Page 89 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 89

Proletari din toate tarile, uniii-vă
                                                                                                                                                                          IN PREZENTA PREŞEDINTELUI

                                                                                                                                                                    NICOLAE CEAUSESCU S-A DESCHIS,



                                                                                                                                                            LA BUCUREŞTI, CONFERINŢA MINIŞTRILOR


                                                                                                                                                                      EDUCAŢIEI DIN TARILE EUROPENE


                                                                                                                                                                                       MEMBRE ALE URS


                                                                                                                                                                  Prestigioasă   manifestare   menea,  tovarăşii  Ion  Gheor-   UNESCO  —  ilustrează,  o
                                                                                                                                                                culturală  europeană,  eveni­  ghe  Maurer,  Emil  Bodnaraş,   dată  în  plus,  atenţia,  via  şi
                                                                                                                                                                ment  marcant  al  vieţii  inter­  Manea  Mănescu,  Ilie  Verdeţ,   larga  preocupare  manifesta­
                                                                                                                                                                naţionale,  Conferinţa  miniş­  Dumitru   Popescu,   Leonte   te  de  România  socialistă  fa­
                                                                                                                                                                trilor  educaţiei  din  ţările  eu­  Răutu,  Cornel  Burtică,  Miron   ţă  de  activitatea  generoasă  a
                                                                                                                                                                ropene  membre  ale  UNESCO   Constantinescu,   Mihai   Da-   Organizaţiei   Naţiunilor   U-
                                                                                                                                                                şi-a  inaugurat  lucrările,  luni   lea,   Mihai   Gere,   Ştefan   nite  pentru  Educaţie,  Ştiin­
                                                                                                                                                                dimineaţa,  în  prezenţa  tova­  Andrei,  George  Macovescu,   ţă  şi  Cultură,  ataşamentul  ei
                                                                                                                                                                răşului   Nicolae   Ceauşescu,   ministrul afacerilor externe.  sincer  şi  profund  la  cauza
          ANUL XXV Nr. 5 872                                    MARTI 27 NOIEMBRIE 1973                                            4 PAGINI - 30 BANI
                                                                                                                                                                preşedintele   Consiliului   de   Participarea  şefului  statu­  păcii,  cooperării  şi  progresu­
                                                                                                                                                                Stat  al  Republicii  Socialiste   lui  român  la  inaugurarea  a-   lui.  In  spiritul  politicii  sale
                                                                                                                                                                România.                      cestei   importante   reuniuni   externe,  ţara  noastră,  încă
                                                                                                                                                                                              — care se întruneşte la Bucu­  din primele momente ale a-
                                                                                                                                                                  La  ceremonia  deschiderii   reşti  în  baza  acordului  din­
                                                                                                                                                                au luat parte, de ase­        tre guvernul ţării noastre şi     (Continuars in pag. a 4-a)
              Energia ş! combustibilii sînt elemente
                                                                                                                                                                   Cuvîntarea tovarăşului
                 de bază ale progresului societăţii,

                                                                                                                                                                NICOLAE CEAUŞESCU
                  componente ale avuţiei naţionale!


                                                                                                                                                                 Domnule director general,    conferinţa  dumneavoastră  do-   teriale  şi  spirituale  ale  so-'
              Să gospodărim cu maximum                                                                                                                            Stimaţi oaspeţi,            bîndeşte  o  semnificaţie  ma­  mite  absolvenţilor  să-şi  va­
                                                                                                                                                                                                                            cietăţii,  pentru  a  putea  per­
                                                                                                                                                                                              joră  în  viaţa  internaţional  a
                                                                                                                                                                  Dragi tovarăşi şi prieteni,
                                                                                                                                                                                              continentului.  în  efortul  ge­
                                                                                                                                                                                              neral  al  naţiunilor  pentru   lorifice  cit  mai  eficient  cu­
                                                                                                                                                                                                                            noştinţele.  să-şi  afirme  ple­
                                                                                                                                                                  Doresc  să  exprim  satisfac­  progres şi o viaţă mai bună.  nar  personalitatea  în  sfera
                                                                                                                                                                ţia  poporului  român  de  a
                de grijă această avuţie, să                                                                                                                     găzdui  această  prestigioasă   pe  care  şcoala  îl  joacă  îri   vieţii  sociale.  Şcoala  româ­
                                                                                                                                                                                                Pornind  de  la  rolul  uriaş
                                                                                                                                                                                                                            nească  pregăteşte  tineretul
                                                                                                                                                                reuniune
                                                                                                                                                                                         şi
                                                                                                                                                                          internaţională.
