Page 88 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 88
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 871 © DUMINICĂ 25 NOIEMBRIE 1973
|l u
, 1J
■, .'.M'J ÆJiÆgÆW -. ■ m ".g ^ UV^aSLL. !l - .¿f uJBCW
i
rii tovarăşului
AJUTOARE PATRU ţioase şi semipreţioasc de
vine in Uzbcklstan o no
PEDE IN LUPTA uă ramură a economiei.
finirea vîrstei de 50 de ani Oamenii de ştiinţă vest- făcut aici numeroase des
CONTRA POLUĂRII
In ultimii ani, geologii au
In
uimitoare.
coperiri
se
ocupă
care
germani,
mari
zăcă
de
exemplu,
de problemele luptei îm munţi au fost depistate,
potriva poluării me minte de turcoaze, iar
diului înconjurător cu printre dune, în centrul
şi-au
{Urmare din pag. 1) tori de partid şi de stat şa Elena Ceauşescu, tovară fan Voitec, Constantin Băbă- deşeuri industriale, ajutoa pustiului Kazalkum, gra-
nate, turcoaze, onix.
găsit drept
s-au întreţinut cordial cu şul Ion Gheorghe Maurer şi lău. Cornel Burtică, Miron re, unele patrupede. Recent, la Tnşkent. ca
Uzbekistanului,
pitala
tovarăşi, că şi în viitor voi sărbătoritul tovarăşa Elena Maurer, tova Constantinescu, Mihai Dalea, Institutul de cinegetică început să producă o fa a
din Gottingen a ataşat cî-
face totul pentru a sluji cu ui răşii Emil Bodnaraş, Manea Mihai Gere, Magdalena Fili- teva aparate de radiorc- brică nouă de bijuterii
credinţă partidul, poporul, Comitetul Executiv al Co Mănescu, Gheorghe Pană, paş, Ion Ioniţă, Vasile Pati- In 1975, Societatea de cu slavii, ungurii, ger Consiliile populare co cepţic miniaturale la cerbi, unde comorile din munţi
şi din pustiu devin opere
căprioare
ţara, pentru a înfăptui poli mitetului Central al Partidu Gheorghe Rădulescu, Virgil lineţ, Ştefan Andrei. ştiinţe geografice din manii sau alte popoare). munale şi orăşeneşti spri treţi. şi porci mis de artă.
sărbătoreşte
tica partidului nostru, spre lui Comunist Român a ofe Trofin, Ilie Verdeţ, cu so In timpul mesei, tovarăşul R. S.li. îşi existenţei şi Prin aceasta, acţiunea es jină de asemenea cerce După părerea oameni
tarea, facilitînd cercetăto
te patriotică şi va fi o-
centenarul
binele ţării, al poporului rit sîmbătă o masă tovără ţiile, Maxim Berghianu, Nicolae Ceauşescu şi tovară rodnicei sale activităţi. magiul adus de lucrătorii rilor accesul la planurile lor de ştiinţă, animalele BROAŞTE ŢESTOASE
sălbatice reacţionează mai
român, pentru cauza socialis şească cu prilejul celei de-a Gheorghe Cioară, Lina Cio- şul Paul Niculescu-Mizil au Intre alte acţiuni menite din învăţămînt poporului şi hărţile locale, la foile sensibil decît mijloacele CU SINGE CALD
cadastrale şl cărţile fun-
mului. 50-a aniversări a zilei de banu, Florian Dănălache, rostit toasturi. să marcheze acest eveni nostru, iar munca lor va duare, la monografiile a- tehnice la cele mai mici
omagiată,
hotărît
la
fi
ment se numără şi redac
naştere a tovarăşului Paul rîndul ei, de către poste şezărilor etc. modificări din natură. In Părerea tradiţională că
După înmînarea înaltei Niculescu-Mizil. Emil Drăgănescu, Petre Lu- Conducătorii de partid şi tarea Dicţionarului geo ritate, care ne va mulţu Considerăm că ataşa cazul unei comportări ne numai păsările şi mami
grafic al României, operă
distincţii, tovarăşul Nicolae pu, Dumitru Popescu, Leonte de stat l-au felicitat cu căl de valoare care va depăşi mi pentru conservarea a- mentul fiecărui coautor obişnuite a animalelor, ferele au o temperatură
Au participat tovarăşul graniţele Republicii, în 46 cestui tezaur al geniului cercetător (învăţător sau îndeosebi în cazul schim a corpului mai mult sau
Ceauşescu, ceilalţi conducă Nicolae Ceauşescu şi tovară Răutu, Gheorghe Stoica, Şte dură pe sărbătorit. volume, din care 39 vo poporului nostru. Pentru profesor) se va manifesta bării bruşte a locului do mai puţin constantă în
lume sînt dicţionarele fie a se reuşi acest lucru, (prin această primă şi reşedinţă, aparatele de timp ce reptilele şi alto
cărui judeţ în parte. al cercetătorii se străduiesc fundamentală fază a lu radio semnalizează faptul vertebrate inferioare slnt
în funcţie de temperatu
oamenilor de ştiinţă, iar
ae Ceauşescu judeţului Hunedoara către micele de pe raza aşezării ale) prin fişelor individu provocat fenomenele res înconjurător, a fost pusă
să culeagă toate toponi
geografic
Dicţionarul
crărilor — culegerea ma
ra respectivă a mediului
aceştia, la rîndul lor, a-
a
terialului toponimic şi în
naliz.caz.ă cauzele care au
fost
desemnat
omeneşti pe care o cerce
de
tocmirea
sub semnul întrebării In
tează, şi pentru toate se
Consiliul de conducere al
