Page 92 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 92
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 872 ® MARTI 27 NOIEMBRIE 1973
g—B—
BUL» ujul 1 '!» viu*.19
ii miau PWEnm«i emi cewscu u usons, ia biicukii, mmm BREVIAR INTERNAŢIONAL
telegrame * note • informaţii!
■ISM» EB8CATRI DIN ŢÂRILI EUROPENE MEMBRE ALE UNESCO
(Urmare din peg. H echitabile, de colaborare şi formare al O.N.U. la torităţile româneşti o acordă problematica sa largă şi progresul lor, pentru realiza Dezbaterile Conferinţei
rea securităţii, pentru întări
încredere reciprocă, spre Bucureşti, precum şi repre Conferinţei", complexă, prin nivelul parti
derării sale la UNESCO, crearea acelui climat menit zentanţii din Capitala ţării In continuarea alocuţiunii cipării, se înscrie în rîndul rea păcii şi prieteniei între
popoare.
s-a alăturat eforturilor Or să stimuleze schimbul de va noastre ai altor organisme sale, domnul Rene Maheu a manifestărilor internaţionale Miniştrii educaţiei din ţă
ganizaţiei îndreptate în di lori spirituale, apropierea în ale O.N.U. trecut în revistă acţiunile de prestigiu — oferă celor rile europene vor avea, tot general-europene
recţia intensificării raportu Erau de faţă şefi ai unor întreprinse de UNESCO în întruniţi la masa dezbaterilor
rilor multilaterale dintre sta tre popoare şi dorinţa lor de misiuni diplomatice acredi vederea organizării Conferin posibilitatea unui schimb des odată, prilejul să cunoască
tele europene pe baze noi, a coopera. taţi la Bucureşti. ţei miniştrilor educaţiei din chis de opinii şi idei, unei direct, nemijlocit preocupări GENEVA 26 — Corespon idei şi propuneri formulate
le României socialiste, evolu
confruntări rodnice, construc
Şedinţa a fost deschisă de ţările .europene. tive a punctelor de vedere în ţia continuă, ascendentă a dentul Agerpres, Corneliu în cursul dezbaterilor de de
Întîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu tovarăşul Paul Niculescu- Referindu-se apoi pe larg probleme privind evoluţia ac şcolii noastre superioare, în Vlad, transmite : Domeniul legaţiile ţărilor participante.
Mizil care, salutînd pe cei la problematica conferinţei, tuală şi în perspectivă a în strînsă concordanţă cu am cooperării ştiinţifice şi teh Proiectele de documente se
cu Rene Maheu, directorul generai al UNESCO, prezenţi, a spus : la direcţiile principale ale văţămîntului superior euro plul program de dezvoltare nice între statele participan referă la numeroase domenii
lucrărilor care vor polariza
„Atenţia deosebită, pe care schimburile de opinii ale pean, sporirea eficienţei co a ţării, realizările într-un do te la Conferinţa europeană de cooperare tehnico-ştiinţifi-
că, între care transporturile,
cu şefii delegaţiilor participante ia conferinţă România o acordă acestei participanţilor, directorul ge operării în acest domeniu de meniu atît de important cum — caracterizată de examina cercetările spaţiale, energeti
manifestări internaţionale, neral al UNESCO a relevat o reală importanţă pentru este integrarea învăţăniîntu- rea tot mai aprofundată a ca, cercetarea medicală şi să
lui cu cercetarea, cu pro
Ora 10,45. Preşedintele tea Canadei, S.U.A. şi Va este ilustrată de prezenţa la că documentele supuse spre dezvoltarea economico-socială ducţia. multiplelor aspecte ale secu nătatea publică. oceanogra
rităţii şi cooperării pe conti
Consiliului de Stat, Nicolae ticanului adresează şefului şedinţa noastră inaugurală dezbaterea conferinţei urmă a naţiunilor europene, pentru nent — înregistrează progre fia, meteorologia, fizica nu
Ceauşescu, este întîmpinat statului român omagiul lor. festivă a preşedintelui Consi resc să situeze învăţămîntul cleară.
