Page 92 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 92

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 872 ® MARTI 27 NOIEMBRIE 1973
                                                                                                                                                                                                                                    g—B—
                                                                                                                                                                                                      BUL» ujul 1 '!» viu*.19
             ii miau PWEnm«i emi cewscu u usons, ia biicukii, mmm                                                                                                                               BREVIAR INTERNAŢIONAL



                                                                                                                                                                                                  telegrame * note • informaţii!
       ■ISM» EB8CATRI DIN ŢÂRILI EUROPENE MEMBRE ALE UNESCO




                 (Urmare din peg. H       echitabile,  de  colaborare  şi   formare   al   O.N.U.   la   torităţile  româneşti  o  acordă   problematica   sa   largă   şi   progresul  lor,  pentru  realiza­  Dezbaterile Conferinţei
                                                                                                                                                                rea  securităţii,  pentru  întări­
                                          încredere   reciprocă,   spre   Bucureşti,  precum  şi  repre­  Conferinţei",           complexă,  prin  nivelul  parti­
            derării  sale  la  UNESCO,    crearea  acelui  climat  menit   zentanţii  din  Capitala  ţării   In  continuarea  alocuţiunii   cipării,  se  înscrie  în  rîndul   rea  păcii  şi  prieteniei  între
                                                                                                                                                                popoare.
            s-a  alăturat  eforturilor  Or­  să  stimuleze  schimbul  de  va­  noastre  ai  altor  organisme   sale,  domnul  Rene  Maheu  a   manifestărilor  internaţionale   Miniştrii  educaţiei  din  ţă­
            ganizaţiei  îndreptate  în  di­  lori  spirituale,  apropierea  în­  ale O.N.U.          trecut  în  revistă  acţiunile   de  prestigiu  —  oferă  celor   rile  europene  vor  avea,  tot­  general-europene
            recţia  intensificării  raportu­                             Erau  de  faţă  şefi  ai  unor   întreprinse  de  UNESCO  în   întruniţi  la  masa  dezbaterilor
            rilor  multilaterale  dintre  sta­  tre  popoare  şi  dorinţa  lor  de   misiuni  diplomatice  acredi­  vederea  organizării  Conferin­  posibilitatea unui schimb des­  odată,  prilejul  să  cunoască
            tele europene pe baze noi,    a coopera.                   taţi la Bucureşti.            ţei  miniştrilor  educaţiei  din   chis  de  opinii  şi  idei,  unei   direct,  nemijlocit  preocupări­  GENEVA  26  —  Corespon­  idei  şi  propuneri  formulate
                                                                                                                                                                le  României  socialiste,  evolu­
                                                                                                                                  confruntări  rodnice,  construc­
                                                                         Şedinţa  a  fost  deschisă  de   ţările .europene.       tive  a  punctelor  de  vedere  în   ţia  continuă,  ascendentă  a   dentul   Agerpres,   Corneliu   în  cursul  dezbaterilor  de  de­
              Întîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu               tovarăşul   Paul   Niculescu-   Referindu-se  apoi  pe  larg   probleme  privind  evoluţia  ac­  şcolii  noastre  superioare,  în   Vlad, transmite :   Domeniul  legaţiile  ţărilor  participante.
                                                                       Mizil  care,  salutînd  pe  cei   la  problematica  conferinţei,   tuală  şi  în  perspectivă  a  în­  strînsă  concordanţă  cu  am­  cooperării  ştiinţifice  şi  teh­  Proiectele  de  documente  se
            cu Rene Maheu, directorul generai al UNESCO,               prezenţi, a spus :            la  direcţiile  principale  ale   văţămîntului  superior  euro­  plul  program  de  dezvoltare   nice  între  statele  participan­  referă  la  numeroase  domenii
                                                                                                     lucrărilor  care  vor  polariza
                                                                         „Atenţia  deosebită,  pe  care   schimburile  de  opinii  ale   pean,  sporirea  eficienţei  co­  a  ţării,  realizările  într-un  do­  te  la  Conferinţa  europeană   de  cooperare  tehnico-ştiinţifi-
                                                                                                                                                                                                                            că,  între  care  transporturile,
            cu şefii delegaţiilor participante ia conferinţă           România  o  acordă  acestei   participanţilor,  directorul  ge­  operării  în  acest  domeniu  de   meniu  atît  de  important  cum   —  caracterizată  de  examina­  cercetările  spaţiale,  energeti­
                                                                       manifestări   internaţionale,   neral  al  UNESCO  a  relevat   o  reală  importanţă  pentru   este  integrarea  învăţăniîntu-   rea  tot  mai  aprofundată  a   ca,  cercetarea  medicală  şi  să­
                                                                                                                                                                lui  cu  cercetarea,  cu  pro­
             Ora   10,45.   Preşedintele   tea  Canadei,  S.U.A.  şi  Va­  este  ilustrată  de  prezenţa  la   că  documentele  supuse  spre   dezvoltarea  economico-socială   ducţia.       multiplelor  aspecte  ale  secu­  nătatea  publică.  oceanogra­
                                                                                                                                                                                              rităţii  şi  cooperării  pe  conti­
            Consiliului  de  Stat,  Nicolae   ticanului  adresează  şefului   şedinţa  noastră  inaugurală   dezbaterea  conferinţei  urmă­  a naţiunilor europene, pentru                    nent  —  înregistrează  progre­  fia,  meteorologia,  fizica  nu­
            Ceauşescu,  este  întîmpinat   statului român omagiul lor.  festivă  a  preşedintelui  Consi­  resc  să  situeze  învăţămîntul                                                                                  cleară.