conştiinciozitate
individua
S. S.G. între cele 5 dicţio
multor
descoperiri
zoolo
(conform
PIETRELE
le
nare care vor fi onorate întocmesc fişe îndrumătoru şi corectitudine dînd do pective. ultima vreme datorită mai
vadă de ataşament pro
cu lumina tiparului în a- lui), pentru toate aşeză fesional, dragoste faţă de gice. Astfel, de exemplu,
s-a constatat că specia de
(Urmare din pag. 1) te ţările socialiste, de pro Mizil şi-a adus şi îşi aduce politicii generale a partidu R nul centenarului (1975). rile, indiferent de mări plaiurile hunedorene, fa PREŢIOASE ALE broască ţestoasă „Dcrmo-
Onoarea de a fi printre
movare a politicii de lărgire contribuţia sa, împreună cu lui. primele dicţionare geo mea lor (grup de casc, ţă de tezaurul terminolo UZBEKISTANULUI chlys coriacea“ menţine
sate
stîne,
cătune,
etc.)
populare,
giei
geografice
corpului
în
O piatră opacă de di
interiorul
ţaţe de partid şi de popor — a colaborării cu toate ţările întregul colectiv. Fără nici Cu aceste sentimente şi grafice judeţene, care se se scot în evidenţă pe faţă de realizările locale mensiunile unui ou mare temperatură constantă, ca o
lingă altele, neapărat ac
să facem totul pentru a în care luptă pentru dezvolta o îndoială că şi în viitor va gînduri, aş dori să urez to tipăresc, incumba pentru tivitatea economică şi ale construcţiei socialis a fost găsită pe malurile re este cu cel puţin 18'C
geografii şi învăţătorii hu-
mului.
deplini cu cinste aceste în rea lor independentă, cu toa acţiona în toate împrejură varăşului Niculescu-Mizil ani nedoreni o mare răspun mutaţiile soclal-culturale Munca noastră se va rîului de munte Katceal. mai ridicată deeft cea din
apele reci ale Atlanticu
de către un geolog. Ea a
sărcinări ; să demonstrăm în te ţările lumii, fără deosebi rile pentru înfăptuirea aces mulţi, multă sănătate, pu dere. ale aşezării respective (cer concretiza atît prin apor dus la descoperirea unui lui în care trăieşte aceas
cetătorii
sprijin
la
au
In primul rînd, dat fi
muncă, în viaţă, că încrede re de orînduire socială, pen tei politici, care corespunde tere de muncă, de a face ind primatul (deci nu e- consiliile populare comu tul adus învăţămîntului şi zăcămînt unic de ame- tă specie. Ea posedă me
cît
româneşti
şi
ştiinţei
rea acordată de partid şi tru afirmarea în lume a pe deplin intereselor între totul pentru a-şi îndeplini în xistă un model anterior) nale în hărţile şi planu prin oglindirea în „Dic tiste în Uzbekistan. unde în canisme biologice care pot
fl găsite şl la animalele
Zăcămîntul,
popor este pe deplin meri principiilor de egalitate, de gului nostru popor. cele mai bune condiţii sar cele 5 dicţionare vor fi un rile locale, in foile ca ţionarul geografic al ju prezent se organizează ex cu sînge cald şi anume,
dastrale şi cartea fundua-
tată prin felul în care fie respect al independenţei, su înalta distincţie ce ţi s-a cinile sale ca membru de model pentru restul ju ră care cuprind numeroa deţului Hunedoara“ a re tracţia pe scară industri pe de o parte, un strat
alităţilor concrete ale a-
deţelor, de unde, în con
care acţionează pentru în veranităţii, a politicii ' noi, acordat astăzi reprezintă o partid, ca activist de partid, secinţă, geografii hune- se denumiri). cestui judeţ bogat geo ală a acestei pietre seml- de grăsime Izolator sub
piele şl, pe de altă parte,
preţioase s-a dovedit a fl
In al patrulea rînd, dic
făptuirea politicii partidului, care să asigure fiecărei na preţuire a activităţii tale de in orice muncă, în toate îm doreni vor trebui să lu ţionarele geografice sînt grafic, plin de Istoric, mal sus pe rîu. După cum un anumit aranjament
creze cu toată conştiinţa
a sarcinilor încredinţate. ţiuni dezvoltarea corespun prejurările ! şi tot spiritul de crea prima manifestare colec veche şi nouă, şi forţă e- afirmă bijutierii, ametis- special al vaselor de sîn
conomică
în
de
bază
ge care alimentează păr
Sînt sarcini mari în acti zător dorinţelor sale. Tre pînă acum şi totodată aceas ţie. tivă ştiinţifică de am România socialistă. tele locale nu sînt mal ţile corpului mai expuse la
prejos decît cele din U-
vitatea internaţională de dez buie să menţionez că şi în ta constituie şi o obligaţie Multă sănătate şi fericire, In al treilea rînd, dic ploare a tuturor profeso ral. răcire, ca de exemplu,
de
rilor
geografie
hune-
voltare a colaborării cu toa- această privinţă, Niculescu- pentru viitor în realizarea ţie şi întregii tale familii ! ţionarele geografice, de doreni, a numeroşi profe Prof. BUJOR VULCU Extracţia de pietre pre- înnotătoarele.
