Page 86 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 871 ® DUMINICĂ 25 NOIEMBRIE 1973
2
tæ-âtSsansTSKiiM*»
■mavM.MWBMliW.wu p^lffJMWHIBgT. r.v.>¿Mti&mz3í¿ni*xU3S
■a^aa——»bw■
Hunedoara—izvor nesecat de inspiraţie literară

Cenaclul „Flacăra“ este un cîţiva dintre membrii cenaclu­ muncii noastre *-a concreţi-, de literatură dacă nu o ade­
vărată sinteză a istoriei noas­
zat în cîteva succese, care
lui.
nume binecunoscut hunedo-
; :# renilor. Acordat plenar la doi ani, vorbind in numele ne bucură şi ne dau satisfac- tre contemporane ?
Redacţia:
In urmă cu
Victor Niţă: Dacă nu ne
ţii.
viaţa tumultuoasă a cetăţii
este frică de adevăr, trebuie
Redacţia: Vreţi să enume­
cenaclului „Flacăra“, poetul
metalului, în cei douăzeci şi
VWiiA^- patru de ani de creaţie, ce­ Neculai Chirică îşi exprima raţi cîteva dintre acestea ? să recunoaştem că pînă acum
nu s-a scris încă un roman
Neculai Chirică : Da... Un
întreaga adeziune faţă de
naclul hunedorean s-a făcut
remarcat prin soliditate, per­ imperativele Plenarei C.C. al membru cunoscut al cenaclu­ al Hunedoarei ; dar toţi ne
manenţă şi seriozitate. P.C.R. Cenaclul se angaja să lui „Flacăra", poetul Iv Mar- străduim şl uneori găsim
Inscriindu-şi strădaniile pe surprindă în creaţiile litera­ tinovici, a obţinut în 1972 versul adecvat timpului pre­
zent.
premiul I acordat de către
HUNEDORENE coordonatele spiritualităţii ro­ re problemele sociale şi po^ Asociaţia Scriitorilor din cer, fără stridenţe, care să
Tiberiu Mariş : Un vers sin­
litice ale contemporaneităţii,
mâneşti contemporane, crea­
Braşov pentru volumul de
de a căuta temele, eroii, în
torii de literatură hunedoreni
au făcut şi fac statornic do­ cercul oamenilor angajaţi so­ versuri „Ochii şl florile“ ; ce­ reflecte adine viaţa şi mun­
vada înţelegerii în profunzi­ cial şi politic ai Hunedoarei. naclul a editat tot anul tre­ ca concetăţenilor noştri.
me a imperativelor Plenarei Redacţia: In ultima anali­
din 3-5 noiembrie 1971, cău- ză, „Flacărel" îi revine cin­
j Atelier tînd ca lucrările lor să o- stea şl îndatorirea de a emite
glindească tot mai pregnant, Masă rotundă marele roman sau marele
mai fidel şi mai cuprinzător, poem al Hunedoarei !...
! în forme şi cu mijloace va­ Neculai Chirică : Este. de
A milita riate, realitatea Hunedoarei, fapt, aspiraţia fiecărui mem­
a României socialiste. „A- V-aţi îndeplinit angajamen­ cut un volum de creaţii lite­ bru al cenaclului. In altă or­
rare intitulat: „însemne noi
tul acesta ?