            cu  cordialitate  de  directorul   Intr-o  atmosferă  de  caldă   liului  de  Stat  al  Reptiblicii   superior  în  contextul  vaste­                                             se  în  direcţia  stabilirii  for­
            general  al  UNESCO,  Rene   prietenie,  preşedintele  Nicolae   Socialiste  România,  Nicolae   lor sale responsabilităţi.                                                       melor  şi  metodelor  concrete   In  cadrul  discuţiilor,  dele­
           Maheu,  precum  şi  de  M.    Ceauşescu  se  întreţine  cu   Ceauşescu.  şi  a  altor  membri   In  această  ordine  de  idei,                                                     de  intensificare  a  schimburi­  gaţiile  României,  Iugoslaviei,
           M’Bow,  director  general  ad­  personalităţile  din  conduce­  ai  conducerii  statului  nostru.   vorbitorul  s-a-  referit  pe  larg   înalte distincţii înmînate unor          lor  în  acest  domeniu  pe  plan   Turciei  şi  ale  altor  ţări  au
           junct  pentru  educaţie,  D.   rea  UNESCO,  relevînd  rolul   Sînt  convins  că  sînt  în  asen­  la  direcţiile  cooperării,  care,                                              european.  In  atenţia  subco­  subliniat  că  este  necesar  ca
           Najman,  directorul  Departa­  însemnat  ce  revine  acestei   timentul  dumneavoastră  pen­  după  opinia  sa,  trebuie  să                                                       misiei  de  resort  a  Conferin­  în  eforturile  de  extindere  a
           mentului  pentru  învăţămîn-   organizaţii  în  extinderea  şi   tru  a  le  exprima  întreaga   depăşească  cadrul  probleme­  reputaţi oameni de ştiinţă,                        ţei  se  află,  în  acest  moment,   colaborării  tehnico-ştiinţif'  -p
           tul  superior  şi  formarea  per­  întărirea  colaborării  pe  tă-   noastră gratitudine.  lor  specific  universitare,  să                                                        un  număr  de  opt  documente   între  statele  participante  să
           sonalului  deţ  educaţie,  ,T.   rîmul  învăţămîntului  şi  edu­  Conferinţa   este   chemată   se  extindă  asupra  relaţiilor                                                    de  lucru  prezentate  de  dife­  se  aibă  în  vedere  adoptarea
           Herman,  directorul  Diviziei   caţiei,  al  ştiinţei  şi  culturii,   să  dezbată  probleme  de  mare                                                                             rite  ţări,  între  care  R.P.  Un­  de  măsuri  menite  să  facili­
           de  învăţămînt  superior,  se­  în   promovarea   principiilor   însemnătate  pentru  învăţă­  culturale  în  sensul  cel  mai          artă şi cultură                            gară,  R.  D.  Germană,  R.  F.   teze  accesul  la  ştiinţă  şi  teh­
            cretarul  general  al  Confe­  umanismului,  în  edificarea   mîntul  superior  din  Europa   larg,  contribuind  la  opera  de                                                   Germania  Franţa,  Italia,  An­
           rinţei,  de  alţi  reprezentanţi   securităţii,  a  unei  lumi  mai   privind  continua  perfecţiona­  destindere  şi  promovare  a                                                glia,  Irlanda,  Olanda,  la  ca­  nică  al  ţărilor  în  curs  de
           ai UNESCO.                    bune,  o  lume  a  păcii  şi  coo­  re  a  acestui  învăţămînt  în   înţelegerii  şi  colaborării  în   (Urmare din pag. 1)  tate.  a  împlinirii  propriei   re se adaugă numeroase alte  dezvoltare din Europa.
                                                                                                     Europa.
             La  acest  moment  al  între­  perării.                   concordanţă  cu  cerinţele  dez­                                                         noastre  vieţi,  îmbunătăţirii  şi
                                                                                                                                                                înfrumuseţării  vieţii  poporu­
           vederii  este  de  faţă  Paul  Ni-   Directorul   general   Rene   voltării  şi  înfloririi  fiecărei   Iată  de  ce.  a  subliniat  în   preşedintele  Academiei  Repu­
           culescu-Mizil,   vicepreşedin­  Maheu  a  ţinut  să  exprime   naţiuni,  cu  marile  schimbări   încheierea   alocuţiunii   sale   blicii  Socialiste  România,  i-a   lui  din  care  ne-am  născut  şi
           te  al  Consiliului  de  Miniş­  profunde   mulţumiri   pre­  sociale  din  lume,  cu  progre­  domnul  Rene  Maheu,  în  mo­  fost  conferit  ordinul  „Victo­  în  mijlocul  căruia  nu  am
           tri,  ministrul  educaţiei  şi  în-   şedintelui  Consiliului  de  Stat,   sele  uriaşe  ale  ştiinţei  şi  teh­  mentul  în  care  Conferinţa   ria  Socialismului",  cu  prile­  contenit a ne afla.  Convorbiri între Willy Brandt
           văţămîntului.                 guvernului  ţării  noastre  pen­  nicii contemporane.       privind  securitatea  şi  coope­  jul  împlinirii  vîrstei  de  70   Dar  ea  constituie  şi  un  im­
                                                                                                                                                                perativ  pentru  viitor.  „Victo­
             Preşedintelui  Consiliului  de   tru   contribuţia   adusă   de   In  prezent,  cînd  popoarele   rarea  in  Europa  dă  loc  la   de  ani,  iar  tovarăşului  prof.   ria  Socialismului"  se  cere  în­
                                                                                                     Geneva  unor  consultări  şi
           Stat  al  României  îi  sînt   România  la  înfăptuirea  obi­  noastre  sînt  vital  interesate   negocieri  în-  probleme  gene­  univ.  Constantin  Dinculescu,   soţită,  pentru  fiecare  dintre  8   şi Georges Pompidou
           prezentaţi,  apoi,  şefii  delega­  ectivelor  UNESCO,  sublini­  în  realizarea  cu  succes  a   rale,  mi  se  pare  oportun  că   ordinul   „23   August"   cla­  noi,  de  o  altă  victorie.  Dum-  I
           ţiilor  participante  la  confe­  ind  că  organizarea  conferin­  procesului  complex  de  edi­                       sa   I,   cu   prilejul   îm­
           rinţă.  Cu  acest  prilej,  repre­  ţei  la  Bucureşti  reprezintă,   ficare  a  securităţii  europene,   lucrările  dumneavoastră  se   plinirii  vîrstei  de  75  de   neavoastră,  scumpe  tovarăşe  I
           zentanţii  învăţămîntului  şi  e-   în  fapt,  o  recunoaştere  a  a-   de  consolidare  a  păcii  şi  de   situează  în  perspectiva  unei   ani.  Tovarăşul  Ludovic  Ta-   Ceauşescu,  duceţi  astăzi,  cu  H   PARIS  26  (Agerpres).  —   efectelor penurlei de petrol.
