Page 94 - Drumul_socialismului_1973_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 873 ® MIERCURI 28 NOIEMBRIE 1973

In comuna Dobra sînt păşune, acţiune la care au In continuarea discuţiei hrănlte şi îngrijite, peste Î N G R I J I T O R I F R U N T A Ş I
patru cooperative agricole participat 1 200 de cetă­ noastre am abordat modul 80 la sută au fost montate
de producţie şi .anume : ţeni. In toamna lui 1972 în care se realizează efec­ natural. Dacă această ac­ Intre cei mal buni îngrijitori de animale, de la ferma Dacă al cu ce să hrăneşti vacile obţii şi producţii bune.
Lăpuşnic, Roşcani, Dobra s-au administrat pe păşuni tivele şi producţiile plani­ ţiune era începută din anii zootehnică a cooperativei agricole de producţie din Dobra, In lunile de vară, avînd asigurată o hrană abundentă
şi Răduleşti. Unele din ele 22 tone de îngrăşăminte ficate. La efective — total trecuţi acum nu aveam care au realizat de la loturile de vaci pe care le au în de iarbă din păşune, iar adăparea făcîndu-se ia timp,
au rezultate mai bune, al­ chimice, iar în această bovine şi matcă — indica­ probleme cu efectivele la primire producţii cuprinse între 15 000 şi 17 000 litri lapte producţia de lapte la lotul său a crescut de la 860 litri
tele mai slabe în dezvolta­ toamnă, acţiunea a conti­ torii nu au fost realizaţi. vaci. Dar, cu toate greută­ se numără Viorica Radomir, membră de partid, Trandafir în ianuarie, la 2 182 litri în luna mai. In lunile mai, iunie,
rea zootehniei. Legat de a- nuat, administrîndu-se încă Astfel, din 1 598 capete bo­ ţile, se acţionează pentru Trifescu, Mari a Lăslău şi Alexandru Birâu, pe care îi iulie şi august Alexandru Birău a obţinut producţii medii
ceastă problemă, am avut 22 tone. Porţiunile de pă­ vine s-au realizat pînă acum a realiza şi acest indicator prezentăm în fotografiile de mal jos. Cum reuşesc ei să de peste 2 000 litri de la lotul său de vaci. Asemenea
o discuţie cu secretarul co­ şuni foarte slab productive numai 1517, iar la matcă de plan. In ce priveşte pro­ obţină producţii bune 7 producţii au obţinut şi ceilalţi îngrijitori. Lucrînd în
mitetului comunal de par* — între 15 şi 20 ha — de din 865 s-au realizat 802, iar ducţia de lapte greutatea Aşa cum ne relata Alexandru Birău, în afară de fap­
tid. la Stretea şi Lăpuşnic, au la ovine din 2 164 există în cea mai mare a constituit-o tul că trebuie să ai vaci bune, pentru a obţine producţii acord global toţi realizează cîştiguri între 1 400—1 500 lei
In centrul preocupărilor \ fost arate şi reînsămînţa- efective numai 1816. La faptul că în prima perioa­ •incipală o constituie furajele. lunar.
