Page 82 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 870 © SÎMBĂTĂ 24 NOIEMBRIE 1973

DE AII DE LA MUTAREA BSTOTULilI DE MISIE Dl» PETROSA«

-------------------- ——a—i—aMWBnwmim mu i,!wwnAiwinuBMMBiiPumw». 1 ! — ii«imiiBrwrwiiiiiini—,wifi.'Hwn7nrH nBHMiBmiiimuaumi«»Bn.»mMi■»■i. huli mmmmammmmemmmmmmmmtţamtaltuaBBmmmlmmaam

ÎmĂJĂMlNŢUL SUPERIOR MINIER -

ÎNALTĂ ŞCOALĂ DE PREGĂTIRE

TINERETULUI PENTRU PRODUCŢIE,

In aceste zile, Institutul de mlme din Petroşani a cunoscut
o animaţie aparte, conferită de sărbătorirea a 25 de ani de la
înfiinţarea sa. In Imagine — clădirea Institutului şl unul din­
C E R C E T A R E Ş l V I A Ţ Ă tre căminele micului orăşel studenţesc. Din agenda !
Foto : NGUV33N QUOC KHANN
C.U.Á.S.C. i

@ Institutului de mine
din, Petroşani i-a fost confe­
(Urmare din pag. 1) ferenţiari, şefi de lucrări şi ţămîntului cu cercetarea şi Nicolae Ceauşescu la Ple­ rită Diploma de onoare a
asistenţi. Majoritatea au producţia, trebuie să men­ nara C.C. al P.C.R. din 18— Preponderenţă activităţilor practice Comitetului Executiv al U-
niunii Asociaţiei Studenţi­
In prezent, institutul titluri ştiinţifice sau sînt ţionăm ţinerea unor cursuri 19 iunie : „Este necesar să
funcţionează cu) două fa­ înserjişi la doctorantură, atît şi lucrări de laborator di­ dezvoltăm laboratoarele, să lor Comunişti din Itomă-
cultăţi : facultatea de mi­ în cadrul institutului, cît şi rect în cadrul unităţilor dotăm corespunzător ate­ Plenara C.C. al P.C.R. 13 sînt destinate cursurilor, noştinţele dobtndite în am­ nia pentru răspunsul faptic
ne, cu grupele de specia­ în cadrul altor institute de productive, participarea ca­ lierele şi să facem real­ din iunie 1973 a trasat ca iar la anul III mine ingi­ fiteatre. Rezultatele practi­ la chemarea lansată în anul
lizare exploatări miniere, învăţământ superior, iar un drelor didactice şi studen­ mente din ele ateliere de sarcină principală dezvol­ neri sînt 14 ore de cursuri cii şi felul în care au fost universitar trecut de studen­
topografie miniet'ă şi pre­ număr însemnat au parti­ ţilor în colective de cerce­ producţie, de prototipuri de tarea calitativă a învăţă­ şi 22 de ore practice. înţelese de studenţi pro­ ţii bucureşteni. A fost cu­
pararea substanţelor mine­ cipat sau participă la spe­ tare mixte. serie mică. Trebuie să ă- mântului superior, realiza­ Urmărind cu exigenţă re­ blemele puse de producţie cerit locul I între institute­
rale utile şi facailtatea de cializări, atît în ţară, cît' şi Nivelul ridicat la care se .iungem acolo ca şcoala să rea integrării învăţâmîntu- alizarea obiectivelor propu­ au fost dezbătute pe larg le tehnice pentru cel mai
electromecanică minieră. în străinătate. desfăşoară procesul in- împletească organic ştiinţa lui cu cercetarea şi produc­ se, organizaţia de partid din în adunările generale ale înalt salt calitativ faţă de
Din anul 1969, am fost în­ Mergînd pe linia tradu- structiv-educativ este ex- cu producţia“. ţia. Pe această linie, în institut a reuşit să rezolve organizaţiilor de bază, ve- sesiunea din vara anului
fiinţate şi secţii ide subin- Congresul al X-lea şi toamna acestui an s-au re- multe din problemele ce se nindu-se cu propuneri utile precedent.
