Page 83 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 870 © SÎMBĂTĂ 24 NOIEMBRIE 1973

Un mănunchi de sentimente

din vîrtejul jocului IIU
Al la sfîrşitul lunii aprilie a — I-am văzut dansînd pe VIGILENŢA Şl PROMPTI­

anului viitor. elevii aceştia talentaţi şi TUDINE o Două evenimen­
— Tovarăşe Chevereşan, le-am simţit inimile mari, te de cale au fost evitate zi­
(Urmare din pag. 1) ducaţional al partidului — deţ, care cer o deosebită a- lectivele de oameni ai mun­ am vrea să ne spuneţi cîteva mari de tot, în care încape lele trecute datorită vigilen- ,
să vadă că omul, producăto­ tenţie. Avem : cii; pentru îndeplinirea cu cuvinte despre dv. şi echipa atîta dragoste pentru un po­ ţei lucrătorilor din staţia )
să fie cit mai strîns legată rul şi proprietarul mijloa­ — stringenţa . respectării succes a sarcinilor economi­ de dansuri pe care o con­ por, pentru un ţinut şi tra­ C.F.R. Băcia. Impiegatul de 1
de preocupările concrete ale celor de producţie fiind in­ programului de lucru votat ce şi sociale. duceţi. diţiile lui. Am regăsit tot mişcare Ioan Cotoară a I
oamenilor (chiar şi în învă- tens angrenat în activitatea şi adoptat pentru exploată­ Este necesar să studiem — Despre mine ce aş pu­ decorul plaiurilor noastre de descoperit într-o zi că la o 1
ţămîntul de partid în abor­ economică, în producţie, în rile miniere din Valea Jiu­ cu atenţie aceste imperative, tea să vă spun ? Doar că legendă. Am simţit mirosul pantă două eclise erau rup- l
darea tezelor sale cele mai mină, pe platformele side­ lui (pentru a trage anumite dar creator (nu pentru a pu­ sînt îndrăgostit de muzica proaspăt al finului abia cosit, te. Pericolul era mare, de- 1
generale) ; rurgice, pe schele, are, to­ concluzii şi pentru pregăti­ tea raporta că am contro­ şi dansurile noastre popu­ am regăsit furtuna din munţi oarece din clipă în clipă 1
— obiectivul principal al tuşi, anumite cerinţe sufle­ rea realizării planului pe lat !), problemele ce mai a- lare. Iar despre ei — că sînt şi apele repezi, am regăsit trebuia să vină un tren de ^
activităţii educaţionale este teşti cultural-recreative. A- , 1974); îmbunătăţirea în con­ par, să descifrăm evoluţia harnici, lucrează mult şi cu Carpaţii şi marea, dar în persoane dinspre Petroşani. 1
cultul faţă de muncă, din fa­ ceste cerinţe nu sînt însă su- tinuare a aprovizionării lo­ lor. Să luăm măsuri concre­ plăcere, nu sînt niciodată primul rînd toată dragostea, Impiegatul, împreună cu pi- J
milie şi pînă la adinei bă- fieieht satisfăcute ; organiza­ curilor de muncă, a discipli­ te, să intervenim acolo şi obosiţi. Lucrez cu ei din a- bucuria şi dorul unui popor cherul Igna Nandra şi me- ^
trîneţc ; nici o societate, de­ ţiile de partid, sindicatele, nei şi ordinii, introducerea cînd este necesar! Organi­ nul II şi regret mult că ne minunat ca al nostru. seriaşul de cale, Vasile A- i
altfel, nu poate trăi fără instituţiile culturale trebuie mai activă a mecanizării în zaţiile de partid trebuie să ...Intîi au fost costumele. Mult, mult succes în conti­ preutesei, s-au deplasat la *
muncă ; să aibă permanent în vede­ subteran, asigurarea de ran­ ştie că munca de educaţie Minunatele costume pădure- vom despărţi curînd. Dar aş nuare şi un cald „mulţumim" faţa locului şi au remediat \
vrea să-i vedeţi şi să faceţi
— munca politică de la re ca activităţile de la casa damente înalte în toate sec­ nu se face „printre altele", neşti lucrate de fetele har­ din partea noastră, a specta­ imediat deranjamentul, dînd l
om la om trebuie să milite­ de cultură, de la club, de la toarele, la toate formaţiile că oamenii, în producţia ma­ nice ale Liceului pedagogic abstracţie de faptul că sîntem torilor, pentru frumosul pe cale liberă, şi în deplină si- /
ze, să pună un accent deo­ căminul cultural să răspun­ de lucru ; terială sau spirituală, nu în­ din Deva, care au reuşit să între 4 pereţi ai unei clase guranţă, trenurilor. In altă ţ
sebit pe disciplină, ordine, dă cerinţelor oamenilor, să — în agricultura judeţului, deplinesc „litera" unor lo­ împletească în ele toate flo­ şi atunci veţi vedea că nu care ni-1 oferiţi. zi, tot la Băcia, impiegatul 1
răspundere, exactitate, exi­ vină în întâmpinarea acestor eforturile organizaţiilor de zinci, ci nişte sarcini foarte rile cîmpului. Apoi — nişte mai sînt necesare comenta­ Forst Rot a descoperit o şină J
genţă, Şi ea trebuie dusă în cerinţe, nu însă prin întîm- partid, conducerilor I.A.S. concrete puse de către parti­ băieţi şi fete cu un înnăscut ELISABETA POPA ruptă. Şi de data aceasta 1
primul rînd de către cadrele plare, ci pe baza unei cu­ C.A.P. şi S.M.A., specialiş­ dul nostru. simţ al ritmului ; şi un in­ riile. vînzătoare, I.C.L.S.A.P. Deva evenimentul ce putea avea 1
de conducere ! noaşteri a ceea ce vor oa­ tilor, ale tuturor lucrătorilor Perfecţionarea continuă a structor care le-a îndrumat loc a fost evitat datorită vi- ?