vem nevoie — spunea tova­ dine de idei însă am avut
A lupta cu ardoare pen- torica plenară, tn care s-au\ răşul Nicolae Ceauşescu la Tiberiu Mariş : Cu toată pe vatră veche", care s-a şl nerealizări. Ca în orice
tru înfăptuirea unul princl- rostit aceste memorabile şi l memorabila Plenară din 3—5 convingerea putem afirma că bucurat de aprecierile criti­ muncă literară. Cea mai ne­
pîu sau a unui ideal înseam­ tonice cuvinte. Spun tonice, noiembrie 1971 — de o artă au fost obţinute succese lite­ cii ; tînărul poet loan Evu a plăcută a fost aceea că nu
nă a milita. In ciuda fap­ deoarece ele constituie nu i care să fie suflet din sufle­ rare de prestigiu, în special fost premiat doi ani la rînd ne-am manifestat ca cenaclu
tului că s-au găsit teoreti­ numai un îndemn, ci şl o ţ tul poporului, să redea şi din punct de vedere calitativ. (1972 şi 1973) la Concursul din punct de vedere al edu­
cieni care să nege raţiunea confirmare a idealurilor tu- i greul, şi bucuria, şi visele Plenara din noiembrie 1971 republican de poezie „Tinere caţiei poetice, literare a ce­
militantismului în artă, arta turor creatorilor care n-au J spre viitor ale oamenilor ne-a oferit clarviziune, şl în condeie" ; tot mai mulţi po­ tăţenilor. Cu alte cuvinte,
militantă a devenit un con­ încetat să creadă în rostu- \ muncii, o artă izvorîtă din lumina documentelor ei ne-am eţi, membri ai cenaclului nos­ cenaclul nu a ieşit în lumi­
cept familiar al acestui se­ rile militante şi educative ale 1 realităţile naţiunii socialiste, revizuit unele poziţii, unele tru, şi-au văzut lucrările ti­ nă decît rar, mai ales cu di­
col. In ceea ce priveşte lite­ artei. Mai mult încă: aşeza- .' profund umaniste". Cuvin­ maniere de lucru. părite în această perioadă a- ferite ocazii festive.
ratura română, vocaţia el rea relaţiilor din societatea \ tele acestea au fost un în­ Victor Niţă : Una din direc­ tît în presa judeţeană cît şi Victor Niţă: Cenaclul tre­
militantă e evidentă şi, aş noastră pe baza principiilor 1 demn devenit profesiune de ţiile principale spre care în revistele literare „Fami­ buie să fie prezent în viaţa
zice, definitorie. Căci ce alt­ eticii şi echităţii socialiste şl ' credinţă. Pe această cale ne-am îndreptat atenţia a lia", „Tribuna", „Astra“ ş.a., .Hunedoarei nu numai în
ceva decît militantism e as­ comuniste, ridicarea nivelu­ scriitorii hunedoreni au gă­ fost orientarea creaţiilor tine­ iar cîţiva au citit din crea­ „săptămîna poeziei hunedore-
piraţia vornicului Ureche de lui general al cunoaşterii şl sit în documentele plenarei rilor debutanţi, a tinerilor ţiile lor la radio. ne" sau Ia festivităţi deosebi­
a-şî lăsa scrierea „feciorilor deschiderea largă a căilor un sprijin, un nesecat izvor autori : trecerea de la o poe­ Victor Niţă: Sursa noastră te. Noi putem face faţă la
şi nepoţilor, să le fie de în­ pentru afirmarea acestor de învăţătură, care se con­ zie minoră, descriptivă, o de inspiraţie a fost, este şi mult mai multe manifestări
văţătură, despre cele rele să principii devine o cauză per­ firmă faptic în realizările ob­ poezie ce enunţa problemele rămîne Hunedoara, flăcările culturale, să ducem lirica la
se ferească şi să să socoteas­ manentă a întregului popor. ţinute în tot acest răstimp în personale ale autorului şi ei. Nu exagerez cu nimic da­ căminele culturale, în cluburi,
că, iară de pre cele bune Cum ar putea atunci litera-' cîmpul creaţiei. care nu trezeau, fireşte, ecou, că afirm că în clipa de faţă şcoli, întreprinderi.