parte de a fi un inventar sori de altă specialitate
al obiectelor mediului în (istoric, română etc.) şi a
conjurător şi al creaţiei foarte numeroşi învăţători
Toastul tovarăşului Niculescu-Mizil tura lor) o oglindă fidelă bunăvoinţă colaborarea la Repertoriu arheologic
antropice sînt (prin struc
care au primit cu multă
şi obiectivă a situaţiei ac
tuale a mediului geogra acest dicţionar. Prin mo
dul conştiincios şi entu
fic, a populaţiei, aşezări ziast cu care se lucrea
Stimate tovarăşe Ceauşescu, resc să spun că partidul este politicii partidului de accele astăzi. Doresc să încredinţez lor şi stadiul de dezvolta ză. se vor obţine şi re Cercetări la Simeria
re economică, sînt o re
demon
se
zultate.
dar
Stimate tovarăşe şi tovarăşi, acela care m-a educat, care rare a progresului economic pe tovarăşul Ceauşescu, Co flectare concretă şi corec strează şi spiritul de ab
m-a aruncat în luptă, care şi social, pentru a ajunge mitetul Central, conducerea tă a realizărilor construc negaţie, ataşament faţă
socialismului
ţiei
ju
în
de profesiune şi faţă de
Cred că înţelegeţi cît de m-a obişnuit să învăţ din mai repede ţările avansate, noastră de partid şi de stat, deţul Hunedoara. De aici, meleagurile hunedorene în la Apariţia întîmplătoare în ghirlandă şl cu proemi pînă In aceste locuri,
cu
solului,
suprafaţa
dinspre vest, pe valea Mu
puternice sînt sentimentele succese, dar m-a obişnuit să de accelerare a procesului că şi în viitor voi munci cu răspunderea noastră de a care profesăm, dar şi ma prilejul lucrărilor agrico nenţe. Sînt frecvente va reşului, a purtătorilor cul
sele cu buza uşor eva-
întreg
prindem
să
reuşi
care mă stăpînesc în acest învăţ şi din propriile neîmpli de ridicare a nivelului de toată dăruirea, cu toată ab rezultatul muncii locuito nifestare practică a pa le, în extremitatea vesti zată în exterior, corpul turii Otomani în faza el
(s-a
triotismului
arătat
moment atît de omenesc şi, nit'!, lipsuri şi neajunsuri, care trai material şi spiritual al negaţia, cu toată pasiunea, cu rilor judeţului (în fiecare mai sus în ce constă). In că a oraşului Simeria, puţin înalt şi bombat, finală.
pe prima terasă a Mure
formă accentuată şl da
Executarea
secţi
unor
în acelaşi timp, atît de so m-a format ca militant re poporului nostru, în întreaga tot ceea ce pot eu da, pen aşezare omenească) în a- această fază de cercetare şului, lingă depozitul torită fundului plat de uni în partea nord-vesti-
nii
construcţiei
socialis
lemn al vieţii mele. Cuvin voluţionar. Iată de ce, cu politică de construcţie a so tru a îndeplini sarcinile mului (cu atît mai mult a aşezărilor, sînt antre I.C.M., a numeroase frag dimensiuni reduse, ceşti- că a terasei, în dreapta
naţi în jur de 160-170 cer
tele calde ale tovarăşului acest prilej, doresc să ex cietăţii socialiste multilate ce-mi sînt încredinţate de cu cît dicţionarele vor fi cetători — cadre didacti mente ceramice de culoa le au cîte o toartă su- drumului ce duce la Său-
re neagră şi cafeniu în
leştl a dus la dezvelirea
praînălţată care se ridică
cunoscute şi peste grani
Ceauşescu, aprecierile şl ură prim recunoştinţa mea faţă ral dezvoltate. Nu spun un partid, pentru a contribui la ţă). De aceea, toţi cerce ce, care sînt totodată şl chisă, lustruite la exteri din buză, prinzîndu-se de unui dens populat cimi
acestei
opere
coautorii
rile sale, ale scrisorii Comi de partid, recunoştinţa mea secret pentru nimeni amin înfăptuirea hotărîrilor Con tătorii se străduiesc să ştiinţifice pentru că fişa or, ornamentate cu cane- pereţii vasului în punctul tir aparţinînd feudalis
luri şi proeminenţe, fapt
cuprindă în fişele aşeză
tetului Executiv al Comitetu faţă de tovarăşii cu care. am tind că de numele secreta gresului al X-lea şi ale Con rilor (case izolate, grupuri fiecărui termen va pur ce semnala existenţa u- de maximă curbură a a- mului timpuriu (sec. XI-
XIII), care suprapune in
ccstora,
iar
străchinile
lui Central al partidului, lucrat de-a lungul anilor, re rului general al partidului ferinţei Naţionale ale parti de case, cătune, sate, ora ta în dicţionar iscălitura nei aşezări omeneşti din sînt puţin adinei şi au parte aşezarea din prima
celui
a
care
întocmit-o.
