Page 91 - Drumul_socialismului_1973_11

:r. ^BezassmesaammuKsmata —a—a—ssaga—Bw
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 872 © MARŢI 27 NOIEMBRIE 1973 3
—ai« ——■ *»w /v».“n rv'imx'xr^

Poate existé mi dialog

VIEŢI SALVATE © Specia- J
din Baia de Criş, Haţeg,
Tătulescu, Eugen Pribeag,
direct cu nevoile producţiei ? Da!.. Trecerea în revistă a Mircea Orhei şi Marin Sîr- Brad, Hunedoara şi Orăştie. i şi de la cel din Petroşani 1
1 llştil de la Spitalul din Deva ^
brigăzilor artistice de
Cu acest prilej, formaţia
bu.
i făcuseră tot ceea ce le stă- ’
agitaţie „Ritmic ’68" a Casei orăşe­ ) tea în putinţă, cu aparatura ţ
neşti de cultură din Brad
Realizarea programului comitetului de partid şi a pentnu realizarea sarcinilor re de lucruri Pe cei oare Seară de odihnă a prezentat un program ^ pe care o aveau la îndemî- t
elaborat de Congresul al comitetului oamenilor mun­ pe care le-am avut — spu­ au săvîrşit abateri nu i-am BLAJENI. „Cu reflectorul demonstrativ. l nă, pentru ca viaţa micuţu- ,
X-lea «1 P.G.R. şl de Con­ cii privind aplicarea pre­ nea maistrul Victor Almă- „judecat“ la timpul opor­ prin comună“, „Brigada HUNEDOARA. Din iniţia­ ] lui Nicolae Paul, din Deva, )
ferinţa Naţională, a com­ vederilor hotărîrll C.C. al şan —, dar trebuie să ne tun. Acum toate se strîng vede tot" şl „Cele bune să tiva conducerii I.C.S. Ali­ \ de 11 luni, şi a Cristinei l
plexului de măsuri privind P.C.R. referitor la genera­ gîndlm că rangul de uzină şi asta înseamnă nerealizări se-adune, cele rele să se mentara din Hunedoara, în Spectacole l Alexandru, de 2 ani, din Pe- ,
perfecţionarea formellor şl lizarea schimbului II şi ex­ impune să fim dotaţi cu u- de plan la anumite sorti­ spele* — aşa s-au intitulat colaborare cu organizaţia ) troşani, să nu mai fie în pe- )
metodelor de conducere a tinderea schimbului III, a tilaje şi maşini care să mă­ mente*. programele prezentate de U.T.C. şi comitetul sindical, Din programul duminical ) ricol. Nu reuşiseră. Diagnos- l
economiei şi vieţii sociale, folosirii la întreaga capaci­ rească productivitatea şi să Cu alte cuvinte : Planul brigăzile artistice de agita­ la clubul întreprinderii a al manifestărilor artistice l ticul „corp străin în larin- ,
impune îmbunătăţirea con­ tate a utilajelor, a timpu­ uşureze munca omului. Din angajează ! Strînge ! Ne dăm ţie din Buceş (instructor fost organizată o „seară de sînt demne de remarcat / ge" şi „corp străin intra- 1
tinuă a activităţii organe­ lui de lucru şi a forţei de păcate avem încă operaţi­ Margareta Muranyi), Criş odihnă* pentru fruntaşii în deplasările unor ansambluri i bronşic", în ambele cazuri y
lor şi organizaţiilor de par­ muncă, precum şi la reali­ uni care se execută manu­ seama că nu ne-am pregă­ (instructori Gh. Ciur şi Gh. producţie. artistice de amatori în lo­ ( cu insuficienţă respiratorie, i
tid. înfăptuirea unui astfe] zarea măsurilor din şedinţa al, aprovizionarea cu mate­ tit suficient. Ce a făcut, Ştefan) şi Blăjeni (instruc­ Din programul serii, s-a calităţile rurale ale judeţu­ l făcea ca viaţa copilaşilor să 1
totuşi, sindicatul, comitetul
1 atîrne de un fir de păr. S-au \
de deziderat presupune ac­ biroului Comitetului orăşe- riale se face greoi. Deci, se oamenilor muncii !... tor Cornel Mihuţ) în spec­ remarcat evoluţia brigăzii lui nostru. Astfel, taraful, î pus in alertă oameni, auto- i
ţiuni energice pentru înde­ tacolul ce a avut loc la artistice de agitaţie, cu tex­ soliştii şi brigada artistică
plinirea sarcinilor, cunoaş­ Tovarăşul Loghin Dlneş, Blăjeni. tul „Glasul brigăzii" —, tex­ de agitaţie din Băiţa au fost I salvări, telefoane. La ora 1
terea situaţiei concrete din Kd etode, acţiuni; cerinţe din prim secretar al Comitetu­ tul şi regia aparţinînd lui în turneu la Vîlcelele Bune 1 11,20, şoferul Ştefan Ştirbu, \
l cu însoţitorul sanitar Ion 1
fiacare unitate economică, lui orăşenesc de partid BRETEA ROMANA. In Nicolae Nandrea, directo­ şi Vîlcele (comuna Bretea 1 Muntean I, iar la ora 17 şo- ’
prin contactul permanent practica muncii de partidă Brad, după ce s-a referit prezenţa doar a zece spec­ rul întreprinderii. Română) cu reuşite specta­ 1 ferul Petru Todea, cu înso- )
cu oamenii muncii, folosirea la cîteva din cauzele care tatori (?) s-au întrecut bri­ cole folclorice. \ ţitoarea soră Agneta Şuba, t
judicioasă şi valorificarea au dus la nereali zarea pla­ găzile artistice de agitaţie Schimb de experienţă Spectacole în deplasare au t de la Staţia de salvare din .’