să urmeze şi să înveţe şi tura să rămînă în afara a- \ Frămîntările din sînul unui spre lucrări angajate, mili­ un mare număr de membri Neculai Chirică : Ce-i drept,
să să îndirepteze"? Şi oare cestui ideal ? I asemenea „laborator de crea­ ai cenaclului nostru ar putea am aşteptat să fim chemaţi,
nu tot militantismul formează A milita înseamnă a te dă- / ţie“, căutările creatoare spre tante, în care oamenii să se susţine fiecare un recital de dar acum ne-am propus să
principiul activ al literaturii rui, a crede şl a crea în nu- 1 sensul uman şi realist al recunoască. Colectivul cena­ poezie patriotică, militantă. organizăm regulat şezători
noastre de la retorismul ar­ mele adevărului. A milita tn l producţiilor literare, succese­ clului s-a străduit — şi cred Mă refer la Neculai Chirică, literare nu numai în munici­
dent al marilor romantici, artă înseamnă a-ţi pune în- i le şi eşecurile fac parte in­ că a reuşit — să convin­ loan Evu, Valeriu Bârgău, piul Hunedoara, ci şi în al­
pînă la imaginea patetic so­ treaga capacitate creatoare 1 disolubilă din viaţa oricărui gă pe toţi membrii că nu Ion Radu Igna, I. Porumb, te localităţi din judeţ.
bră din „Doina" contempo­ în slujba poporului care te-a ^ cenaclu, deci şi din viaţa ce­ se poate crea rămînînd un­ G. Martin, I. Macovei, Eugen Redacţia : Notăm cu plăce­
rană a Anei Blandiana î zămislit. In cele din urmă, a i deva în afara vieţii ce pulsea­ Evu şl alţii. re acest angajament şi sîn-
„Faceţi din arta voastră - milita înseamnă a transforma J naclului „Flacăra". Toate a- ză în jur. I, Macovei: Şi de fapt, dis-
spunea tovarăşul Nicolae frumosul, dintr-o noţiune ab- ^ cestea constituie obiectul me­ Neculai Chirică : Orientarea cutînd despre sursele de in­ tem convinşi că oriunde veţi
Ceauşescu - un instrument stractă şi stearpă, intr-un a- l sei rotunde, organizate recent nouă, trainică a creaţiei ce spiraţie, ce poate să însemne duce creaţiile dv. vi se va
de perfecţionare a societă­ devăr activ în ale cărui vine de către redacţia ziarului nos­ şi-a pus amprenta asupra Hunedoara pentru un creator face o primire deosebită.
1
ţii, a omului, de afirmare a curge sîngele fierbinte al zi- ţ tru, la care au \ participat C. DROZD
dreptăţii şl echităţii sociale, lelor noastre generoase şi ^
i modului de muncă şi viaţă
•jcialistă şi comunistă I". Se demne. I
nplinesc doi ani de la is­ RADU CIOBANU i Poeme Poşta i :
Noiembrie zgilţîie codrii de piept, :
Orizontul de ploi şl de ceţuri se teme
Numai eu le iubesc şl le cînt, înţelept, Marla Pîndaru — Deva. Ver­ Versurile trimise sînt consta- !
Mişcarea artistică de masă şi îngheţul cu braţe fierbinţi îl aştept, suri surprinzător de proaspete, tative şi încearcă să imite un :
Frumuseţile reci semănate la vreme,
aflate însă la graniţa dintre te­
i
stil prea pretenţios.
ribilism şi naivitate. Merită să
Iar umbrele nopţilor lungi mai încercaţi, abordînd, fireş­ Arthur — Pseudonimul şi po- :
Le prelungesc pînă iarna tîrzlu in poeme. te, teme mult mai apropiate de eziile — neinspirate.
valorificarea folclorului muzical Lingă chipul solar aurindu-se-n unde realitate. loan Cimpoca — Geoagiu. Nu ■
Privind transparenţa poemului vezi
Nistor George — Hunedoara.
Ţara înveşmintetă frumos în zăpezi, Lucruri comune, ce nu depă­ ştim cum se face, dar potriviţi : :
cuvinte
cu
dibăcie
care
nu
Din creştetul munţilor pînă-n zarea rotundă, şesc tiparele obişnuite. Rare­ spun aproape nimic. Ia- i
ceste nestemate, pentru că videnţierea frumuseţii cînte- Unităţile culturale trebuie ori răzbate cîte un semn. („Si tfc de pildă. „Cerneală“ :
personalitatea unui interpret cului popular. Se abuzează să desfăşoare o muncă sus­ Auzi cum nuntesc fericite livezi, am rămas acolo / prezent la „Raze diforme, / pămînt cu pe- ;
apele schimbului.../' 1 .