           ducaţiei,  ştiinţei  şi  cercetă­  cestei  prodigioase  activităţi   dezvoltare  a  cooperării  între   contribuţii  la  înţelegerea  re­  kacs,  profesor  la  Univer­  aceeaşi  clocotitoare  energie   La  Palatul  Elysee  din  Paris   Purtătorul  de  cuvînt  al  gu­
           rii din cele 25 de ţări europe­                             toate   statele   continentului   ciprocă.  Sînt  convins  că  uni­  sitatea   „Babeş-Bolyai"   din   de  totdeauna,  o  luptă  necru­  au  început,  luni,  convorbiri­  vernului  vest-german  a  pre­
           ne — personalităţi remarcabi­  puse  în  slujba  cauzei  înţe­  european,  Conferinţa  poate   tatea  profundă  care  raliază   Cluj,  a  fost  decorat  cu  ordi­  ţătoare  împotriva  delăsării,   le  dintre  preşedintele  Geor­  cizat  că,  în  cadrul  discuţiilor,
           le  ale  vieţii  culturale  —,  pre­  legerii  şi  conlucrării  rodni­  şi,  după  părerea  noastră,  are   ansamblul  ţărilor  europene   nul  „23  August“  clasa  I  pen­  inerţiei,  rutinei,  neglijenţei,   ges  Pompidou  şi  cancelarul   cancelarul  Willy  Brandt  a
           cum şi observatorii din par-  ce în folosul umanităţii.     datoria  să  aducă  o  contribu­  pe  dublul  plan  al  tradiţiilor   tru  contribuţia  deosebită  la   necinstei, .indisciplinei.  vest-german   Willy   Brandt,   sugerat  convocarea  unei  se­
                                                                                                                                                                  In  această  luptă,  tovarăşe
                                                                                                     culturale  şi  al  tehnologiei
                                                                       ţie  reală,  concretă,  în  direc­  creează  o  solidaritate  obiec­  opera  de  construire  a  socia­  secretar  general,  fiecare  cetă­  aflat  într-o  vizită  oficială  de   siuni  a  Consiliului  ministeri­
                Desfăşurată sub semnul unui viu interes                ţia  traducerii  în  viaţă  a  a-   tivă  suficient  de  puternică   lismului  în  patria  noastră,  cu   ţean  trebuie  să  se  înscrie  ca   două  zile  în  Franţa.  Convor­  al  al  CEE  care  să  analizeze
                                                                       cestor înalte ţeluri.                                      prilejul  împlinirii  vîrstei  de                            birile,  care  se  desfăşoară  bi­  aceste  probleme.  A  fost  dis­
                                                                                                    pentru  a  sluji  ca  fundament   65 de ani.                soldat  disciplinat.  Va  fi  o   anual,  sînt  prevăzute  în  Tra­  cutat,  de  asemenea,  un  pro­
                  manifestat fată de cuvîntarea şefului                lucrările  Conferinţei  se  vor   al  edificării  unei  cooperări   Au  fost  distinşi,  pentru  ac­  luptă  grea,  pentru  că  fiecare   tatul  de  prietenie  şi  coopera­  iect  de  aprovizionare  cu  e-
                                                                        îmi  exprim  convingerea  că
                                •
                                                        f
                                                                                                     paşnice.  Sector-cheie,  învă-
                                                                                                                                                                va  avea  de  luptat  cu  cel  mai
                                                                                                                                                                                                                             nergie  pe  termen  lung  şi  pe
                 statului român, al stimei şi prestigiului             desfăşura  într-un  spirit  con­  ţămîntul  superior  mi  se  pare   tivitatea  lor  îndelungată  şi   aprig  duşman,  anume  cu  sine   re  franco-vest-german,  înche­  termen  scurt,  inclusiv  posibi­
                                                                                                                                                                                               iat  în  anul  1963.  In  cursul
                                                                                                                                  merite  artistice  deosebite,  cu
                                                                       structiv  şi  creator,  vor  con­
                                                                                                                                                                însuşi.  Nu  mă  îndoiesc  nici
                                                                                                     că  oferă  un  teren  privilegiat
                                                                       tribui  la  îmbogăţirea  gîndirii   pentru  această  cooperare.  îmi   ordinul   „Steaua   Republicii   o  clipă  că  va  birui,  că  vom   primei  întîlniri,  cei  doi  oa­  litatea   utilizării  unor   noi
                  de care se bucură România în lume,                   şi  experienţei  noastre  în  do­  exprim,  din  toată  inima,  do­  Socialiste  România"  clasa  I   birui,  că  vom  fi  demni  de   meni  de  stat  au  analizat  si­  surse  de  energie.  Cele  două
                                                                       meniul  învăţămîntului  supe­  rinţa  ca  lucrările  dv.  să  fie   —  pictorul  Alexandru  Ciucu-   cauza  luptei  dumneavoastră,   tuaţia  crizei  energetice  care   părţi  au  examinat,  de  aseme­
              şedinţa inaugurală a marcat începutul unor               rior,  la  diversificarea  şi  a-   însufleţite  de  un  spirit  prie­  rencu,  Artist  al  Poporului,  cu   care  este  cauza  noastră,  a   afectează  economiile  ţărilor   nea.  unele  probleme  interna­
                                                                       profundarea  cooperării  între   tenesc  şi  constructiv  şi  ca   prilejul  împlinirii  vîrstei  de   tuturor,  deoarece  vom  avea   lor,  examinînd  totodată  po­  ţionale,  între  care  situaţia
                rodnice dezbateri cu muitiple semnificaţii             ţările  noastre,  la  cauza  cola­  succesul  lor  să  marcheze  o   70  de  ani  ;  cu  „Ordinul  Mun­  permanent   în   activitatea   sibilităţile de diminuare a  din Orientul Apropiat.
                                                                       borării şi păcii în lume".    nouă  etapă  în  construirea  ri­  cii"  clasa  I  —  pictorul  Ion   noastră  pilda  dăruirii  dum­
                                                                                                                                   Musceleanu,  cu  prilejul  îm­
                                                                        In  continuare,  a  luat  cuvîn-
                                                                                                     nei  Europe  unde  încrederea
              pentru viaţa universitară europeană, pentru              tul   directorul   general   al   va  fi  principiul  securităţii,  al   plinirii  vîrstei  de  70  de  ani,   neavoastră  exemplare,  întru
                                                                                                                                                                înălţarea  continuă  a  poporu­
                                                                       UNESCO,  Rene  Maheu,  care   înţelegerii între naţiuni.   pictorul  Kovacs  Zoltan,  Ma­  lui  nostru  pe  treptele  civili­  Situaţia din Grecia
             promovarea colaborării pe continentul nostru              a spus;                        Preşedintele  Consiliului  de   estru  Emerit  al  artei,  cu  pri­  zaţiei,  ale  nivelului  de  viaţă,