noastre — spunea tovară­ te, fapt ce a dus la obţine­ producţia de lapte de vacă dă a anului, pînă la ieşi­
şul Adrian Costa, secreta­ rea de producţii mari de din 5 700 hl lapte marfă s-au rea la păşunat, nu toate
rul comitetului comunal de nutreţuri. De asemenea, realizat 4,005 hl, iar la car­ cooperativele au avut fura­
partid, primarul comunei, pentru ca furajele grosiere ne, faţă de 68,9 tone s-au li­ je de calitate pentru hră-
ţinînd seamă de sarcinile să fie administrate în hra- vrat 70,4 tone. Situaţia e- nirea animalelor şi nici
ce ne revin din programul cantităţi suficiente. La a-
judeţean de dezvoltare a cesta s-a adăugat şi faptul
zootehniei, de condiţiile şi că după ce s-a trecut la
•posibilităţile pe care le a- hrănirea viţeilor cu „Inla-
vem — a stat şi stă creşte­ In centrul vit" (înlocuitor de lapte),
rea efectivelor, a producţiei acesta nu s-a livrat cîţeva
şi a eficienţei acestui sec­ luni şi ca atare s-a consu­
tor care trebuie să aibă mat lapte de vacă. Nu-i
ponderea cea mai mare în mai puţin adevărat că da­
că se luau măsuri pentru
totalul producţiei globale preocupărilor—
şi a veniturilor cooperati­ mai buna furajare a ani­
velor. malelor se puteau obţine
producţii mai mari de la
Care sînt direcţiile prin­ fiecare lot de vaci. Aceas­
cipale în care se acţionea­ creşterea ta o dovedeşte experienţa
ză pentru ca zootehnia să îngrijitorilor noştri frun­ Viorica Radomir Trandafir Trifescu ¡Maria Lăslău Alexandru Birău
ocupe locul ce i se cuvine taşi. Vaca este o „maşină“
în producţia agricolă şl care transformă nutreţurile
să-şi aducă contribuţia cu­ în lapte şi carne. Iar pro­
venită la formarea fondu­ efietirefer, a ducţia este într-o strînsă
lui de stat, la aproviziona­ relaţie cu hrana. De aceea
rea populaţiei cu produse ne străduim pentru ca în
animaliere şi a industriei toate cooperativele să se IN PATRU ANI, PRODUCŢIA DE
cu materii prime 7 asigure raţii de producţie
In primul rînd — a con­ producţiei şi nu de întreţinere pen­
tinuat interlocutorul nostru tru întreg efectivul de a- LAPTE MARFĂ A CRESCUT DE 3 ORI
— ne-a preocupat şi ne nimale.
preocupă asigurarea bazei Sintetizînd — spunea to­
furajere, a unor condiţii varăşul A. Costa — comi­ Fireşte, o cerinţă esenţia­ ridicat — faţă de 93 la su­ a animalelor, mai ales in­ punzătoare din matcă — 55
de adăpostire şi îngrijire şi eficienţei tetul comunal de partid şi tă la ovine şi 76 la sută la suficienţei suculentelor şi
cît mai bune pentru toate consiliul popular acţionea­ lă care a fost pusă în fa­ bovine, cît se va realiza în nesatisfacerii necesarului de la număr în acest an. Mai
speciile de animale. Ce am ză în principal pentru creş­ ţa fermelor zootehnice este acest an. Evident, în pri­ proteină după trecerea la avem însă alte 57 de cape­
întreprins şi vom întreprin­ terea efectivelor şi a pro­ ca acestea să fie model de vinţa creşterii efectivelor întreţinerea vacilor în sta­ te a căror înlocuire se va
de în această privinţă 7 na animalelor numai <■- In xistentă nu-i de natură să ducţiei animaliere, a efi­ organizare, producţie şi e- pe seama prăsilei proprii, bulaţie. Unele carenţe, deşi realiza în anul viitor.