Simţi zvicnetul sevelor vii
te ; / cîmp cu lanuri, / hore cu ;
este cu atît mai remarcabilă de suite „de melodii popu­ ţinută şi permanentă pentru Ostenindu-se-n cîmp şi-n podgorii fete / Stejar cu frunze / maluri ;
cu cît, trăind în peisajul ză­ lare“, în care se amestecă descoperirea de noi talente Spre miezul de rod să pătrundă Traian Inulescu — Orăştie. cu apă ; / umbra adîneă / întu- ■
mislirii acestor creaţii, le cîntece din diferite zone fol­ din rjndul interpreţilor vo­ TRAIAN FILIMON Dedicaţi o poezie... turnului de nericul sapă / Să nu înger- :
la
observaţie
Subcetate.
de
preia aşa cum sînt ele, fără clorice ale ţării în detrimen­ cali şi instrumentali şi să Din versuri se înţelege însă prea câţi a mima poezia. E păcat. :
adăugiri neavenite şi falsuri tul aducerii pe scenă a unor organizeze cu aceştia dezba­ puţin. Poezia trebuie să emo­ Elena Tomescu — Orăştie. !
nejustificate. Cîntecul popu­ creaţii populare distincte, teri pe teme privind trăsătu­ ţioneze. Versurile dv. nu reu­ „Pămînlul şi omul“ nu trans- :
şesc acest deziderat.
lar trebuie interpretat în sti­ specifice şi în stilul de in­ rile specifice ale folclorului mite prea multă emoţie. Aduce :
a lecţie de geologie. Trebuie să ;
Dan Sucllă — Hunedoara. In
lul propriu al zonei folclo­ terpretare propriu folclorului local, stilul de interpretare Expoziţie de intarsie toate cele cinci compoziţii, sin­ vă ordonaţi ideile să le daţi \
rice din care provine, ceea local. ş.a. gura dv. preocupare este doar mai multă adîncime. :
ce are darul de a-i amplifi­ La acestea se adaugă dez- Concursul de interpretare Ieri s-a deschis la Hune­ Originar din Crişcior, de rima. Aceasta duce uneori la stro­ Vasile Luduşan jr. — Văii- :
ca sfera de activitate. acordajul instrumentelor de ,,Voci tinere' , dotat cu tŢo- doara, îh holul casei de cui- • profesie tehnician miner, a- fe ca : „O ! harfă ca răsăritul şoara. „Mîndruţei mele“ este o :
1
liric, orizonturi / Sînt arbore,
Cit priveşte, valorificarea sufLat, care .de.~ multe - ori :feulr,ţCosteşti", se va desfă­ tură, expoziţia de intarsie în utorul acestei arte dificile fosilă de cărbune / Sînt tulni­ simplă versificaţie, unde ,.bi- :
ne" rimează cu „tine“, ..gîndit" :
cul cu numele-ţi în munţi /
scenică, în primul rînd, tre­ este întîmplător, lăsat la’ la­ şura anual, pe întreg cuprin­ lemn aparţinînd artistului rămîne pe planul creaţiei fi­ Sînt fruntea precoce, duloase- cu ..dormit“, „fiori“ cu „fe- :
buie să spunem că formaţii­ titudinea fiecărui instrumen­ sul judeţului, urmînd ca cei amator I.V. Almăşan. del meseriei sale — mine­ le-ţi lacune /“... ciori“ etc. Poezia este nepu- :
le de acompaniament nu este tist, asocierea unor grupuri mai valoroşi solişti să ne re­ ritul fiind una din temele blicabilă. i
Irlnel Popovici — Hunedoara.