din plin a timpului de care nesc de partid Brad din impune ca centrala să ne nului sortimental al uzinei, din Boşorod (elevii şcolii prezentat şl formaţiile ca­ ’ Deva, porneau urgent către \
dispunem noi care facem aprilie anul acesta. sprijine mai mult în acest a abordat sarcinile de vii­ generale) şi formaţia gazdă BRAD. „Cerinţe actuale selor de cultură: la Chitid \ Timişoara, cu cei doi micuţi, i
parte din organe. Primul a luat cuvîntul sens. Bineînţeles că există tor şi căile lor de realizare. (instructor Aurel Cerbicea- în activitatea orchestrelor şi Boşorod — artiştii Casei i spre a aduce de acolo — /
In această ordine de idei tovarăşul Florea Mihoc, di­ şi lipsuri care depind di­ Aşadar, analiza efectuată nu). Gazdele au prezentat şi soliştilor de muzică uşoa­ de cultură din Orăştie ; la ? ce ? - bucurie, speranţă sau ţ
se dovedeşte binevenită me­ rectorul uzinei, care a pre­ rect de noi. Absenţele ne­ la faţa locului de către bi­ un program bine pus la ră“ — s-a intitulat tema Teliuc şi Cinciş — ai Casei l deznădejde ? Echipele de o- l
toda ca biroul comitetului zentat, succint, stadiul rea­ motivate, rebuturile, neexe- roul comitetului orăşenesc punct, intitulat „Alo, mă schimbului de experienţă ce de cultură din Hunedoara, i peraţie, anunţate din timp, i
nostru orăşenesc de partid lizărilor economice, cum au cutarea dispoziţiilor date de partid a condus la o auziţi?", remareîndu-se in­ s-a desfăşurat la Brad şi iar la Livadia şi Baru — au intrat de fiecare dată 1
să se deplaseze în unităţi muncit factorii de răspun­ sînt lipsuri care atîrnă greu discuţie concisă, la obiect, terpreţii Hortensia Fundul, la care au participat solişti cei ai Casei de cultură din 1 urgent In Intervenţie. Şi, prin ^
economice ale oraşului Brad, dere pentru îndeplinirea în balanţa realizărilor. De la adoptarea de măsuri co­ Aurelia Dărăbanţ, Fellcla de muzică uşoară şi dirijori Haţeg. l eforturile unite ale unor me- j
unde să dezbată şi să ana­ sarcinilor pe care le-au a- asemenea, sînt destui tineri respunzătoare. Avantajele / dici, surori, şoferi, telefonis- ,
lizeze activitatea colective­ vut, s-a referit la unele care nu posedă cunoştinţele unei asemenea maniere de 1 te din două Judeţe, două 1
lor de muncă. Informările dintre modalităţile folosite profesionale de care au ne­ organizare a şedinţelor sînt \ vieţi de copii au fost salva- l
care trebuie prezentate în pentru realizarea obiective­ voie şi trebuie să ne ocu­ numeroase. Creează condiţii i te. S-a întimplat tn 13 no- i
şedinţă se dau spre studiu lor care au stat în faţa co­ păm mai mult de ei". favorabile pentru realizarea I lembrie. >
participanţilor, înainte de lectivului de aici. Au luat Tovarăşul Nicolae Galea, unor discuţii şi schimburi Succesul in mu
încelperea dezbaterilor, ast­ apoi cuvîntul alţi tovarăşi preşedintele comitetului sin­ > NAŞTERI o 5 băieţi şl o J
fel se trece direct la dezba­ — 11 la număr. Vorbitorii dicatului, a prezentat cu de păreri, vii şi antrenante, ] fetiţă s-au născut duminică ţ
terea temei propriu-zise şi, au formulat observaţii şi simţ critic şi autocritic si­ în mijlocul colectivelor de ( la maternitatea din Petro- 1
apoi, se creează posibilitatea au făcut numeroase propu­ tuaţia nerealizărilor. muncă, constituind un pre­ hărniciei co / şani. Fetiţa e al cincilea co- /
ca membrii organului să ia neri menite să ducă la li­ ,.Nu avem personal spe­ ţios dialog între organul 1 pil în familia fericitei mame V
contact direct, prin vizita chidarea neajunsurilor din cializat pentru întreţinerea de partid şi comunişti, un ( Dorica Bănuţă, din Petrila. I
făcută în uzină, cu munci­ uzină, să favorizeze îmbună­ şi repararea strungurilor şi i lată şi numele celorlalte ma- .