Am pus un accent mai ma­ stare preparată, s-au con­ mulţumească. La efective cienţei activităţii din zoo­ ficienţă, să gospodărească ferma dispune de însemna­ s-a făcut un salt faţă de Concomitent, o problemă-
re pe introducerea şi ex­ struit şi dat în funcţiune se putea face mai mult, tehnie în următoarele di­ cu maximă chibzuinţă po­ te rezerve care vor fi mai anii anteriori, se întîlnesc cheie care ne preocupă es­
tinderea în cultură a celor două bucătării furajere mo­ iar prevederile de plan tre­ recţii : asigurarea hranei tenţialul de care dispun eficient fructificate —- con­ te creşterea producţiei de
mai valoroase plante de derne la Dobra şi Lăpuş­ buiau finalizate pînă cel prin extinderea suprafeţe­ cooperativele agricole în şl în această iarnă. Faţă furaje, îndeosebi pe pajiş­
nutreţ — trifoi, lucerna, nic, iar la Roşcani şi Ră­ tîrziu la începutul lunii lor cultivate cu nutreţuri privinţa dezvoltării creşterii diţie hotărîtoare pentru a de 1 500 tone suculente, cît tile naturale. Deşi unitatea
ghizdei, borceag, sfeclă fu­ duleşti au fost revizuite şi decembrie. Dar nu s-a reu­ valoroase, creşterea produc­ animalelor. Măsurile luate ridica rentabilitatea fermei. este necesarul, sînt asigura­ dispune de 212 ha păşune,
rajeră —; cît şi pe însilo- puse în starea de funcţiu­ şit pentru că nu s-a acţio­ ţiei de fînuri şi iarbă pe de conducerea partidului şi Paralel cu creşterea nu­ te 1010 tone. Avînd bucă­ 80 de ha sînt practic de
zarea unor cantităţi tot ne tocătorile. In păşuni nat la timpul cuvenit pen­ păşuni şi fînaţuri prin exe­ statului, între care şi Hotă- merică a efectivelor, s-a tărie furajeră, se va substi-, nefolosit, aflîndu-se într-un
mai mari de nutreţuri, dar s-au asigurat condiţii pen­ tru a obţine din prăsilă cutarea de lucrări de cu­ rîrea adoptată în şedinţa urmărit şi îmbunătăţirea lor tui o bună parte din defi- grad ridicat de acoperire
nu numai coceni şi paie, ci tru adăpare cu apă, con- proprie juninci cu care să răţare, îngrijire, fertilizare comună a C.C. al P.C.R., a calitativă, activitate care cit prin administrarea gro­ cu vegetaţie lemnoasă. Este
trifoliene, orz, grîu şi se­ slruindu-se încă 4 fîntîni, fie completate efectivele şi reînsămînţare, prepara­ Consiliului Suprem al Dez­ este reflectată cel mai bine sierelor în stare preparată. adevărat, s-a început defri­
cară în amestec pentru ma­ precum şi condiţii de adă­ matcă. Or, a te baza în rea unor cantităţi mari de voltării Economice şi Sociale de aportul cooperativei agri­ Pentru a uşura munca şarea, făcută în toamna tre­
să verde, porumb. Aşa de postire pentru tineret. realizarea acestor indicatori siloz ; crearea unor condi­ şi a Consiliului de Miniştri cole la constituirea fondu­ îngrijitorilor, care sînt re­ cută pe 17 ha, dar ritmul
exemplu, la C.A.P. Dobra In ce priveşte condiţiile numai din cumpărări, nu-i ţii bune de adăpostire şi de din iulie a.c., privind ma­ lui centralizat al statului tribuiţi în acord global, s-a de lucru este destul de
şi Lăpuşnic, s-au cultivat de adăpostire în perioada deloc recomandabil şi nici adăpare; creşterea efective­ jorarea preţului de contrac­ de produse agroalimentare. acordat atenţie sporită me­ lent. Prin valorificarea su­
în acest an 40 ha cu masă iernii, acestea sînt bune în rentabil. Fiecare unitate lor — la total şi matcă — tare la animale, creează un Astfel, dacă în anul 1970. canizării lucrărilor în fer­ perioară a acestei impor­
verde, s-au însămînţat în toate unităţile. La C.A.P. trebuie să-şi asigure din prin prăsilă proprie, în cadru favorabil ridicării unitatea livra ca producţie mă — la adăpat, evacuarea tante resurse de nutreţuri,
cultură ascunsă încă 80 ha Lăpuşnic s-a terminat şi prăsilă proprie creşterea fiecare cooperativă; organi­ rentabilităţii activităţii fer­ marfă numai 750 hl lapte, gunoiului şi preparatul fu­ este posibil să crească sub­