cu cordialitate de directorul Intr-o atmosferă de caldă liului de Stat al Reptiblicii superior în contextul vaste se în direcţia stabilirii for
general al UNESCO, Rene prietenie, preşedintele Nicolae Socialiste România, Nicolae lor sale responsabilităţi. melor şi metodelor concrete In cadrul discuţiilor, dele
Maheu, precum şi de M. Ceauşescu se întreţine cu Ceauşescu. şi a altor membri In această ordine de idei, de intensificare a schimburi gaţiile României, Iugoslaviei,
M’Bow, director general ad personalităţile din conduce ai conducerii statului nostru. vorbitorul s-a- referit pe larg înalte distincţii înmînate unor lor în acest domeniu pe plan Turciei şi ale altor ţări au
junct pentru educaţie, D. rea UNESCO, relevînd rolul Sînt convins că sînt în asen la direcţiile cooperării, care, european. In atenţia subco subliniat că este necesar ca
Najman, directorul Departa însemnat ce revine acestei timentul dumneavoastră pen după opinia sa, trebuie să misiei de resort a Conferin în eforturile de extindere a
mentului pentru învăţămîn- organizaţii în extinderea şi tru a le exprima întreaga depăşească cadrul probleme reputaţi oameni de ştiinţă, ţei se află, în acest moment, colaborării tehnico-ştiinţif' -p
tul superior şi formarea per întărirea colaborării pe tă- noastră gratitudine. lor specific universitare, să un număr de opt documente între statele participante să
sonalului deţ educaţie, ,T. rîmul învăţămîntului şi edu Conferinţa este chemată se extindă asupra relaţiilor de lucru prezentate de dife se aibă în vedere adoptarea
Herman, directorul Diviziei caţiei, al ştiinţei şi culturii, să dezbată probleme de mare rite ţări, între care R.P. Un de măsuri menite să facili
de învăţămînt superior, se în promovarea principiilor însemnătate pentru învăţă culturale în sensul cel mai artă şi cultură gară, R. D. Germană, R. F. teze accesul la ştiinţă şi teh
cretarul general al Confe umanismului, în edificarea mîntul superior din Europa larg, contribuind la opera de Germania Franţa, Italia, An
rinţei, de alţi reprezentanţi securităţii, a unei lumi mai privind continua perfecţiona destindere şi promovare a glia, Irlanda, Olanda, la ca nică al ţărilor în curs de
ai UNESCO. bune, o lume a păcii şi coo re a acestui învăţămînt în înţelegerii şi colaborării în (Urmare din pag. 1) tate. a împlinirii propriei re se adaugă numeroase alte dezvoltare din Europa.
Europa.
La acest moment al între perării. concordanţă cu cerinţele dez noastre vieţi, îmbunătăţirii şi
înfrumuseţării vieţii poporu
vederii este de faţă Paul Ni- Directorul general Rene voltării şi înfloririi fiecărei Iată de ce. a subliniat în preşedintele Academiei Repu
culescu-Mizil, vicepreşedin Maheu a ţinut să exprime naţiuni, cu marile schimbări încheierea alocuţiunii sale blicii Socialiste România, i-a lui din care ne-am născut şi
te al Consiliului de Miniş profunde mulţumiri pre sociale din lume, cu progre domnul Rene Maheu, în mo fost conferit ordinul „Victo în mijlocul căruia nu am
tri, ministrul educaţiei şi în- şedintelui Consiliului de Stat, sele uriaşe ale ştiinţei şi teh mentul în care Conferinţa ria Socialismului", cu prile contenit a ne afla. Convorbiri între Willy Brandt
văţămîntului. guvernului ţării noastre pen nicii contemporane. privind securitatea şi coope jul împlinirii vîrstei de 70 Dar ea constituie şi un im
perativ pentru viitor. „Victo
Preşedintelui Consiliului de tru contribuţia adusă de In prezent, cînd popoarele rarea in Europa dă loc la de ani, iar tovarăşului prof. ria Socialismului" se cere în
Geneva unor consultări şi
Stat al României îi sînt România la înfăptuirea obi noastre sînt vital interesate negocieri în- probleme gene univ. Constantin Dinculescu, soţită, pentru fiecare dintre 8 şi Georges Pompidou
prezentaţi, apoi, şefii delega ectivelor UNESCO, sublini în realizarea cu succes a rale, mi se pare oportun că ordinul „23 August" cla noi, de o altă victorie. Dum- I
ţiilor participante la confe ind că organizarea conferin procesului complex de edi sa I, cu prilejul îm
rinţă. Cu acest prilej, repre ţei la Bucureşti reprezintă, ficare a securităţii europene, lucrările dumneavoastră se plinirii vîrstei de 75 de neavoastră, scumpe tovarăşe I
zentanţii învăţămîntului şi e- în fapt, o recunoaştere a a- de consolidare a păcii şi de situează în perspectiva unei ani. Tovarăşul Ludovic Ta- Ceauşescu, duceţi astăzi, cu H PARIS 26 (Agerpres). — efectelor penurlei de petrol.