tori, ingineri, maiştri, a- tăţirea activităţii economice. a celorlalte utilaje. De ce mijloc de a lua pe loc mă­ (Urmare din pag. 1) rei activităţi, am creat secţii Maiştrii şi tehnologii noştri 1 me... cu băieţi : Iii na Miel, 1
flînd — cum se spune — In şedinţa despre care nu avem ? Fiindcă n-am suri şi de a nu mai aştepta şi ateliere noi în spaţiile de care lucrează pe schimburi ţ din Aninoasa, Elena Floa- ţ
din sursă autorizată păreri­ vorbim, participanţii au luat trimis la timp muncitori alte şedinţe. direcţia creşterii volumului producţie existente, speciali­ sînt recrutaţi dintre munci­ i rea, tot din Aninoasa, Ele- i
le despră situaţia existentă poziţie faţă de neajunsuri, pentru specializare. Vina producţiei materiale şi a e- zate pe produse, cu linii teh­ torii cu înaltă calificare ce l na Buga şl Elisabeta Stă- 1
aici. au adus critici la adresa ce­ este a noastră, nu a alto­ IONEL VLAD ficienţei economice. In acest nologice şi tehnologii de fa­ participă la şcoala de maiş­ ^ nescu, din Petroşani, Vale- ^
Aşa a decurs şedinţa de lor care nu şi-au făcut da­ ra. Avem multe absenţe ne­ secretar al Comitetului context, putem arăta că vo­ bricaţie proprii, revizuite tri serală de la Cugir sau la t ria Hăbuc, din Teiuş. „Toa- i!
la U.U.M.R. Crişcior în ca­ toria aşa cum trebuie. motivate. Tot noi sîntem orăşenesc de partid lumul producţiei planificate permanent şi completate institutele de subingineri de J te naşterile — obişnuite, nor- >
re s-a dezbătut activitatea „A existat preocupare vinovaţi şi de această sta­ Brad a crescut de la an la an, în conform cerinţelor. De pildă, la Hunedoara şi secţia serală ţ male, copiii - sănătoşi, pe- ţ
medie cu 20 la sută, iar rea­ din fosta secţie mecanică Cugir. 1 ste 3 kg” - ni s-a spus de t
lizările au fost întotdeauna s-au format secţii sau atelie­ Redacţia: In cîteva cuvin­ } Ia maternitate. Bucuroşi de /
mai mari decît volumurile re independente: confecţii te, vă rugăm să conturaţi di­ 1 asemenea veşti. )
planificate. De pildă, în pri­ metalice, prelucrări mecani­ recţiile prioritare în care \ \
Preocupări pentru perfecţionarea pregătirii Toate forţele să mul an al cincinalului am ce, maşini-unelte, turnătorie, realizarea angajamentului pe 1 mîna 19-24 noiembrie a.c„ )
veţi acţiona pe viitor pentru I CASATORII @ In săptă- ,
prese, sculărie
şi reparaţii
realizat o producţie globală
fieca­
cu 11,4 la sută mai mare vagoane C.F.R. de — tehni­ care vi l-aţi asumat, de în­ ( numărul familiilor din Hu- 1
re
conduse
deplinire a cincinalului în 3 , nedoara a sporit cu 9. Şase ,
profesionale în cooperaţia meşteşugărească fie concentrate decît în 1970, iar în 1972 eu cieni cu experienţă, ajutaţi ani şi 7 luni. 1 zile, 9 căsătorii. Un... ritm 1
65,8 la sută mai mare decît
Mircea Ilomorodean : Ele
de tehnologi, maiştri şi con­
destul de alert, lată şl ci- ţ
în 1971. In acest an, hotărî-
Imediat după adoptarea operative şi care a cuprins şi „Progresul" — Deva, la fertilizarea tor pentru realizarea cinci­ trolori pe schimburi de lu­ sînt aproape aceleaşi pe care i teva dintre noile familii : i
i Gorgan — Anastasie şl Tu- 1
s-a insistat pînă în prezent.