nevoie să fie neapărat foarte de instrumente ca taragoate, prezinte în competiţia cu in­ Din anul 1969, anul de preferate („Trepte miniere", In cele şase strofe ale poeziei Manciu T. — Dobra. Din ,,A I
numeroase. Se ştie că inter­ trompete, saxofoane, viori, terpreţi de muzică populară debut, şi pînă în prezent, „Aniversare"). Un loc de „Ce este poetul cînd scrie ?" fost un joc" : ,,A fost un joc •
preţii populari îşi cîntau me­ tendinţa de a se cînta numai din celelalte judeţe partici­ arta lui I.V. Almăşan a evo­ seamă îl ocupă, după cum e aţi adunat prea multe cuvin­ şi pentru mine / Cînd am ten- :
tat de mi-ai zîmbit / Deşi n-a- :
lodiile acompaniaţi de un în „tutti", fără nuanţarea pante. La selecţionarea şi luat mereu, lucrările sale şi firesc, istoria oamenilor te mari, dar care sînt cam veam nimic cu tine / Un tcle :
goale pe dinăuntru.
număr redus de instrumente, cerută de melodie. promovarea acestora se va bucurîndu-se, cu prilejul şi locurilor din Munţii A- fon şi doar atît / !... Fără co-
I. E. — Deva. Ne întrebaţi
In valorificarea folclorului sau chiar singuri. O orches­ Alcătuirea repertoriului tre­ avea în vedere, în primul expoziţiilor personale deschi­ puseni. ,.dăcă există pe undeva puţin mentarii !...
muzical o importanţă mare tră masivă, de multe ori, nu buie să devină o preocupare rînd, conţinutul şi calitatea se în judeţul nostru, pre­ lată cîteva titluri dintre talent şl are rost să mai con­ Floarea Gherman, Teodor Ro­
o are grija fiecărui solist face un bun serviciu solistu­ de prim ordin a conduceri­ repertoriuluh stilul de inter­ cum şi la Bucureşti (1971), lucrările sale: „Olar din tinui“. Există şi are rost. In şu — Călan. Deocamdată versu- •
rile constituie o promisiune. Ar ■
pentru cunoaşterea şi aduce­ lui. De aceea, este potrivit să lor unităţilor cultijrale, care, pretare al fiecăruia. Rimnicu Vilcea (1972), de Obîrşa", „Moţul cu ciube- plus. e nevoie şl de multe lec­ fi bine să frecventaţi un ce- :
turi...
rea în scenă a cîntecelor ca­ atragem atenţia asupra ne­ cu sprijinul consiliilor artis­ Este necesar ca activiştii aprecierea specialiştilor şi a re", ciclul „Aiuram lancu“, naclu. •
racteristice zonei folcloric« cesităţii ca orchestrele, în tice. alcătuite din specialişti culturali şi interpreţii de publicului. „Peisaj din Apuseni" ş.a. Darie Constantin — Haţeg. Red
din care vine. cazul cînd acompaniază so­ şi activişti culturali, au da­ muzică populară să se preo­
Este o datorie a fiecărui liştii, să aibă în vedere pu­ toria să analizeze şi- să avi­ cupe îh continuare şi în mai
solist de a-şi alcătui propriul nerea în valoare a acestora, zeze repertoriul orchestrelor mare măsură de promovarea
repertoriu din zona în care a melodiei şi stilului inter­ şi soliştilor pentru întreaga pe scenă a celor mai auten­
trăieşte, sub supravegherea pretativ. stagiune de spectacole. In tice şi mai valoroase piese
acelaşi timp, centrul de în­
atentă a instructorilor şi în­ O altă problemă asupra drumare a creaţiei populare din folclorul hunodorean, pen­
drumătorilor culturali. Există căreia trebuie meditat în şi a mişcării artistice de ma­ tru afirmarea lor cît mai
încă multe sate, ai căror bă- viitor se referă la realizarea să va sprijini unităţile cul­ deplină în activitatea cultu­
trîni cunosc un număr im­ unui echilibru necesar şi fi­ turale să-şi întocmească pro­ rală de masă.