ducaţiei, ştiinţei şi cercetă cestei prodigioase activităţi dezvoltare a cooperării între contribuţii la înţelegerea re kacs, profesor la Univer aceeaşi clocotitoare energie La Palatul Elysee din Paris Purtătorul de cuvînt al gu
rii din cele 25 de ţări europe toate statele continentului ciprocă. Sînt convins că uni sitatea „Babeş-Bolyai" din de totdeauna, o luptă necru au început, luni, convorbiri vernului vest-german a pre
ne — personalităţi remarcabi puse în slujba cauzei înţe european, Conferinţa poate tatea profundă care raliază Cluj, a fost decorat cu ordi ţătoare împotriva delăsării, le dintre preşedintele Geor cizat că, în cadrul discuţiilor,
le ale vieţii culturale —, pre legerii şi conlucrării rodni şi, după părerea noastră, are ansamblul ţărilor europene nul „23 August“ clasa I pen inerţiei, rutinei, neglijenţei, ges Pompidou şi cancelarul cancelarul Willy Brandt a
cum şi observatorii din par- ce în folosul umanităţii. datoria să aducă o contribu pe dublul plan al tradiţiilor tru contribuţia deosebită la necinstei, .indisciplinei. vest-german Willy Brandt, sugerat convocarea unei se
In această luptă, tovarăşe
culturale şi al tehnologiei
ţie reală, concretă, în direc creează o solidaritate obiec opera de construire a socia secretar general, fiecare cetă aflat într-o vizită oficială de siuni a Consiliului ministeri
Desfăşurată sub semnul unui viu interes ţia traducerii în viaţă a a- tivă suficient de puternică lismului în patria noastră, cu ţean trebuie să se înscrie ca două zile în Franţa. Convor al al CEE care să analizeze
cestor înalte ţeluri. prilejul împlinirii vîrstei de birile, care se desfăşoară bi aceste probleme. A fost dis
pentru a sluji ca fundament 65 de ani. soldat disciplinat. Va fi o anual, sînt prevăzute în Tra cutat, de asemenea, un pro
manifestat fată de cuvîntarea şefului lucrările Conferinţei se vor al edificării unei cooperări Au fost distinşi, pentru ac luptă grea, pentru că fiecare tatul de prietenie şi coopera iect de aprovizionare cu e-
îmi exprim convingerea că
•
f
paşnice. Sector-cheie, învă-
va avea de luptat cu cel mai
nergie pe termen lung şi pe
statului român, al stimei şi prestigiului desfăşura într-un spirit con ţămîntul superior mi se pare tivitatea lor îndelungată şi aprig duşman, anume cu sine re franco-vest-german, înche termen scurt, inclusiv posibi
iat în anul 1963. In cursul
merite artistice deosebite, cu
structiv şi creator, vor con
însuşi. Nu mă îndoiesc nici
că oferă un teren privilegiat
tribui la îmbogăţirea gîndirii pentru această cooperare. îmi ordinul „Steaua Republicii o clipă că va birui, că vom primei întîlniri, cei doi oa litatea utilizării unor noi
de care se bucură România în lume, şi experienţei noastre în do exprim, din toată inima, do Socialiste România" clasa I birui, că vom fi demni de meni de stat au analizat si surse de energie. Cele două
meniul învăţămîntului supe rinţa ca lucrările dv. să fie — pictorul Alexandru Ciucu- cauza luptei dumneavoastră, tuaţia crizei energetice care părţi au examinat, de aseme
şedinţa inaugurală a marcat începutul unor rior, la diversificarea şi a- însufleţite de un spirit prie rencu, Artist al Poporului, cu care este cauza noastră, a afectează economiile ţărilor nea. unele probleme interna
profundarea cooperării între tenesc şi constructiv şi ca prilejul împlinirii vîrstei de tuturor, deoarece vom avea lor, examinînd totodată po ţionale, între care situaţia
rodnice dezbateri cu muitiple semnificaţii ţările noastre, la cauza cola succesul lor să marcheze o 70 de ani ; cu „Ordinul Mun permanent în activitatea sibilităţile de diminuare a din Orientul Apropiat.
borării şi păcii în lume". nouă etapă în construirea ri cii" clasa I — pictorul Ion noastră pilda dăruirii dum
Musceleanu, cu prilejul îm
In continuare, a luat cuvîn-
nei Europe unde încrederea
pentru viaţa universitară europeană, pentru tul directorul general al va fi principiul securităţii, al plinirii vîrstei de 70 de ani, neavoastră exemplare, întru
înălţarea continuă a poporu
UNESCO, Rene Maheu, care înţelegerii între naţiuni. pictorul Kovacs Zoltan, Ma lui nostru pe treptele civili Situaţia din Grecia
promovarea colaborării pe continentul nostru a spus; Preşedintele Consiliului de estru Emerit al artei, cu pri zaţiei, ale nivelului de viaţă,
„Sînt deosebit de fericit că Stat al Republicii Socialiste lejul împlinirii vîrstei de ale eticii vieţii sociale, a
Participanţii la şedinţa fes precum şi ai unor prestigi am prilejul să deschid cea 60 de ani, compozitorul şi acestui popor minunat cu
tivă au întîmpinat cu vii a- oase fundaţii americane şi de-a doua conferinţă a mi România, tovarăşul Nicolae muzicologul Tudor Ciortea, destinele căruia v-aţi înfră ATENA 26 (Agerpres). — ai lui Papadopoulos. Fostul
plauze sosirea în mijlocul lor europene. Ceauşescu, a adresat, apoi, Maestru Emerit al artei, cu ţit pentru totdeauna în fa După preluarea puterii, du prim-ministru, Spiros Mar-
a preşedintelui Consiliului Sînt de faţă, de asemenea, niştrilor educaţiei ai statelor un cuvint de salut conferin prilejul împlinirii vîrstei de ţa istoriei. minică, în Grecia, de către kezinis, şi ceilalţi membri ai
de Stat al României. membrii secretariatului con europene membre ale UNESCO ţei. 70 ani ; cu ordinul „Meritul armată. Atena a cunoscut, guvernului se află în liberta