cru. Pot fi evidenţiate trans­
legii nr. 2/1971, care a pus majoritatea lucrătorilor este „Drum nou“ — Hunedoara, nalului înainte de termen, formări pe fiecare linie de In plus, subliniez că zestrea ^ doriţa, soţul electrician, so- ^
bazele perfecţionării conti­ instruirea la locul de muncă „Viaţă nouă" — Orăştie, preliminăm o creştere de 40 activitate în parte, dar, fiind tehnică pe care o avem, şi i ţia sudoriţă ; David - Simion i
1a sută faţă de realizările a-
nue a- tuturor lucrătorilor sub controlul şefului di­ precum şi inspectorii cu în- ogoarelor! nului trecut. Dacă ne refe­ prezenţi aici şi şefii unor care se va dezvolta mai mult 1 şi Maria, ei - lăcătuş, ea - 1
din unităţile socialiste, con­ rect, formă la care s-au văţămîntul din cooperative. rim la planul valoric pe ani, compartimente, îi rog pe pe viitor, va fi folosită in­ i cantaragistă ; Schilling — Ioan ţ
ducerea UCECOM a luat obţinut numai rezultate bu­ Pentru a nu produce greu­ (Urmare din, pag. 1) putem arăta că depăşirile dumnealor să le enumere. tensiv şi extensiv întrucît ) şi Anelise, inginer construc- 1
o hotărîre — nr. 4/1971 — ne şi foarte bune. tăţi în procesul de produc­ sînt de 18,7 la sută în 1971, Iosif Szabo: Deoarece în aceasta constituie un factor ţ tor cu... viitoare profesoară 1
care, creînd cadrul organi­ Pentru pregătirea instruc­ ţie, cursurile au fost orga­ de grajd. In continuare se 59 la sută în 1972, se preli- acest cincinal ne-am propus important pentru creşterea i de matematică. „Săptămîna \
zatoric pentru aplicarea a- torilor de practică a uceni­ nizate numai după orele de are în vedere finalizarea ac­ mină 72,2 la sută în 1973, 64 să înnoim permanent tehno­ producţiei şi a productivi­ aceasta va fi mult mai bo- 1
cestei legi. a stabilit forme­ cilor din cooperative, Cen­ program. ţiunii pe 30 de hectare, iar la sută în 1974, şi 82 la sută logiile de fabricaţie şi pro­ tăţii muncii. Schimburile de j gată tn căsătorii la noi" - >
le de perfecţionare specifi­ trul de perfecţionare a ca­ Dintre temele expuse şi stocul de îngrăşăminte ce se în ultimul an al cincinalului. dusele executate, s-a luat lucru vor fi întărite în con­ ( ne spunea tovarăşa Merme- \
ce cooperaţiei meşteşugă­ drelor din UCECOM a or­ dezbătute în timpul cursu­ va mai forma pînă în primă­ Nicolae Andrei: Perioada măsura întăririi comparti­ tinuare cu maiştri şi tehni­ 1 zan, şefa oficiului stare ci- r
reşti, precizîndu-se totodată ganizat, între 22-30 octom­ lui amintim doar cîteva : vară se va transporta, potri­ care a trecut din actualul mentului de concepţie-pro- cieni, pentru a se asigura 1 vilă. Vom reveni şl noi, pen- i
şi răspunderile privind per­ brie, la sediul U.J.C.M. De­ „Programul P.C.R. de fău­ vit prevederilor planului de cincinal a fost marcată în iectare cu atribuţiuni la ni­ obţinerea unei producţii su­ i tru a vi le prezenta, stimaţi 1
fecţionarea diferitelor cate­ va, un curs de perfecţiona­ rire a societăţii socialiste fertilizare, pe terenurile des­ cadrul unităţii noastre de o vel de ateliere şi locuri de perioare pe fiecare din ele. cititori.