înalta distincţie care mi-a cunoştinţa mea faţă de co este strîns legată elaborarea dului. şe) tot ce este mai carac încă nu a apărut o lu prima epocă a fierului a pereţii oblici. epocă a fierului. Cele 38
determinat colectivul Mu
dezvelite
Alături de vasele negre
morminte
fost conferită astăzi, această lectivul de conducere a par şi înfăptuirea politicii noas încă o dată vă mulţumesc teristic pentru lor, locuitorii crare de asemenea am zeului judeţean să între lustruite au fost scoase la de scheletele dispuse în
au
evolu
etnografia
şi
ploare, care să fie colec
masă tovărăşească, nume tidului din care fac parte. tre externe atît de activă şi din toată inima, cu tot ceea ţia, economia şi perspec tivă, toţi participanţii fi prindă în locul amintit Iveală numeroase frag poziţie întinse pe spate,
săpături arheologice.
ceramice
est-vest
şl
cu
orientate
roasele felicitări pe care Sînt fericit că fac parte din de preţuită de poporul nos ce am conştient şi, în acelaşi tiva aşezării respective. ind autori încă de la în Descoperirea unei aşe mente pâslă mal lucrate braţele întinse de-a lun
dintr-o
puţin
In al doilea rînd, dic
le-am primit, m-au mişcat şi rîndurile Partidului Comunist tru şi pe plan internaţional; timp, cu tot ceea ce am sen ţionarele geografice vor ceputul lucrărilor. zări din prima epocă a fină cu pietricele şi ni gul corpului. Inventarul
In această vastă acţiune
mă emoţionează profund. Român, partid care are ma politica de dezvoltare a rela timental, pentru modul în duce la conservarea unui am avut îndrumarea şi fierului (hallstattul tim sip în conţinut, cu pere funerar destul de sărac
dumneavoastră,
cu
ţii groşi de culoare cără-
care
se compune exclusiv din
Doresc, înainte de toate, rele merit de a fi organizat ţiilor cu toate ţările socialis toţii, aţi participat la această nepreţuit tezaur de topo sprijinul de Comitetului şl ju al puriu — sec. XII î.e.n.) mizie-roşiatică, ornamen obiecte de podoabă : ine
pe o terasă din imediata
(denumiri
de
partid
nimice
deţean
tate cu brîu alveolar şl
să mulţumesc din toată ini şi condus lupta revoluţiona te. cu toate ţările care au aniversare a mea. locuri, de forme de reli Consiliului popular jude apropiere a Mureşului nu cu butoni crestaţi. le de tîmplă şl cercel de
bronz. Gruparea mormin
ma tovarăşului Ceauşescu, ră a poporului nostru în e- pornit pe drumul dezvoltării Aş propune să, ridicăm a- ef, de ape, de la pîrîu la ţean. şcolar şi trebuie considerată ca un In timpul săpăturilor au telor la periferia terasei
fapt ieşit din comun. Mă
rîuri mari, lacuri, forma
Inspectoratul
Comitetului Executiv al Co poca cea mal rodnică şi mai de sine stătătoare, cu toate c'est pahar pentru minunatul ţiuni vegetale etc.). Can Casa corpului didactic au noasa vale, precum şi bo fost dezvelite mal multe şl existenţa unei relative
bordeie pe al căror ni
mitetului Central, dumnea glorioasă a istoriei sale, epo ţările lumii, indiferent de o- nostru popor, pentru noile tinei pe conştiinciozitatea sprijinit, de asemenea, de găţiile în peşte a apelor vel de călcare (vatră) simetrii în dispunerea
lor constituie dovada si
voastră tuturor, pentru calda ca revoluţiei şi împlinirilor rînduirea social-politică ; de sale succese pe drumul rea cercetătorilor se preconi Ia bun început acţiunea Mureşului ofereau condi s-au descoperit vetre de gură a plasării în acel
instruirea
coor
facilitînd
ţii prielnice pentru des
zează că vor fi culese şi
afecţiune prietenească, ca şi socialiste. Niciodată în trecu afirmare cu toată forţa în lizării istoriei sale conştien prin aceasta conservate donatorilor pe zone şi co făşurarea unei activităţi foc, un bogat material loc a unul cimitir apar-
din
aşezări
pentru înalta apreciere şi con tul său poporul român n-a viaţa internaţională a unor te. a bunăstării şi a fericirii şi salvate de la pierdere mune cit şl culegerea di sedentare de lungă dura ceramic, unelte, greutăţi ţinînd unei feudalismului
de lut. oase — toate a-
perioada
aproximativ 16-18 000 de
rectă a materialului topo
sideraţie care au fost arătat« avut o asemenea forţă, pu raporturi cu adevărat noi, ba lui ; pentru partidul nostru denumiri (în cea mai ma nimic prin considerarea tă. Aşa se şi explică fap coperite de un strat gros timpuriu, aşezare care în
tul că teritoriul oraşului
astăzi la adresa mea şi a acti tere unită, conştientă, care zate pe independenţă, pe e- re parte necuprinse pe acestei activităţi ca acti Simeria şi împrejurimile de cenuşă şi chirpic cu cetează să mai existe la
sfîrşltul sec. XIII şi în
urme de nuiele.