In acest cadru, al definirii menii, a ceea ce e necesar de pe ogoare, să fie îndrep­ muncii organelor şi organi­ gilenţei impiegatului de ser- )
ariei de acţiune a muncii pentru întregirea orizontului tate spre creşterea suprafe­ zaţiilor de partid, a organi­ paşii : Vasile Chevereşan. viciu şi intervenţiei prompte l
politico-formative, s-au spus lor spiritual. ţelor cultivate cu cartofi şi zaţiilor de masă şi obşteşti, Săptămînal, de două ori cî- a picherului Igna Nandra şi i
în adunare şi alte lucruri, Făcîndu-i mai conştienţi, legume, dezvoltarea livezilor a organelor colective de con­ te două ore de repetiţii, re­ şefului de echipă Marin Va- 1
care merită o deosebită a- adică explicîndu-le în deta­ cu pomi fructiferi şi îndeo­ ducere din unităţile econo­ pede încununate de succes. silescu. j
tenţie din partea organelor liu politica partidului — a- sebi sporirea producţiei a- mice, rezolvarea în spirit re­ Primele — aplauzele colegi­ (
şi organizaţiilor de partid. cest lucru trebuie să-l con­ cestora, astfel ca necesarul voluţionar, în strînsă legătu­ lor şi profesorilor lor. Alte
De pildă, s-a înţeles şi sub­ tinue învăţămîntul de partid, de consum al populaţiei cu ră, nemijlocită, vie, cu oa­ ore de repetiţii şi echipa de NAŞTERI • „Inventarul" ^
liniat că activităţile cultural- propaganda în general, in­ aceste produse să fie asigu­ menii muncii a tuturor pro­ dansuri a Liceului pedagogic A noilor născuţi pe 1973, „la ¿1
educative trebuie să fie mai formarea politică — oamenii rat pe plan local ; o atenţie blemelor actuale şi de per­ cucereşte inimile spectatori­ zi", pentru oraşul Orăştie, ;
mult pătrunse de spiritul muncii hunedoreni îşi vor specială trebuie să acordăm spectivă care cer gîndire co­ lor. Şi nu numai atît. Un loc îmbunătăţirea reproducţiei arată cifra 537. In ultima 1
revoluţionar, militant — în pune legitima întrebare: Cu sectorului zootehnic: reali­ lectivă şi acţiuni de masă, e- I pe plan local, apoi jude­ săptămînă au fost înregis- l
programele pe care le pre­ cît producem, ce eficienţă zarea efectivelor, a produc­ f iciente, constituie, aşadar, ţean, un frumos premiu I traţi la consiliul popular : /
zintă —, că spiritul revoluţio­ are producţia noastră ? Chiar ţiei animaliere, îmbunătăţi­ jaloane în munca noastră. pe zonă, la Timişoara. Şi a- Reich Karin, Kalusi Elvira, 1
nar nu se rezumă numai la şi în Valea Jiului, unde cu rea bazei furajere şi a ferti­ Aşa cum arăta tovarăşul cestea sînt numai cîteva din Ramona Socol, Ana Emilia ^
un limbaj revoluţionar sau toată organizarea actuală, în lităţii acesteia, asigurarea cu Nicolae Ceauşescu la recen­ numeroasele succese. în fermele zootehnice Gorcea, Klein Katarîna, 1
o manifestare verbală mili­ unele exploatări miniere îngrijitori permanenţi stabili, ta consfătuire de la C.C. al I-am urmărit şi la festiva­ loan-Nicolae Bucur, Mircea 1
tantă, că agitaţia vizuală nu producţia nu a ajuns încă la dintre localnici, construirea P.C.R. : „Trebuie să acordăm lul „Sarmis’73". Explozie de Călin Maniu, Nicolae Drula. \
se întocmeşte şi nu serveşte nivelul planului, o asemenea şi amenajarea de adăposturi o atenţie permanentă perfec­ culori, ritm şi lumină. Şi de Creşterea efectivelor de a- producţie satisfăcătoare de După cum se vede, 3 fete şi I
dacă am făcut-o o dată pen­ întrebare nu este inopor­ corespunzătoare ; ţionării metodelor şi stilului talente. Adina Şerban, Roza- nimale pe seama prâsilei pro­ lapte şi vor fi înlăturate dis- 5 băieţi. Tot acolo unde >
tru întregul an, că ea con­ tună. — o activitate mai inten­ de muncă, adaptîndu-le noi­ lia Iovănescu, Marcela Stăni- tociile (mortalităţile la făta­ sînt, acolo se mai nasc în