gorii de lucrători. re la care au fost cuprinşi multilateral dezvoltate în tinate culturii porumbului. intensă muncă politico-edu- muncă, în scopul elaborării Traian Mihuţ: Un rol deo­
Principala formă de per­ peste 60 de instructori de România“, „Rolul şi perso­ cativă, cu atît mai necesară tehnologiilor optime de fa­ sebit îl are, pentru activita­ ( COMERŢUL Continuă ^
acţiunea de modernizare
fecţionare organizată în co­ la cooperativele „Mureşul" nalitatea instructorului în Intr-o serie de unităţi, ferti­ cu cît au avut 10c o serie bricaţie la produsele noi asi­ tea viitoare, pregătirea pro­ I _-al ______________ J ^ lizare a i a i
lizarea continuă să stea însă
milate în faze de prototip
____,__ __________ e din *
educarea ucenicilor în spi­ de transformări înnoitoare sau. serie zero. Menţionăm fesională a salariaţilor. Noi, unităţilor comerciale din J
ritul moralei comuniste", sub semnul întrebării. Aşa ale producţiei, o nouă orga­ că în fiecare an asimilăm muncitorii mai vechi ai fa­ ^ Brad. După magazinul aii- \
„Organizarea şi desfăşura­ este cazul la C.A.P. Geoagiu, nizare a fluxului, precum şi peste 50 de produse noi, din bricii, va trebui să acordăm mentar din Oraşul nou ur- i
rea lecţiilor de instruire Aurel Vlaicu, Vaidei, Beriu, alte modificări esenţiale ca­ care o bună parte sînt bu­ o atenţie deosebită tinerilor 1 mează să primească „statut" '
practică“, „Policalificarea Rapoltu Mare şi altele. A- re au avut o înrîurire pozi­ care se califică la locul de \ de autoservire şi magazinul ţ
muncitorilor", „Completarea cum, cînd tractoarele au de­ tivă asupra dinamicilor a- nuri de larg consum desti­ muncă sau absolvenţilor de l de menaj. In prezent se fac l
nate satisfacerii optime a ce­
caietului de practică", „Res­ venit disponibile, iar atela­ mintite. rinţelor pieţei. Dintre produ­ şcoli profesionale, pentru in­ transformări în acest sens. .'
tegrarea rapidă în produc­
pectarea regulilor de pro­ jele şi mijloacele de trans­ Redacţia : Aţi intuit exact sele de serie asimilate în ul­ ţie. \ o Perspectiva anului 1974, )
l pentru comerţul din oraşul (
tecţia muncii şi p.c.i.". Te­ port ale C.A.P. nu sînt mo­ cea de-a doua întrebare pe timii doi ani aş enumera cî­ Petru Hancheş: Conform / minerilor brădeni, este mult /
mele respective au fost con­ bilizate la alte lucrări, este care ne pregăteam să v-o a- teva : corpul şi placa la ma­ indicaţiilor date de conduce­
\ mai semnificativă : deschide- )
cretizate cu exemple din necesar să fie concentrate dresăm. Aşadar, putem con­ şina de cusut, patru tipuri rea superioară de partid, ne i rea unui magazin de roti- l
activitatea practică de in­ toate eforturile la adminis­ chide că volumul sarcinilor de menghine pentru lăcătu- revin sarcini majore pentru i serie, a unui chioşc alimen- J
struire din cooperativele trarea în cîmp a celor peste a crescut vertiginos, rezulta­ şerie, şurubelniţa multiplă, asigurarea unei calităţi supe­
) tar pentru dulciuri şi răcori- j
meşteşugăreşti. 30 000 tone îngrăşăminte or­ tele fiind proporţionale a- patru tipuri de reductori de rioare tuturor produselor pe ^ toare în Gurabarza, trans- l
In încheierea cursului de ganice care se află la fer­ cestor sporuri. Vrem să a- turaţie, strunguri pentru a- care le executăm. Subliniez . formarea în unităţi cu auto- i
la Deva a fost organizată mele zootehnice. Fireşte, a- flăm, în linii generale, care telierele-şcoală, trei tipuri de că acest obiectiv este reali­ 1 servire a magazinului aii- 1
o verificare a cunoştinţe­ ceasta este o acţiune a cărei sînt principalele etape de scaune, obiecte din fier for­ zat pe deplin în cadrul fa­ ţ mentar nr. 1 - Brad şi a ^
lor tuturor cursanţilor pe finalizare trebuie urmărită metamorfoză prin care a tre­ jat, valţuri pentru virolat bricii noastre datorită con­ i magazinului alimentar nr. 7 i
marginea temelor predate şi cu toată răspunderea de că­ cut fabrica dv. ? tablă groasă şi multe altele, ştiinţei înalte cu care acţio­ 1 — Gurabarza, dotarea cu mo- 1
a activităţii desfăşurate tre organizaţiile de partid Ioan Cîndea : Menţionăm foarte solicitate de benefi­ nează toţi muncitorii. Noi, ţ bilier nou a unităţilor de ^
pînă în prezent, apoi aceştia de la sate şi de consiliile că la începutul acestui cin­ ciari. Prin prospectarea ne­ lucrînd foarte mult pentru pline nr. 21 şi 25, a unităţii ^
au primit adeverinţe de a- populare comunale, eficienţa cinal. fiind hotărîţi să obţi­ cesităţilor pieţei şi imprima­ export, trebuie ca şi în con­ de mercerie-galanterie nr. 51.
testare a absolvirii cursului activităţii lor apreciindu-se nem rezultate cît mai bune rea unei tehnicităţi ridicate tinuare să ne străduim ca pe
de perfecţionare. în strînsă legătură cu nive­ în activitate, am trecut ho- produselor, am reuşit să spo­ lîngă o producţie mare, să CONTRAVENŢII e Neres- ^
lul producţiilor ce se obţin tărît la reorganizarea, am zi­ rim volumul desfacerilor, al realizăm şi o calitate desă- J pectarea regulilor de pro .