vităţii mele cu prilejul îm să-l însufleţească, să-l organi galitate, pe neamestec în şi pentru înfăptuirea neabă hărţi), care păstrează în vitate profesională, ob au fost Intens locuite în- Aşezarea nou cercetată ceputul sec. XIV. Citcva
şi
limbii
comoara
ele
ştească (aşa cum este în
copînd din neoiltic.
plinirii vîrstei de 50 de ani. zeze şi să-l conducă în lupta treburile interne, pe dreptul tută a rolului său de forţă creaţiei autohtone româ esenţa ci) pentru perioa I’e terasa cercetată timp la Simeria, după natura şi bordeie descoperite în
sa pentru emancipare, pentru conducătoare a poporului în neşti (fie că denumirile da efectivă de lucru, asi- cantitatea materialelor ob apropiere vin să confir
Nu doresc să vorbesc de fiecărui popor de a-şi hotărî •int autohtone, dacice sau gurîndu-sc cercetării to de trei ani, aşezarea hal- ţinute, după grosimea me acest fapt.
spre mine. Doresc doar să su o viaţă mai bună, pentru ega singur soarta ; politica de so lupta pentru socialism şi co latine, fie că sînt rezulta ponimice temeinicie şi lstattiană suprapune un stratului de cultură, este Cercetările întreprinse la‘
strat de cultură aparţl- /
munism ; pentru triumful
intensă şi de lungă dura
bliniez un lucru care mi se pa litate socială, pentru fericire lidaritate militantă, c.u. parjti- te ale convieţuirii noastre conştiinciozitate. nînd neoliticului tîrziu tă, aparţinînd populaţiei Simeria, alături de altele,
completează
întregesc
şi
re esenţial. Am considerat cum este Partidul Comunist dele comuniste şi munci ideilor socialismului, comunis (cultura Coţofcni). Majo sedentare care se îndelet sfera cunoştinţelor noas
şi consider că cea mai mare Român.— toreşti, cu toate) forţele anti- mului şi păcii internaţiona ritatea materialului recol nicea cu agricultura, creş tre despre evoluţia socie
tat în timpul cercetărilor
pescui
terea
animalelor,
tăţii omeneşti de-a lungul
satisfacţie este aceea de a Aş vrea să subliniez şi cu imperialiste, de contribuţie le ; pentru deplina reuşită şi arheologice o formează tul, meşteşugurile casnice veacurilor pe meleagurile
sluji cauza clasei muncitoare, acest prilej rolul de seamă activă la cauza colaborării succesul activităţii Comitetu REAPAR... SIRENELE pune că lucrarea a cu ceramica de o mare vari etc. începutul aşezării a hunedorene.
prins şi un capitol despre
cauza celor mulţi, cauza pa al secretarului general al şi păcii internaţionale. lui nostru Executiv; pentru America, deoarece autorul etate. Predomină ceramica puiuţ fi stabilit, pe baza
materialului
ceramic
în
orna
lustruită.
neagră,
triei, cauza poporului din partidului, tovarăşul Nicolae Dragi tovarăşi, viaţă îndelungată şi sănăta afirmă undeva în text : mentată cu cancluri dis primul rînd, la sfîrşltul IOAN ANDRIJOIU
Faimoasele
ma
sirene
rîndurile cărora te-ai născut. Ceauşescu, contribuţia sa ho- tea tovarăşului Ceauşescu, a rine, în jurul cărora s-au „Voi da a. înţelege Ame puse orizontal, vertical sau epocii bronzului, fiind de cercetător la Muzeul
Am încercat să fac acest lu tărîtoare în întărirea rolului Vreau să vă asigur că sînt tovarăşei Ceauşescu, a fami ţesut nenumărate legen rica“. Dar acesta s-a pier terminat de pătrunderea judeţean Deva
au
dus
Cercetările
dut.
cru intrînd la început în rîn- conducător, revoluţionar al conştient de responsabilită liei sale ; pentru viaţă înde de, mai dau emoţii azi la concluzia că volumul
paleontologilor.