cu trifoliene, iar sfecla fu­ dat în folosinţă noul grajd, numerică şi calitativă a e- zarea reproducţiei şi se­ melor zootehnice, cointere­ în acest an ferma predă rajelor. Fiind retribuiţi du­ stanţial producţia şi să fie
rajeră s-a cultivat pe 20 iar în celelalte unităţi adă­ fectivelor. In acest scop, lecţiei pe baze ştiinţifice în sării materiale a lucrători­ peste 2 200 hl, ceea ce re­ pă producţiile realizate, în­ redus preţul de cost al pro­
ha, obţinîndu-se producţii posturile — grajduri şi începînd din acest an s-au toate fermele, pentru a ob­ lor din acest sector şi ridi­ prezintă de trei ori mai grijitorii depun eforturi duselor — capitol la care
cuprinse între 40 000—60 000 saivane — sînt reparate şi luat măsuri pentru lotiza­ ţine juninci care să asigu­ cării ponderii zootehniei în mult. Demn de menţionat pentru a obţine rezultate situaţia nu este tocmai
kilograme la hectar. Avem puse la punct. S-a rezol­ rea viţelelor de reproduc­ re împrospătarea continuă ansamblul producţiei şi al este că, pînă la începutul cît mai bune. Cuantumul
asigurat între 2 000 şi 3 000 vat şi problema alimentă­ ţie, furajarea şi îngrijirea a efectivului matcă cu e- veniturilor realizate din a- lunii noiembrie a.c., s-a retribuţiei pentru un îngri­ corespunzătoare. Dealtfel,
kg de siloz pe cap de vacă. rii cu, apă în toate unită­ lor pentru ca să fie apte xemplare valoroase. Acţio- gricultură. Ţinînd seama de predat mai mult cu peste jitor, în condiţiile realiză­ chiar şi prin plan s-a pre­
văzut ca cheltuielile să fie
In scopul sporirii produc­ ţile şt la toate adăpostu­ pentru reproducţie şi să' în­ nind cu perseverenţă pen­ asemenea considerente, la 10 000 1 lapte decît în în­ rii a 233 hl lapte şi a 12 cu cîteva sute de mii de lei
tivităţii păşunilor şi fînaţu- rile. Multe îmbolnăviri pro­ locuim vacile bătrîne, ta­ tru îndeplinirea sarcinilor C.A.P. Dobra s-a urmărit treg anul trecut. Prin va­ viţei de la un lot de 15 mai mari decît veniturile
rilor naturale, s-au între­ veneau tocmai din cauză rate şi slab productive. din acest important sector cu perseverenţă materializa­ lorificarea deplină a rezer­ vaci cu lapte, este de peste obţinute din creşterea ani­
prins acţiuni de masă pen­ că vitele nu se puteau a- Pentru viţelele de repro­ de producţie, în viitor vom rea sarcinilor ce revin u- velor potenţiale, era posibil 18 900 lei anual, revenind malelor. Este de maximă
tru curăţare, întreţinere şi ducţie s-au organizat două obţine succese şi mai mari nităţii din programul jude­ ca aportul fermei zootehni­ 0 medie lunară de peste însemnătate deci să ne con­
fertilizare. Anul acesta au dăpa la timp, sau se adă­ tabere de vară la Muncel în toate fermele zooteh­ ţean de dezvoltare a zoo­ ce la aprovizionarea popu­ 1 500 lei. Avînd ferma dis­ centrăm toate eforturile în
fost defrişate peste 110 ha pau de la rîu cu apă rece. şi Pane, unde fiind bine nice. tehniei. Ca urmare, pînă laţiei să fie mai substan­ persată în raza a 4 sate, direcţia ameliorării calitati­
la sfîrşitul anului, coopera­ ţial. Dovada 7 In lunile de s-a ţinut seama de organi­
tiva agricolă va avea în vară, cînd s-a asigurat o zarea, în aceste condiţii ve a efectivului de bovine,
proprietate obştească mai furajare corespunzătoare a specifice, a creşterii bovi­ să sporim natalitatea şi
mult de 500 bovine din ca­ animalelor, la fondul de nelor pe categorii, astfel producţia de lapte marfă —
re 301 vaci şi juninci, pre­ stat s-a livrat o cantitate fiind mai uşor de stabilit deziderate cheie în creşte­
cum şi 300 ovine. Există o de lapte de două ori mai şi de dirijat programul de rea rentabilităţii şi eficien­
oarecare rămînere în urmă mare decît cea predată în lucru. In ceea ce priveşte ţei activităţii fermei zooteh­
faţă de prevederile planu­ perioada de stabulaţie, os­ formarea unui efectiv cu nice.