Am înţeles întotdeauna —
Şedinţa inaugurală reuneş ferinţei — reprezentanţi ai în acest oraş — Bucureşti, Cuvîntaroa, care s-a bucu Cultural" clasa I — pictorul a spus, apoi în cuvîntul său, luni, o zi calmă. De la orele te. Noul ministru pe lîngă
te, sub cupola Ateneului UNESCO, Centrului european capitala unei ţări care des rat de o largă audienţă, a loan Sima, Artist Emerit, cu 5,00 a.m. restricţiile de cir premier. Constantin Rallis,
Român, pe miniştrii educaţiei pentru învăţămîntul superi făşoară atîtea eforturi pentru fost urmărită cu deosebită a- prilejul împlinirii vîrstei de prof. Constantin Dinculescu culaţie au fost complet ridi a anunţat că au fost elibe
din ţări europene, membrii or, Institutului internaţional cauza păcii şi securităţii în tenţic şi subliniată în repeta 75 de ani ; compozitorul Ni — să îmi pun toată puterea cate, atît în capitală cît şi raţi Panayotis Kanellopoulos,
delegaţiilor participante, per pentru planificarea educaţiei lume şi îndeosebi pe bătrinul te rinduri cu aplauze de în colae Kirculescu, Artist Eme mea de muncă în slujba co la Salonic. Carele blindate George Mavros şi Ioannis
sonalităţi ale vieţii universi şi Biroului de cooperare şti nostru continent Europa. treaga asistenţă. rit, cu prilejul împlinirii, vîr lectivităţii în slujba servirii şi trupele au fost retrase, ’ iar Zigdis, cărora guvernul MaV-
tare, ştiinţifice şi culturale inţifică pentru Europa. Vă rog să-mi permiteţi să In numele participanţilor, stei de 70 de ani, Gheorghe intereselor poporului. Vă a- traficul şi activitatea tuturor kezinis le impusese dortlîci-
din aceste state, observatori La inaugurarea lucrărilor spun Excelenţei sale domnu tovarăşul Paul . Niculescu- Focşa, directorul Muzeului sigur, tovarăşe Nicolae instituţiilor şi întreprinderi liu forţat după manifestaţii
din Canada, S.U.A., precum participă membri ai guver lui Nicolae' Ceauşescu, pre Mizil a exprimat, în încheie satului din Bucureşti, cu pri Ceauşescu, că şi de acum lor a fost reluată. O pază în le studenţeşti din 16 şi 17
şi ai Vaticanului, reprezen nului, preşedinţii Academiei şedintele Consiliului de Stat rea şedinţei inaugurale, sen lejul împlinirii vîrstei de 70 înainte voi face tot ceea ce
tanţi ai Federaţiei Sindicale Republicii Socialiste Româ al Republicii Socialiste Româ timentele de gratitudine pre de ani. De asemenea, pentru pot pentru desăvîrşirea con tărită este menţinută numai noiembrie a.c.
Mondiale, Organizaţiei Mon nia, Academiei de ştiinţe so nia, cit ii sîntem de recu şedintelui Nicolae Ceauşescu îndelungata sa activitate şti strucţiei socialismului multi în jurul instituţiilor publice Noul preşedinte al Repu
diale a Sănătăţii, Consiliului ciale şi politice şi ai altor noscători pentru că a bine pentru bogata şi profunda sa inţifică şi pedagogică, cu pri lateral dezvoltat în ţara importante. blicii, generalul Phaidon
Europei Organizaţiei europe foruri ştiinţifice, personalităţi voit ca prin prezenţa şa cu cuvîntare. pentru sublinierile lejul împlinirii vîrstei de 70 noastră, pentru prosperitatea Comunicate oficiale au a- Gyzikis, a prezidat, luni, o
ne pentru cooperare şi dez ştiinţifice şi culturale, rectori care a onorat această şedin privind rolul învăţământu de ani, prof. dr. docent Mar poporului nostru şi ridicarea nunţat că fostul preşedinte primă şedinţă a cabinetului
voltare, Organizaţiei europe şi profesori universitari, re ţă de inaugurare, să-i dea o lui în viaţa şi progresul po gareta S. Dumitrescu, cerce sa pe treptele înalte spre Ghiorghios Papadopoulos se în cadrul căreia au fost dis
ne pentru cercetarea nuclea prezentanţi ai Uniunii Tine solemnitate deosebită. In poarelor, ca şi în colaborarea tătoare la Institutul de speo care dumneavoastră ne con află sub stare de arest în cutate — potrivit cercurilor I
ră- Sînt de faţă, de aseme retului Comunist, Uniunii numele tuturor participanţi şi cooperarea internaţională, logie „Emil Racoviţă“ din duceţi cu toată tăria şi per locuinţa sa de la Lagonissa, de presă din Atena — aspec
nea, observatori din partea Asociaţiilor Studenţilor Co lor, in numele UNESCO şi pentru urările adresate con Bucureşti, a fost distinsă cu severenţa. lîngă Atena. Au fost puşi, de te ale situaţiei economice şi
a numeroase organizaţii in munişti din România. în numele meu ţfersonal ţin ferinţei. ordinul „Meritul Ştiinţific" In cuvinte pline de emoţie asemenea, sub stare de arest sociale din ţară. Se aşteaptă
ternaţionale neguvernamenta Au fost prezenţi, de ase să exprim profunda noastră ★ clasa a Il-a. a mulţumit, pentru înalta fostul vicepreşedinte, Odiseus ca, în legătură cu hotărîrile
le, între care Asociaţia in menea, Sayed Abbas Chedid, recunoştinţă pentru ospitali Conferinţa reunită astăzi Exprimînd conducerii de distincţie, Artistul Poporului Anghelis, fostul comandant adoptate, să fie dată publi
ternaţională a universităţilor, directorul Centrului de în tatea generoasă pe care au- la Bucureşti — care, prin partid şi de stat, tovarăşului Alexandru Ciucurencu. Evo- şef al Forţelor Armate, ge cităţii o declaraţie guverna
Nicolae, Ceauşescu, senti cînd viaţa nouă, progresele neralul Zagorianakos, precum mentală.
