Page 89 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 89
Proletari din toate tarile, uniii-vă
IN PREZENTA PREŞEDINTELUI
NICOLAE CEAUSESCU S-A DESCHIS,
LA BUCUREŞTI, CONFERINŢA MINIŞTRILOR
EDUCAŢIEI DIN TARILE EUROPENE
MEMBRE ALE URS
Prestigioasă manifestare menea, tovarăşii Ion Gheor- UNESCO — ilustrează, o
culturală europeană, eveni ghe Maurer, Emil Bodnaraş, dată în plus, atenţia, via şi
ment marcant al vieţii inter Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, larga preocupare manifesta
naţionale, Conferinţa miniş Dumitru Popescu, Leonte te de România socialistă fa
trilor educaţiei din ţările eu Răutu, Cornel Burtică, Miron ţă de activitatea generoasă a
ropene membre ale UNESCO Constantinescu, Mihai Da- Organizaţiei Naţiunilor U-
şi-a inaugurat lucrările, luni lea, Mihai Gere, Ştefan nite pentru Educaţie, Ştiin
dimineaţa, în prezenţa tova Andrei, George Macovescu, ţă şi Cultură, ataşamentul ei
răşului Nicolae Ceauşescu, ministrul afacerilor externe. sincer şi profund la cauza
ANUL XXV Nr. 5 872 MARTI 27 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
preşedintele Consiliului de Participarea şefului statu păcii, cooperării şi progresu
Stat al Republicii Socialiste lui român la inaugurarea a- lui. In spiritul politicii sale
România. cestei importante reuniuni externe, ţara noastră, încă
— care se întruneşte la Bucu din primele momente ale a-
La ceremonia deschiderii reşti în baza acordului din
au luat parte, de ase tre guvernul ţării noastre şi (Continuars in pag. a 4-a)
Energia ş! combustibilii sînt elemente
Cuvîntarea tovarăşului
de bază ale progresului societăţii,
NICOLAE CEAUŞESCU
componente ale avuţiei naţionale!
Domnule director general, conferinţa dumneavoastră do- teriale şi spirituale ale so-'
Să gospodărim cu maximum Stimaţi oaspeţi, bîndeşte o semnificaţie ma mite absolvenţilor să-şi va
cietăţii, pentru a putea per
joră în viaţa internaţional a
Dragi tovarăşi şi prieteni,
continentului. în efortul ge
neral al naţiunilor pentru lorifice cit mai eficient cu
noştinţele. să-şi afirme ple
Doresc să exprim satisfac progres şi o viaţă mai bună. nar personalitatea în sfera
ţia poporului român de a
de grijă această avuţie, să găzdui această prestigioasă pe care şcoala îl joacă îri vieţii sociale. Şcoala româ
Pornind de la rolul uriaş
nească pregăteşte tineretul
reuniune
şi
internaţională.
să vă adresez dumneavoas epoca noastră în mersul îna astfel incit să poată contri
inte al societăţii, în înflori
tră, miniştri ai învăţămîntu- rea civilizaţie^ umane, gu bui cu succes lâ eforturile
întregului popor pentru per
eradicăm orice fel de risipă I lui şi personalităţi Universi vernul român a depus şi de fecţionarea continuă a rela
tare marcante din ţările eu
ţiilor sociale, pentru edifica
pune eforturi susţinute pen
ropene membre ale UNESCO,
un cald salut, urîndu-vă, tot tru dezvoltarea largă a in rea societăţii socialiste mul
odată, să vă simţiţi cit mai strucţiei publice, pentru pre tilateral dezvoltate, bazate
bine în România. (Vii aplau
Obiectivul major al acţiunii de economisire ze). gătirea la un înalt nivel şti pe deplina egalitate între
oameni, pe echitate şi justi
inţific a întregului tineret.
Apreciem în mod deosebit Este elocvent în acest sens ţie socială.