                                                                         „Sînt  deosebit  de  fericit  că   Stat  al  Republicii  Socialiste   lejul   împlinirii   vîrstei   de   ale  eticii  vieţii  sociale,  a
             Participanţii  la  şedinţa  fes­  precum  şi  ai  unor  prestigi­  am  prilejul  să  deschid  cea                     60  de  ani,  compozitorul  şi   acestui  popor  minunat  cu
           tivă  au  întîmpinat  cu  vii  a-   oase  fundaţii  americane  şi   de-a  doua  conferinţă  a  mi­  România,  tovarăşul  Nicolae   muzicologul  Tudor  Ciortea,   destinele  căruia  v-aţi  înfră­  ATENA  26  (Agerpres).  —   ai  lui  Papadopoulos.  Fostul
           plauze  sosirea  în  mijlocul  lor   europene.                                            Ceauşescu,  a  adresat,  apoi,   Maestru  Emerit  al  artei,  cu   ţit  pentru  totdeauna  în  fa­  După  preluarea  puterii,  du­  prim-ministru,  Spiros  Mar-
           a   preşedintelui   Consiliului   Sînt  de  faţă,  de  asemenea,   niştrilor  educaţiei  ai  statelor   un  cuvint  de  salut  conferin­  prilejul  împlinirii  vîrstei  de   ţa istoriei.  minică,  în  Grecia,  de  către   kezinis,  şi  ceilalţi  membri  ai
           de Stat al României.          membrii  secretariatului  con­  europene membre ale UNESCO   ţei.                         70  ani  ;  cu  ordinul  „Meritul                           armată.  Atena  a  cunoscut,   guvernului  se  află  în  liberta­
                                                                                                                                                                  Am  înţeles  întotdeauna  —
             Şedinţa  inaugurală  reuneş­  ferinţei  —  reprezentanţi  ai   în  acest  oraş  —  Bucureşti,   Cuvîntaroa,  care  s-a  bucu­  Cultural"  clasa  I  —  pictorul   a  spus,  apoi  în  cuvîntul  său,   luni,  o  zi  calmă.  De  la  orele   te.  Noul  ministru  pe  lîngă
           te,   sub   cupola   Ateneului   UNESCO,  Centrului  european   capitala  unei  ţări  care  des­  rat  de  o  largă  audienţă,  a   loan  Sima,  Artist  Emerit,  cu                5,00  a.m. restricţiile  de cir­  premier.  Constantin  Rallis,
           Român,  pe  miniştrii  educaţiei   pentru  învăţămîntul  superi­  făşoară  atîtea  eforturi  pentru   fost  urmărită  cu  deosebită  a-   prilejul  împlinirii  vîrstei  de   prof. Constantin Dinculescu  culaţie  au  fost  complet  ridi­  a  anunţat  că  au  fost  elibe­
           din  ţări  europene,  membrii   or,  Institutului  internaţional   cauza  păcii  şi  securităţii  în   tenţic  şi  subliniată  în  repeta­  75  de  ani  ;  compozitorul  Ni­  —  să  îmi  pun  toată  puterea   cate,   atît în capitală  cît  şi  raţi  Panayotis  Kanellopoulos,
           delegaţiilor  participante,  per­  pentru  planificarea  educaţiei   lume  şi  îndeosebi  pe  bătrinul   te  rinduri  cu  aplauze  de  în­  colae  Kirculescu,  Artist  Eme­  mea  de  muncă  în  slujba  co­  la Salonic. Carele blindate   George  Mavros  şi  Ioannis
           sonalităţi  ale  vieţii  universi­  şi  Biroului  de  cooperare  şti­  nostru continent Europa.  treaga asistenţă.     rit,  cu  prilejul  împlinirii,  vîr­  lectivităţii  în  slujba  servirii   şi trupele au fost retrase, ’ iar   Zigdis,  cărora  guvernul  MaV-
           tare,  ştiinţifice  şi  culturale   inţifică pentru Europa.  Vă  rog  să-mi  permiteţi  să   In  numele  participanţilor,   stei  de  70  de  ani,  Gheorghe   intereselor  poporului.  Vă  a-   traficul şi activitatea tuturor   kezinis  le  impusese  dortlîci-
           din  aceste  state,  observatori   La  inaugurarea  lucrărilor   spun  Excelenţei  sale  domnu­  tovarăşul  Paul  .  Niculescu-   Focşa,   directorul   Muzeului   sigur,   tovarăşe   Nicolae   instituţiilor şi întreprinderi­  liu  forţat  după  manifestaţii­
           din  Canada,  S.U.A.,  precum   participă  membri  ai  guver­  lui  Nicolae'  Ceauşescu,  pre­  Mizil  a  exprimat,  în  încheie­  satului  din  Bucureşti,  cu  pri­  Ceauşescu,  că  şi  de  acum   lor a fost reluată. O pază în­  le  studenţeşti  din  16  şi  17
           şi  ai  Vaticanului,  reprezen­  nului,  preşedinţii  Academiei   şedintele  Consiliului  de  Stat   rea  şedinţei  inaugurale,  sen­  lejul  împlinirii  vîrstei  de  70   înainte  voi  face  tot  ceea  ce
           tanţi  ai  Federaţiei  Sindicale   Republicii  Socialiste  Româ­  al  Republicii  Socialiste  Româ­  timentele  de  gratitudine  pre­  de  ani.  De  asemenea,  pentru   pot  pentru  desăvîrşirea  con­  tărită este menţinută numai   noiembrie a.c.
           Mondiale,  Organizaţiei  Mon­  nia,  Academiei  de  ştiinţe  so­  nia,  cit  ii  sîntem  de  recu­  şedintelui  Nicolae  Ceauşescu   îndelungata  sa  activitate  şti­  strucţiei  socialismului  multi­  în jurul   instituţiilor publice  Noul preşedinte al Repu­
           diale  a  Sănătăţii,  Consiliului   ciale  şi  politice  şi  ai  altor   noscători  pentru  că  a  bine­  pentru  bogata  şi  profunda  sa   inţifică  şi  pedagogică,  cu  pri­  lateral   dezvoltat   în   ţara   importante.  blicii, generalul Phaidon
           Europei  Organizaţiei  europe­  foruri  ştiinţifice,  personalităţi   voit  ca  prin  prezenţa  şa  cu   cuvîntare.  pentru  sublinierile   lejul  împlinirii  vîrstei  de  70   noastră,  pentru  prosperitatea   Comunicate oficiale au a-   Gyzikis, a prezidat, luni, o
           ne  pentru  cooperare  şi  dez­  ştiinţifice  şi  culturale,  rectori   care  a  onorat  această  şedin­  privind  rolul  învăţământu­  de  ani,  prof.  dr.  docent  Mar­  poporului  nostru  şi  ridicarea   nunţat că fostul preşedinte   primă şedinţă a cabinetului
           voltare,  Organizaţiei  europe­  şi  profesori  universitari,  re­  ţă  de  inaugurare,  să-i  dea  o   lui  în  viaţa  şi  progresul  po­  gareta  S.  Dumitrescu,  cerce­  sa  pe  treptele  înalte  spre   Ghiorghios Papadopoulos se   în cadrul căreia au fost dis­
           ne  pentru  cercetarea  nuclea­  prezentanţi  ai  Uniunii  Tine­  solemnitate   deosebită.   In   poarelor,  ca  şi  în  colaborarea   tătoare  la  Institutul  de  speo­  care  dumneavoastră  ne  con­  află   sub stare de arest  în  cutate — potrivit cercurilor   I
           ră-  Sînt  de  faţă,  de  aseme­  retului   Comunist,   Uniunii   numele  tuturor  participanţi­  şi  cooperarea  internaţională,   logie  „Emil  Racoviţă“  din   duceţi  cu  toată  tăria  şi  per­  locuinţa  sa  de  la  Lagonissa,   de presă din Atena — aspec­
           nea,  observatori  din  partea   Asociaţiilor  Studenţilor  Co­  lor,  in  numele  UNESCO  şi   pentru  urările  adresate  con­  Bucureşti,  a  fost  distinsă  cu   severenţa.     lîngă  Atena.  Au  fost  puşi,  de   te ale situaţiei economice şi
           a  numeroase  organizaţii  in­  munişti din România.        în  numele  meu  ţfersonal  ţin   ferinţei.                 ordinul   „Meritul   Ştiinţific"   In  cuvinte  pline  de  emoţie   asemenea,  sub  stare  de  arest   sociale din ţară. Se aşteaptă
           ternaţionale neguvernamenta­    Au  fost  prezenţi,  de  ase­  să  exprim  profunda  noastră          ★                clasa a Il-a.                 a  mulţumit,  pentru  înalta   fostul  vicepreşedinte,  Odiseus   ca, în legătură cu hotărîrile
           le,  între  care  Asociaţia  in­  menea,  Sayed  Abbas  Chedid,   recunoştinţă  pentru  ospitali­  Conferinţa  reunită  astăzi   Exprimînd   conducerii   de   distincţie,  Artistul  Poporului   Anghelis,  fostul  comandant   adoptate, să fie dată publi­
           ternaţională a universităţilor,  directorul  Centrului  de  în­  tatea  generoasă  pe  care  au-  la  Bucureşti  —  care,  prin  partid  şi  de  stat,  tovarăşului   Alexandru  Ciucurencu.  Evo-   şef  al  Forţelor  Armate,  ge­  cităţii o declaraţie guverna­
                                                                                                                                   Nicolae,   Ceauşescu,   senti­  cînd  viaţa  nouă,  progresele   neralul  Zagorianakos,  precum   mentală.