                                                                                                                                                                să  vă  adresez  dumneavoas­  epoca  noastră  în  mersul  îna­  astfel  incit  să  poată  contri­
                                                                                                                                                                                              inte  al  societăţii,  în  înflori­
                                                                                                                                                                tră,  miniştri  ai  învăţămîntu-   rea  civilizaţie^  umane,  gu­  bui  cu  succes  lâ  eforturile
                                                                                                                                                                                                                            întregului  popor  pentru  per­
            eradicăm orice fel de risipă                                                    I                                                                   lui  şi  personalităţi  Universi­  vernul  român  a  depus  şi  de­  fecţionarea  continuă  a  rela­
                                                                                                                                                                tare  marcante  din  ţările  eu­
                                                                                                                                                                                                                            ţiilor  sociale,  pentru  edifica­
                                                                                                                                                                                              pune  eforturi  susţinute  pen­
                                                                                                                                                                ropene  membre  ale  UNESCO,
                                                                                                                                                                un  cald  salut,  urîndu-vă,  tot­  tru  dezvoltarea  largă  a  in­  rea  societăţii  socialiste  mul­
                                                                                                                                                                odată,  să  vă  simţiţi  cit  mai   strucţiei  publice,  pentru  pre­  tilateral   dezvoltate,   bazate
                                                                                                                                                                bine  în  România.  (Vii  aplau­
                             Obiectivul major al acţiunii de economisire                                                                                        ze).                          gătirea  la  un  înalt  nivel  şti­  pe  deplina  egalitate  între
                                                                                                                                                                                                                            oameni,  pe  echitate  şi  justi­
                                                                                                                                                                                              inţific  a  întregului  tineret.
                                                                                                                                                                  Apreciem  în  mod  deosebit   Este  elocvent  în  acest  sens   ţie socială.
                                                                                                        Prin hărnicie şi conştiinciozitate în muncă, muncitorul   de  organizarea de către UNESCO   faptul  că  România  a  genera­  Trăim  o  epocă  de  profun­
                                 a energiei In producţia de oţel electric                             înaltă  calificare  Nicolae  Colhon,  de  la  secţia  sculărie  a  între­  a  acestei  importante  mani­  lizat  învăţămîntul  de  10  ani,   de  transformări  sociale  şi,  în
                                                                                                      prinderii  „Chimica“  Orăştie,  lucrînd  la  o  maşină  modernă  de
                                                                                                      găurit   prin   coordonate,   reuşeşte   să-şi   depăşească   permanent   festări   culturale   în   ţara   a  dezvoltat  larg  reţeaua  u-   acelaşi  timp,  de  dezvoltare
                                                                                                      sarcinile lunare de plan cu 10-12 la sută.
                                                                                                                                                                noastră,  precum  şi  rolul  ju­  niversitară,  asigurîndu-şi  ne­  explozivă  a  cunoaşterii  şti­
                                                                                                                                                                cat  în  acest  sens  de  către   voile  de  cadre  pentru  toate   inţifice,  de  descoperiri  fun­
                           ierea Sa nivelul celor mai reduse                                                                                                    Rene  Maheu,  şi  alţi  reprezen­  domeniile  şi  pregătind,  în  a-   damentale  în  toate  domenii­
                                                                                                                                                                directorul