stituie un sprijin permanent Desigur, judeţul nostru are să, în cunoştinţă de cauză, lor sarcini şi condiţii în ca­ lă, din anul IV B, învăţători, prii — sarcină de mare răs­ re), care reprezintă 26-42 la continuare „Lele de la O-
şi imediat al muncii politice probleme economice com­ în mijlocul oamenilor, acolo re ne desfăşurăm activitatea. pundere pentru lucrătorii din sută cînd fătările au loc du­ răştie/ Cu catrinţă şi cu
şi organizatorice a organiza­ plexe. De rezolvă oamenii, unde se rezolvă concret pro­ Pornind de la aceasta, vom care interpretează cu multă agricultura judeţului nostru pă 35 de luni. Practica de a ie...".
în
prevederilor
înfăptuirea
ţiilor de partid. De aseme­ prin munca lor de zi cu zi. blemele, a organizaţiilor sin­ asigura creşterea continuă a măiestrie frumosul brîu pă- programului judeţean de dez­ scoate din efectiv viţele îna­
durenesc.
0
ne , viaţa o arată ca o ne­ Spiritul cuvîntării secretaru­ dicale, U.T.C. şi ale femeilor, rolului conducător al parti­ inte de prima fătare, se im­
uitate deosebită pentru or­ lui general al .partidului la a celorlalte organizaţii de dului în toate sectoarele de Acestora li se adaugă El- voltare a zootehniei — se re­ pune să fie combătută cu CASATORII • Pînă ieri,
dinele şi organizaţiile de recenta consfătuire de la C.C. masă şi obşteşti; un plus de activitate, îndeplinirea în vira Zlătior, Ioan Munteanu, alizează numai prin organi­ toată tăria, în acest sens a- Ia Consiliul popular al ora­
partid ca să aibă în centrul al P.C.R. ne indică, ne aver­ dinamism din partea sindi­ cele mai bune condiţiuni, de Vasile Petru, Eugen -Olăres- zarea temeinică a reproduc­ plicarea prevederilor Legii şului UricaDi au fost ofi- ,
preocupărilor lor lărgirea o- tizează că nu putem să lu­ catelor (inclusiv a consiliu­ către fiecare organizaţie şi cu, cu Ţarina de la Găina. ţiei în fiecare C.A.P. şi I.A.S. nr. 22 din 1971 fiind o obli­ date 66 de căsătorii. Prin- j
rizontului de cunoaştere >al lui judeţean), în educarea şi de către partidul nostru în Pentru viitor — haidăul şi Acesta este un adevăr de' tre ultimii către au spus DA ^
oamenilor muncii — parte crăm, mereu şi mereu, aşa mobilizarea tuturor salaria­ general, a rolului de forţă învârtită, cu care vor parti­ necontestat. Obţinerea unui gaţie de maximă însemnăta­ ofiţerului stării civile sînt lă- 1
te pentru conducerile unită­
componentă şi deosebit de cum ne-a obişnuit rutina. A- ţilor la rezolvarea probleme­ politică conducătoare a în­ cipa la faza finală, pe ţară, indice ridicat de natalitate ţilor agricole şi cadrele teh­ cătuşul de mirnă Mircea Brad 1
importantă a programului e- vem probleme mari în ju- lor cu care se confruntă co­ tregului popor''. care va avea loc la Braşov, la bovine şi ovine constitu­ nice. şi Ghizela Orban, electricia- |
ie o verigă esenţială în lan­
ţul factorilor care condiţio­ In privinţa natalităţii la nul de mină Ioan Apostol şi 1
Maria Troznai. Astăzi după- I
nează sporirea numerică a bovine se remarcă preocupă­ amiază, într-un cadru mai ^
efectivelor de animale şi a rile existente la C.A.P. Bă- festiv decît de obicei, îmbră- 1
cia, Simeria, Dobra, Căstău,
Energia şi combustibilii sînt eSemente de bază ale producţiei animaliere. Deşi Ostrov, Deva, Ribiţa, Romos câţi în mire şi mireasă, se J
situaţiile statistice arată că
vor căsători aici tinerii Ioan \
şi altele, unde procentul de­
indicele de natalitate a cres­
cut an de an, rezultatele ce păşeşte 80 la sută. Nici în a- Asabinei şi Magdalena l