gineri, cu specialităţile: ex­ Conferinţa Naţională ale utilat o serie de laboratoa­ pun în faţa unui învăţă- pentru legarea şi mai strîn/ ® Activităţile de muncă
ploatări, topografie şi elec­ partidiâui au stabilit în re şi ateliere, s-a impulsio­ mînt superior modern. Or­ să a învăţămîntului cu voluntar-partiotică au cu­
tromecanică minieră. mod ştiinţific obiectivele şi nat constituirea de colecti­ ganizaţiile de bază din cele practica. noscut în ultima vreme <■
Urmînd neabătut directi­ sarcinile etapei actuale, e- ve de cercetare mixte alcă­ două facultăţi conduc în Dialogurile purtate cu or­ curbă ascendentă. La baza
vele trasate de partidul tapa făuririi societăţii so­ tuite din cadre didactice şi prezent cu mai multă com­ ganizaţiile de partid şi sportivă — 13 000 ore pres­
nostru, institutul s-a preo­ cialiste multilateral dezvol­ studenţi. Conform hotărîrii petenţă activitatea de orga­ U.T.C. de la întreprinderile tate Ia lucrări de drenaj,
cupat permanent de îmbu­ tate. Plenarei privind reaşezarea nizare a practicii în produc­ unde studenţii şi-au efectuat zidărie uscată din piatră
nătăţirea stilului său de In activitatea sa, condu­ raportului cursuri-seminarii- ţie, contribuie efectiv la în­ practica au evidenţiat de­ de rîu, montaj de tuburi de
muncă, de adaptare a în­ cerea institutului a plecat lucrări practice s-a acţionat tocmirea programelor de plina maturitate cu care vi­ azbest, transport de piatra'
văţământului superior mi- de la ideea că raţiunile de­ cu hotărîre, introdueîndu-se practică şi la nivelul anilor itorii specialişti privesc pre­ de rîu, săpături de şanţL»,
nfer la cerinţele producţiei, spre conştiinţa socialistă şi în orarul săptămînal un nu­ de studii şi pe specialităţi. gătirea profesională, dorin­ pentru scurgerea apei, tl.-i
ale vieţii. •responsabilitatea socială se măr sporit de activităţi Noua formulă de practică, ţa lor de a fi cît mai la luzări, tasări.
C*rientarea dată, de a se cer nu numai însuşite, ci practice. Astfel, la anul III o zi pe săptămînă, permite
asigura viitorului specia­ PlRFlCTIOttll COME trebuie integrate în viaţa mine subingineri din cele studenţilor să-şi vadă con­ curent cu producţia şi con­ ' ~ *1’
list minier profilul larg, şi munca studenţilor. In a- 35 de ore săptămînal doar cretizate în producţie cu­ diţiile realizării ei.
cuprinzător, care să-l facă cest context, noile măsuri De-a lungul celor 25 de \
apt de a se încadra ime­ de îmbunătăţire a întregu­ ani de existenţă a Institutu- i
diat în producţie şi de a lui sistem de predare a cu­ lui de mine Petroşani, bi- /
se adapta şi a rezolva com­ noştinţelor politico-ideolo- blioteca acestuia s-a împli- 1
plexitatea problemelor pu­ cerii în viaţă a hotărîrilor presla străduinţelor pe ca­ gice au o multitudine de Urcînd spre fortăreaţa u- clorului muzical sau core­ ceva". Se mai aşteaptă un nit într-un extrem de i'unc- ^
se de tehnica minieră în Plenarei C.C. al P.C.R. din re le depun cadrele didac­ implicaţii educative. Din niversitară a Petroşaniului, grafic : Valentina Dănilă, ţional şi indispensabil dis­
plin progres, în cadrul in­ 18—19 iunie 1'973, s-au luat tice pentru continua lor ce în ce mai mult accentul prima clădire la stînga, du­ Cornelia Radu, Gina Pe- aparat de proiecţie pe 16 pecerat al informaţiei.