Prin hărnicie şi conştiinciozitate în muncă, muncitorul de organizarea de către UNESCO faptul că România a genera Trăim o epocă de profun
a energiei In producţia de oţel electric înaltă calificare Nicolae Colhon, de la secţia sculărie a între a acestei importante mani lizat învăţămîntul de 10 ani, de transformări sociale şi, în
prinderii „Chimica“ Orăştie, lucrînd la o maşină modernă de
găurit prin coordonate, reuşeşte să-şi depăşească permanent festări culturale în ţara a dezvoltat larg reţeaua u- acelaşi timp, de dezvoltare
sarcinile lunare de plan cu 10-12 la sută.
noastră, precum şi rolul ju niversitară, asigurîndu-şi ne explozivă a cunoaşterii şti
cat în acest sens de către voile de cadre pentru toate inţifice, de descoperiri fun
ierea Sa nivelul celor mai reduse Rene Maheu, şi alţi reprezen domeniile şi pregătind, în a- damentale în toate domenii
directorul
general,
domnul
le cercetării, de înnoire ver
celaşi timp, un mare număr
tanţi de seamă ai UNESCO. de studenţi străini, îndeosebi tiginoasă a tehnicii — epoca
din ţările în curs de dezvol
Propunîndu-şi să dezbată
Sîmbăti i, 24 noiembrie, colectivul Fabrici 1 probleme de o deosebită im tare. Facem totul ca învăţă- celei mai grandioase revolu
ţii ştiinţifico-tehnice cunos
consumuri înregistrate pe plan mondial de industri e locală Orăştie a îndeplini t învăţămîntului superior, pen mîntul nostru superior să e- cute în istorie. In aceste con
portanţă pentru dezvoltarea
volueze în pas cu marile
tru intensificarea colaborării descoperiri ale cunoaşterii diţii progresul oricărei naţi
universitare în scopul pro contemporane, legîndu-se, în uni nu se mai poate realiza'
Oţelăria electrică de la ta se menţine încă ridicat. planul pe 4 ani din cincinal movării tot mai largi a şti acelaşi timp, în mod orga
Hunedoara este una din u- 0 De ci o economie de Dovadă că, în comparaţie inţei şi culturii moderne, nic de cerinţele vieţii ma (Continuare in pag. a 4-a)
nităţile productive care de numai 20 000 kWh In loc cu cele mai bune realizări
monstrează într-un mod de obţinute pe plan mondial Succesul în muncă-
cea mai mare expresivitate de 2,7 milioane kWh ? la cuptoare similare, con
acuta oportunitate a măsu 9 Prea mare este pre sumul înregistrat actual
rilor de raţionalizare a ţul defecţiunilor organiza mente la oţelăria electrică înalte distincţii înmînate unor reputaţi
consumului de energie, ne de la Hunedoara este mai oglinda hărniciei colectivului
cesitatea imperioasă de a torice mare cu circa 20 la sută,
se acţiona cu toată fermi ® Oxigenul — armă mo ceea ce, raportat la produc Succesul deosebit înregistrat sîmbătă, 24 noiembrie
tatea, în lumina recentelor dernă, de mare eficacitate ţia de oţel electric din acest 1973, de către colectivul Fabricii de industrie locală O- oameni de ştiinţă, artă şi cultură
hotărîri ale conducerii su an, echivalează cu un con răştie — îndeplinirea integrală, a sarcinilor de plan afe
perioare de partid şi de în bătălia pentru kilowaţi sum suplimentar de ordi rente primilor 4 ani ai cincinalului — are o semnificaţie
stat, pentru economisirea © Noiembrie — luna cu nul a 25 milioane kWh. majoră pentru întreaga economie hunedoreană. Acest Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dă îndelungatei şi rodnicei nea, personalităţi ale vieţii
resurselor energetice. De — Compararea cu reali rezultat de prestigiu — care se adaugă celui obţinut în 3 secretar general al Partidu lor activităţi. ştiinţifice şi culturale.