Sviştea. Petrecere ■ frumoasă
s-au înregistrat nu pot fi ceste unităţi nu au fost însă şi multă fericire in viitor I... ţ
progresului societăţii, componente ale avuţiei naţionalei considerate, totuşi, ca satis­ epuizate toate posibilităţile
de a spori natalitatea, obiec­
făcătoare, existînd o serie
de restanţe faţă de prevede­
COMERŢ ® La guiră de ţ
urmărit şi înfăptuit fiind a-
rile planului pe acest an. Fi­ tivul principal care trebuie mină Barza există un chioşc i
reşte, în condiţiile cînd nu cela ca anual, de la fiecare cu produse de tutun. De •
mizarea rezistenţei şi gra-
cu agregate de 1 000 mc. Nu­
vacă să se obţină cîte un
se obţin cel puţin 85-90 viţei
Reducerea consumului de cocs nulaţiei cocsului, construc­ mai prin această ultimă o- Marginalii ia. la 100 vaci şi peste 95 miei rializarea acestui de impera­ aici se aprovizionează - mai ţ
viţel.
Departe
mate­
bine-zis, ar trebui să se a- l
ţia de caupere moderne, ca­
peraţie se pot economisi a-
la 100 oi-mame, este greu
provizioneze - un mare nu- /
pabile să realizeze tempera­
turi foarte înalte la aerul nual la Hunedoara circa de vorbit despre rentabilita­ tiv se află cooperativele a- măr de salariaţi. Numai că *
28 000 tone cocs. In fine, so­
gricole din Rişca, Şoimuş,
te şi despre o activitate mul­
(Urmare din pag. 1) furnalişti au economisit insuflat etc. cotim că este momentul să ţumitoare în sectorul zooteh­ Teliuc, Clopotiva, Gînţaga, n-o pot face. Din simplul i
24 500 tone cocs, contribuind Considerăm însă că în ne orientăm cercetarea şi valoarea nic. Or, situaţia în unele coo­ Mărtineşti, Aurel Vlaicu etc., motiv că vînzătoarea Rozalia >
dezvoltat producţia de aglo­ în mod hotărîtor la creşte­ perspectivă strategia cocsu­ experienţele spre trecerea, în perative agricole este depar­ unde natalitatea la bovine Bujor nu respectă orarul u- \
merat autofondant cu indi­ rea eficienţei producţiei de lui, respectiv a producţiei de viitor, la metoda reducerii kiiowatului te de îndeplinirea unor ase­ nu depăşeşte 55 la sută, da­ nităţii. Sancţionată a mai (
ce ridicat şi constant de ba- fontă. metal, nu trebuie să se li­ directe a minereurilor. O a- menea imperative. torită faptului că organiza­ fost pe tema aceasta. Dar .’
zicitate. . Prin punerea în Judecind cele de mai sus miteze la mijloacele cunos­ semenea instalaţie, care Cu cîteva zile în urmă, co­ Analiza cauzelor care au rea reproducţiei, îngrijirea nu s-a îndreptat. Poate nu i \
funcţiune a staţiei de con- prin prisma sarcinilor tra­ cute şi aplicate pînă în pre­ funcţionează după procedeul respondenţii noştri voluntari, determinat un indice scăzut şi furajarea animalelor ges­ s-a aplicat cea mai potrivi- l
casare-sortare, minereurile ’ sate prin recenta hotărîre a zent ci va trebui să aibă la „Midrex", consumă pe tona Vasile Grigoraş şi Ioan Vlad, de natalitate evidenţiază per­ tante şi a viţelelor lasă mult tă sancţiune. • Zilnic cum- ?
ii.se-introduc în furnale mai. conducerii superioare de bază soluţionarea unor pro­ de metal numai 100 Nmc gaz ambii din Hunedoara, s-au sistenţa unor neajunsuri • ce de dorit. părăm produse ambalate. In j
bine omogenizate şi la clase partid cu privire la econo­ bleme de fond, cu efecte de­ metan, pe cîtă vreme în fur­ perindat pe cîteva străzi şi trebuie să fie grabnic înlă­ O parte din vina pentru sticle, borcane, cutii etc. L
prin cîteva unităţi din mu­
granulometrice corespunză­ misirea combustibilului şi e- terminante asupra consumu­ nal se consumă la ora ac­ nicipiu pentru a depista „iz­ turate. In primul rînd, o sub­ nerealizarea indicelui de na­ Plătim, firesc, şi ambalajele, ?