Una din harnicele echipe, din cadrul şantierului de construc­ AURELIA MARIA HODOR de pe fiecare hectar cultivat ce „din rădăcini“, a unităţii realizărilor. vîrşită.
ţii nr. 3 Vulcan, este şl cea de pavatori, condusă de Marin Stai- inspector cu probleme cu legume, plante tehnice şi \ tecţia şi securitatea muncii \
cu. In fotografie, harnica echipă toarnă ultimii metri pătraţi de noastre. Noi am numit acest Nicolae Andrei: Continui Nicolae Andrei : Este e- i constituie un permanent pe- (
trotuar din jurul creşel din Vulcan. de învăţămînt la Cooperativa cereale. proces sectorizarea fabricii. ideea începută mai înainte, xact ideea centrală care a ' ricol de accidente şi se /
„Drum nou" Hunedoara J., In funcţie de profilul fiecă- arătînd că s-a mărit şi co­ dominat dezbaterile recente t sancţionează cu toată aspri- ţ
"V- lectivul de muncă prin cali­ din adunarea activului nos­
ficarea în diverse forme a tru de partid. In ce ne pri­ i mea. lată cîţlva dintre cei 1
1 amendaţi contravenţional nu- /
oamenilor necesari pentru veşte, sîntem conştienţi că l mai în ultima perioadă, de Ş
ducerea la bun sfîrşit a sar­ nu există în prezent sarcină i către Inspectoratul de stat i
Eneróla si oombigglibllji slut elemente de bază ale cinilor. Astfel, din 1971 pînă pentru organizaţiile din in­ 1 pentru protecţia muncii : ing. 1
de partid mai importantă
în prezent au fost calificaţi
circa 500 de muncitori, în a- dustrie, decît aceea de a-şi ţ Vasile Şandor, şef de şan- »
i tier la Chişcădaga - 3 000 i
proape toate meseriile ce se uni toate energiile, de a mo­ i lei, achitat pe loc 500 ; Pe- >
practică
ca­
fabrică,
în
pregreeuliii societăţii, componente ale avoţiei naţionalei re s-au integrat perfect biliza plenar colectivele de ţ tre Sălişteanu, maistru la a- \
muncă pentru dezvoltarea şi
ceeaşi unitate - 3 000 lei, i
în producţie. Dintre aceş­
achitat pe loc 500 ; Ioan /
tia. o mare parte sînt diversificarea producţiei, pen­ \ Barbu, maistru — 4 000 lei, )
tru creşterea eficienţei acti­
femei ce lucrează cu înde­ vităţii economice. Şi vom achitat pe loc 750 ; Viorel t
(Urmare din paq. 1) vramescu, secretarul comi­ mânare şi pricepere la strun­ face totul pentru a ne achi­ Bodorancea, şef de lot la ?