şi alţi colaboratori apropiaţi
deosebite ale poporului nos
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu dine pentru înalta recunoaş tru, subliniind că realităţile
mente de profundă gratitu
constituie
noastre
zilelor
tere acordată activităţii sale,
acad. Mirón Nicolescu a pentru el valoroase surse de nadă ; 17,10 Radiocablnet de
inspiraţie, reputatul om de
(Utmare din pag. 1) datorirea de a înfăptui dez reciprocă a popoarelor pe poraneităţii ; alături de cele spus : artă a spus : Noi, ţara noas Cinema informare şl documentare. Pro o
ducători
—
şi
proprietari
voltarea economică şi socia plan spiritual, în generaliza lalte forţe înaintate ale lu Sîntem strînşi aici, în ju tră, datorită partidului, da dublă responsabilitate. Vorbeş
lă a lumii de mîine ; ea va rea aportului fiecărei naţiuni mii. aces.tea pot aduce o con rul dumneavoastră, cercetă te prof. dr. Serglu Tamaş :
17.30 Selecţiuni din concertul
decît punînd la baza întregii trebui să ducă mai departe la tezaurul ştiinţei universa tribuţie deosebit de preţioasă tori în tainele naturii şi în torită dumneavoastră, tova orchestrei de muzică populară
vieţi economico-sociale re făclia progresului pe- planeta le, în circulaţia largă a idei la soluţionarea problemelor tainele frumosului, încărcaţi răşe Ceauşescu, am reuşit să DEVA : Cu cărţile pe faţă „Ciocîrlia" susţinut Ja Deva. Di
zultatele noilor descoperiri noastră, să realizeze aspira lor înaintate. Cu atît mai internaţionale actuale în spi de ani şi de răspunderi, dar înfăptuim lucruri măreţe. („Patria") ; Monte Carlo („Ar rijor Tudor Pană ; 18,00 Orele
ta") ; SIMERIA :
Distratul
serii ; 20,00 -Zece melodii pre
din toate domeniile cunoaşte ţiile fierbinţi ale popoarelor mult astăzi ele sînt chema ritul idealurilor de pace şi nu obosiţi. Conştiinţa dato Mai avem şi altele de înfăp („Mureşul"); HUNEDOARA: Cu ferate ; 20,45 Consemnări ; 20,50
rii, tot ce creează mai de preţ de a aşeza societatea umană te să promoveze intens schim progres ale popoarelor, la riei împlinite a fost pentru tuit şi sînt convins că vom cărţile pe faţă („Siderurgis- Cîntece populare cu Eugenia
geniul uman pe toate meri pe temelii noi, mai echitabi bul de valori ştiinţifice şi instaurarea unei atmosfere fiecare dintre noi, desigur, învinge. Socialismul va tri tul") ; Lupta după victorie, se Frunză ; 21,00 Revista şlagăre
riile I-II şi Misterul din insula
dianele lumii. Invăţămîntul le, mai raţionale, să instau umane şi. odată cu aceasta, de conlucrare paşnică între cel mai important sprijin în umfa ! Balfe („Constructorul") ; Dru lor ; 21,25 Moment poetic ;
21.30 Bijuterii muzicale. Cu
a devenit un element decisiv reze un climat de convieţui spiritul de prietenie şi con naţiuni. Nu poate exista ide munca noastră zi de zi. Dar După ce a mulţumit din mul spre satul natal („Arta") ; pluri celebre : Aida — Rada-
în dezvoltarea umanităţii, re paşnică, de prietenie şi lucrare paşnică între naţiuni. al mai înălţător pentru slu iată că, în acest moment so inimă pentru înalta aprecie CALAN : Povestirile Beatricei mes ; Manon — Des Grieux ;
Potter („11 Iunie") ; TELIUC ;
factorul fundamental care îl colaborare fructuoasă a tu Institutele de învăţămînt su jitorii şcolii, pentru tînăra lemn, ne întrebăm cu neli re dată activităţii sale în o- Atentatul („Minerul") ; PETRO 22,00 Radiojurnal ; 22,30 Con
cert de seară ; 24,00 Buletin de
ajută pe om să devină cu a- turor naţiunilor. perior, toţi cei ce lucrează generaţie de pretutindeni de nişte : oare am făcut chiar pera de construire a socia ŞANI : Valter apără Sarajevo, ştiri ; 0,03-5,00 Estrada noctur
devărat stăpîn al naturii şi. Pregătirea şi educarea ti în sfera vieţii universitare, cît acela de a-şi consacra e- tot ceea ce am fi putut face ? lismului, prof. univ. Ludovic seriile I-II („7 Noiembrie") ; nă.