stitutului, s-a asigurat pre­ o serie de măsuri menite perfecţionare. este pus nu pe predarea pă stadionul mereu animat, truş, Zorica Krekan, Ileana mm complet tranzistorizat. 200 000 de volume stau azi
gătirea ' comună, pregătirea să contribuie la progresul Tot mai mulţi specialişti lecţiilor ci pe studiu, pe e clădirea clubului studen­ şi Maria Trăneci, Anca O- Cu substanţele se stă mai la dispoziţia studenţilor, a
de bază, în primii 3 ani de permanent al, învăţământu­ din producţie funcţionează seminarii, pe antrenarea ţesc. Vis-a-vis, după un laru, Teodora Voicu, Ion rău. Proiectele sînt mari : tuturor celor interesaţi, 579
un film de popularizare a
studiu, şi de specializare lui superior minier, la în­ şi în cadrul institutului studenţilor la activitatea părculeţ, încep căminele, Gros, Florin Biscaru, A- Petroşaniului, „în care să-i de colecţii de reviste cuprin-
pe grupe, în diferite dome­ făptuirea practică a dezi­ nostru pe posturi de cadre politică, cetăţenească. iar după club — cantina, drian Rovinaru, Mihai arătăm frumuseţea şi far­ zînd 381 de titluri intră a- l
nii, în ultimii doi ani de deratului învăţănânt-cerce- didactice asociate, aducîn- întreaga activitate a in­ parcul şi, în sfîrşit, insti­ Gander, Ion Pătraşcu, mecul, ascunse dincolo de nual în această bibliotecă i
studii. frecventată anual de 2 653 '
tare-producţfe. Planurile de du-şi din plin contribuţia stitutului se desfăşoară sub tutul. Oricît de grăbit ai fi, Francisc Gaşpar, Tiberiu paravanul aparent nepri­
Prin noile planuri de în­ învăţământ iau fost mereu la buna pregătire a stu­ conducerea organizaţiilor de face să încerci un popas şi Andrei şi mulţi alţii. Au mitor“. Apoi filmele „pilu­ cititori. |
văţământ aşesate după a- revizuite şi puse de acord denţilor. partid ; acestea asigură în la club. Luni, spre exem­ doar tradiţii şi aprecieri pe lă" pentru discotecă. L
eeastfă orientare şi prin cu cerinţele pregătirii mul­ Efectuarea unor luprări mod consecvent îndeplini­ plu, în prima zi a manifes­ care nu vor să le piardă : Despre discotecă şi susţi­
programele adoptate şi tilaterale a studenţilor. de laborator direct în mi­ rea liniei partidului în do­ tărilor jubiliare, la ora nătorii ei — Dan Scoruşan,
completate an de an, rezul­ nă. materializarea unor meniul învăţământului su­ prînzului, cînd de obicei e Adi Teodorescu, Iosif Cotoţ
tatele în producţie nu au Cursurile universitare au proiecte de an şi de diplo­ perior. Totodată, a crescut linişte, aici era totuşi ani­ — s-a mai scris. Dar pa­
întîcziat să se vadă. fost şi ele puse de acord mă în rîndul temelor ceru­ şi rolul asociaţiei comunis­ maţie. Aproape la fiecare siunea şi consecvenţa cu
In cei 25 de ani de acti­ cu cerinţele procesului de, te de producţie dau posi­ te studenţeşti, participarea cerc, măcar cîte un pasio­ care, în fiecare marţi, joi
perfecţionare a conţinutului
vitate a institutului au in­ învăţământului, cu nivelul bilitatea studenţilor să se activă la îmbunătăţirea nat, muzică, discuţii vese­ BUCURII şi sîmbătă studenţilor de
trat în circuitul economiei dezvoltării ştiinţei şi tehni­ familiarizeze cu producţia procesului instructiv şi e- le, entuziaste, proprii vîr- aici le sînt pregătite plă­
naţio'male aproape 4 000 ca­ cii contemporane. S-a sta­ încă din timpul studiilor. ducativ, antrenarea largă a stei studenţeşti. La se­ cute întîlniri cu muzica, cu