                                                                                                                                                                          general,
                                                                                                                                                                                    domnul
                                                                                                                                                                                                                            le  cercetării,  de  înnoire  ver­
                                                                                                                                                                                              celaşi  timp,  un  mare  număr
                                                                                                                                                                tanţi de seamă ai UNESCO.     de  studenţi  străini,  îndeosebi   tiginoasă  a  tehnicii  —  epoca
                                                                                                                                                                                              din  ţările  în  curs  de  dezvol­
                                                                                                                                                                 Propunîndu-şi  să  dezbată
                                                                                                     Sîmbăti i, 24 noiembrie, colectivul Fabrici         1      probleme  de  o  deosebită  im­  tare.  Facem  totul  ca  învăţă-   celei  mai  grandioase  revolu­
                                                                                                                                                                                                                            ţii  ştiinţifico-tehnice  cunos­
               consumuri             înregistrate pe plan mondial                                     de industri e locală Orăştie a îndeplini           t      învăţămîntului  superior,  pen­  mîntul  nostru  superior  să  e-   cute  în  istorie.  In  aceste  con­
                                                                                                                                                                portanţă  pentru  dezvoltarea
                                                                                                                                                                                              volueze  în  pas  cu  marile
                                                                                                                                                                tru  intensificarea  colaborării   descoperiri   ale   cunoaşterii   diţii  progresul  oricărei  naţi­
                                                                                                                                                                universitare  în  scopul  pro­  contemporane,  legîndu-se,  în   uni nu se mai poate realiza'
             Oţelăria  electrică  de  la                             ta  se  menţine  încă  ridicat.            planul pe 4 ani din cincinal                    movării  tot  mai  largi  a  şti­  acelaşi  timp,  în  mod  orga­
           Hunedoara  este  una  din  u-   0  De  ci  o  economie  de   Dovadă  că,  în  comparaţie                                                             inţei şi culturii moderne,    nic de cerinţele vieţii ma­     (Continuare in pag. a 4-a)
           nităţile  productive  care  de­  numai  20  000  kWh  In  loc   cu  cele  mai  bune  realizări
           monstrează  într-un  mod  de                              obţinute  pe  plan  mondial               Succesul în muncă-
           cea  mai  mare  expresivitate   de 2,7 milioane kWh ?     la  cuptoare  similare,  con­
           acuta  oportunitate  a  măsu­  9  Prea  mare  este  pre­  sumul  înregistrat  actual­
           rilor   de   raţionalizare   a   ţul  defecţiunilor  organiza­  mente  la  oţelăria  electrică                                                              înalte distincţii înmînate unor reputaţi
           consumului  de  energie,  ne­                             de  la  Hunedoara  este  mai      oglinda hărniciei colectivului
           cesitatea  imperioasă  de  a   torice                     mare  cu  circa  20  la  sută,
           se  acţiona  cu  toată  fermi­  ®  Oxigenul  —  armă  mo­  ceea  ce,  raportat  la  produc­   Succesul  deosebit  înregistrat  sîmbătă,  24  noiembrie
           tatea,  în  lumina  recentelor   dernă,  de  mare  eficacitate   ţia  de  oţel  electric  din  acest   1973,  de  către  colectivul  Fabricii  de  industrie  locală  O-   oameni de ştiinţă, artă şi cultură
           hotărîri  ale  conducerii  su­                            an,  echivalează  cu  un  con­   răştie  —  îndeplinirea  integrală,  a  sarcinilor  de  plan  afe­
           perioare  de  partid  şi  de   în bătălia pentru kilowaţi  sum  suplimentar  de  ordi­     rente  primilor  4  ani  ai  cincinalului  —  are  o  semnificaţie
           stat,   pentru   economisirea   ©  Noiembrie  —  luna  cu   nul a 25 milioane kWh.         majoră  pentru  întreaga  economie  hunedoreană.  Acest    Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,   dă  îndelungatei  şi  rodnicei   nea,  personalităţi  ale  vieţii
           resurselor  energetice.  De­                               —  Compararea  cu  reali­       rezultat  de  prestigiu  —  care  se  adaugă  celui  obţinut  în  3   secretar  general  al  Partidu­  lor activităţi.  ştiinţifice şi culturale.