guri, prese, freze, la tîmplă-
ta cu cinste de sarcinile ce
tetului de partid de la oţe-
Popovici, adjunctul şefului Alinierea la nivelul celor mai reduse lăria electrică. Iată dove­ rie şi chiar la turnătorie. le avem. \ T.C. Deva — 500 lei, achitat \
1 pe loc 100. Cîteva exemple I
de secţie. Cu exigenţa şi zile. Comuniştii, toţi mun­ * cu putere de avertisment ! |
specialiştii din
răspunderea care decurg secţie au dezbătut sarci­ PROCESE © Prin sentinţa l
şi
citorii
din sarcinile trasate prin
Decretul Consiliului de Stat consumuri înregistrate pe plan mondial rîrile conducerii partidului va a condamnat pe Constan- 1
Hotărîrea Comitetului Exe­
nile ce ne revin din hotă-
nr. 1961/73, Judecătoria De- i
cutiv al C.C. al P.C.R. şi
referitoare la dezvoltarea şi statului. S-au făcut mul­ l tin Lazăr la 2 ani închisoare ţ
te propuneri valoroase pe
pentru speculă şl 2 ani — <
şi economisirea resurselor Pentru a vedea concret nu este altceva decît ener­ medii de elaborare cu cel care le şi aplicăm. Citez: pentru operaţiuni interzise cu 1
energetice, am trecut la o care este efectul acestei e- gie electrică. puţin 30 de minute. Acest îmbunătăţirea aprovizionă­ ţ metale preţioase. Acesta co- ^
analiză critică de fond a voluţii sinuoase, facem un Şi pentru a da consisten­ lucru a fost practic demon­ rii cu materii prime şi ma­ i mercializa la preţ de spe- ii
felului în care s-a muncit calcul sumar. In cele 5 ţă celor afirmate, facem a- strat de maistrul principal teriale, întreţinerea corectă I culă diverse obiecte cumpă- 1
pînă acum, punînd în evi­ luni cînd consumul a fost pel la două recente exem­ Giurcă Florian, care la a zidăriei cuptoarelor şi a ^ rate la Lipova sau Arad. In Ţ
denţă resursele potenţiale. depăşit s-au irosit — ra­ ple de la cuptorul nr. 2. La cuptoarele de 50 de tone, utilajelor de bază, respec­ şedinţa din 23 noiembrie, l>
Astfel am identificat patru portat la producţia medie şarjele nr. 46869 şi 46899. a scos şarje cu topirile de tarea prescripţiilor tehnolo­ Tribunalul judeţean i-a res- J
direcţii de bază în care ac­ lunară — cel puţin 500 000 din cauza staţionării cup­ 2,20—2,30 ore, precum şi gice pe fiecare marcă de ţ pins lui Constantin Lazăr re- \
ţionăm pentru diminuarea kWh, ceea ce reprezintă o torului cîte 90 şi respectiv de schimbul inginerului Se­ oţel, insuflarea oxigenului / cursul, sentinţa rămînînd de- l
consumului de energie. A- cantitate apreciabilă de e- 75 de minute din lipsă de ver Busuioc, care a elabo­ la toate oţelurile cu carbon 1 finitivă. Un „amănunt" : re- .'
cestea se referă la : nergie. Dar semnificaţia nu fier, şarjele s-au realizat rat multe şarje sub 6 ore. mai mic de 0,3 la sută, ex­ T centa condamnare e a 13-a I )
— Echilibrarea consumu­ Se limitează numai la atît. cu consumuri specifice ca­ Să ne gîndim că astfel perimentarea oxigenului în l Oare cînd are de gînd să l
lui, în sensul coborîrii lui Faptul că într-o lună con­ re depăşesc norma planifi­ se reduce consumul speci­ faza de topire, urmărirea j se oprească ? |
la nivelul rezultatelor de sumul specific pe tona de cată cu 30 şi respectiv 92 fic cu peste 3 kWh pe tonă consumului specific de e-
vîrf pe care le obţinem ; oţel electric a fost mai mic kWh pe tonă. Iată, deci, şi minut. nergie pe fiecare şarjă, i ULTIMA ORA © Un ce- L
— înlăturarea deficienţe- ' cu 19 kWh arată că, în preţul în kilowaţi al defi­ Specialiştii din oţelărie , tăţean din Orăştie sesiza că 1
lor de natură tehnică, teh­ chiar actualele condiţii, po­ cienţelor organizatorice, ne­ au în vedere nu numai pro­ cuptor, schimb şi zi. Vreau ) nu se găsesc în magazine 1
să evidenţiez în mod spe­
nologică şi organizatorică sibilităţile de economisire voia stringentă a eradică­ priul aport, ci şi al ener- cial iniţiativa prim-topito- t ace pentru maşini de cusut, i
şi a altor neajunsuri care a energiei sînt apreciabile. rii lor hotărîte. Această ce­ geticienilor din combinat. rului comunist Gheorghe I.J.E.COOP care era cea vi- /
grevează consumul de e- Exemplu : dacă în fiecare rinţă este valabilă şi pen­ La ora actuală, transforma­ Obîrşan — „Fiecare echipă ţ zată de „absenţă" - ne râs- 1
nergie ; lună din acest an producţia tru pierderile de metal ca­ toarele — îndeosebi cel de oţelari să realizeze zil­ 1 punde prompt : „In urma i