dra au pregătire superioa­ bilit o proporţie mai bună Pe această bază, dubla sub­ studenţilor la întreaga acti­ diul Consiliului Uniunii temele şi frumuseţile ei,
ra,- carie lucrează cu succes ordonare a învăţământului vitate din institut. Asociaţiei Studenţilor Co­ VÎRSTEI fac ca, la fiecare prilej, a-
atît în producţie, în cerce­ între activităţile teoretice superior creează condiţii şi La ceasul însemnatei munişti din institut, stu­ ceastă manifestare cultura­
tare şi ^proiectare, cît şi în şi celet practice, s-a făcut mai bune pentru pregăti­ noastre aniversări, alăturăm dentă Ancuţâ Olarii 'ne lă să nu poată fi uitată. Doar anul universitar * \
învăţămî utul de speciali­ o eşalonare mai judicioasă rea viitorilor ingineri şi realizărilor înregistrate, pri­ relatase o iniţiativă de Tot o bucurie a studen­ 1972—73 a marcat studiul a \
ţilor din Petroşani e şi suc­
tate. a proiectelor de an şi a subingineri mineri. nosul recunoştinţei noastre succes la club: săptă- STUDENŢEŞTI 132 710 cărţi şi reviste, o i
In procesul de dezvolta­ practici în producţie şi au conducerii de partid şi de mîna culturală a fiecărui cesul colegului lor, Radu frecvenţă de 67 133 cititori,, J
re a institutului s-a format fost îmbunătăţite şi moder­ In felul acesta am ajuns stat pentru sprijinul acor­ an, cînd studenţii secţiei Mircea, de la cercul de ra­ cadre didactice, specialişti \
şl dezvoltat un puternic nizate -programele pentru să realizăm acea împletire dat în perfecţionarea con­ anului respectiv se ocupă dio, vechi radioamator, dis­ din producţie. Biblioteca l
corp de cadre didactice ca­ fiecare disciplină în parte. între ştiinţă şi producţie, tinuă a învăţământului su­ îndeaproape de . realizarea tins la concursul organizat I.M.P. întreţine relaţii de /
re cuprinde profesori, con- Pe liinia integrării învă- aşa cum sublinia tovarăşul perior minier. programului clubului, vin premiul special al juriului în Parîng, în septembrie, schimb internaţional cu 146 1
cu acţiuni aparte. Un fel pentru reprezentarea de de Radio-clubul central unităţi. In 1972, ritmul de i
de competiţie a inventivi­ înaltă ţinută a spiritului u- Baia Mare şi la care au înnoire a fondului de carte i
tăţii în organizarea cît mai nei zone folclorice, la Fes­ participat majoritatea ra- a fost de 13 931 volume. 1
plăcută a timpului liber. tivalul artei studenţeşti. Au diocluburilor din ţară. Informarea este menirea ^
Ultima, de la 13 la 18 oc­ cucerit aplauze sincere, Nu e omisă, la gala suc­ primordială a bibliotecii... i
Grasul imaginilor tombrie, fusese a lor, a a- scenele din Brad şi Gura- speologilor Dorel Popa, O- In acest scop, pentru stu- '
doar acum cîteva zile, pe
activitatea
ceselor,
nici
nului II electro. Nu aveau,
denţii anului I se întocmeş- \
ce-i drept, prea multe de barza, au pregătit, îndru­ liviu Ioaniţescu, Ion Or­ te un ghid ,de iniţiere în l
i La institut nu trece nimic neobservat, ne „poves­ povestit despre ce au făcut, maţi de inimosul Vasile beci. Se aşteaptă însă să munca de bibliotecă. Tri- /
tit" şi altora. Clubul studenţesc are, ca orice club, dar totul era pus pe seama Chevereşan, un frumos populeze peşterile cu mai mestrial, se editează un 1
şi un cerc foto şi, mai ales, un entuziast animator : repetiţiilor pentru specta­ spectacol omagial dedicat mulţi... colegi. Temporar, „Buletin de informare şi do- i
aniversării institutului.