toare. In ansamblul măsuri­ nergiei, comparând niveluri­ lui, a economisirii cocsului tuală 625 kg de cocs pe tona voare“ pe unde se mai risi­ liniere aparte se cuvine în talitate planificat o poartă Dar la o repetare q cumpă- 1
pesc kilowaţii. Şi iată ce au
lor întreprinse, un loc im­ le atinse cu rezultatele cele în general. In opinia noas­ de fontă. Este un procedeu constatat : legătură cu faptul că natali­ şi lucrătorii din reţeaua de rării aceluiaşi produs, co- l
portant îl deţine creşterea mai bune şi cu tendinţele pe tră, o primă soluţie o con­ cu o eficienţă foarte ridica­ D Colectivul de muncitori tatea putea fi la această da­ reproducţie, semnalîndu-se merţul nu mai primeşte a- »'
temperaturii aerului insuflat, plan mondial, trebuie să stituie asigurarea unor mi­ tă şi care va trebui cercetat, • de la secţia de panificaţie tă mai ridicată cu cel puţin cazuri cînd operatorii însă- numite ambalaje — sticle de )
lucrul cu presiune ridicată spunem că este vremea să nereuri cu conţinut de fier experimentat şi asimilat în Hunedoara, dintre care îi a- 8 procente la bovine şi 20 de mînţători nu şi-au făcut pe format aparte, din Import \
comuniştii
Ioan
pe
etc. De ce î
1
mintim
la gîtul furnalelor, optimiza­ imprimăm bătăliei pentru de la 60 la sută în sus. Ştiut viitorii ani. Oprea, Vasile Mureş, Samoi- procente la ovine dacă se e- deplin datoria, nerespectîn-
rea trecerii gazelor prin co­ cocs o anvergură fără prece­ fiind că fiecare procent de Desigur, materializarea mă­ lă Bărbier, Gheorghe Răpcău, vitau cazurile de pierdere a du-şi programul de lucru
loana de încărcătură din fur­ dent, care să se soldeze cu fier în plus în încărcătură surilor preconizate, precum Maria Ungureanu, Susana produşilor înainte sau ime­ stabilit. Evident, ei au fost .. ţ
Crăciunescu şi alţii, a hotă-
nal, optimizarea regimului realizări certe atît în perioa­ echivalează cu o redpcere de şi a celor ce vor rezulta în rît să economisească lunar diat după fătare, cît şi mor- sancţionaţi, dar numai prin LOCUINŢA • in această t
1
zgurilor, reducerea opririlor da anilor următori, cît şi în 14 kg cocs şi 19 Nmc gaz urma reconsiderării progra­ 4-500 1 benzină şi 400 mc talităţile la unele animale aceasta nu pot fi înlăturate perioadă, cînd frigul se in-
accidentale şi a mersului re­ perspectivă. Noi ne-am pro­ metan pe tona de fontă, este mului nostru de acţiune în gaz metan. Totodată, au e- gestante. în ceea ce priveş­ neajunsurile în organizarea stalează tot mai serîos în
liminat 30 de becuri de dife­
dus, precum şi alte îmbună­ pus ca începînd de la nive­ lesne de apreciat că. în vii­ conformitate cu prevederile rite puteri, ce ardeau inutil te specia de bovine, pierde­ reproducţiei. In primul rînd, drepturile lui, este bine ca
tăţiri tehnologice. lul anului 1976 să coborîm tor, cînd producţia de fontă Hotărîrii Comitetului Execu­ — ceea ce va aduce Impor­ rile se datoresc, pe de o şefii fermelor zootehnice, in­ din nici o locuinţă s<ă nu
Toate acestea au condus consumul de cocs sub 600 se va ridica la milioane de tiv al C.C. al P.C.R., cere e- tante economii de energie e- parte, neacordării atenţiei ginerii şefi şi medicii veteri­ lipsească „armele" de luptă
lectrică.