           monstraţia  subzistă  în  fap­  cele  mai  reduse  consumuri   zările  de  vîrf  din  ţările  a-   noiembrie  a.c.  :  realizarea  planului  pe  1973  —  vorbeşte   lui  Comunist  Român,  pre­  La   solemnitate   au   luat   Pentru  îndelungată  şi  rod-
           tul  că  la  această  oţelărie,   de  energie  din  istoria  oţe-   vansate  şi  căutarea  modali­  de  la  sine  despre  abnegaţia  şi  devotamentul  cu  care   şedintele  Consiliului  de  Stat   parte  tovarăşii  Ion  Gheorghe   mcă^  activitate  ştiinţifică,  di­
           cea  mai  mare  producătoare   lăriei electrice           tăţilor  de  a  coborî  consu­   acţionează  întregul  colectiv  de  salariaţi  pentru  materia­  al  Republicii  Socialiste  Româ­  Maurer,  Emil  Bodnaraş,  Ma­  dactică  şi  obştească,  cît  şi
           do  me.tal.de  înaltă  calitate                          mul  nostru  la  aceste  nive­    lizarea  exemplară  a  sarcinilor  ue  plan  şi  angajamentelor   nia,  a  înmînat,  luni,  Ântr-un   nea  Mănescu.  Gheorghe  Pa­  pentru  contribuţia  ce'  au  a-
           din  siderurgia  românească,                              luri  constituie  punctul  de    asumate în întrecere. Pe această bază, colectivul de mun-  cadru  solemn,  înalte  distinc­  nă,  Ilie  Verdeţ,  Dumitru  Po­  dus-o  la  făurirea  societăţii
           proporţiile  consumului  ac­  inventariere pentru a le    plecare,  poziţia  de  pe  care                                                            ţii  ale  Republicii  Socialiste   pescu,  Cornel  Burtică,  Mi­  socialiste   multilateral   dez­
           tual  de  energie  electrică   dezvălui.                  abordăm  şi  tratăm  proble­                                                               România  unor  reputaţi  oa­  ron   Constantinescu,   Mihai   voltate  în  patria  noastră,  to­
           coexistă  concomitent  cu  re­  In  primul  rlnd,  cu  toate   mele  economisirii  energiei        Masă rotundă organizată de ziarul                 meni  de  ştiinţă,  artă  şi  cul­  Dalea,  Mihai  Gere  şi  Con­  varăşului Miron Nicolescu,
           zerve  şi  posibilităţi  consi­  că  în  actualul  cincinal  con­  — ne-a declarat ing. Adrian                                                       tură,  ca  semn  al  deosebitei   stantin  Stătescu,  secretarul
           derabile de economisire.     sumul  specific  de  energie                                        „Drumul socialismului“ la F.I.L. Orăştie            preţuiri  pe  care  conducerea   Consiliului de Stat.
             Care   sînt   dimensiunile   a  coborît  accentuat,  totali-    LAURENŢIU VISKI                                                                    partidului şi statului o acor-  Erau prezente, de aseme-      (Continuare In pag. a 4-a)
            reale  ale  acestor  rezerve  ?   zînd  pe  primii  trei  ani  40
            Să procedăm la o sumară     kWh pe ton* de oţel, aces­     (Continuare in pag. a 3-a)     că  al  fabricii  şi-a  reformulat  obiectivul  suprem,  asumat
                                                                                                      în  această  etapă,  în  felul  următor  :  realizarea  cincinalului   Cuvîntarea tovarăşului
                                                                                                      în 3 ani şi 7 luni !
                                                                                                         In  scopul  cunoaşterii  şi  generalizării  principalelor  cri­
                                                                                                      terii  de  acţiune,  care  au  stat  la  baza  obţinerii  acestui   NICOLAE CEAUŞESCU
                                                                                                      succes,  redacţia  ziarului  nostru  a  organizat,  ieri,  la  se­
                      Se transformă                                      Cu planul anual              diul  fabricii,  o  masă  rotundă  pe  această  temă.  Au  parti­
                                                                                                      cipat  tovarăşii  :  Nicolae  Andrei,  secretarul  comitetului  de
                                                                                                      partid,  ing.  loan  Cîndea,  director,  ing.  Mircea  Homo-   Stimaţi tovarăşi,        tră  aţi  depus-o  în  servirea   ţionare  reciprocă.  In  condiţii­
                                                                                                                                                                                              intereselor
                                                                                                                                                                                                                            le  de  astăzi,  cînd  România
                                                                                                                                                                                                                     ro­
                                                                                                                                                                                                          poporului
                    oameni si locuri                                          realizat               şeful  sectorului  tehnică  nouăşi  asimilări  de  produse,  Tra­  Doresc  ca,  in  numele  Co­  mân,  a  cauzei  socialismului   realizează  o  impetuoasă  dez­