portant de cîntece, care nu resc între instrumentele care grame de cercetare a folclo­
au fost culese şi cîntate pe compun orchestrele, pentru rului din zonă şi să-şi alcă­ Prob CLEMENTE CONSTANDÎN
scenă, acestea riscînd a fi omogenizarea acestora. Une­ tuiască arhive documentare, director
date uitării cu timpul, stin- ori, dirijorii, pentru a fi o- Prof. VASILE BOTA
gîndu-se odată cu purtătorii riginali cu orice preţ, armo­ care să cuprindă benzi de dirijor
lor. Acolo, direct la sursă, în nizează melodiile într-o ma­ magnetofon, texte, fotografii
contact nemijlocit cu creaţia nieră personală, artificială, şi alte materiale necesare in­ Centrul de îndrumare a creaţiei
formării îndrumătorilor artis­
populare şi a mişcării artistice
populară trebuie căutate a- ceea ca nu contribuie la e­ tici şi interpreţilor. de masă a judeţului Hunedoara „Hora“ Foto: VTKG1.. ONU,..
prin problematizarea conflictului clasic. Billy
Massey şi Chuck Jarvis sint personaje impli­
cate nu numai în drama opoziţiei morale, ci
Fiim şi într-una afectivă, rezultată din poziţiile po­
ale tari, uitîndu-mă numai la ochii lui lăun­ trivnice ale sentimentului de prietenie şi acela
trici şi la surîsul lui puţin amar, inefabil, şi., Pentru melomani al datoriei. In această circumstanţă happy
Editoriale i-aş fi dat un nume de titlu — „Cugetătorul“. end-ul este exclus, pentru că toţi, dar absolut
@ „Electrecordul" anunţă apariţia, în cu-
Din mijlocul tuturor acestor tablete se ri­ rînf!. a două noi discuri din creaţia simfonică „Cu cărţile pe fală“ toţi plătesc, într-un fel sau altul, un preţ exor­
bitant pentru greşeală ori corectitudine. B’lly
Tudor Ârghezi: dică sentimentul cel mai curat de preamărire românească. Priitul reuneşte patru rapsodii plăteşte cu viaţa, Chijck cu pierderea celui
a imaginii vii a marelui pictor Luchian, a
inspiraţiei lui de o frăgezime suavă şi nouă. semnate de compozitori contemporani : Paul Există o sumă impresionantă dc motive, din mai bun prieten. Dincolo de durerile perse u’e
Constantinescu, Mircea Popa, Mircea Chiriac
Arghezi definea, prin cuvinte deosebit de cal­ şi Mircea Bnsarab, interpretate de orchestrele pricina cărora foarte recentul film al lui Geor­ — şi aici primeşte filmul o alură baladescâ —
„Pensula de, genialitatea incontestabilă a pictorului, su­ simfonice ale filarmonicilor din Iaşi, Timi­ ge Seatun — care a creat „Aeroportul" şi „Ma­ se restabileşte însă un echilibru obiectiv, nece­
fletul său „primitor ca o casă albă, prieten al şoara, Craiova şi Bucureşti, iar celălalt conţi­ rele Premiu" — polarizează atenţia tuturor ca­ sar. Pentru construcţia rafinată a filmului sînt
tinereţii şi al talentelor nerecunoscute de bur­ ne Simfonia română în La major de George tegoriilor de public. La „Cu cărţile pe faţă", edificatoare interesantele soluţii de mon.nj :
ţile verzi şi uscate ale artei“. Materia cîntă Stephănescu, înaintaş al muzicii noastre. apiaudă, prin urmare, nu numai cei îndrăgostiţi punerea în paralel a secvenţelor caracteriz-me
Alături de Minulescu şi Biaga, Tudor Ar­ sau plînge sub pensula stranie a artistului, de pleiada numeroasă a urmaşilor lui. Tom (din punct de vedere uman şi social) ; f.: ,h-
ghezi a fost şi un sensibil cronicar plastic ; din ea curge lumină şi agonie, tăcere şi vis, Mix şi Buffalo Bill, ci şi ceilalţi spectatori, pre­ bach-urile folosite cu valoare de contrapunct.