M&tică Mitucă. Pozele realizate de el, de colegii de colele jubiliare. Stăm de Despre cineclub, pe care bineînţeles. cumentare al bibliotecii". Se
laborator, îi prezintă Ia panoul friuntaişilor pe cei vorbă, la club, cu studenţii noi îl ştiam cel mai tînăr In lanţul bucuriilor sînt colaborează la publicaţiile 1
mai buni studenţi, ţine cronica „sărptămînii în ima­ Lucian Moga, Ion Gîf-Deac, cerc de aici, ni se spune încrustate şi numele celor centrale „Cărţi străine intra- \
gini" afişată pe culoarul institutului, cu aspecte din Ovidiu Munteanu, Mitică ce depăşesc perimetrul in­ te în bibliotecile din R.S.R.“. i
laboratoare, săli de curs, cămine, muncă patriotică, Mitucă. Ion Bodea şi aflăm cu insistenţă şi în cor .că stitutului, dînd contur, prin Pentru informarea citito- )
activităţi practice, momente apreciabile solemne ori o mulţime de împliniri, de e „cel mai bun cerc pe ca­ activitatea lor, climatului rilor se întocmesc fişiere pe )
lucruri ce trebuie remediate chiar şi prin interme­ bucurii ale studenţilor din re îl avem". „Protagoniştii" spiritual al oraşului. Mir­ secţii şi ani de studii cu bi- 1
acestuia — Ovidiu Muntea­
diul fotfAcriticii colegiale şi amuzante uneori. Există, Petroşani. S-a constatat că cea Silvaş e laureat al Fes­ bliografia recomandată de ;
nu, Vladimir Bogoiu, Iuliu
la sediul .cercului, şi un album masiv cuprinzând o specialităţile în care se Krausz şi Isabella Georges- tivalului folcloric de Ia Tîr- cadrele didactice, un fişier \
veritabilă .istorie în imagini a vieţii institutului. pregătesc studenţii mineri cu. Pe Ovidiu Munteanu gu Jiu, Angela Bucoi şi bibliografic pe teme din do- L
Săptămiuia aniversară a fost marcată în activita­ nu au nimic împotriva ar­ l-am aflat la treabă. Ne-a Florin Biscaru reprezintă meniul mineritului, care re- J-
tea cercului foto de un eveniment: deschiderea, la tei. Şi, deodată, răsare un prezentat succint activitatea cu succes valenţele artei flectă temele de cercetare \
clubul studenţesc, a unei expoziţii de fotografii ar­ şirag întreg de nume de lor : „se filmează ziua, sea­ în formaţii ale Casei de ştiinţifică. Tot aici pot fi l
cultură a sindicatelor din
tistice realizate de acelaşi Mitică Mitucă. studenţi-artişti care vin să ra se developează, noaptea localitate. consultate un catalog al >
Gingăşia „.vîrstelor", poezia peisajelor din „Spre susţină plenar şi la tempe­ se montează. Realizăm fil­ proiectelor de diplomă, altul \
creastă“, „Bine aţi venit", „Cetatea pe deal", „Pano­ raturile artei — printre ei mul pentru montajul lite- Un şirag dintr-o salbă al tezelor de doctorat, un l
şi interlocutorii noştri — sclipitoare, la care interlo­
ramic", „Primăvară“ sînt un argument sigur pentru ideea că şi aici există ta­ rar-muzical cu proiecţii, cutorii noştri ar adăuga, catalog informativ iniţiat în /
receptivitatea Ia frumos a băieţilor din Petroşani, lente. Sînt cei de la muzică dedicat aniversării". De­ cu plăcere şi mîndrie, mul­ colaborare cu Institutul na- 1
pentru nevoia lor de frumos, pentru măiestria în uşoară : Ion Bodea, Emil spre dotare aflăm că po­ te alte împliniri ce fac ţional al industriei carboni- \
Aldea, Rodica Giosan, Cris­ sedă un şir întreg de apa­ cinste vieţii spirituale a fere din Belgia, de la Liège. !