— Adoptarea de proce­ s-ar fi realizat cu consu­ re, numai în anul curent, de 25 MVA — lucrează cu intervenţiilor noastre, I.C.R.T.I. /
dee tehnologice moderne mul minim înregistrat în au umflat consumul de e- jumătate din puterea no­ nic peste plan 0,5 tone de ) Deva a solicitat prin coman- 1
oţel electric cu energie eco­
care reclamă consumuri mi­ luna august, economia e- nergie cu mai bine de minală, fapt care duce la nomisită" — iniţiativă îm­ dă fermă ace pentru maşi- \
nime ; fectivă de energie ar fi a- 700 000 kWh. consum exagerat de ener­ brăţişată de toate cele 12 na de cusut de la I.I.L. „Me- i
— Perfecţionarea instala­ cum de minimum 2,7 mi­ — Micşorarea duratei de gie. De asemenea, sistemul echipe de la cuptoarele talurgica" Bucureşti". Care ’
ţiilor electrice existente. lioane kWh, în loc de 20 000 elaborare a şarjelor nu o de distribuţie, de alimenta­ noastre. comandă f e r m ă , care \
— Ce semnificaţie are kWh cît figurează în bi­ concepem numai sub aceas­ re a cuptoarelor şi sistemul I.C.R.T.I. ? De mai bine de l
fiecare dintre aceste repe­ lanţul secţiei. tă formă, ci, în mod deo­ de protecţie sînt suscepti­ Măsurile şi acţiunile la un an de zile I.C.R.T.I. n u . )
re ? Cum se traduc ele în — Condiţia pentru valo­ sebit, prin introducerea bile de multe perfecţionări. care m-sm referit dau re­ mai comercializează ace de \
limbaj faptic ? rificarea acestei mari re­ procedeelor tehnologice mo­ Potenţialul de care dis­ zultate excelente. Din evi­ cusut pentru maşină. Treaba i
— Să exemplificăm pri­ zerve constă în eliminarea derne — adaugă inginerul pune oţelăria electrică este denţele operative rezultă asta o face I.C.R.M. Ce fel )
mul punct — este de păre­ tuturor deranjamentelor, în Popovici. Mă refer la in- suficient demonstrat de ce­ că la un mare număr de ^ de intervenţie aţi făcut, în \
re inginerul Iosif Vaida, funcţionarea cuptoarelor şi suflarea oxigenului. Expe­ le evidenţiate mai înainte. şarje, consumul specific 1 acest caz ?
tehnologul oţelăriei. Dacă asigurarea unor indici de rimentările făcute pînă a- Cum s-a angajat colectivul este mai mic cu 30 şi chiar Duminică, I.J.E.COOP
în acest an, consumul spe­ utilizare superiori — conti­ cum arată că oxigenul este pentru punerea în valoare peste 50 de kWh pe tona ^ „ocupat" cu bucurie „ulti- i
cific se situează sub norma nuă inginerul Vaida. De­ realmente o „armă“ foarte a rezervelor şi ce perspec­ de oţel. Deşi luna nu s-a I ma oră". Dacă o „ocupă" şi L
planificată cu 0,37 kWh pe fecţiunile mecanice şi elec­ eficace în bătălia pentru tive imediate se întrevăd încheiat, sîntem în măsu­ Imaginea de faţă reprezintă doar un crîmpel din... mocirla azi, fără plăcere, nu sin- )
tonă, luat pe fiecare lună trice, golurile în aprovizio­ kilowaţi. Utilizarea lui nu în economisirea energiei ? ră să afirmăm că în noiem­ bălţilor şi noroaielor ce tronează în unele zone dintre noile ţ tem noi de vină. 1
în parte, el are o evoluţie nare, ruperile de electrozi numai în faza de oxidare, — Putem afirma cu tă­ brie vom coborî consumul blocuri ale Orăştiel. Ca să fl putut prezenta imaginea completă,
contradictorie. In 5 luni, a- şi alte asemenea neajunsuri ca pînă acum, ci, mai ales rie că reducerea consumu­ pe secţie sub nivelul de fotografia trebuia făcută din... avion. Căile de acces dintre | REPORTER |
blocuri sînt pur şi simplu inaccesibile, noroiul a cuprins şi ma­
cesta a fost mai mare cu 1 prelungesc artificial dura­ în cea de topire — fază că­ lui energetic a devenit, a- 700 kWh pe tonă; înregis- joritatea trotuarelor.
pînă la 18 kWh pe tonă, ta de elaborare a şarjelor, reia îi revine circa 80 la lături de calitatea oţelului, trînd cel mai redus con­ — Aşa au lăsat constructorii — spun gospodarii.
pentru ca în restul lunilor sută din consumul total de preocuparea noastră de că­ sum de energie din istoria — Să cureţe gospodarii — zic constructorii.
Consiliul popular al oraşului nu zice nimic, deputaţii, asocia­
să fie cu 4 pînă la 19 kWh fac să se piardă o mare energie pe şarjă — condu­ petenie — se exprimă mais­ oţelăriei electrice de la Hu­ ţiile de locatari nici atît. Aşteaptă gerul probabil.
pe tonă mai redus. cantitate de căldură care ce la o reducere a duratei trul principal Nicolae A- nedoara. — Atunci se poate umbla şi prin noroaie — se consolează
dumnealor.
_________(I