monstraţia subzistă în fap cele mai reduse consumuri zările de vîrf din ţările a- noiembrie a.c. : realizarea planului pe 1973 — vorbeşte lui Comunist Român, pre La solemnitate au luat Pentru îndelungată şi rod-
tul că la această oţelărie, de energie din istoria oţe- vansate şi căutarea modali de la sine despre abnegaţia şi devotamentul cu care şedintele Consiliului de Stat parte tovarăşii Ion Gheorghe mcă^ activitate ştiinţifică, di
cea mai mare producătoare lăriei electrice tăţilor de a coborî consu acţionează întregul colectiv de salariaţi pentru materia al Republicii Socialiste Româ Maurer, Emil Bodnaraş, Ma dactică şi obştească, cît şi
do me.tal.de înaltă calitate mul nostru la aceste nive lizarea exemplară a sarcinilor ue plan şi angajamentelor nia, a înmînat, luni, Ântr-un nea Mănescu. Gheorghe Pa pentru contribuţia ce' au a-
din siderurgia românească, luri constituie punctul de asumate în întrecere. Pe această bază, colectivul de mun- cadru solemn, înalte distinc nă, Ilie Verdeţ, Dumitru Po dus-o la făurirea societăţii
proporţiile consumului ac inventariere pentru a le plecare, poziţia de pe care ţii ale Republicii Socialiste pescu, Cornel Burtică, Mi socialiste multilateral dez
tual de energie electrică dezvălui. abordăm şi tratăm proble România unor reputaţi oa ron Constantinescu, Mihai voltate în patria noastră, to
coexistă concomitent cu re In primul rlnd, cu toate mele economisirii energiei Masă rotundă organizată de ziarul meni de ştiinţă, artă şi cul Dalea, Mihai Gere şi Con varăşului Miron Nicolescu,
zerve şi posibilităţi consi că în actualul cincinal con — ne-a declarat ing. Adrian tură, ca semn al deosebitei stantin Stătescu, secretarul
derabile de economisire. sumul specific de energie „Drumul socialismului“ la F.I.L. Orăştie preţuiri pe care conducerea Consiliului de Stat.
Care sînt dimensiunile a coborît accentuat, totali- LAURENŢIU VISKI partidului şi statului o acor- Erau prezente, de aseme- (Continuare In pag. a 4-a)
reale ale acestor rezerve ? zînd pe primii trei ani 40
Să procedăm la o sumară kWh pe ton* de oţel, aces (Continuare in pag. a 3-a) că al fabricii şi-a reformulat obiectivul suprem, asumat
în această etapă, în felul următor : realizarea cincinalului Cuvîntarea tovarăşului
în 3 ani şi 7 luni !
In scopul cunoaşterii şi generalizării principalelor cri
terii de acţiune, care au stat la baza obţinerii acestui NICOLAE CEAUŞESCU
succes, redacţia ziarului nostru a organizat, ieri, la se
Se transformă Cu planul anual diul fabricii, o masă rotundă pe această temă. Au parti
cipat tovarăşii : Nicolae Andrei, secretarul comitetului de
partid, ing. loan Cîndea, director, ing. Mircea Homo- Stimaţi tovarăşi, tră aţi depus-o în servirea ţionare reciprocă. In condiţii
intereselor
le de astăzi, cînd România
ro
poporului
oameni si locuri realizat şeful sectorului tehnică nouăşi asimilări de produse, Tra Doresc ca, in numele Co mân, a cauzei socialismului realizează o impetuoasă dez