arta imaginii a celui care expune. tian Dimăncescu, Doru rate de filmat, unul de ca­ studenţilor mineri. Secţia de multiplicare a- >
Orele practice desfăşurate în laboratorul de organe de ma­
şini fac mal direct şi mal accesibil drumul spre însuşirea no­ Groza, Szineg Ladislau. re sîntem asiguraţi: „nu­ sigură larga difuzare a ^
ţiunilor predate la cursuri. Foto : Ing. ROBERT CZIBULA Sînt mulţi iubitori ai fol­ mai televiziunea mai are aşa ILEANA LASCU cursurilor universitare, per- i
fecţionarea operativă
Omagiul nostru fectionarea onora ti vă a a- j a a-
cestora.
i Fondat în trunchiul no- timp contemporan. Institu­ Studenţii Institutului de directă în pregătirea lor
1 bil al cuvîntului şi muncii tul de mine din Petroşani mine din Petroşani se inte­ Pe coordonatele progresului generai:
^ minereşti — cetate vigu- păşeşte într-o nouă etapă. grează organic în atmosfera profesională şi politică şi
\ roasă a ştiinţei — Institu- Noi, studenţii de astăzi şi vibrantă şi creatoare a în­ vom folosi din plin, în con­
1 tul de mine din Petroşani apoi specialiştii mineri de tregului nostru popor pen­ tinuare, aceste condiţii mi­
\ a traversat douăzeci şi cinci mîine ne străduim a fi .re­ lă a socialismului din patria Studenţii îşi înscriu partie nunate ce ne sînt asigurate.
tru construirea multilatera­
l de ani — semne bogate ale ceptivi la nou, entuziaşti active In domeniul muncii cul­
, cunoaşterii şi împlinirii. şi generoşi, reprezentînd noastră. tural-educative şi sportive
\ Valea Jiului a oferit şi ne astfel un potenţial uman rezultatele sînt, de aseme­
l oferă nouă, celor ce stu- însumat în opera de con­ Făcînd dovada înţelegerii ţiile studenţilor comunişti, dezvoltarea şi perfecţionarea denţilor în consiliile profe­ Cîteva cifre sînt semnifi­ nea, bune. Prezenţa forma­
1 diem aici, un semnificativ strucţie a socialismului. responsabile a imperativelor corelate organic cu îndepli­ învăţămîntului cu cerinţele sorale etc. cative : dacă la cea de a ţiilor artistice ale institutu­
1 exemplu istoric de profund Condiţia de student comu­ formulate de Plenara C.C. nirea hotărîrilor Conferinţei evoluţiei economico-sociale Toate aceste măsuri, cu o XVII-a sesiune a cercurilor lui în activitatea culturală
( patriotism. nist se circumscrie destinu­ al P.C.R. din 18—19 iunie a IX-a a U.A.S.C.R., cu in­ a ţării noastre, asigurînd un urmărire operativă a modu­ ştiinţifice studenţeşti se a judeţului şi în competiţii­
Cel mai mare bazin car- lui actual al unei Românii 1973, pentru dezvoltarea şi dicaţiile trasate studenţimii spaţiu larg de acţiune aso­ lui lor de realizare, au dus prezentau 42 lucrări, la ac­ le artistice studenţeşti re­
1 bonifer al ţării este pentru socialiste înfloritoare. Ex­ perfecţionarea şcolii supe­ de t o v a r ă ş u l Nicolae ciaţiilor studenţilor comu­ la o îmbunătăţire a activi­ tuala sesiune s-au prezentat flectă aceste afirmaţii.