lui. care se putea recupera cilaţiile mari de la o peri­ potenţial zootehnic ridicat, VICTOR HERBEI,
medic veterinar,
însă dacă şi la natalitate se oadă la alta datorîndu-se s-a acordat atenţie înlocui­ şeful fermei zootehnice
înregistra un procent mai modului diferit de hrănire rii exemplarelor necores­ de la C.A.P. Dobra

Lipseşte doar... Cine produce sămînţa
racordul electric
de mazăre furajeră ?
; La C.A.P. Dobra s-a con- se pot da decît netocaţi în
i struit o bucătărie furajeră hrana animalelor. Cît va întrebarea vizează o pro­ lipsei de seminţe. In anul
| modernă. Aceasta nu poate blemă importantă. Este vor­ trecut, la C.A.P. Dobra. cul­
I fi însă pusă în funcţiune mai dura această situaţie 7 ba de producerea seminţei tura respectivă a ocupat 6
j deoarece racordul electric Cei răspunzători de fina­ pentru mazărea furajeră — heciarc, dar pentru masă
i se face cu... încetinitorul. lizarea lucrării sînt datori verde. S-ar putea ca şi în
L, a ferma C.A.P. din Dobra, nutreţurile suculente ocupă un La C.A.P. Lăpuşnic a fost construită şl pusă în funcţiune o plantă bogată în proteine— anul viitor să se cultive
loc Important Sn. hrana animalelor. Zilnic, fiecărei vaci 1 se dau bucătărie fura.lcră modernă dotată cu utilaje şi instalaţii de fo­ ; Pînă cînd va fi gata şi a- să se grăbească, încheind-o care în C.A.P. ocupă supra­
cîte 15 kg de siloz de bună caii tatc, fapt ce influenţează creş­ care, preparare şi amestec, aşa cum se vede şi din fotografia i ceastă lucrare, cocenii nu pînă nu trece... iarna. mazăre furajeră, dar de un­
terea producţiei de lapte. noastră. Foto : VIRGIL ONOIU feţe restrînse din cauza de seminţele necesare 7
i

Lucrez de 14 ani în zoo­ mulţi îngrijitori care obţin
tehnie — spunea tovarăşul an de .an rezultate bune a-
Petru Magda, îngrijitor tît la produşi cît şi la pro­
Peste fruntaş de la ferma C.A.P. ducţia de lapte. Aşa de e-
din Lăpuşnic — dar n-a fost xemplu, tovarăşa Ana Lun-
an să nu am de la fiecare can a obţinut de la cele
prevederile vacă un viţel. Am în pre­ 15 vaci pe care le are în
zent un lot de 15 vaci şi grijă 13 viţei, iar pînă la Măsura exactă a eficien­ cuvenite din neajunsurile nutreţurilor şi administră­ tilizarea întregii suprafeţe cadrul cooperativei agrico­
toate mi-au fătat în mo­ sfîrşitul anului va ajunge la ţei activităţii ce se desfă­ ce s-au manifestat, au fost rii lor în amestec. de păşune), grija faţă de le din Lăpuşnic. Vizînd ob­
la
Referindu-se
raţiile
anuale mentul de faţă 8 vaci 15. La lapte, faţă de pla­ şoară în fiecare fermă zoo­ luate măsuri care au con­ stabilite, inginerul şef ne strîngerea şi conservarea ţinerea unei eficienţe eco­