volumul ce-1 analizăm, „Pensula şi dalta“, ne culoare eternă şi dor : „Frumuseţea artei lui P r of i I y ia fl Va Q si if, 3 ferind genuri mai blîndş. Explicaţia interesului In fine, surprinde plăcut tonul general al pe­
atestă din plin capacităţile extraordinare ale Luchian refuză o analiză şi se opune unei ju­ general este relativ simplă : „Cu cărţile pe fa­ liculei, inspirat amalgamat din poezie, umor,
poetului de-a surprinde în detalii cîteva ca­ decăţi. Ea trebuie slăvită ca în cîntece natura ţă" este un film bun, adică valenţele sale re­ veridicitate. Gramajul exact recomandă un re­
racteristici clare ale fenomenului plastic ro­ şi femeia iubită“. zistă şi dincolo de limitele genului pe care îl gizor de a cărui profesionajitate nu se' mai
mânesc începînd din 1911 şi pînă-n 1966. Ta­ Arghezi a fost un critic ce a sesizat cu reprezintă. poate îndoi nimeni.
bletele. cronicile, însemnările sînt pagini me­ indignare şi protest izolarea şi mizeria în ca­ Scenariul lui Theodore Taylor (scenariu cu AL. COVACI
morabile ale poetului, preocupat de tot ceea re a trăit acest Eminescu al picturii româ­ impunătoare virtuţi literare) respectă echilibrul
ce poartă numele de Artă, el însuşi fiind un neşti, ale cărui tablouri au făcut ..scumpetea“ clasic al povestirilor clin Par-VV est, în sensul
critic solidar cu operele văzute, un adevărat unor somptuoase case în care n-a ajuns nici­ că porneşte de ia un conflict tradiţional (ecu­
iniţiat in pictură şi sculptură şi nicidecum uti odată. „Cîteva tablouri mai întreţineau iluzia aţia elico-estetică binecunoscută a genului
spirit artificios sau blazat. Limbajul acestor tîrzio a pictorului în agonie : deunăzi le-a vîn- western), subordonînd întreaga cavalcadă a ac­
tablete, reunite în acest volum, e mai mult un dut. E pustiu la el — şi o tăcere tragică, de ţiunii unui scop foarte precis : edificarea acelei
limbaj metaforic decît unul sever, limbaj în absenţă, ca-n Dostoievschi". atitudini morale care mai devreme ori mai
care sugestia are rangul celei mai notabile li­ tîrziu — este o chestiune de timp — va trium­
bertăţi artistice. Volumul-„Pensula şi dalta“' merită citit, e fa în faţa poziţiei etice negative, deci inferioa­
Arghezi a analizat cu multă penetraţie liri­ un volum unic în felul său. dezvăluind un re.