rodean, şeful compartimentului investiţii, ing. Iosif Szabo,
ían Mihuţ, lăcătuş la atelierul de sculărie, şi Petru Han- mitetului Central al parti şi dezvoltării patriei noas voltare economică şi socială,
DEVA. Colectivul distric dului, al Consiliului de Stat, tre. ştiinţa ocupă un rol tot
muncii veniţi la odihnă şi cheş, muncitor la atelierul prese. al Consiliului de Miniştri, E cunoscut rolul ştiinţei, mai important în asigurarea
tratament — cetăţeni din tului de reparaţii periodice, Redacţia: V-am ruga, mai întîi, să apreciaţi dina precum şi al meu personal, al artei şi culturii în gene acestui progres ; aşa după
diferite colţuri ale ţării — mecanizat, din cadrul sec mica producţiei unităţii dv. în actualul cincinal. să vă adresez tuturor cele ral, în dezvoltarea societăţii cum, în condiţiile ridicării
solicită tot mai mult melo ţiei L5 Deva şi-a realizat mai calde felicitări cu pri omeneşti — aşa cum se ştie nivelului general de viaţă al
diile interpretate de tara planul pe anul 1973 înain loan Cîndea : Pornind de la realitatea obiectivă că lejul înmînării acestor înal că înflorirea oricărei ştiinţe poporului, arta şi cultura au
ful din Vaţa. înfiinţată în te de termen la toţi indi economia naţională se dezvoltă într-un ritm accelerat, te ordine ale Republicii So şi culturi este legată de re rol important în eforturile
1960 de către învăţătorul catorii. Astfel cei peste 35 noi am considerat încă de la începutul acestui cincinal că cialiste România. Desigur că alizarea unei temeinice baze
km pe porţiunea Ilia — de a îmbogăţi viaţa spiritu
Aurel Coif, reunind pe toţi Deva, Deva — Turdaş, Si- ne putem înscrie în cerinţele impuse numai prin canali prilejul acordării acestor materiale ; dar, de fapt, ală a omului, de a o face
instrumentiştii. din raza merla — Lupeni au fost zarea optimă a întregului potenţial uman şi material în înalte distincţii este legat între acestea există o strîn-
comunei — muncitori, ţă realizaţi prin buraj meca de împlinirea unei anumite să interdependenţă şi condi (Continuare In pag. a 4-a)
rani, intelectuali —, aceas nizat şi ciuruire mecani Masă rotundă vîrste, dar am dorit ca prin
tă formaţie de amatori s-a zată. consemnată de aceste ordine pe care Con
afirmat tot mai mult în do MARIN NEGOIJÂ siliul de Stat vi le-a acordat,
meniul valorificării tezau C. AOANEI să dăm, totodată, o înaltă
rului folcloric local. Minu corespondent (Continuare in pag. a 3-a) apreciere activităţii pe care mii un Kictfepi/irn PMDiicju umoii
Două lucruri sînt renu natele ţarini moţeşti in fiecare dintre dumneavoas
mite la Vaţa : băile şi tara terpretate cu măiestrie de
ful. Vestea lor s-a răspin- taraful condus de virtuosul Toate forţele să fie concentrate
dit în ţara întreagă : băile taragotist Bulz Pera s-au
— prin tămăduitoarele lor bucurat de succes la toate
ape termale, iar taraful prin festivalurile naţionale de la fertilizarea ogoarelor!
acurateţea folclorului local amatori, au fost imprimate
interpretat.