Porumbescu,
serii
Ciprian
societăţii, să-şi creeze prin neretului pentru această mă fără deosebire de concepţii nergia. cunoştinţele. întreaga Nu se putea face mai bine ? Takacs a arătat că întreaga le I-II („Republica") ; LU-
propriile forţe condiţii de reaţă misiune istorică cere politice, filozofice şi religioa forţă făuririi unei lumi mai In conştiinţa sa, fiecare sa viaţă şi-a închinat-o în PENI : La răscruce de vînturt Timişoara
viaţă sociale şi spirituale din instituţiilor de învăţămînt de se, pot contribui, prin con bune, mai drepte pe plane dintre noi va răspunde nu frăţirii dintre oamenii mun („Cultural“) ; Drumul spre vest
(„Muncitoresc") ; LONEA :
A-
ce în ce mai elevate. Iată de pretutindeni să promoveze tactele. schimburile de expe ta noastră, în care fiecare la prima întrebare şi da la cii români, maghiari şi de mintiri din copilărie şi Pro
ce devine tot mai imperios cu toată consecvenţa cele rienţă şi de opinii pe care le naţiune să se poată dezvolta a doua întrebare. Cel puţin alte naţionalităţi. Făgăduiesc vincialii („Minerul") ; PETRI- 18,00 Actualitatea radio ; 18,10
necesară democratizarea lar mai avansate idei ale epocii, realizează, prin colaborarea liber, consacrîndu-şi toate acestea sînt răspunsurile mele — a subliniat el — să slujesc LA : Queimada („Muncito Cintă acordeonul — muzică
18,25
Emisiunea
distractivă ;
resc") ; VULCAN : Adio, Pe-
gă a instrucţiei publice în idealurile de libertate şi strînsă pe plan ştiinţific şi 'resursele cauzei progresului şi consider că ele implică un în continuare acestei măreţe tersburg ! („Muncitoresc") ; O- „Viaţa muzicală". Cuprinde
întreaga lume, asigurarea ac dreptate socială, concepţii fi tehnic la continua apropiere şi civilizaţiei, înfloririi învă legămînt solemn pe care îl idei a unităţii poporului din RAŞTIE : Eliberarea, seria a manifestări din cadrul „Zilelor
18,50 Emi
muzicale arădene" ;
cesului la toate formele de lozofice profund umaniste, a popoarelor, la dezvoltarea ţămîntului. ştiinţei şi cultu facem astăzi în faţa dum Republica Socialistă Româ IlI-a („Patria") ; Fata care vin siunea „Ancheta radio" : Pe
de Hori („Flacăra") ; GEOA-
învăţămînt a tinerei genera care să pună mai presus de cooperării multilaterale a tu rii, ridicării bunăstării mate neavoastră : acela de a în nia, chezăşie a victoriei so GIU-BAI : Jucătorul ; HAŢEG : urmele benzinei risipite pe şo
ţii de pretutindeni, fără de orice omul — factorul esen turor statelor, fără deosebire riale şi spirituale a maselor cerca să facem astăzi mai cialismului şi a comunismu Antoniu şi Cleop'atra, seriile I- sele ; 19,00 Dragi mi-s cfntecul
osebire de naţionalitate, rasă ţial al întregii dezvoltări is de orînduire socială. largi populare. bine decît ieri, mîine mai lui în patria noastră. II („Popular") ; BRAD : Dis şl Jocul — program de muzică
populară la cererea ascultăto
tratul („Steaua roşie") ; GU-
sau stare socială. înlătura torice —, realizarea fericirii Putem afirma că promova Apreciind contribuţia pre bine decît astăzi. RABARZA : Vacanţă la Roma rilor — partea I ; 19,25 Jurnal
rea oricăror bariere, discri şi demnităţii lui. (Aplauze rea largă a colaborării inter- ţioasă pe care o aduce în a- Prin generoasa dumnea Felicitînd cu căldură pc cei („Minerul") ; ILIA : Un adevăr sătesc. Cuprinde aspecte pri
vind economisirea
carburanţi
minări şi impedimente în ca puternice). Şcoala este che universitare constituie o par ceaslă direcţie UNESCO, îmi voastră apreciere, port acum distinşi, a luat cuvîntul tova- | pe jumătate („Lumina“). lor de către mecanizatori şi
lea tineretului spre măreaţa mată să sădească în conşti te componentă a însăşi po exprim convingerea că a- pe piept o foarte înaltă răşul NICOLAE CEAUŞESCU. | asigurarea adăposturilor de
citadelă a ştiinţei şi culturii. inţa tineretului de pretutin liticii generale de înfăptui ceastă importantă organiza distincţie: „Victoria Socia Cuvîn.tarea rostită de se- | iarnă pentru animale ; 19,30
Dragi ml-s cîntecul şi jocul ;
O importanţă primordială deni voinţa hotărîtă de a a- re a securităţii pe continen ţie internaţională va obţine cretarul general al partidului | partea a 2-a ; 19,50 Emisiunea
capătă învăţămîntul în efor boli orice dominaţie şi asu tul european, de lichidare a rezultate tot mai de seamă lismului“. Reversul acestei a fost subliniată cu vii apia- [ „Alo, corespondenţe".
tul de lichidare a fenomenu prire a altor popoare, rezi neîncrederii, suspiciunii, ani în efortul spre dezvoltarea medalii se află înăuntru. uze.