la o scădere continuă a con­ kg pe tona de fontă. In acest tone, economia de cocs re­ forturi materiale, de. gîndi­ ■i In ziua de 16 noiembrie cuvenite îngrijirii şi furajă­ nari sînt cei care poartă răs­ împotriva pericolului de îm­
sumului de cocs'. Astfel, com­ scop, vom da curs experien­ zultată din aprovizionarea re şi acţiune deosebite, care a.c., la ora 11,30, la magazi­ rii corespunzătoare a anima­ punderea pentru buna desfă­ bolnăvire. Cu sprijinul unui
parativ cu anul 1970, consu­ ţelor făcute privind insufla- cu minereuri bogate şi foar­ impun conlucrarea tuturor nul de desfacere a stofelor lelor aflate în ultima perioa­ şurare a procesului de lucru farmacist, vă prezenităm cî­
fine (aparţinător de I.I.S. Si­
mul s-a redus pe ansamblul rea în furnale a gazului me­ te bogate va fi extrem de factorilor — combinatul nos­ biu, din cadrul Centralei in­ dă de gestaţie, iar pe de al­ în ferme, ei fiind cei care teva dintre mediccimentele
furnalelor hunedorene cu 54 tan preîncălzit, a păcurii şi importantă. tru, centrala şi ministerul dustriei linii) ardeau jîouă tă parte condiţiilor nesatis­ trebuie să intervină energic pe care e bine să le avem
kg de cocs pe tona de fontă, a oxigenului, vom continua Bazaţi pe aceleaşi consi­ de resort, institutele de cer­ becuri: de 150 W şi respectiv făcătoare asigurate în unele pentru a asigura creşterea e- în permanenţă în '„farmacia
60 IV. Pe uşă stătea scris :
urmînd ca pînă la finele cin­ să aplicăm cu mai multă derente, opinăm şi pentru cetare ştiinţifică. In ce ne „Sînt plecat la Sibiu după ' unităţi pentru creşterea viţe- fectivelor de animale. casei". Mai întîi antigri­
cinalului reducerea să se ri­ fermitate măsurile amintite, studierea unor alte posibili­ priveşte pe noi, furnaliştii marfă“, ceea ce înseamnă că lelor. In legătură cu prima pal : aspirine, piramidón,
dice la peste 100 kg. Doresc devenite de-acum clasice. tăţi, cum sînt cercetarea şi hunedoreni, sînterri gata să şi în zilele de 17, 18, şi ÎS categorie de animale aminti­ In vederea recuperării res­ fascconal, apoi picături pen­
să evidenţiez că bătălia pen­ Aşa cum ne-am pronunţat aplicarea modalităţilor de mobilizăm pe frontul bătă­ noiembrie, becurile au ars tă este de semnalat că, prin- tanţelor la efective şi la in­ tru nas, vitamina C - care
tot timpul. De notat că nu
tru cocs este opera colectivă recent la simpozionul orga­ înlocuire a cocsului cu gaz liei pentru cocs întreaga este vorba de becuri de si­ tr-o furajare îmbunătăţită, dicele de natalitate este de măreşte rezistenţa organis­
a tuturor furnaliştilor noştri nizat la Hunedoara cu spe­ metan şi păcură şi a gazului noastră competenţă şi expe­ guranţă. se poate asigura realizarea a maximă însemnătate să fie mului la îmbolnăvire, polivi-
care acţionează cu compe­ cialişti în fabricarea şi utili­ metan cu păcură, dezvoltarea rienţă, dăruirea şi pasiunea ■ La serviciul depozite minimum 7-8 1 lapte după fă­ făcută ancheta ginecologică tamine - cavit, viplex. ® in
Peştiş, al C. S. Hunedoara,
tenţă şi răspundere pentru zarea cocsului, trebuie să producţiei de cocs brichete pentru a determina la Hune­ pe rampele magaziilor, ade­ tare, ceea ce ar permite ca în fiecare unitate, să se tra­ caz de mici accidentări în
economisirea acestui valoros acţionăm în cel mai scurt şi utilizarea acestuia în lo­ doara, în acest cincinal şi în seori, cîte 20 de becuri de viţelul viu obţinut să fie vi­ teze în continuare cazurile locuinţă — tăieturi, loviri etc.
combustibil. îmi bazez afir­ timp pentru îmbunătăţirea cul cocsului metalurgic cla­ perspectivă, diminuarea con­ 400 W ard toată ziua, cum guros şi şă aibă o greutate 'de sterilitate şi să fie pregă­ - este bine să avem la în- ţ
era în ziua de 18 noiem­
maţia pe faptul că de la în­ sic în furnalele de mare ca­ sumului de cocs la niveluri brie a.c. de peste 35 kg, nu 25-30, ca tite temeinic fătările la ovi­ demînă faşă pentru pansat, (
ceputul cincinalului şi pînă granulometrică şi omogeni­ pacitate, înlocuirea furnale­ comparabile cu ţările avan­ în prezent. Referitor la ca­ ne, să se acorde întreaga a- apă oxigenată, rivctnol solu- _
acum. colectivele noastre de zarea materiei prime, opti- lor de volum mic şi mediu sate. ■ • n in mnm i w a « ravwv • i, tegoria viţelelor — care con­ tenţie îngrijirii reproducăto­ ţie etc., pentru a partea face L
rilor şi trecerii viţelelor la e-
o primă intervenţie cît mai... !