!| aria universitară a Petro- ponenţi ai timpului înalt, rioare în pas cu cerinţele Ceauşescu de la tribuna nişti care trebuie să veghe­ tăţii asociaţiilor studenţilor 73 lucrări. Calitatea lucră­ Locul II pe ţară obţinut
i şaniului un izvor statornic ai zonelor spirituale şi societăţii şi în concordanţă conferinţei, dau dimensiuni ze, alături de ceilalţi factori comunişti din institutul nos­ rilor ştiinţifice studenţeşti în cadrul competiţiei „Luna
' de muncă şi creaţie. practice de mare înălţime cu exigenţele progresului majore activităţii noastre, de răspundere din învăţă­ tru, astfel că la acest jubi­ este bună, astfel la a XH-a sportului studenţesc de ma­
studenţimii
caracteristice
\ Există imagini care dis- patriei, urcăm treptele cu­ tehnic contemporan, studen­ pentru afirmarea cu mai mânt, la împlinirea sa e- leu ne prezentăm cu o serie Conferinţă Naţională a să“ atestă preocupările Aso­
l par, altele persistă prin ţii noştri sînt hotărîţi să se multă pregnanţă a spiritului xemplară în toate sectoare­ de rezultate bune, dintre cercurilor ştiinţifice studen­ ciaţiei Studenţilor Comunişti
curgerea timpului... S-au noaşterii spre un vast am­ pregătească temeinic, să-şi revoluţionar, angajant, al le vieţii universitare. care menţionăm : locul trei ţeşti de la Timişoara, deşi din institutul nostru şi în
fiteatru al imaginaţiei şi
1 spus multe despre tulbură- asigure o asemenea formaţie fiecărui membru al orga­ Plecînd de la aceste sar­ pe ţară obţinut în întrecerea ne-am prezentat numai cu acest domeniu.
i torul inedit al meseriei de efortului creator. Un sfert profesională şi politică îneît nizaţiei studenţeşti, pentru cini concrete, ce stau în fa­ profesională lansată de Con­ 10 lucrări selectate, premiile La acestea adăugăm şi
de veac de prezenţă activă
miner. Douăzeci şi cinci de în perimetrul acţiunilor să poată răspunde cu com­ perfecţionarea conţinutului ţa asociaţiilor studenţilor co­ siliul U.A.S.C. din centrul luate (un premiu I, unul rezultatele obţinute în do­
1 ani sînt un ecou al vremii: ştiinţifice din mineritul ro­ petenţă şi neprecupeţită dă­ şi metodelor de muncă folo­ munişti, Consiliul U.A.S.C. universitar Bucureşti ; cel III şi 2 menţiuni) sînt mult meniul muncii patriotice.
Mineritul cunoaşte milenii ruire realizării tuturor sar­ site. din Institutul de mine Pe­ mai mare salt calitativ ob­ mai numeroase comparativ La aniversarea celor 25
1 de existenţă. Gînduri ne mânesc semnifică unghiuri cinilor viitoare. Procesul de integrare a ţinut în sesiunea de exame­ de ani de existenţă a Insti­
cu alte centre universi­
1 poartă spre ceea ce de fapt de rodnică perspectivă. In­ Acest an universitar a învăţămîntului cu cercetarea troşani a căutat să pună ne din iunie 1973 faţă de tare şi institute mari din tutului de mine Petroşani,
stitutul este platforma de
accent deosebit pe conţinu­
i începe în fiecare secundă constituit pentru toţi fac­ şi producţia, realizările cer­ cea din iunie 1972 în ace­ studenţii noştri se prezintă
în Vale: monumentalitatea. lansare a aproape 4 000 de torii implicaţi în procesul te obţinute implică şi mai tul muncii sale, căutînd să eaşi întrecere ; creşterea nu­ ţară, care au prezentat zeci cu acest buchet de realizări,
de lucrări.