lui subdezvoltării — una din duurile ruşinosului sistem co mozităţilor între state, de cunoaşterii reciproce şi în Căci victoria socialismului a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, I Bucureşti Televiziune
cele mai grave probleme ca lonial, practicile neocolonia- creare a unui climat în care tărirea încrederii între po fost, pentru mine, şi sînt si ceilalţi conducători de partid D
re confruntă omenirea con lismului, de a se ridica îm fiecare naţiune să fie pusă poare, spre destindere şi gur pentru noi toţi, impulsul şi de stat s-au întreţinut, |
temporană. Extinderea şi potriva rasismului, a curen la adăpost de orice atac său pace. iniţial, dar şi finalizarea u- apoi, într-o atmosferă prie- E PROGRAMUL I : 5,00 Bule
modernizarea reţelei de în telor neofasciste, a oricăror agresiune, în care colabora încredinţat că întîlnirea nei munci pe care am închi tenească, cu oamenii de ştiin- I tin de ştiri ; 5,05 Melodii in 9,00 Tcleşcoală
zori de zi ; 5,20 Dragi mi-s cîn-
B Album : Petrache Poc-
văţămînt, pregătirea cadrelor concepţii obscurantiste, re rea interstatală să se poată miniştrilor educaţiei din ţă nat-o ca o stringentă necesi- ţă şi cultură decoraţi. tecul şi jocul ; 5,40 Jurnal a- naru
necesare construcţiei econo trograde. Numai aşa ea poa desfăşura nestingherit. rile europene, deschisă as grar ; 5,50 Muzică uşoară ; 6,00- sa Biologie (clasa a V-a)
3.08 Radioprogramul dimineţii ;
Bacteriile
mice şi sociale este o condi te influenţa în sens nobil, Slujitorii şcolii din institu tăzi la Bucureşti, se va în 8.08 Matineu muzical ; 8,25 Mo ■ Fizică (anul III). Auto-
ţie esenţială pentru depăşi constructiv, evoluţia viitoare ţiile universitare europene, scrie ca un eveniment cu Cuvîntarea tovarăşului ment poetic. Mihai Sabin ; 8,30 inducţia
rea rămînerii în urmă ge a societăţii, poate contribui ca şi din întreaga lume, pot profunde rezonanţe în viaţa La microfon, melodia prefera ■ Extemporal Ia limba
tă ; 9,00 Buletin de ştiri ; 9,30
nerată, într-o serie de ţări, la înfăptuirea viitorului lu exercita o influenţă pozitivă internaţională actuală, urez Atlas cultural ; 9,50 Muzică u- 10.00 romănă ;
Telex;
de relaţiile de dominaţie co minos al umanităţii. în sensul lichidării focare succes deplin lucrărilor con şoară ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10.05 Revista literar-artistlcă
lonială din trecut, pentru ac După cum este cunoscut, lor de încordare şi război ce ferinţei. (Aplauze puternice). fticolae Ceauşescu 10,05 Pe-un picior de plai — Tv. (reluare);
balade şi jocuri populare ; 10.30
celerarea mersului înainte al în viaţa internaţională con mai dăinuie în lume. O ce Sper ca schimbul de opinii Selecţiuni din opereta „Tea 11.00 Film serial: „In umbra lu
statelor care au păşit pe ca temporană se produc profun rinţă arzătoare este astăzi li pe care îl întreprindeţi să trul plutitor" de Jerome Kern; pilor“. Episodul VI — „Mi
siunea generalului Wolf";
lea dezvoltării libere, de-si- de deplasări şi transformări chidarea conflictului din O- fie cît mai fructuos, contri (Urmare din pag. 1) buţia toţi oamenii muncii, 11,00 Buletin de ştiri ; 11,05 Mi- 12.00 Telejurnal;
Andres
chitară
crorecital
de
ne-stătătoare, pentru asigu înnoitoare. Popoarele înţe rientul Mijlociu care a pro buind astfel atît la progre fără deosebire de naţionali Segovia ; 11,15 Melodii lansate 16,30—17,00 Lumea copiilor;
rarea progresului lor mate leg tot mai clar necesitatea dus grave daune materiale şi sul învăţămîntului universi cît mai friunoasă, mai plă tate, că întărirea colaborării in filme ; 11,30 Din creaţia lui 17.30 Curs de limba germană.