stituie baza creşterii efecti­ fectivul matcă — premise eficace. T
vului matcă — este de re­ hotărîtoare pentru ridicarea s
marcat că acestea trebuie indicelui de natalitate la
r V.;: ; astfel îngrijite şi furajate în- toate speciile de animale şi CONTRAVENŢII 9 Aurel S
reporteri RADAR • depistează • intervine • relatează cît la vîrsta de 6 luni să ai- realizarea exemplară a efec­ Mocanu din Deva, fără nici ^
. bă o greutate de peste 150 tivelor planificate. p ocupaţie, călătorind în sta- i
kg, iar la 18 luni, cînd se re de ebrietate, a avut o ¡
dau la montă, să ajungă la Ing. IOAN NICULA comportare necuviincioasă )
SURSELE NEMULŢUMIRII CĂLĂTORILOR 320 kg. Astfel este posibil ca directorul Centrului judeţean faţă de personalul trenului 1 )
viţelele să fete pînă la 30 de
călători,
Conform
alţi
şi
de reproducţie şi selecţie
luni, numai aşa existînd cer­
titudinea că se va obţine o a animalelor H.C.M. 329/1966 şi 207/1969, \
a fost amendat cu 200 lei l
SE CUNOSC. CINE $1 CUM LE VOR „SECA“? sonalului de serviciu şi că- ]
• Pentru insulte aduse per- /
lătorie la el. I cu legitima- i
(Urmare din pag. 1) Poieni — Haţeg ; Nucşoara — încălzire, în perfectă stare de află la limită. Deservim 37 ţie de cl. a ll-a, a fost a-
Densuş — Haţeg — Simeria) funcţionare, dar şoferii nu le de trasee şi avem 38 de mendat şi Mircea Ţogoie din \
Petroşani - cu 200 şi, res- i
autobuze reci sau, în cel mai pornesc. E mai comod să autobuze. Cînd „cade" unul pectiv, 125 lei o Alţi cîţiva 1
HOBAN ARE „OBICEIURILE“ LUI ŞI bun caz, încălzite prin „cla­ conduci în frig 7! Bineînţeles nu avem cu ce-1 înlocui. Dar călători frauduloşi amendaţi 1
sica“ metodă a deschiderii că nu, dar e mai comod să şi cu actualul parc ne-am
CINEVA ÎL APROBĂ capotei motorului (Ion Bocan, nu-ţi faci întocmai datoria descurca mai bine dacă ar fi în ultimele zile : Gavril Ena- L
31-HD-1357). Şi toate acestea faţă de călătorii pe care îi mai multă disciplină. che din Uricani, Jurcă Mă- 1
cărescu din Brad, Gheorghe 1
Zeicani — Haţeg — Călan urcat la Peşteana ; Valentin în condiţiile în care autobu­ deserveşti în calitatea de şo­ Radu din Petrila, loan Neag ^
este traseul care de obicei Prejban şi Ion Ardeleanu zele respective (31-HD-1345, fer pe un mijloc de trans­ din satul După Piatră, Aure- 1
se încredinţează (de ce ?) şo­ muncitori la C.S.H., urcaţi 31-HD-1351, 31-HD-346) sînt port pus la dispoziţia popu­ CÎTEVA PUNCTE DE lia Matei din Petrila, Vasia '
ferului Dumitru Hoban. N-ar la Toteşti, şi alţii, nu mai dotate cu instalaţii Siroco de laţiei. Boantă din Orăştie. ^
fi nimic, rău dacă acesta nu prind la Haţeg legătura de VEDERE ALE
şi-ar fi făcut şi el un obicei 5,20 cu Hunedoara. Ei vor DISCIPLINA PERSONALULUI DE BORD — V
al său de-a întîrzia plecarea întîrzia cîte un ceas de la BRIGĂZII ULTIMA ORA ® Pompie- \
de la cap de linie. serviciu, deşi s-au sculat mai O PROBLEMĂ rii avertizează : In zilele din l
In dimineaţa raidului nos­ înainte de ora 4. Dumitru urmă au izbucnit cîteva in-
tru, în loc de 4,15 cum e în Hoban motiva că în ziua res­ Da, o problemă recunoscu­ bilete. Un mijloc necinstit de Faptul că factorii de răs­ cendii în locuinţe. Aceasta )
grafic, autobuzul 31-HD-388 pectivă de vină ar fi fost apa tă ca atare şi de conducerea cîştig, încurajat însă de că­ pundere de la secţia Haţeg datorită depozitării de ben- l
pleacă din Zeicani mult mai care a îngheţat în rezervor Secţiei de transporturi auto lători dintr-o prost-înţeleasă sînt conştienţi că indiscipli­ zină, petrol etc., în cantităţi 1
tîrziu. Pînă la Haţeg mai şi la pornire i-a dat mult de Haţeg. O problemă greu şi bunăvoinţă. De ce, tovarăşe na unor salariaţi dăunează mari şl în condiţii necores- )