                                                                                                                                                                                               şi alţi colaboratori apropiaţi
                                                                                                                                                                deosebite  ale  poporului  nos­
           Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu                                                                               dine  pentru  înalta  recunoaş­  tru,  subliniind  că  realităţile
                                                                                                                                   mente  de  profundă  gratitu­
                                                                                                                                                                                  constituie
                                                                                                                                                                         noastre
                                                                                                                                                                zilelor
                                                                                                                                  tere  acordată  activităţii  sale,
                                                                                                                                  acad.   Mirón   Nicolescu   a   pentru  el  valoroase  surse  de                          nadă  ;  17,10  Radiocablnet  de
                                                                                                                                                                inspiraţie,  reputatul  om  de
                (Utmare din pag. 1)      datorirea  de  a  înfăptui  dez­  reciprocă  a  popoarelor  pe   poraneităţii  ;  alături  de  cele­  spus :           artă  a  spus  :  Noi,  ţara  noas­  Cinema                 informare  şl  documentare.  Pro­ o
                                                                                                                                                                                                                            ducători
                                                                                                                                                                                                                                                 —
                                                                                                                                                                                                                                    şi
                                                                                                                                                                                                                                        proprietari
                                         voltarea  economică  şi  socia­  plan  spiritual,  în  generaliza­  lalte  forţe  înaintate  ale  lu­  Sîntem  strînşi  aici,  în  ju­  tră,  datorită  partidului,  da­           dublă  responsabilitate.  Vorbeş­
                                         lă  a  lumii  de  mîine  ;  ea  va   rea  aportului  fiecărei  naţiuni   mii.  aces.tea  pot  aduce  o  con­  rul  dumneavoastră,  cercetă­                                        te prof. dr. Serglu Tamaş :
                                                                                                                                                                                                                             17.30  Selecţiuni din concertul
           decît  punînd  la  baza  întregii   trebui  să  ducă  mai  departe   la  tezaurul  ştiinţei  universa­  tribuţie  deosebit  de  preţioasă   tori  în  tainele  naturii  şi  în   torită  dumneavoastră,  tova­   orchestrei  de  muzică  populară
           vieţi   economico-sociale   re­  făclia  progresului  pe-  planeta   le,  în  circulaţia  largă  a  idei­  la  soluţionarea  problemelor   tainele  frumosului,  încărcaţi   răşe  Ceauşescu,  am  reuşit  să   DEVA  :  Cu  cărţile  pe  faţă   „Ciocîrlia"  susţinut  Ja  Deva.  Di­
           zultatele   noilor   descoperiri   noastră,  să  realizeze  aspira­  lor  înaintate.  Cu  atît  mai   internaţionale  actuale  în  spi­  de  ani  şi  de  răspunderi,  dar   înfăptuim   lucruri   măreţe.   („Patria")  ;  Monte  Carlo  („Ar­  rijor  Tudor  Pană  ;  18,00  Orele
                                                                                                                                                                                                 ta") ; SIMERIA :
                                                                                                                                                                                                                  Distratul
                                                                                                                                                                                                                             serii  ;  20,00  -Zece  melodii  pre­
           din  toate  domeniile  cunoaşte­  ţiile  fierbinţi  ale  popoarelor   mult  astăzi  ele  sînt  chema­  ritul  idealurilor  de  pace  şi   nu  obosiţi.  Conştiinţa  dato­  Mai  avem  şi  altele  de  înfăp­  („Mureşul");  HUNEDOARA:  Cu   ferate  ;  20,45  Consemnări  ;  20,50
           rii,  tot  ce  creează  mai  de  preţ   de  a  aşeza  societatea  umană   te să promoveze intens schim­  progres  ale  popoarelor,  la   riei  împlinite  a  fost  pentru   tuit  şi  sînt  convins  că  vom   cărţile   pe   faţă   („Siderurgis-   Cîntece   populare   cu   Eugenia
           geniul  uman  pe  toate  meri­  pe  temelii  noi,  mai  echitabi­  bul  de  valori  ştiinţifice  şi   instaurarea  unei  atmosfere   fiecare  dintre  noi,  desigur,   învinge.  Socialismul  va  tri­  tul")  ;  Lupta  după  victorie,  se­  Frunză  ;  21,00  Revista  şlagăre­
                                                                                                                                                                                                 riile  I-II  şi  Misterul  din  insula
           dianele  lumii.  Invăţămîntul   le,  mai  raţionale,  să  instau­  umane  şi.  odată  cu  aceasta,   de  conlucrare  paşnică  între   cel  mai  important  sprijin  în   umfa !      Balfe  („Constructorul")  ;  Dru­  lor ;   21,25 Moment poetic ;
                                                                                                                                                                                                                             21.30  Bijuterii muzicale. Cu­
           a  devenit  un  element  decisiv   reze  un  climat  de  convieţui­  spiritul  de  prietenie  şi  con­  naţiuni.  Nu  poate  exista  ide­  munca  noastră  zi  de  zi.  Dar   După  ce  a  mulţumit  din   mul  spre  satul  natal  („Arta")  ;   pluri  celebre  :  Aida  —  Rada-
           în   dezvoltarea   umanităţii,   re  paşnică,  de  prietenie  şi   lucrare  paşnică  între  naţiuni.   al  mai  înălţător  pentru  slu­  iată  că,  în  acest  moment  so­  inimă  pentru  înalta  aprecie­  CALAN  :  Povestirile  Beatricei   mes ; Manon — Des Grieux ;
                                                                                                                                                                                                 Potter  („11  Iunie")  ;  TELIUC  ;
           factorul  fundamental  care  îl   colaborare  fructuoasă  a  tu­  Institutele  de  învăţămînt  su­  jitorii  şcolii,  pentru  tînăra   lemn,  ne  întrebăm  cu  neli­  re  dată  activităţii  sale  în  o-   Atentatul  („Minerul")  ;  PETRO­  22,00 Radiojurnal ;   22,30  Con­
                                                                                                                                                                                                                             cert  de  seară  ;  24,00  Buletin  de
           ajută  pe  om  să  devină  cu  a-   turor naţiunilor.       perior,  toţi  cei  ce  lucrează   generaţie  de  pretutindeni  de­  nişte  :  oare  am  făcut  chiar   pera  de  construire  a  socia­  ŞANI  :  Valter  apără  Sarajevo,   ştiri ;  0,03-5,00 Estrada noctur­
           devărat  stăpîn  al  naturii  şi.   Pregătirea  şi  educarea  ti­  în  sfera  vieţii  universitare,   cît  acela  de  a-şi  consacra  e-   tot  ceea  ce  am  fi  putut  face  ?   lismului,  prof.  univ.  Ludovic   seriile  I-II  („7  Noiembrie")  ;   nă.