                                                                                                      rodean,  şeful  compartimentului  investiţii,  ing.  Iosif  Szabo,
                                                                                                      ían  Mihuţ,  lăcătuş  la  atelierul  de  sculărie,  şi  Petru  Han-   mitetului  Central  al  parti­  şi  dezvoltării  patriei  noas­  voltare  economică  şi  socială,
                                                                        DEVA.  Colectivul  distric­                                                             dului,  al  Consiliului  de  Stat,   tre.                   ştiinţa  ocupă  un  rol  tot
                                       muncii  veniţi  la  odihnă  şi                                 cheş, muncitor la atelierul prese.                        al  Consiliului  de  Miniştri,   E  cunoscut  rolul  ştiinţei,   mai  important  în  asigurarea
                                       tratament  —  cetăţeni  din     tului  de  reparaţii  periodice,   Redacţia:  V-am  ruga,  mai  întîi,  să  apreciaţi  dina­  precum  şi  al  meu  personal,   al  artei  şi  culturii  în  gene­  acestui  progres  ;  aşa  după
                                       diferite  colţuri  ale  ţării  —   mecanizat,  din  cadrul  sec­  mica producţiei unităţii dv. în actualul cincinal.     să  vă  adresez  tuturor  cele   ral,  în  dezvoltarea  societăţii   cum,  în  condiţiile  ridicării
                                       solicită  tot  mai  mult  melo­  ţiei  L5  Deva  şi-a  realizat                                                          mai  calde  felicitări  cu  pri­  omeneşti  —  aşa  cum  se  ştie   nivelului  general  de  viaţă  al
                                       diile  interpretate  de  tara­  planul  pe  anul  1973  înain­    loan  Cîndea  :  Pornind  de  la  realitatea  obiectivă  că   lejul  înmînării  acestor  înal­  că  înflorirea  oricărei  ştiinţe   poporului,  arta  şi  cultura  au
                                       ful  din  Vaţa.  înfiinţată  în   te  de  termen  la  toţi  indi­  economia  naţională  se  dezvoltă  într-un  ritm  accelerat,   te  ordine  ale  Republicii  So­  şi  culturi  este  legată  de  re­  rol  important  în  eforturile
                                       1960  de  către  învăţătorul    catorii.  Astfel  cei  peste  35   noi  am  considerat  încă  de  la  începutul  acestui  cincinal  că   cialiste  România.  Desigur  că   alizarea  unei  temeinice  baze
                                                                       km  pe  porţiunea  Ilia  —                                                                                                                           de  a  îmbogăţi  viaţa  spiritu­
                                       Aurel  Coif,  reunind  pe  toţi   Deva,  Deva  —  Turdaş,  Si-   ne  putem  înscrie  în  cerinţele  impuse  numai  prin  canali­  prilejul   acordării   acestor   materiale  ;  dar,  de  fapt,   ală a omului, de a o face
                                       instrumentiştii.   din   raza   merla  —  Lupeni  au  fost     zarea optimă a întregului potenţial uman şi material în   înalte  distincţii  este  legat   între  acestea  există  o  strîn-
                                       comunei  —  muncitori,  ţă­     realizaţi  prin  buraj  meca­                                                            de  împlinirea  unei  anumite   să interdependenţă şi condi­  (Continuare In pag. a 4-a)
                                       rani,  intelectuali  —,  aceas­  nizat  şi  ciuruire  mecani­                          Masă rotundă                      vîrste,  dar  am  dorit  ca  prin
                                       tă  formaţie  de  amatori  s-a   zată.                                                 consemnată de                     aceste  ordine  pe  care  Con­
                                       afirmat  tot  mai  mult  în  do­                                                      MARIN NEGOIJÂ                      siliul  de  Stat  vi  le-a  acordat,
                                       meniul  valorificării  tezau­                  C. AOANEI                                                                 să  dăm,  totodată,  o  înaltă
                                       rului  folcloric  local.  Minu­              corespondent                    (Continuare in pag. a 3-a)                  apreciere  activităţii  pe  care   mii          un Kictfepi/irn PMDiicju umoii
             Două  lucruri  sînt  renu­  natele  ţarini  moţeşti  in­                                                                                           fiecare dintre dumneavoas­
            mite  la  Vaţa  :  băile  şi  tara­  terpretate  cu  măiestrie  de
            ful.  Vestea  lor  s-a  răspin-   taraful  condus  de  virtuosul                                                                                                                   Toate forţele să fie concentrate
            dit  în  ţara  întreagă  :  băile   taragotist  Bulz  Pera  s-au
            —  prin  tămăduitoarele  lor   bucurat  de  succes  la  toate
            ape  termale,  iar  taraful  prin   festivalurile   naţionale   de                                                                                                                        la fertilizarea ogoarelor!
            acurateţea  folclorului  local   amatori,  au  fost  imprimate
            interpretat.