dus la realizarea efective­
tehnică o dă nivelul pro­
sînt
din
nou
gestante,
iar în luna ianuarie nul anual de 16 500 litri va ducţiilor realizate, care se lor, la creşterea producţiei spunea că pentru fiecare fără pierderi a tuturor re­ nomice ridicate, în cadrul
surselor de nutreţuri, asi­
fermei din Lăpuşnic se ac­
1974 trei dintre ele vo-r realiza 17 000. Aceleaşi rea­ reflectă nemijlocit în pro­ şi la asigurarea unei baze vacă se administrează zilnic gurarea unor condiţii cît
Nicolae Agapciuc este centul de îndeplinire a pla­ furajere corespunzătoare. cîte 30 kg siloz, 8 kg fî­ mai bune de creştere a ti­ ţionează cu pricepere şi
de 12 ani îngrijitor la tur­ nului de venituri, cît şi Afirmaţiile au acoperire nuri şi 4-5 kg grosiere to­ neretului femei de repro­ răspundere în direcţia a-
ma de ovine a cooperato­ cuantumul cheltuielilor cu în fapte. Astfel, planul la cate şi safamurate. Demn ducţie — iată cîteva din mcliorării efectivelor, creş­
rilor din Dobra. Datorită în fiecare an, care se obţin produsele i a- matcă — de 225 capete de reţinut este că în struc­ obiectivele ce se găsesc în terii producţiei marfă şi a
hărniciei şi conştiinciozită­ nimaliere. Abordînd aceste vaci şi juninci — este înde­ tura fînurilor ponderea — atenţia organizaţiei de par­ veniturilor, precum şi a re­
ţii sale, planul de venituri aspecte în discuţia purtată plinit în totalitate. Referitor peste 70 la sută — o deţin tid, a consiliului de con­ ducerii cheltuielilor pe u-
la această specie a fost de la fiecare vacă cu inginerul şef al C.Â.P. la producţia medie de lapte fibroasele cultivate, respec­ nitatea de produs — dezi­
substanţial depăşit, unita­ Lăpuşnic, Radu Tecuşan, pe cap de vacă, se poate tiv trifoliene. Urmărind în ducere şi a tuturor factori­ derate majore puse de
tea livrînd suplimentar la şi cu preşedintele unităţii, arăta că aceasta va fi mai continuare asigurarea unei lor răspunzători de soarta partid în faţa tuturor lu­
fondul de stat 700 kg brîn- un viţel Trandafir Suba, am notat mare faţă de cea obţinută producţii ridicate de nutre­ producţiei animaliere din crătorilor din agricultură.
ză şi 100 kg lină. Iată un ca semnificative cîteva ci­ în anul trecut cu circa 150 ţuri bogate în proteine, în
exemplu demn de urinat fre. Pină la începutul lunii 1. ceea ce va permite ca — primăvara viitoare se vor
şi de către ceilalţi îngri­ făta. Vaca şi viţelul, asta-i lizări le are şi Maxim Câr-' decembrie a.c., unitatea a beneficiind de avantajele mai însămînţa încă 30 de
jitori de ovine din coope­ loşinca mea şi eu ţin s-o măzan. depăşit planul de venituri oferite prin măsurile adop­ hectare cu trifoi şi lucernă.