                                                                                                                                                                                                         Porumbescu,
                                                                                                                                                                                                                      serii­
                                                                                                                                                                                                 Ciprian
           societăţii,  să-şi  creeze  prin   neretului  pentru  această  mă­  fără  deosebire  de  concepţii   nergia.  cunoştinţele.  întreaga   Nu se putea face mai bine ?  Takacs  a  arătat  că  întreaga   le   I-II   („Republica")   ;   LU-
           propriile   forţe   condiţii   de   reaţă  misiune  istorică  cere   politice,  filozofice  şi  religioa­  forţă  făuririi  unei  lumi  mai   In  conştiinţa  sa,  fiecare   sa  viaţă  şi-a  închinat-o  în­  PENI  :  La  răscruce  de  vînturt   Timişoara
           viaţă  sociale  şi  spirituale  din   instituţiilor  de  învăţămînt  de   se,  pot  contribui,  prin  con­  bune,  mai  drepte  pe  plane­  dintre  noi  va  răspunde  nu   frăţirii  dintre  oamenii  mun­  („Cultural“)  ;  Drumul  spre  vest
                                                                                                                                                                                                 („Muncitoresc") ; LONEA :
                                                                                                                                                                                                                       A-
           ce  în  ce  mai  elevate.  Iată  de   pretutindeni   să   promoveze   tactele.  schimburile  de  expe­  ta  noastră,  în  care  fiecare   la  prima  întrebare  şi  da  la   cii  români,  maghiari  şi  de   mintiri  din  copilărie  şi  Pro­
           ce  devine  tot  mai  imperios   cu  toată  consecvenţa  cele   rienţă  şi  de  opinii  pe  care  le   naţiune  să  se  poată  dezvolta   a  doua  întrebare.  Cel  puţin   alte naţionalităţi. Făgăduiesc  vincialii   („Minerul")   ;   PETRI-   18,00   Actualitatea radio ; 18,10
           necesară  democratizarea  lar­  mai  avansate  idei  ale  epocii,   realizează,  prin  colaborarea   liber,   consacrîndu-şi   toate   acestea sînt răspunsurile mele   —  a  subliniat  el  —  să  slujesc   LA :   Queimada („Muncito­  Cintă   acordeonul   —   muzică
                                                                                                                                                                                                                                       18,25
                                                                                                                                                                                                                                             Emisiunea
                                                                                                                                                                                                                             distractivă ;
                                                                                                                                                                                                 resc")  ;  VULCAN  :  Adio,  Pe-
           gă  a  instrucţiei  publice  în   idealurile   de   libertate   şi   strînsă  pe  plan  ştiinţific  şi   'resursele  cauzei  progresului   şi  consider  că  ele  implică  un   în  continuare  acestei  măreţe   tersburg  !  („Muncitoresc")  ;  O-   „Viaţa muzicală".   Cuprinde
           întreaga  lume,  asigurarea  ac­  dreptate  socială,  concepţii  fi­  tehnic  la  continua  apropiere   şi  civilizaţiei,  înfloririi  învă­  legămînt  solemn  pe  care  îl   idei  a  unităţii  poporului  din   RAŞTIE  :  Eliberarea,  seria  a   manifestări  din  cadrul  „Zilelor
                                                                                                                                                                                                                                              18,50 Emi­
                                                                                                                                                                                                                             muzicale arădene" ;
           cesului  la  toate  formele  de   lozofice   profund   umaniste,   a  popoarelor,  la  dezvoltarea   ţămîntului.  ştiinţei  şi  cultu­  facem  astăzi  în  faţa  dum­  Republica  Socialistă  Româ­  IlI-a  („Patria")  ;  Fata  care  vin­  siunea „Ancheta radio" :   Pe
                                                                                                                                                                                                 de  Hori  („Flacăra")  ;  GEOA-
           învăţămînt  a  tinerei  genera­  care  să  pună  mai  presus  de   cooperării  multilaterale  a  tu­  rii,  ridicării  bunăstării  mate­  neavoastră  :  acela  de  a  în­  nia,  chezăşie  a  victoriei  so­  GIU-BAI  :  Jucătorul  ;  HAŢEG  :   urmele  benzinei  risipite  pe  şo­
           ţii  de  pretutindeni,  fără  de­  orice  omul  —  factorul  esen­  turor  statelor,  fără  deosebire   riale  şi  spirituale  a  maselor   cerca  să  facem  astăzi  mai   cialismului  şi  a  comunismu­  Antoniu  şi  Cleop'atra,  seriile  I-   sele  ;  19,00  Dragi  mi-s  cfntecul
           osebire  de  naţionalitate,  rasă   ţial  al  întregii  dezvoltări  is­  de orînduire socială.  largi populare.         bine  decît  ieri,  mîine  mai   lui în patria noastră.       II („Popular") ; BRAD :   Dis­  şl  Jocul  —  program  de  muzică
                                                                                                                                                                                                                             populară  la  cererea  ascultăto­
                                                                                                                                                                                                 tratul  („Steaua  roşie")  ;  GU-
           sau  stare  socială.  înlătura­  torice  —,  realizarea  fericirii   Putem  afirma  că  promova­  Apreciind  contribuţia  pre­  bine decît astăzi.                                    RABARZA  :  Vacanţă  la  Roma   rilor  —  partea  I  ;  19,25  Jurnal
           rea  oricăror  bariere,  discri­  şi  demnităţii  lui.  (Aplauze   rea  largă  a  colaborării  inter-   ţioasă  pe  care  o  aduce  în  a-   Prin  generoasa  dumnea­  Felicitînd cu căldură pc cei   („Minerul")  ;  ILIA  :  Un  adevăr   sătesc.   Cuprinde   aspecte   pri­
                                                                                                                                                                                                                             vind economisirea
                                                                                                                                                                                                                                            carburanţi­
           minări  şi  impedimente  în  ca­  puternice).  Şcoala  este  che­  universitare  constituie  o  par­  ceaslă  direcţie  UNESCO,  îmi   voastră  apreciere,  port  acum   distinşi, a luat cuvîntul tova- |   pe jumătate („Lumina“).  lor   de   către   mecanizatori   şi
           lea  tineretului  spre  măreaţa   mată  să  sădească  în  conşti­  te  componentă  a  însăşi  po­  exprim  convingerea  că  a-   pe  piept  o  foarte  înaltă   răşul NICOLAE CEAUŞESCU. |                        asigurarea   adăposturilor   de
           citadelă a ştiinţei şi culturii.  inţa  tineretului  de  pretutin­  liticii  generale  de  înfăptui­  ceastă  importantă  organiza­  distincţie:   „Victoria   Socia­  Cuvîn.tarea  rostită  de  se-  |           iarnă pentru animale ;   19,30
                                                                                                                                                                                                                             Dragi  ml-s  cîntecul  şi  jocul  ;
             O  importanţă  primordială   deni  voinţa  hotărîtă  de  a  a-   re  a  securităţii  pe  continen­  ţie  internaţională  va  obţine                 cretarul  general  al  partidului  |                        partea  a  2-a  ;  19,50  Emisiunea
           capătă  învăţămîntul  în  efor­  boli  orice  dominaţie  şi  asu­  tul  european,  de  lichidare  a   rezultate  tot  mai  de  seamă   lismului“.   Reversul   acestei   a  fost  subliniată  cu  vii  apia-  [   „Alo, corespondenţe".
           tul  de  lichidare  a  fenomenu­  prire  a  altor  popoare,  rezi­  neîncrederii,  suspiciunii,  ani­  în  efortul  spre  dezvoltarea   medalii  se  află  înăuntru.   uze.