la radio în 1969, au fost
Aflată într-un cadru deo filmate la televiziune în Acţiunea principală cu care şi unităţi, ca de pildă cele
sebit de pitoresc, pe valea 1971 şi recent, cu Elena sînt confruntaţi în această din Rîu Alb, Birsău, Nandru
Crişului Alb, înconjurată de Merişoreanu, prezentate în perioadă cooperatorii şi me etc., unde rezultatele se si
dealuri domoale, acoperite tr-un program special. canizatorii o constituie fer tuează cu mult sub nivelul
cu păduri de fag, precum Două lucruri sînt renu tilizarea cu îngrăşăminte or posibilităţilor, datorită în
şi pe căi de comunicaţie mite la Vaţa : băile şi ta ganice a terenurilor desti bună parte neacordării grijii
lesnicioase : calea ferată raful. Dar anii socialismu nate însămînţărilor din pri cuvenite fertilizării terenuri
Arad—Brad şi D.N. 76 De măvara viitoare. Maximă lor. Din deficienţele semna
va—Oradea, staţiunea bal lui completează zilnic ima atenţie şi prioritate se cere late se impune să se tragă
ginea comunei cu noi ele
neară a cunoscut o continuă mente definitorii. a fi acordată administrării maximum de învăţăminte, a-
afluenţă din partea oame îngrăşămintelor pe suprafe cum fiind momentul prielnic
nilor muncii din judeţ şi Staţiunea balneară este în ţele rezervate culturilor de pentru iniţierea de acţiuni
ţară. continuă înfrumuseţare, ta legume, cartofi şi sfeclă de energice şi susţinute la trans
raful se află într-o continuă zahăr, fără a neglija însă portul în cîmp al întregii
Apele sale mezotermale,
sulfatate, clorosodice, calci- perfecţionare, comuna — nici fertilizarea terenurilor. cantităţi de îngrăşăminte or
într-un proces activ de sis
Experienţa unor cooperati
ce, uşor radioactive, se folo tematizare. Toate se produc ve agricole, cum sînt cele ganice aflate la fermele zoo
sesc cu succes în tratamen sub lumina clarvăzătoare a din Lăpuşnic, Simeria, Os tehnice. Inginerul şef ai
tul reumatismului, afecţiu partidului, spre binele şi trov şi altele, care an de an C.A.P. Lăpuşnic, Radu Tecu-
nilor genitale, ale sistemu fericirea oamenilor. obţin recolte ridicate şi con şan, şi preşedintele unităţii,
lui osos sau al altor afec Acesta este factorul su stante de cereale, legume Trandafir Şuba, ne spuneau
ţiuni generale. că pe terenurile ce se vor
prem al marilor înnoiri din sau plante tehnice la hectar cultiva cu legume şi cartofi
Pe lîngă cura balneară, comună. Iar dacă cele do denotă că fertilizarea terenu
se pot face aici împachetări uă lucruri sînt renumite lui este un factor decisiv în s-au administrat pînă la a-
cu parafină, raze ultrascurte, la noi, tot aşa de renumit Tainele de la microscop sau lecţie de ştiinţe naturale in laboratorul de biologie al Şco Iii generale din Vaţa de Jos. complexul de măsuri ce se ceastă dată 300 tone gunoi
ultraviolete, curenţi aerodi este omul nou, făuritor al Foto : VIRGIL ONOIU aplică în vederea creşterii
namici. De specificat că în vieţii noi. înainte de toate, producţiei agricole. Sînt însă (Continuate in pag. a 3-a)
tregul tratament se execu oamenii acestor locuri, cre
tă sub îndrumarea directă atori de viaţă nouă, sînt
a personalului medical de cei care ar trebui apreciaţi CONTINUA construcţii din Deva au JH
specialitate ■ al staţiunii. la noi. CEL MAI BUN FREZOR CUMPĂRAREA DE fost, la sfirşitul săpiămi- NOI UNITĂŢI lucra în cadrul O.I.F., pe VREMEA
şantierele de îmbunătăţiri
MEŞTEŞUGĂREŞTI
La Combinatul siderur
Vorbind despre taraf, pu NICOLAE CRISTEA gic Hunedoara s-a desfă nii trecute, oaspeţii unei funciare din judeţul nos
fabrici de mobilă din Tg.
tru.