ingineri necesari industriei
Institutul de mine, aceas­ extractive naţionale. Este de învăţămînt — cadre didac­ mult asociaţiile studenţilor dezvolte la studenţi răspun­ mărului de studenţi angre­ ferm hotărîţi ca, în conti­
derea faţă de pregătirea lor-
tă citadelă a învăţămîntu­ rampa de elaborare a unor tice, studenţi, organizaţii de comunişti în problemele de naţi în activitatea de cer­ In domeniul muncii poli- nuare, să nu precupeţească
lui superior despre minerit, lucrări de valoare naţiona­ partid şi asociaţii — un ca­ învăţămînt, impunînd o in­ politică şi profesională. Prin cetare ştiinţifică ; creşterea tico-ideologice, acelaşi salt nici un efort pentru conti­
îşi desăvîrşeşte existenţa lă şi mondială în domeniul dru propice pentru dezbate­ tensificare a eforturilor or­ propriul program de activi­ numărului de lucrări pre­ calitativ al activităţii este nua traducere în viaţă a
) într-o rezonanţă neodihni- mineritului, este locaşul ce rea Hotărîrii Plenarei C.C. ganizaţiilor noastre, o con­ tăţi a stabilit anumite obi­ zentate în sesiuni ştiinţifi­ evident, nivelul pregătirii sarcinilor ce le stau în fa­
\ toare, într-o prefacere asi­ reuneşte cadre didactice al P.C.R. din iunie 1973, a tribuţie mai eficientă în ective prioritare cum sînt : ce studenţeşti ; studenţi an­ politice a studenţilor a ţă, conştienţi că numai ast­
duă. Am coborît în mină, dintre cele mai competente cuvîntării rostite cu acest planul conţinutului acestui intensificarea muncii activu­ grenaţi în activitatea de cer­ crescut simţitor. Ei sînt fel vor putea mulţumi pen­
1 şi-am ieşit din ea, şi-am în ştiinţa cuceririi „adîn- prilej de secretarul general proces complex, în care tre­ lui de asociaţie, antrenarea cetare ştiinţifică alături de mult mai responsabili şi tru minunatele condiţii de
\ învăţat din acest lucru im- al partidului, tovarăşul buie să solicităm în mai studenţilor la viaţa de or­ cadre didactice la teme re­ conştienţi de menirea lor viaţă şi studiu asigurate
i presionant să iubim spa- cului". Alăturăm omagiul Nicolae Ceauşescu, pentru mare măsură opinia masei ganizaţie, ridicarea nivelului zolvate pe bază de contract, socială, de aportul pe care prin grija 'partidului şi sta­
1 ţiul. Intrînd între ere, în nostru acestui timp de rod­ găsirea unor modalităţi con­ de studenţi, participarea sa politico-ideologic al studen­ în colective mixte alături trebuie să-l aducă societă­ tului nostru.
L geologia ..pietrei care arde" nicie, acestei munci con­ crete de aplicare fermă şi activă, creatoare, la elabora­ ţilor, o instruire teoretică şi de cercetători de la C.C.S.M. ţii. Şef de lucrări
i am simţit trupuri încorda- neîntîrziată a măsurilor sta­ rea şi îndeplinirea tuturor practică corespunzătoare ne­ Petroşani ; lucrări premi­ Instruirea lor teoretică şi
> te legate de forţele pămîn- cretizate în tone de materii bilite de partid şi de stat. sarcinilor ce ne revin. cesităţilor productive pentru ate la Conferinţa Naţională practică în acest mediu ing. I LIE ROTUNJANU,
\ tului. Mineritul e auster, prime şi umanitate. Sarcinile care decurg în Hotărîrile plenarei din iu­ fiecare student, creşterea a cercurilor ştiinţifice stu­ muncitoresc pe care-1 oferă preşedintele Consiliului
i dar frumos, fascinant chiar. acest context pentru asocia- nie pun în acord deplin rolului reprezentanţilor stu­ denţeşti etc. Valea Jiului are influenţă U.A.S.C.
) Momentul „25“ compune ION GIF-DEAC I.M. Petroşani
\ aspiraţii în acest miez de student