Ei
doar
cţjurile tineretului comunist partidului nostru, în întări ţile ce-mi revin pentru a fi lungată şi sănătatea dumnea încearcă să reconstituie, a fost scris de un căr
turar, în Oltenia, prin se
şi^ apoi, în rîndurile Parti rea unităţii. rîndurilor sale, la înălţimea cinstirii şi în voastră a tuturor, pentru fa din rămăşiţele fosilifere, colul a! XVII-lea. El este
dului Comunist Rom£n. Do în elaborarea şi înfăptuirea crederilor care mi se acordă miliile dumneavoastră ! un schelet complet al a- şi un cunoscător al lite
ccstor
eroine
mitologice.
raturii
menţio-
române,
■sazrarasn Recent, revista ştiinţifică nînd pe Miron Costin „ce
„Studia“, a Universităţii a fost logofăt mare“ şi ne
din Cluj, a publicat o co Grigore Ureche „ce a fost
municare a lectorului u-
:
kvT Vît?’ V/ ~V;’ $# i \ v V v a V < ? ; . y niversitar Herman Fuchs vornic marc şi au scris a
BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame » note ♦ informaţii despre primul fragment hu doua descălicătură a Ţă
rii de la Dragoş“. Intre
mérus de sirenidă scos la alte descripţii geografice
iveală în urma unor săpă făcute cu meticulozitate
turi la... Cheile Baciului. ştiinţifică şi mai puţin
După cum afirmă omul de literară, deosebit de in
Lucrările Adunării ştiinţă clujean descoperi
VIZITA MPMZmiTAITULUI PREŞEDINTELUI rea nu numai că c uni teresante sînt cele refe
că la noi, dar e foarte
ritoare la China.
rară în lume.
DL STAT hi ROMÂNIEI ÍN Generale a O.N.U. OPERA GEOGRAFICA îmbAtrinirea PLASTICE
MASELOR
NECUNOSCUTA
SE PETRECE CA O
In fondul de cărţi al
Academiei
Re
NEW YORK 24. — Cores forme propriilor sale intere Bibliotecii Socialiste Româ REACŢIE IN LANŢ
publicii
KUWEIT SI EMIRATEIE ARABE UITE pondentul Agerpres, C. se, fără a se prejudicia, în nia a fost descoperită o O teorie elaborată de
Alexandroaie, transmite : acelaşi timp, interesele altor operă geografică de o de specialiştii sovietici despre
maselor
„îinbătrînlrea“
ABU DHABI 24 (Agerpres). KUWEIT 24 (Agerpres). —- „Raportul Consiliului de ad ţări. Chezăşia obţinerii unor osebită importanţă, al că plastice creează posibilita
rei
deo
autor
rămîne
— Şeicul Zayd Bin Sultan Mlrcea Maliţa, reprezentant ministraţie al Programului rezultate fructuoase rezidă camdată necunoscut. Vo tea influenţării asupra
al Nahyan, preşedintele Emi al preşedintelui Consiliului Naţiunilor Unite pentru me în abordarea tuturor probleme lumul, căruia îi lipsesc longevităţii combinaţiilor
ratelor Arabe Unite, l-a pri de Stat al Republicii Socia diul înconjurător" (UNEP) a lor cooperării în acest domeniu paginile de început şi sintetice. Această posibi
litate îşi poate găsi un
sfîrşit are trei capitole :
mit pe Mircea Maliţa, repre liste România, Nicolae constituit obiectul discursului în spiritul înţelegerii şi in „Cartea părţii dinţii : Eu domeniu de aplicare în
zentant al preşedintelui Con Ceauşescu, a fost primit de rostit în Comitetul pentru teresului mutual, al bunei ropa“, „Cartea părţii a distrugerea cît mai rapid
a
deşeurilor
posibil
ne
siliului de Stat al Republicii emirul Kuweitului, Sabah Al problemele economice al A- vecinătăţi, al dorinţei de a doua întru care cuprinde utilizabile din mase
izvodirea Asiei“ şi „Afri
Socialiste România, Nicolae Salem Al Sabah, căruia i-a dunării Generale de repre contribui la realizarea unor ca sau a treia carte în plastice în scopul prote
In voievodatul Kielce (R.P. Polonă), la Storochiwlce, se află o puternică
Ceauşescu, care i-a înmînat înmînat un mesaj personal zentantul ţării noastre, Ion progrese crescînde în prote care se vorbeşte de izvo jării mediului înconjură fabrică de autocamioane, care produce maşinile „Star“, cunoscute acum In
tor.
direa Africei“. Se presu-
un mesaj personal din par din partea şefului statului Goriţă. jarea şi ameliorarea condiţii întreaga lume.
tea şefului statului român. român. Rapoptul prezintă un bi lor de viaţă pe planeta
Preşedintele Emiratelor Emirul Kuweitului a mul lanţ pozitiv ăl activităţilor noastră.