                                       la  radio  în  1969,  au  fost
             Aflată  într-un  cadru  deo­  filmate  la  televiziune  în                                                                                                                        Acţiunea  principală  cu  care   şi  unităţi,  ca  de  pildă  cele
            sebit  de  pitoresc,  pe  valea   1971  şi  recent,  cu  Elena                                                                                                                    sînt  confruntaţi  în  această   din  Rîu  Alb,  Birsău,  Nandru
            Crişului  Alb,  înconjurată  de   Merişoreanu,  prezentate  în­                                                                                                                   perioadă  cooperatorii  şi  me­  etc.,  unde  rezultatele  se  si­
            dealuri  domoale,  acoperite   tr-un program special.                                                                                                                             canizatorii  o  constituie  fer­  tuează  cu  mult  sub  nivelul
            cu  păduri  de  fag,  precum   Două  lucruri  sînt  renu­                                                                                                                         tilizarea  cu  îngrăşăminte  or­  posibilităţilor,   datorită   în
            şi  pe  căi  de  comunicaţie   mite  la  Vaţa  :  băile  şi  ta­                                                                                                                  ganice  a  terenurilor  desti­  bună  parte  neacordării  grijii
            lesnicioase  :  calea  ferată   raful.  Dar  anii  socialismu­                                                                                                                    nate  însămînţărilor  din  pri­  cuvenite  fertilizării  terenuri­
            Arad—Brad  şi  D.N.  76  De­                                                                                                                                                      măvara   viitoare.   Maximă   lor.  Din  deficienţele  semna­
            va—Oradea,  staţiunea  bal­  lui  completează  zilnic  ima­                                                                                                                       atenţie  şi  prioritate  se  cere   late  se  impune  să  se  tragă
                                       ginea  comunei  cu  noi  ele­
            neară  a  cunoscut  o  continuă   mente definitorii.                                                                                                                              a  fi  acordată  administrării   maximum  de  învăţăminte,  a-
            afluenţă  din  partea  oame­                                                                                                                                                      îngrăşămintelor  pe  suprafe­  cum  fiind  momentul  prielnic
            nilor  muncii  din  judeţ  şi   Staţiunea  balneară  este  în                                                                                                                     ţele  rezervate  culturilor  de   pentru  iniţierea  de  acţiuni
            ţară.                       continuă  înfrumuseţare,  ta­                                                                                                                         legume,  cartofi  şi  sfeclă  de   energice şi susţinute la trans­
                                       raful  se  află  într-o  continuă                                                                                                                      zahăr,  fără  a  neglija  însă   portul  în  cîmp  al  întregii
              Apele  sale  mezotermale,
            sulfatate,  clorosodice,  calci-   perfecţionare,   comuna   —                                                                                                                    nici fertilizarea terenurilor.  cantităţi  de  îngrăşăminte  or­
                                       într-un  proces  activ  de  sis­
                                                                                                                                                                                                Experienţa  unor  cooperati­
            ce,  uşor  radioactive,  se  folo­  tematizare.  Toate  se  produc                                                                                                                ve  agricole,  cum  sînt  cele   ganice  aflate  la  fermele  zoo­
            sesc  cu  succes  în  tratamen­  sub  lumina  clarvăzătoare  a                                                                                                                    din  Lăpuşnic,  Simeria,  Os­  tehnice.   Inginerul   şef   ai
            tul  reumatismului,  afecţiu­  partidului,  spre  binele  şi                                                                                                                      trov  şi  altele,  care  an  de  an   C.A.P.  Lăpuşnic,  Radu  Tecu-
            nilor  genitale,  ale  sistemu­  fericirea oamenilor.                                                                                                                             obţin  recolte  ridicate  şi  con­  şan,  şi  preşedintele  unităţii,
            lui  osos  sau  al  altor  afec­  Acesta  este  factorul  su­                                                                                                                     stante  de  cereale,  legume   Trandafir  Şuba,  ne  spuneau
            ţiuni generale.                                                                                                                                                                                                 că  pe  terenurile  ce  se  vor
                                        prem  al  marilor  înnoiri  din                                                                                                                       sau  plante  tehnice  la  hectar   cultiva  cu  legume  şi  cartofi
              Pe  lîngă  cura  balneară,   comună.  Iar  dacă  cele  do­                                                                                                                      denotă  că  fertilizarea  terenu­
            se  pot  face  aici  împachetări   uă  lucruri  sînt  renumite                                                                                                                    lui  este  un  factor  decisiv  în   s-au  administrat  pînă  la  a-
            cu parafină, raze ultrascurte,   la  noi,  tot  aşa  de  renumit     Tainele de la microscop sau lecţie de ştiinţe naturale in laboratorul de biologie al Şco Iii generale din Vaţa de Jos.  complexul  de  măsuri  ce  se   ceastă dată 300 tone gunoi
            ultraviolete,  curenţi  aerodi­  este  omul  nou,  făuritor  al                                                                                         Foto : VIRGIL ONOIU       aplică  în  vederea  creşterii
            namici.  De  specificat  că  în­  vieţii  noi.  înainte  de  toate,                                                                                                               producţiei agricole. Sînt însă  (Continuate in pag. a 3-a)
            tregul  tratament  se  execu­  oamenii  acestor  locuri,  cre­