spirit efervescent, deschis la cele mai alese
că operele unor artişti ca Francisc Şirato. Dă- opere de artă plastică românească. Ceea ce este nou în film ţine de modalita­
răscu, Pallady, Ressu, Tonitza, Băncilă, Ion tea investigării acestui conflict şi a faptelor
Sava, Jiquidi, Iser, Pătraşcu, Luchian. Deşi Prof, ANA POP 5IRBU decurse din el. Evident, un western făcut cu
paginile sînt de evocare, răzbate din ele un Hunedoara trei decenii după „Diligenţa“ lui Pord (care
gust amar de pamflet la adresa celor ce-i a- este totuşi imbatabil) nu poate să folosească
părau cu alîta patimă minoră pe „bracagiii ik prisma lui Ford. Nu teama de epigonism îl fa­
plastici", suspuşi si prearăsplătiţi, faţă de ade­ i A terminat Institutul de teatru anul acesta ce pe Seaton să adopte o altă viziune, ci con­
văratele talente care trăiau în mizerie, lipsiţi © In colecţia „Făurirea societăţii socialiste ; şi este prezent în mijlocul colectivului Tea- j textul cinematografic general în care este 1;.li­
de sprijin, umiliţi, pictori ce-şi vindeau capo­ multilateral dezvoltate" a apărut, sub semnătu­ ! truiui de stat „Valea Jiului" din Petroşani. sat „Cu cărţile pe faţă". După „Zabriskie Puint" Scenă din film
doperele pc nimic samsarilor de artă pentru a ra lui Ion Florea si lori Morarii. „Dezvoltarea ; In timpul studenţiei îşi începe fişa de crea- i (chiar dacă filmul a fost realizat de un euro­
trăi. multilaterală a conştiinţei socialiste“. j ţie cu interpretarea lui Bălcescu din piesa cu j pean...) leagănul western-ului nu-şi mai poate
Cu ocazia unei expoziţii a lui Pallady din @ Tot la Editura politică, în colecţia „Pro­ I acelaşi nume de Camil Petrescţi, cu meşterul i permite să bată pasul în cercul de-acum vicios Spectacole
1913 Arghezi surprindea nota singulară a pic­ bleme de organizare şi conducere a activităţii ! Manole al lui Lucian Biaga şi Pratasov din j al canoanelor osificate. Hollywood inovează, iar
politice şi economice soeiajiste". Nicolae Gheor-
turii lui Pallady — culoarea — care cade sub ghiu semnează lucrarea „Afirmarea rolului j „Copiii soarelui“ de Maxim GorJ-ci. îndrăgostit j Seaton e receptiv la suflul novator. Deci fil­ @ Teatrul de stat din Oradea, secţia ma­
pensulă ca o picătură do mărgăritar, cu fer­ conducător al organizaţiilor de partid în via­ ; de poezie, are pregătit un recital Goga şi aş- i mul său tinde spre psihologizare, spre o for­ ghiară, va prezenta astăzi, în sala „Arta" din
mitatea ei eln-ă. cu nctezimea-i elastică. : tcaptă confruntarea cu publicul spectator. I mulă. dramaturgică mai complexă. Regizorul Deva, spectacolul „Preţul" de Arthur Miller.
ţa economică şi socială a satelor . cere interpreţilor săi (excelenţilor Dean Martin
Despre Francisc Şirato, marele şi nepreţuitul : Pe scena din Petroşani şi-a făcut debutul j şi Rock Iludson) o gamă interpretativă nuan­ © T eatrul de stat „Valea Jiului“ din Petro­
® La aceeaşi editură — Vasile Constantin
lui prieten. Arghezi scria în 1944 : „Dacă m-ns Ciocîrlan a publicat în colecţia „Biblioteca de j cu Jeff din „Jocul de-a yacanţa" de M. Sebas- ; ţată, introspecţii, trăiri sincere şi motivaţii cile şani evoluează în faţa propriilor spectatori
fi priceput la sculptură, în locul conturului | tian, după care a urmat Rafael Pastor din j gesturilor, izvorite de-a dreptul din metodolo­ astăzi cu piesele „Pata fără zestre" şi „Casa
filozofie şi sociologie", cartea „Raporturile inter­ I „Cornada" de Alfonso Sastre. j de mode".
de faţă ci: care mă iluzionez să transcriu au­ personale''. Un actor serios, talentat, dornic de afirmare j gia de arta actorului a lui Stşni.s’.avski. @ Orchestra de muzică populară „Ţarina",
reola invizibilă a marelui artist ocolit de um­ ® Editura ştiinţifică a publicat, de curînd, ; şi autodepăşiro. I Fireşte, filmul oiştigă enorm prin exigenţa din Alba Iulia, prezintă mîine, la Romos şi
bră. i-aş fi frămîntat un portret din mnteri- volumul colectiv „Modelarea proceselor sociale". mizanscenică a lui Seaton, ciştigâ şi mai mult Vaidci, spectacolul ,,Du-te dorule, nu mai sta“.