           lui  subdezvoltării  —  una  din   duurile  ruşinosului  sistem  co­  mozităţilor  între  state,  de   cunoaşterii  reciproce  şi  în­  Căci  victoria  socialismului  a   Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, I   Bucureşti  Televiziune
           cele  mai  grave  probleme  ca­  lonial,  practicile  neocolonia-   creare  a  unui  climat  în  care   tărirea  încrederii  între  po­  fost,  pentru  mine,  şi  sînt  si­  ceilalţi  conducători  de  partid  D
           re  confruntă  omenirea  con­  lismului,  de  a  se  ridica  îm­  fiecare  naţiune  să  fie  pusă   poare,   spre   destindere   şi   gur  pentru  noi  toţi,  impulsul   şi  de  stat  s-au  întreţinut,  |
           temporană.   Extinderea   şi   potriva  rasismului,  a  curen­  la  adăpost  de  orice  atac  său   pace.               iniţial,  dar  şi  finalizarea  u-   apoi,  într-o  atmosferă  prie-  E   PROGRAMUL I :   5,00 Bule­
           modernizarea  reţelei  de  în­  telor  neofasciste,  a  oricăror   agresiune,  în  care  colabora­  încredinţat   că   întîlnirea   nei  munci  pe  care  am  închi­  tenească,  cu  oamenii  de  ştiin-  I   tin de ştiri ;   5,05 Melodii in  9,00  Tcleşcoală
                                                                                                                                                                                                 zori  de  zi  ;  5,20  Dragi  mi-s  cîn-
                                                                                                                                                                                                                                 B Album : Petrache Poc-
           văţămînt,  pregătirea  cadrelor   concepţii  obscurantiste,  re­  rea  interstatală  să  se  poată   miniştrilor  educaţiei  din  ţă­  nat-o ca o stringentă necesi-  ţă şi cultură decoraţi.  tecul  şi  jocul  ;  5,40  Jurnal  a-   naru
           necesare  construcţiei  econo­  trograde.  Numai  aşa  ea  poa­  desfăşura nestingherit.  rile  europene,  deschisă  as­                                                              grar ; 5,50 Muzică uşoară ; 6,00-  sa Biologie (clasa a V-a)
                                                                                                                                                                                                 3.08  Radioprogramul dimineţii ;
                                                                                                                                                                                                                                   Bacteriile
           mice  şi  sociale  este  o  condi­  te  influenţa  în  sens  nobil,   Slujitorii  şcolii  din  institu­  tăzi  la  Bucureşti,  se  va  în­                                            8.08 Matineu muzical ; 8,25 Mo­  ■  Fizică (anul III). Auto-
           ţie  esenţială  pentru  depăşi­  constructiv,  evoluţia  viitoare   ţiile  universitare  europene,   scrie  ca  un  eveniment  cu   Cuvîntarea tovarăşului                            ment  poetic.  Mihai  Sabin  ;  8,30   inducţia
           rea  rămînerii  în  urmă  ge­  a  societăţii,  poate  contribui   ca  şi  din  întreaga  lume,  pot   profunde  rezonanţe  în  viaţa                                                  La  microfon,  melodia  prefera­  ■  Extemporal Ia limba
                                                                                                                                                                                                 tă  ;  9,00  Buletin  de  ştiri  ;  9,30
           nerată,  într-o  serie  de  ţări,   la  înfăptuirea  viitorului  lu­  exercita  o  influenţă  pozitivă   internaţională  actuală,  urez                                               Atlas  cultural  ;  9,50  Muzică  u-   10.00   romănă ;
                                                                                                                                                                                                                                    Telex;
           de  relaţiile  de  dominaţie  co­  minos al umanităţii.     în  sensul  lichidării  focare­  succes  deplin  lucrărilor  con­                                                         şoară ;  10,00 Buletin de ştiri ;  10.05   Revista literar-artistlcă
           lonială  din  trecut,  pentru  ac­  După  cum  este  cunoscut,   lor  de  încordare  şi  război  ce   ferinţei.  (Aplauze  puternice).   fticolae Ceauşescu                           10,05  Pe-un  picior  de  plai  —   Tv. (reluare);
                                                                                                                                                                                                 balade  şi  jocuri  populare  ;  10.30
           celerarea  mersului  înainte  al   în  viaţa  internaţională  con­  mai  dăinuie  în  lume.  O  ce­  Sper  ca  schimbul  de  opinii                                                   Selecţiuni   din   opereta   „Tea­  11.00 Film  serial:  „In  umbra  lu­
           statelor  care  au  păşit  pe  ca­  temporană  se  produc  profun­  rinţă  arzătoare  este  astăzi  li­  pe  care  îl  întreprindeţi  să                                             trul plutitor" de Jerome Kern;  pilor“.  Episodul  VI  —  „Mi­
                                                                                                                                                                                                                                siunea generalului Wolf";
           lea  dezvoltării  libere,  de-si-   de  deplasări  şi  transformări   chidarea  conflictului  din  O-   fie  cît  mai  fructuos,  contri­  (Urmare din pag. 1)  buţia  toţi  oamenii  muncii,   11,00  Buletin  de  ştiri  ;  11,05  Mi-   12.00 Telejurnal;
                                                                                                                                                                                                                     Andres
                                                                                                                                                                                                             chitară
                                                                                                                                                                                                 crorecital
                                                                                                                                                                                                         de
           ne-stătătoare,  pentru  asigu­  înnoitoare.  Popoarele  înţe­  rientul  Mijlociu  care  a  pro­  buind  astfel  atît  la  progre­                     fără  deosebire  de  naţionali­  Segovia  ;  11,15  Melodii  lansate   16,30—17,00 Lumea copiilor;
           rarea  progresului  lor  mate­  leg  tot  mai  clar  necesitatea   dus  grave  daune  materiale  şi   sul  învăţămîntului  universi­  cît  mai  friunoasă,  mai  plă­  tate,  că  întărirea  colaborării   in  filme  ;  11,30  Din  creaţia  lui   17.30 Curs de limba germană.