Arabe Unite a mulţumit cor ţumit călduros pentru mesa consiliului vlzînd îndeplini ' • România, ţară în curs de fost cazul. Deocamdată a- în Anglia, potrivit căreia
dial pentru mesajul primit, jul primit şi a transmis pre rea mandatului încredinţat dezvoltare, este interesată în bia exersează“. motocicliştii trebuie să
„Da, şl dacă am să-ţt
transmiţînd cele mai căldu şedintelui Consiliului de Stat la sesiunea trecută a Adu crearea unor asemenea cen spun că m-am chinuit za poarte neapărat cască, a 4 2 Ö 5 6 7 Ô 9 /O
stîrnit în mod surprinză
roase urări de sănătate şi fe a.l Republicii Socialiste nării Generale a O.N.U. — tre şi este gata să examine darnic o oră ca să ung tor un efect colateral.
ricire preşedintelui Consiliu România urări de sănătate printr-o rezoluţie elaborată ze favorabil eventuala am ...NUMAI LA POZE! uşa..." Potrivit datelor poliţiei, /
de la adoptarea legii, fur
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi fericire, împreună cu cele de un grup de state, între plasare pe teritoriul ei a u- ÎNGHEŢATA turile de motociclete au
şi de prosperitate poporului mai bune sentimente pentru care şi România — precum nui centru de cercetări, în- Un domn îl dă în fieca — Mămlco, vreau să a- scăzut considerabil. Hoţii 2
re dimineaţă unui cerşetor
român prieten. poporul român prieten. El şi aplicarea măsurilor adop tr-un domeniu care ar putea orb, pe care-1 întîlneşte jut un sărman om bătrîn. au înţeles probabil că cel
—
care merge pe motocicle
Poftim băiatul ma
In cursul convorbirii ce a s-a referit la aspecte ale si tate de Conferinţa de la fi stabilit ulterior. De aseme mereu în acelaşi loc, o mei, frumos din partea tă, fără cască, va fl o- X?
avut loc cu acest prilej, au tuaţiei din Orientul Apropiat, Stockholm. nea, UNEP îi revin sarcinile monedă. Cînd într-o di ta că eşti atît de milos. prit Imediat. A crescut în
fost abordate probleme refe poziţia celor două ţări şl ac rezolvării unor programe mineaţă soseşte întîmplă- Unde se află sărmanul schimb vertiginos furtul 4
de căşti.
tor ceva mat devreme, îl
om bătrîn 7
ritoare la situaţia din Orien ţiunile politice întreprinse Reprezentantul României concrete de natură să faci vede pe cerşetor citind un — Stă jos şl vinde în
tul Apropiat precum şi acţi pentru instaurarea unei păci a subliniat necesitatea ca liteze formarea de personal ziar. strigă Indignat gheţată. MĂSURĂ
„Cum,
unile politice iniţiate în ve juste şi durabile în această orice acţiune referitoare la naţional calificat, precum şi cel tras pe sfoară. Nu sîn- PESCARI LA PANTOFI
mediul înconjurător să se
derea instaurării unei păci regiune. desfăşoare în baza principii organizării, în special pentru teţi deloc orb !“. — Spuncţl-ml vă rog, ce 6
„O, nu vă enervaţi aşa,
Au fost abordate, de ase
cizmar
iniţiază
juste şi durabile în regiune. menea, relaţiile de colabora lor unanim recunoscute ale statele în curs de dezvoltare, nu citesc ziarul, mă uit pescuiţi aici 7 pe Un noul său îl ucenic în 7
— Păstrăvi.
Totodată, s-au trecut în re re dintre Kuweit şi România, dreptului internaţional, ale a unor cursuri permanente numai la poze". — Aţi prins ceva pînă micile taine ale meseriei,
să
„Niciodată
spunîndu-t:
vistă relaţiile dintre Româ fiind subliniate posibilităţile respectării stricte a inde de formare post-universitară DE CE O FI acum 7 nu întrebi pe o femeie Ô
— Din păcate nu.
de lărgire a acestora, în in pendenţei şi suveranităţii SCIRŢIIND ? — Atunci, de unde ştiţi ce măsură are Ia pantofi“.
nia şi Emiratele Arabe Unite teresul celor două popoare, naţionale şi dreptului suve în domeniul politicii ecolo că pescuiţi păstrăvi 7 „Dar de ce“, întreabă u-
şi posibilităţile dezvoltării al păcii şi colaborării inter ran al fiecărui stat de a a- giei şi a gestiunii resurselor Tatăl spune supărat so cenicul. „Deoarece îţi 9
pierzi timpul de pomană
S-AU ADAPTAT
acestora. naţionale. dopta decizii şl măsuri con naturale. ţiei: „De ce nu ml-al spus LEGII încercînd să faci să-i in fO
că
cîntă
la
fiul
nostru
tre în picior un pantof
vioară 7“ de măsura pe care a
„Dar dragă încă nu a Legea adoptată recent mărturisit-o“.
