două zile
două zile, de lă populaţia
de-a
IV-a
a
ediţii
,
re primit de secţia L-5
PIAŢA din cîteva sate s-au recol­ concursului pe meserii Deva. Noul plug româ­ şi alţii, din cadrul eşa­ Vremea devine instabi­
tat lGi prize de sînge ,,Mercur“ pentru buna nesc „Braşov“, de mare lonului R.K., condus de lă, cu cerul temporar no-
In cartierul Aeroport, donat. De la Geoagiu sat servire în comerţ. Acest ALTA capacitate, este dotat cu Inginerii Gheorghe Baciu ros. Se vor semnala pre­
din Petroşani, se află în — 39, de la Turdaş — 40, concurs este deschis tu­ instalaţie electrică şi co­ şl Gheorghe Curcă au în­ cipitaţii sub formă de
In bătălia pentru mai mult cărbune care se desfăşoară în plină desfăşurare lucrări­ de la Băcia — 30, de la turor tinerilor care lu­ menzi hidraulice. Graţie ploaie, lapoviţă şi ninsoa­
Teliuc — 52. Ioan Crişan
toată Valea Jiului, colectivul tle muncă al minei Dilja — de un­ le de construcţie la o crează în unităţile de V '' ". '' 1 cheiat lucrarea cu multe re. Temperatura — în u-
de vă prezentăm şi aspectul industrial din fotografie — se în- nouă piaţă. Pină în pre- din Turdaş se afla la a desfacere ale comerţului 8 zile Înainte de termen. şoară creştere.
ammmmmmmmmmrnm noii dotări, secţia L-5 De­
şerie, zilnic, cu cantităţi sporite de cărbune extras dia abataje.
’ ’ Foto : OTVOS I. GHEZA