                                                                                                                                                                                                                                Lecţia a 69-a;
           rial  şi  social.  Sprijinirea  ţă­  de  a  pune  capăt  pentru  tot­  umane  popoarelor  din  aceas­  tar,  cît  şi  la  cauza  cooperării   cută.   şi  unităţii  dintre  ei  consti­  Gheorghe Danga ;   12,00 Discul  18.00 Telex;
                                                                                                                                                                                                 zilei — Helena Velikanova ;
           rilor  lumii  a  treia  —  cum  se   deauna  vechii  politici  de  do­  tă  regiune,  periclitînd  inte­  şi destinderii internaţionale.  Acordarea   acestor   înalte   tuie  o  chezăşie  a  dezvoltării   12.15  Recital de operă Ionel  18.05 Cum vorbim:
           obişnuieşte  să  se  spună  —   minaţie,  forţă  şi  dictat  în  re­  resele  securităţii  şi  păcii  ge­  Îmi  exprim  convingerea  că   distincţii  unor  personalităţi   societăţii  noastre,  a  progresu­  Pantea  ;  12,30  Intîlnire  cu  me­  18.20  Gala  maeştrilor.  Clarine­
                                                                                                                                                                                                                                        Aurelian
                                                                                                                                                                                                                                                 Octav
                                                                                                                                                                                                                                tistul
           în  efortul  de  organizare  pe   laţiile  internaţionale,  de  a   nerale,  soluţionarea  lui  în   folosind  prilejul  şederii  dum­  de  seamă  ale  ştiinţei,  artei   lui  şi  bunăstării  întregului   lodia   populară   şi   interpretul   Popa;
                                                                                                                                                                                                         13,00 Radiojurnal ;
                                                                                                                                                                                                 preferat ;
           baze  noi  a  învăţămîntului  u-   instaura  relaţii  noi,  bazate   spiritul  rezoluţiei  Consiliului   neavoastră'  în  România  veţi   şi  culturii  româneşti  demon­  popor.     13.15  Avanpremieră cotidiană ;  18,45  Timp  şi  anotimp  în  agri­
                                                                                                                                                                                                                                cultură;
            niversitar,  se  impune,  de  a-   pe  respectarea  dreptului  fie­  de Securitate din 1967.  putea  cunoaşte  cîte  ceva  din   strează  încă  o  dată  grija  şi   Sînt  convins  —  şi  exprim   13,30 Concert de prînz ;   14,00  19.00   Dorin Cuibaru. Un virtuos
            ceea,  să  constituie  o  preocu­  cărui  popor  de  a-şi  hotărî   Arena  mondială  este  con­  viaţa,  aspiraţiile  şi  preocu­                    prin  aceasta  convingerea  par­  Compozitorul  săptămînii  :  Tu­  al  Instrumentelor  ,  popu­
                                                                                                                                                                                                 dor  Ciortea.  Sonata  pentru  cla­
            pare  majoră  a  tuturor  naţiu­  singur  destinele,  pe  egalita­  fruntată  cu  numeroase  pro­  pările  poporului  nostru,  a-   preocuparea  partidului  nos­  tidului  nostru  —  că  fiecare   rinet  şi  pian,  Cvartetul  nr.  2   lare;
            nilor  şi  în  primul  rînd  a  ţă­  te  deplină  între  toate  naţiu­  bleme  majore,  care  afectea­  preciind  astfel  dorinţa  sa   tru  de  a  asigura  dezvoltarea   dintre  dumneavoastră,  toţi   în Fa major ;   14,38 Orchestra  19,15 Publicitate;
                                                                                                                                                                                                                            19.20
                                                                                                                                                                                                                                    1001 de seri : Lambsy şi
            rilor  dezvoltate  din  punct   nile,  pe  principiile  indepen­  ză  grav  dezvoltarea  socială,   fierbinte  de  a  trăi  în  pace   pe  multiple  planuri  a  întregii   oamenii  de  ştiinţă  şi  cultu­  de  muzică  populară  „Chindia"   lupul (III);
                                                                                                                                                                                                 din  Tîrgovişte  ;  15,00  Buletin
            de  vedere  economic  şi  cul­  denţei  şi  suveranităţii  na­  înseşi  destinele  omenirii.  Pe   şi  colaborare  cu  toate  naţiu­  noastre  societăţi,  de  a  face   ră  vor  face  totul  şi  în  viitor   de  ştiri  ;  15,05  Arii  şl  duete   19.30   Telejurnal.
            tural  din  Europa  şi  din  în­  ţionale,  pe  colaborare  reci­  primul  plan  se  află  proble­  nile  din  Europa  şi  din  în­  ca  făurirea  societăţii  socia­  pentru  a  contribui  la  înfăp­  din  opereta  „Marea  ducesă  de   Cincinalul  înainte  de  fer-
                                                                                                                                                                                                                                men. 1973 — an hotărîtor;
            treaga lume.                  proc  avantajoasă.  Ca  urma­  ma   dezarmării,   lichidarea   treaga lume.              liste  multilateral  dezvoltate   tuirea  programului  elaborat   Gerolstein“  de  Offenbach  ;  15,30   20.00 Cîntecul săptămînii;
                                                                                                                                                                                                                  16,00 Ra­
                                                                                                                                                                                                 Muzică de estradă ;
             O  însemnătate  excepţiona­  re, în lumea de astăzi se con­  pericolului  unei  conflagraţii   Vă  urez  tuturor  noi  şi  noi   să  ducă  la  dezvoltarea  ar­  de  Congresul  al  X-lea  al   diojurnal ;   16.15 Un flăcău cu  20.05   Reflector:
            lă  capătă  în  epoca  noastră   turează   tot   mai   evident   nucleare,  eliberarea  popoare­  succese  în  activitatea  de  ma­  monioasă  a  tuturor  domenii­  partidului,  la  cauza  bunăstă­  mîndra  lui  —  melodii  popu­  20.20 Paciurca:
            rolul  educativ  al  şcolii  şi,   cursul  spre  destinderea  rela­  lor  de  uriaşa  povară  a  înar­  re  răspundere  pe  care  o   lor  de  activitate,  astfel  ca   rii  şi  fericirii  întregului  nos­  lare  •  16,30  Ştiinţa  ia  zi  ;  16,35   20.30 Publicitate:
                                                                                                                                                                                                 Cîntecele noastre :
                                                                                                                                                                                                                  „Pionieri,
                                                                                                                                                                                                                            20.35  Seară  de  teatru;  „Ziariş­
            îndeosebi,  al  instituţiilor  u-   ţiilor   internaţionale,   spre   mărilor  care  absorb  în  mo­  desfăşuraţi  pe  tărîmul  învă­  fiecare  sector  al  activităţii   tru popor.  ne  cheamă  ţara  !"  de  Mircea   tii"  de  AI.  Mlrodan.  In­
            niversitare.   Este   evident   cooperare  şi  pace  între  na­  mentul  de  faţă  peste  200  mi­  ţămîntului.  al  instruirii  şi  e-   umane  să-şi  aducă  contribu­  Cu  această  convingere,  vă   Neagu.  versuri  de  Traian  Ian-   terpretează  colectivul  tea­
                                                                                                                                                                                                 cu.  Emisiune  adresată  coruri­
            că    nu    putem    porni    ţiuni.                       liarde de dolari anual.       ducării  tinerei  generaţii  !   ţia  la  progresul  general  al   urez  succese  tot.  mai  mari  în   lor  şcolare.  Prezintă  prof.  univ.   trului  „Lucia  Sturdza  Bn-
                                                                                                                                                                                                                                landra“;
            decît  de  la  premisa  că  tine­  Instituţiile  universitare  au   Intelectualitatea,   tineretul   Multă  sănătate  şi  fericire  !   .naţiunii  noastre.  Fără  îndo­  activitatea  dumneavoastră  vi­  D.D.  Eoiez  ;  16,50  Publicitate   22,25 24 de ore
            rei  generaţii  ce  învaţă  astăzi   jucat  întotdeauna  un  rol  ac­  studios  reprezintă  o  impor­  (Aplauze  puternice,  prelun­  ială  că  la  această  activitate   itoare,  multă  sănătate  şi  fe­  radio ; 17,00 Muzică de prome-  Romănia în lume.
            pe  băncile  şconi  îi  revine  in­  tiv  în  mai  buna  cunoaştere  tantă  forţă  socială  a  contem-  gite).         îşi aduc, deopotrivă, contri-  ricire ! (Aplauze).
                                               Redacţia ţi administraţia ziarului s Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viata satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (culturii sport) — Tiparul Tipografia Deva,
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97