WASHINGTON. - La cea restricţiile de circulaţie au
de-a 30-a ediţie a Festivalu Cadran ■ Cadran ■ Cadran '-st ridicate in restul ţării, la
lui folcloric din oraşul ame ceputul acestei sâptâmini.
rican Milwaukee (Wisconsin),
ansamblul folcloric „Viaţa ro LIMA. - In departamentul
mânească", interprelind dan tir.ate consolidării şi dezvol HAVANA. - La Havana au Cuzco, din sud-estul Perului,
suri populare din Oltenia şi tării sectorului de stat, bază avut loc convorbiri oficiale in a fost declarată stare de ur
Maramureş, a ciştigat unul a independenţei economice a tre preşedintele Republicii genţă, ca urmare a dezordi
dintre principalele premii o- Indiei. Cuba, Osvaldo Dorticos, şi nilor provocate, vineri, de e- ORIZONTAL: 1. Sinis periferic; 2. Rezervă In
ferite participanţilor. Stanko Todorov, preşedintele lemente reacţionare - anun tre — Cap de cîine !; 2. ternă — A lua înapoi ! ;
BELGRAD. - O delegaţie a Consiliului de Miniştri al R.P. ţă agenţiile France Presse şi Maximă astronomică — 3. Măsura mîlnii — Feli
DELHI. - Guvernul Indiei a Partidului Socialist Francez, Bulgaria, consacrate discută TASS. Concomitent cu suspen Minimă terestră !; 3. O- citat ;. 4. Deosebit de In
aprobat proiectul celui de-al condusă de primul secretar rii unor aspecte ale evoluţiei darea garanţiilor constituţio fensă într-o formulare teligentă ! ; 5. Pe două
cincilea plan cincinal de dez al partidului, Francois Mitter relaţiilor bilaterale ţi din sfe nale, in capitala departamen mai nouă; 4. Primul cărări — Fără prea mare
voltare a economiei naţiona rand, şi-a încheiat vizita de ra situaţiei internaţionale ac tului au fost introduse restric Controlul poziţiei rond ! — Atinsă la cap ! importanţă; 6. Semnul
le pe perioada 1974-1979. opt zile In Iugoslavia, anunţă tuale. ţii de circulaţie intre orele — Alb: Re3, Dgl, Nbf — Nu mai face nimic; 5. timpului pe fier — Vîrf;
Se prevede, printre altele, a- agenţia Taniug. Delegaţia a 19 şi 6 dimineaţa. — Negru: Ral, Nh7, p.b! Virtuosul semnelor — Le 7. Trecuţi prin foc; 8. A
locarea pentru dezvoltarea fost primită de preşedintele ATENA. - Restricţiile de Se relevă, pe de altă par Rezolvarea problemei din gat de naştere; 6. Prime da socoteală: 9. Cap de
economică şi socială a sumei Iugoslaviei şi preşedintele U- circulaţie au fost complet ri te, că situaţia in departa numărul trecut : le Ia alfabet ! — Deosebit copil 1 — Două note la
de 533,5 miliarde rupii, do niunii Comuniştilor din Iugo dicate sîmbătă, la Atena, in mentele Arequipa şi Puno, de veseli ! ; 7. In cutie ! trompetă — Prinse în ho
peste două ori mai mult decit slavia, losip Broz Tito, şi a baza unui ordin semnat de unde a fost declarată stare 1. Df6—g7 Ral—a2 sau bl — Povaţă; 8. Asigurări; ră ! ; 10. Consemn perso
2. Dg7—g2 sau b7 + orie"
in cincinalul precedent. Creş avut convorbiri la sediul Con comandantul şef al forţelor de urgenţă la 21 noiembrie, 3. Db2, hl sau a8 + mat 9. Două fără cap ! — nal, de obicei indescifra
ferinţei federale a Uniunii So armate, generalul Dimitrios s-a normalizat ca urmare a Două ouă ! — Voci la u- bil.
terea anuală a producţiei na 1. Df6—g7 C oriunde
cialiste a poporului muncitor Zagorianakos, informează a- măsurilor hotârite adoptate nison; 10. Una după alta !
ţionale va fi de 5,5 la sută, din Iugoslavia, precum şi la g-jnţia ANA. de autorităţi, cu sprijinul 2. Rc3—b3 sau c2 + orice SILVIU CARMANUŞ
372,5 miliarde rupii fiind des- Prezidiul U.C.I. Sursa citată precizează că populaţiei. 3. Dg7—gl sau a7 + mat VERTICAL: 1. Unul din IONEL AMARIUJEI
vechea Spanie — Limbaj Călan
Redacţia fi administraţia riarulul j Deva, atr. Dr, Petra Groza, nr. 35, Telefoane: T2 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul Tipografia Deva.