            tă  sub  îndrumarea  directă   atori  de  viaţă  nouă,  sînt
            a  personalului  medical  de   cei  care  ar  trebui  apreciaţi                         CONTINUA                  construcţii   din   Deva   au   JH
            specialitate ■ al staţiunii.  la noi.                         CEL MAI BUN FREZOR        CUMPĂRAREA DE             fost,  la  sfirşitul  săpiămi-             NOI UNITĂŢI               lucra  în  cadrul  O.I.F.,  pe   VREMEA
                                                                                                                                                                                                   şantierele  de  îmbunătăţiri
                                                                                                                                                                         MEŞTEŞUGĂREŞTI
                                                                           La  Combinatul  siderur­
              Vorbind  despre  taraf,  pu­   NICOLAE CRISTEA              gic  Hunedoara  s-a  desfă­                         nii  trecute,  oaspeţii  unei                                        funciare  din  judeţul  nos­
                                                                                                                              fabrici  de  mobilă  din  Tg.
                                                                                                                                                                                                   tru.
                                                                                                                                                                              cadrul
                                                                                                                                                                          In
                                                                                                                                                                                     cooperativei
                                                                                                                              Mureş.  Excursia  —  orga­
            tem spune că oameni ai              Vaţa de Jos               şurat,  duminică,  un  con­  LOCUINŢE               nizată  prin  B.T.T.,  a  pri­ DE LA       meşteşugăreşti  „Drum  nou"                              Pentru 24 ore
                                                                          curs   profesional   pentru   La   comitetele   executi­  lejuit  viitorilor  tîmplari  o                                BILANŢ TURISTIC
                                                                          desemnarea  celui  mai  bun   ve   ale   consiliilor   popu­                                   din  municipiul  Hunedoa­                            Vremea  devine  instabilă
                                                                          frezor  din  rîndui  tineri­  lare  ale  oraşelor  din  Va­  documentare  la  faţa  locu­      ra  s-au  deschis  două  noi                        şi  se  răceşte  uşor.  Cerul
                                                                                                                                         meşteşugului
                                                                                                                                                                                                    Punctul  turistic  Brad  al
                                                                          lor.  Organizată  de  comi­  lea   Jiului   sînt   depuse   lui   asupra   oferindu-le   o     unităţi  de  servire  a  ce­  O.J.T.  Deva  a  organizat,   va  fi  noros  şi  vor  cădea
                                                                                                                                                                         tăţenilor  din  această  par­
                                                                                                                              tîmplăriei,
                          „Ziua sectorului“                               tetului  U.T.C.  pe  combi­  peste  300  de  cereri  pentru   reuşită lecţie practică.  O ZI   te  a  locului.  Este  vorba   pe  perioada  care  a  tre­  precipitaţii  sub  formă  de
                                                                          nat,  întrecerea  s-a  bucu­
                                                                                                    cumpărarea
                                                                                                               de
                                                                                                                   locuinţe
                                                                          rat  de  o  largă  participare   din  fondul  de  stat.  Pînă                                  de  un  atelier  de  reparat   cut  din  acest  an,  excursii   averse  de  ploaie.  Vîntul
                                                                                                                                                                                                                             va  sufla  moderat  cu  in­
                                                                          —  cei  mai  buni  dintre  ti­  în  prezent  au  fost  evalua­                                 confecţii  penîru  adulţi  (în   pentru  cunoaşterea  bogă­  tensificări   din   vest   şi
                                                                                                                                                                         str.  Carpaţi  nr.  20)  şi  dc
                   LUPENI.  Ziua  de  sîmbătă  24  noiembrie  a.c.  —     nerii  frezori  dovedtndu-se   te  şi  afişate  preţurile  la   TJRS POLITIC U.T.C.            un  atelier  dc  confecţionat   ţiilor  şi  frumuseţilor  pa­  nord-vest.   Temperaturile
                                                                                                                                                                                                   triei  la  care  au  partici­
               a fost declarată la mina Lupeni — „Ziua sectorului nr.     Ion  Adam,  de  la  secţia   180  de  locuinţe  şi  s-au  în­  La  Hunedoara  s-a  in-it-      haine  din  piele  (în  com­  pat  peste  20  000  de  oameni   vor  fi  cuprinse  între  zero
                                                                                                    cheiat  80  de  contracte  de
               IV"  —  prilej  de  bilanţ  al  unei  rodnice  activităţi  în   mecanică  I  (locul  I)  şl   vînzare-cumpărare.   Acţiu­  gurat   un   curs   politic    plexul   meşteşugăresc   din   ai  muncii.  La  Porţile  de   şi  5  grade  noaptea.  iar
                                                                                                                                                                                                                             ziua  intre  5  grade  şi  10
                                                                                                                                                                         mlcroraionui 4).