cadrul
In
cooperativei
Mureş. Excursia — orga
tem spune că oameni ai Vaţa de Jos şurat, duminică, un con LOCUINŢE nizată prin B.T.T., a pri DE LA meşteşugăreşti „Drum nou" Pentru 24 ore
curs profesional pentru La comitetele executi lejuit viitorilor tîmplari o BILANŢ TURISTIC
desemnarea celui mai bun ve ale consiliilor popu din municipiul Hunedoa Vremea devine instabilă
frezor din rîndui tineri lare ale oraşelor din Va documentare la faţa locu ra s-au deschis două noi şi se răceşte uşor. Cerul
meşteşugului
Punctul turistic Brad al
lor. Organizată de comi lea Jiului sînt depuse lui asupra oferindu-le o unităţi de servire a ce O.J.T. Deva a organizat, va fi noros şi vor cădea
tăţenilor din această par
tîmplăriei,
„Ziua sectorului“ tetului U.T.C. pe combi peste 300 de cereri pentru reuşită lecţie practică. O ZI te a locului. Este vorba pe perioada care a tre precipitaţii sub formă de
nat, întrecerea s-a bucu
cumpărarea
de
locuinţe
rat de o largă participare din fondul de stat. Pînă de un atelier de reparat cut din acest an, excursii averse de ploaie. Vîntul
va sufla moderat cu in
— cei mai buni dintre ti în prezent au fost evalua confecţii penîru adulţi (în pentru cunoaşterea bogă tensificări din vest şi
str. Carpaţi nr. 20) şi dc
LUPENI. Ziua de sîmbătă 24 noiembrie a.c. — nerii frezori dovedtndu-se te şi afişate preţurile la TJRS POLITIC U.T.C. un atelier dc confecţionat ţiilor şi frumuseţilor pa nord-vest. Temperaturile
triei la care au partici
a fost declarată la mina Lupeni — „Ziua sectorului nr. Ion Adam, de la secţia 180 de locuinţe şi s-au în La Hunedoara s-a in-it- haine din piele (în com pat peste 20 000 de oameni vor fi cuprinse între zero
cheiat 80 de contracte de
IV" — prilej de bilanţ al unei rodnice activităţi în mecanică I (locul I) şl vînzare-cumpărare. Acţiu gurat un curs politic plexul meşteşugăresc din ai muncii. La Porţile de şi 5 grade noaptea. iar
ziua intre 5 grade şi 10
mlcroraionui 4).
Fier, în Nordul Moldovei,
subteran (sectorul şi-a depăşit pînă în prezent planul Dumitru Bursuc, de la nea continua in ritm sus U.T.C., cu o durată de . LA la Poiana Braşov, Bucu grade.
şase luni, pentru tineri
de extracţie cu peste 5 000 tone cărbune, iar faţă de secţia mecr.nică II (locui ţinut. De fapt, în Va din întreprinderile şi in- reşti, Peştera Scărişoara
prevederile primilor 3 ani ai cincinalului a dat un II). Ocupantul locului I lea Jiului s-a stabilit să s t i t uţ ii le municipiului. Pri CURS DE CALIFICARE sau Băile Felix, Itinera- Pentru următoarele
riile au fost reuşite, bine
fie puse în vinzare un
ma lecţie a fost susţinută
spor de 20 000 tone cărbune). va reprezenta combinatul număr de 700 aparta de Nicolae Vintilă, acti La Casa agronomului alese şi organizate. două zile
Cu acest prilej, la clubul sindicatelor din oraş hunedorean la faza pe mente. vist la comitetul munici ALTA din Mintia s-a început Mulţi oameni ai muncii
au fost invitaţi fruntaşii în producţie — toţi acei ţară a concursului, ce se EXCURSIE DE STUDII pal de p rtid. cursul de calificare a 40 au efectuat excursii în
străinătate. Iar peste 500
de muncitori pent-a me
In curînd, un curs ase
Vremea va fi instabilă,
care au contribuit la realizările amintite. Formaţii va desfăşura la Timişoa mănător se va deschide seriile de buldorerişti, au fost trimişi ia odihnă cu cerul noros. Vor cădea
drrglinişti,
40 de viitori tîmplari de
excavatorişti
artistice au susţinut un program de cîntece şi jocuri ra, în prima decadă a lu la Şcoala profesională de şi pentru elevi fi stu .......iitiiiteewMwteiw»»* care, după absolvire, vor şi tratament prin punctul ploi temporare. Tempera
nii decembrie.
denţi.
dedicat minerilor. turistic Brad. tura staţionară.