rativele agricole. respect. La acest rezultat am Din planul de fătări pe prevăzut a se încasa din tate în şedinţa comună a Discuţia a reliefat şi alte DINAMICA CREŞTERII PRODUCŢIEI MEDII
sectorul zootehnic cu a-
Succesele pe care le-a ajuns pentru că mă îngri­ -.cest an — 131 — s-au rea­ proape 10 la sută, existînd C.C. al P.C.R., a Consiliului cîteva rezerve a căror fruc­
obţinut in muncă îşi gă­ jesc de animale, le hrănesc lizat pînă acum 128. Acest premise ca pînă la sfîrşitul Suprem al Devoltării Econo­ tificare va determina îm­ Si LAPTE “MARFA PE CAP 470
sesc explicaţia în colabo­ şi le adap la timp, le curăţ indicator va fi îndeplinit anului, depăşirea să se ri­ mice şi Sociale şi a Consi­ bunătăţirea activităţii eco­
rarea strînsă cu conduce­ şi urmăresc cînd intră în integral — a ţinut să preci­ dice la peste 22 procente. liului de Miniştri, din 'iulie nomice şi financiare a fer­
rea fermei şi a cooperati­ călduri pentru ca să fie zeze secretarul organizaţiei In acelaşi timp. cheltuieli­ a.c., privind majorarea pre­ mei zootehnice. Intre aces­ SE VACA LA C. A.R» I/o
vei agricole, în asigurarea montate. Nu-i nici un se­ de partid. La însămînţări,' le ce revin la 1 000 lei ve­ ţurilor de contractare a ani­ tea, înlocuirea din efectivul
malelor — unitatea să înca­
matcă a circa 30 exemplare
retribuirii muncii în baza cret. Trebuie numai să-ţi din 164 plan s-au realizat nituri se situează sub 900 seze venituri suplimentare LĂPUŞNIC
faci datoria de crescător 170, iar la juninci, din 68 de bovine slab productive
acordului global. de animale. Şi un crescător cîte s-au prevăzut, 41 sînt lei. de aproximativ 75 000 lei. este menită să influenţeze (în procente)
Pentru a crea premise de animale trebuie să fie acum gestante. — Puteam să ne înscriem In ceea ce priveşte baza creşterea producţiei medii
favorabile îndeplinirii in­ un om priceput, harnic şi Asigurînd obţinerea unui cu rezultate cconomieo- furajeră, cooperativa are a- de lapte pe cap de vacă şi 1 5 0
financiare mult mai bune
să facă această -muncă cu viţel de la fiecare vacă, în sigurată cu peste 130 tone a producţiei marfă. Totoda­
dicatorilor de plan pe a- plăcere să pună suflet în — preciza preşedintele fînuri mai mult decît s-a tă, se vor crea premise fa­
nul viitor, in această peri­ tot ce face. La producţia de fiecare an îngrijitorii de cooperativei agricole. Si­ planificat, iar la sortimen­ vorabile ridicării indicelui
la ferma C.A.P. Lăpuşnic
tuaţia producţiilor şi cea fi­
oadă se acordă 'grija cu­ lapte, de asemenea, în loc contribuie la creşterea e- nanciară a fost afectată tul de nutreţuri grosiere de natalitate, care este de
venită pregătirii fătărilor, de 16 500 litri plan anual, fectivelor pe scama prăsi­ însă negativ de lipsa fura­ pljisul este de 10 la sută. numai 67 la sută. cu pers­ 100
el va realiza 17 000. La suculente, faţă de 1 100 pectiva de a ajunge la 75
şi furajării corespunzătoa­ lei proprii, asigurînd înlo­ jelor în primăvară, pen­ tone nutreţuri cît s-a pla­ la sută pînă la sfîrşitul a-
re a ovinelor, ceea ce va In ferma noastră — ne cuirea vacilor bătrîne şi tru compensarea deficitu­ nificat. s-au asigurat 850 nului. Aplicarea în continu­ asm Prdiminaf I
relata tovarăşul Ananie neproductive cu exemplare are a măsurilor de îmbu­
conduce la înregistrarea u- Ghiara, tehnician însămîn- de înaltă productivitate ob­ lui fiind nevoiţi să chel­ •tone. Deficitul va fi com­ nătăţire a pajiştilor natu­ 1371 mi 1973
nui indice ridicat de na- ţător, ajutorul şefului de ţinute de la cele mai bune tuim mai mult de 100 000 pensat însă prin măsurile rale (în anul trecut, pe lin­ —....................... . .. LtJJ ,
'.alilate. fermă şi secretar al orga­ vaci din efectivele coope­ lei. Trăgînd învăţămintele luate în vederea preparării gă curăţări, s-a făcut şi fer­
J
nizaţiei de partid, — avem rativei lor.