recuperează; totuşi întârzie­ lucru, alţii găsesc explicaţia încet rezolvabilă din motive călător, nu soliciţi biletul de calităţii muncii lor e o pre­ punzătoare - în magazii, că- \
rea rămîne 47 minute. Re­ în „coincidenţa" că şi domi­ complexe. In orice caz, în călătorie ? N-am avut ocazia misă că problema poate fi mări, holuri, balcoane, bucă- 1
zultatul ? Dionisie Ştefănescu, ciliul şoferului şi capul de li­ ziua raidului nostru, o formă să punem întrebarea pentru rezolvată ; se ştie unde tre­ tării, şuri etc. Se vor între- 1
de la I.C.L.S.A.P. Hunedoara, nie sînt tot la Zeicani. de educare — sancţiunea — că — culmea coincidenţei — buie acţionat. Am avea însă prinde controale inopinate şi, ţ
s-a întreprins pe loc şi chiar — exact cînd urcau contro­ de spus cîteva lucruri care acolo unde se depistează ,
dacă nu a rezolvat problema, lorii I.T.A. în autobuze, ta­ să reţină atenţia comitetului produsa petroliere în canti- J
TRASEE SUPRAAGLOMERATE ;
cel puţin a constituit încă xatorii îşi făceau de zor da­ orăşenesc de partid. Organi­ taţi mai mari de 25 litri, i
„SE VOR LUA MĂSURI“ un pas spre finalizarea aş­ toria, împărţind bilete în zaţia de partid de la secţia păstrate necorespunzător, ca- 1
teptată. stînga şi în dreapta, multe în I.T.A. n-a acţionat destulă re constituie un permanent '
Pe traseul Haţeg—Poieni te ori nici nu-i ia. Motivele Cîţiva taxatori şi şoferi au alb, necompletate. Toţi cei în vreme cu suficientă convin­ pericol de foc, se vor apli- ^
;e întîmplă destul de des ca acestor supraaglomerări nu plătit amenzi pentru că au cauză au plătit — după cîte­ gere pentru eradicarea lipsu­ ca amenzi, în conformitate (
după-amiaza să nu plece sînt necunoscute la conduce­ va ore de la incident — a- rilor. Un simptom : fostul se­ cu H.C.M. 2 285/1969. *
autobuzul respectiv. Alteori rea secţiei, nu provin din încasat bani fără a elibera menzi consistente. cretar a fost înlocuit pentru Dar^ de ce amenzi ? Nu ^
cursa este supraaglomerată. necunoaşterea necesităţilor acte de indisciplină. Circa este în interesul fiecăruia i
Autobuzul Haţeg — Nucşoa­ reale, deci nu din cauza sub- E ADEVĂRAT, AVEM LIPSURI, DAR... 30 la sută din salariaţii sec­ dintre noi să ne ferim de j
distrugere bunurile agoni- I
ra este permanent supraaglo­ dimensionării, ci din sărăcia ţiei sînt membri de partid şi | uuiiuycic uufiun
merat, greu poate lua de pe parcului de autobuze. Cel In final i-am invitat la a- disciplină a coloanei călă­ cu o astfel de forţă politică \ site prin muncă ?
traseu toţi călătorii. De mul­ puţin aşa ni s-a spus. nalizarea faptelor şi cauzelor tori nu e cea mai bună. A- se pot rezolva probleme mai |
care le generează pe tovară­ vem multe necazuri în spe­ grele decît disciplinarea u- REPORTER
CĂLDURĂ ESTE, DAR DlRDlI DE FRIG şii Gheorghe Valea, şeful cial cu şoferii care stau a- nor salariaţi. Pentru formarea unui efectiv matcă cu valoare biologică ri­ I
secţiei Haţeg a I.T.A., şi casă la cap de linie. Avem Conducerii întreprinderii dicată, la C.A.P. Simeria se acordă o atenţie deosebită creşterii
viţelelor de reproducţie. Animalele sînt iotizate pe categorii do
Se pare că t'hruca modei cu instalaţii speciale de în­ Schwerin Reinholdt, şeful co­ necazuri mari şi cu unii ta­ de transporturi auto îi sem­ vîrstă, fiind hrănite cu „Inlavit" şi cu nutreţuri combinate. De
nă învinge greu conservato­ călzit în interior. Drept care loanei de călători. xatori puşi pe procopseală. nalăm că la Haţeg coloana creşterea viţelelor se ocupă cu deosebită grijă şi răspundere
comuniştii Rafila şi Constantin Lăcan.
rismul unor şoferi, învăţaţi întîlneşti re traseele din ţa­ — Este adevărat, spunea Este însă tot atît de adevărat călători are nevoie de spri­ Foto : VIRGIL ONOIU
cu maşini vechi, redotate ra Haţegului (Haţeg — Stei 5 tovarăşul Valea, starea de cf dotarea cu autobuze se jinul său.