                                                                                                                                                                                                   Fier,  în  Nordul  Moldovei,
               subteran  (sectorul  şi-a  depăşit  pînă  în  prezent  planul   Dumitru   Bursuc,   de   la   nea  continua  in  ritm  sus­  U.T.C.,  cu  o  durată  de   . LA                      la  Poiana  Braşov,  Bucu­  grade.
                                                                                                                              şase  luni,  pentru  tineri
               de  extracţie  cu  peste  5  000  tone  cărbune,  iar  faţă  de   secţia  mecr.nică  II  (locui   ţinut.  De  fapt,  în  Va­  din  întreprinderile  şi  in-                         reşti,   Peştera   Scărişoara
               prevederile  primilor  3  ani  ai  cincinalului  a  dat  un   II).   Ocupantul   locului   I   lea  Jiului  s-a  stabilit  să   s t i t uţ ii le municipiului. Pri­  CURS DE CALIFICARE  sau  Băile  Felix,  Itinera-   Pentru următoarele
                                                                                                                                                                                                   riile  au  fost  reuşite,  bine
                                                                                                    fie  puse  în  vinzare  un
                                                                                                                              ma  lecţie  a  fost  susţinută
               spor de 20 000 tone cărbune).                              va   reprezenta   combinatul   număr   de   700   aparta­  de  Nicolae  Vintilă,  acti­         La   Casa   agronomului   alese şi organizate.            două zile
                   Cu  acest  prilej,  la  clubul  sindicatelor  din  oraş   hunedorean   la   faza   pe   mente.             vist  la  comitetul  munici­  ALTA         din   Mintia   s-a   început   Mulţi  oameni  ai  muncii
                au  fost  invitaţi  fruntaşii  în  producţie  —  toţi  acei   ţară  a  concursului,  ce  se   EXCURSIE DE STUDII  pal de p rtid.                         cursul  de  calificare  a  40   au   efectuat   excursii   în
                                                                                                                                                                                                   străinătate.  Iar  peste  500
                                                                                                                                                                         de  muncitori  pent-a  me­
                                                                                                                               In  curînd,  un  curs  ase­
                                                                                                                                                                                                                              Vremea  va  fi  instabilă,
                care  au  contribuit  la  realizările  amintite.  Formaţii   va  desfăşura  la  Timişoa­                      mănător  se  va  deschide                  seriile   de   buldorerişti,   au  fost  trimişi  ia  odihnă   cu  cerul  noros.  Vor  cădea
                                                                                                                                                                         drrglinişti,
                                                                                                      40  de  viitori  tîmplari  de
                                                                                                                                                                                     excavatorişti
                artistice  au  susţinut  un  program  de  cîntece  şi  jocuri   ra,  în  prima  decadă  a  lu­  la Şcoala profesională de  şi  pentru  elevi  fi  stu­  .......iitiiiteewMwteiw»»* care, după absolvire, vor  şi  tratament  prin  punctul   ploi  temporare.  Tempera­
                                                                           nii decembrie.
                                                                                                                              denţi.
                dedicat minerilor.                                                                                                                                                                 turistic Brad.            tura staţionară.
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94