Lecţia a 69-a;
rial şi social. Sprijinirea ţă de a pune capăt pentru tot umane popoarelor din aceas tar, cît şi la cauza cooperării cută. şi unităţii dintre ei consti Gheorghe Danga ; 12,00 Discul 18.00 Telex;
zilei — Helena Velikanova ;
rilor lumii a treia — cum se deauna vechii politici de do tă regiune, periclitînd inte şi destinderii internaţionale. Acordarea acestor înalte tuie o chezăşie a dezvoltării 12.15 Recital de operă Ionel 18.05 Cum vorbim:
obişnuieşte să se spună — minaţie, forţă şi dictat în re resele securităţii şi păcii ge Îmi exprim convingerea că distincţii unor personalităţi societăţii noastre, a progresu Pantea ; 12,30 Intîlnire cu me 18.20 Gala maeştrilor. Clarine
Aurelian
Octav
tistul
în efortul de organizare pe laţiile internaţionale, de a nerale, soluţionarea lui în folosind prilejul şederii dum de seamă ale ştiinţei, artei lui şi bunăstării întregului lodia populară şi interpretul Popa;
13,00 Radiojurnal ;
preferat ;
baze noi a învăţămîntului u- instaura relaţii noi, bazate spiritul rezoluţiei Consiliului neavoastră' în România veţi şi culturii româneşti demon popor. 13.15 Avanpremieră cotidiană ; 18,45 Timp şi anotimp în agri
cultură;
niversitar, se impune, de a- pe respectarea dreptului fie de Securitate din 1967. putea cunoaşte cîte ceva din strează încă o dată grija şi Sînt convins — şi exprim 13,30 Concert de prînz ; 14,00 19.00 Dorin Cuibaru. Un virtuos
ceea, să constituie o preocu cărui popor de a-şi hotărî Arena mondială este con viaţa, aspiraţiile şi preocu prin aceasta convingerea par Compozitorul săptămînii : Tu al Instrumentelor , popu
dor Ciortea. Sonata pentru cla
pare majoră a tuturor naţiu singur destinele, pe egalita fruntată cu numeroase pro pările poporului nostru, a- preocuparea partidului nos tidului nostru — că fiecare rinet şi pian, Cvartetul nr. 2 lare;
nilor şi în primul rînd a ţă te deplină între toate naţiu bleme majore, care afectea preciind astfel dorinţa sa tru de a asigura dezvoltarea dintre dumneavoastră, toţi în Fa major ; 14,38 Orchestra 19,15 Publicitate;
19.20
1001 de seri : Lambsy şi
rilor dezvoltate din punct nile, pe principiile indepen ză grav dezvoltarea socială, fierbinte de a trăi în pace pe multiple planuri a întregii oamenii de ştiinţă şi cultu de muzică populară „Chindia" lupul (III);
din Tîrgovişte ; 15,00 Buletin
de vedere economic şi cul denţei şi suveranităţii na înseşi destinele omenirii. Pe şi colaborare cu toate naţiu noastre societăţi, de a face ră vor face totul şi în viitor de ştiri ; 15,05 Arii şl duete 19.30 Telejurnal.
tural din Europa şi din în ţionale, pe colaborare reci primul plan se află proble nile din Europa şi din în ca făurirea societăţii socia pentru a contribui la înfăp din opereta „Marea ducesă de Cincinalul înainte de fer-
men. 1973 — an hotărîtor;
treaga lume. proc avantajoasă. Ca urma ma dezarmării, lichidarea treaga lume. liste multilateral dezvoltate tuirea programului elaborat Gerolstein“ de Offenbach ; 15,30 20.00 Cîntecul săptămînii;
16,00 Ra
Muzică de estradă ;
O însemnătate excepţiona re, în lumea de astăzi se con pericolului unei conflagraţii Vă urez tuturor noi şi noi să ducă la dezvoltarea ar de Congresul al X-lea al diojurnal ; 16.15 Un flăcău cu 20.05 Reflector:
lă capătă în epoca noastră turează tot mai evident nucleare, eliberarea popoare succese în activitatea de ma monioasă a tuturor domenii partidului, la cauza bunăstă mîndra lui — melodii popu 20.20 Paciurca:
rolul educativ al şcolii şi, cursul spre destinderea rela lor de uriaşa povară a înar re răspundere pe care o lor de activitate, astfel ca rii şi fericirii întregului nos lare • 16,30 Ştiinţa ia zi ; 16,35 20.30 Publicitate:
Cîntecele noastre :
„Pionieri,
20.35 Seară de teatru; „Ziariş
îndeosebi, al instituţiilor u- ţiilor internaţionale, spre mărilor care absorb în mo desfăşuraţi pe tărîmul învă fiecare sector al activităţii tru popor. ne cheamă ţara !" de Mircea tii" de AI. Mlrodan. In
niversitare. Este evident cooperare şi pace între na mentul de faţă peste 200 mi ţămîntului. al instruirii şi e- umane să-şi aducă contribu Cu această convingere, vă Neagu. versuri de Traian Ian- terpretează colectivul tea
cu. Emisiune adresată coruri
că nu putem porni ţiuni. liarde de dolari anual. ducării tinerei generaţii ! ţia la progresul general al urez succese tot. mai mari în lor şcolare. Prezintă prof. univ. trului „Lucia Sturdza Bn-
landra“;
decît de la premisa că tine Instituţiile universitare au Intelectualitatea, tineretul Multă sănătate şi fericire ! .naţiunii noastre. Fără îndo activitatea dumneavoastră vi D.D. Eoiez ; 16,50 Publicitate 22,25 24 de ore
rei generaţii ce învaţă astăzi jucat întotdeauna un rol ac studios reprezintă o impor (Aplauze puternice, prelun ială că la această activitate itoare, multă sănătate şi fe radio ; 17,00 Muzică de prome- Romănia în lume.
pe băncile şconi îi revine in tiv în mai buna cunoaştere tantă forţă socială a contem- gite). îşi aduc, deopotrivă, contri- ricire ! (Aplauze).
Redacţia ţi administraţia ziarului s Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viata satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (culturii sport) — Tiparul Tipografia Deva,