Page 95 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 873 ® MIERCURI 28 NOIEMBRIE 1973
AWiaMÏUÏAL • ■•'.’JÏU'iW
1
Energia şi combustibilii sînt elemente
cartea scena n\
de bază ale progresului societăţii, MEŞTERUL SE )
GRĂBEŞTE © J
Albă ca zăpada şi cei şapte pitici ţumit cu cit
Parca nemul- (
j
cit i
componente ale avuţiei naţionale! 99 Spectacole a lâsat in ur- >
„Albă ca zăpada şi cei cea mai sigură spre inimile giulgiurile fetiţei ; ochi de @ Teatrul de stat „Va ma lui într-o \
şapte pitici“ — superba de toate vîrstele. Bunicul jar îi urmăresc fiecare pas; lea Jiului" din Petroşani viaţă de om, i ’
se'
meşterul
fiecare plantă pare să fie
Producţia se desfăşoară normal, cu acelaşi realizare a lui Walt Dis de şaptezeci de ani, tatăl un monstru sîngeros. Dar, prezintă la Haţeg piesa însemne tre- l
grăbeşte să-şi ţ
nemuritorul
de patruzeci şi nepotul de
ney,
după
lui N. A. Ostrovski „Fata
ca de obicei, intervine din
zece ani, urmăresc cu ace
basm al Fraţilor Grimm —
este un punct de referinţă eaşi înfrigurată atenţie pe nou efectul contrapunctic fără zestre“ (30 noiembrie). cerea prin via- ,
ţă cu cît mai 1
@ Sîmbătă, 1 decembrie,
în istoria cinematografiei ripeţiile minunatei prinţe disneyan: răsare soarele şi Clubul „Siderurgistul“ din multe împliniri. Meşterul se ţ
consum de energie electrică şi combustibil un etalon valoric (pînă azi se, născută, parcă, din să ne dăm seama că himerele Hunedoara prezintă la se apropie de 70 de ani şi e i
universale, în general, şi
sînt, de fapt, veveriţe, ie
rutul clarului de lună şi-al
neegalat) în istoria filmu petalelor de crin. puraşi, căprioare, deci vie diu revista „Hai să cîn pensionar de stat, dar e cu- 1.
tăm“.
noscut în toate cooperativele (
(Urmare din pag. 1) lele industriale, în aşa fel se ’desfăşoară normal, cu lui de animaţie, în special. Ceea ce este extraordi ţuitoare obişnuite ale co agricole de producţie din i!
încît să nu stînjenească pro mai puţină energie electrică, Creat în 1937, primul nar în „Albă ca Zăpada şi drilor, care se tem şi de zona Dobreî. Anul ăsta a »
cesul de producţie. In privin cu mai puţin combustibil. lung metraj de desen ani cei şapte pitici" este faptul propria lor umbră, sărăcu
— De exemplu, în birouri Dealtfel, surplusul de pînă mat al lui Disney a obţi că fiecare personaj, fiecare ţii de ei. fost mai rodnic ca oricînd ţ
noi am limitat temperatura ţa economisirii energiei ter acum nu se consumă în in nut în 1939 Premiul special Fidel acestei concepţii Editoriale pentru meşterul instalator i
mice, am luat măsura izo
la 18—20°C, iar în ateliere lării tuturor conductelor de teresul producţiei, cl se iro al Academiei S.U.A. Adevă despre predilecţia spre Adam Cristea, de la C.A.P. ’
şi în halele industriale — la transport abur-apă caldă, o- sea pe canale nevăzute. rata confirmare a filmului, groază a expresionismului, • In Editura Eminescu Răduleşti. A terminat insta- Ţ
16—18°C. Am cumpărat şi peraţiune pe care o efectu Acum el se economiseşte, se independentă de înalta dis Disney o desfiinţează pe a apărut de curînd volu laţiile de captare şi alimen- l
nişte termometre pentru a tincţie, vine, însă, din par eroina negativă cu armele mul „Eminescu" de Tudor tare cu apă a patru graj- >
. avea permanent controlul ează o echipă de lăcătuşi, utilizează raţional, în avan tea publicului, din partea F I L M ridicolului, înainte ca jus Arghezi. Prefaţa este sem duri de la C.A.P. Răduleşti, ţ
tajul producţiei, al economiei
am întocmit un grafic de
şi cele de la bucătăriile fu- l
precis al acestor tempera funcţionare a cuptoarelor de naţionale. Primele evaluări acelui public entuziast şi tiţia iminentă din orice nată de Sorin Alexan- rajere ale C.A.P. Dobra şi 7
turi, care, trebuie s-o afirm, tratament termic pentru evi ale economiilor sînt semni generos care a primit-o pe confruntare dintre bine şi drescu. Lăpuşnic. Să-ţi însemni via- \
nu impietează absolut cu ni tarea funcţionării neecono- ficative. Dar sînt primele. Snow White cu furtunoase rău să-i pecetluiască soarta. ţa cu cît mai multe fapte t
mic asupra activităţii func micoase, precum şi un pro Există însă posibilităţi mai aplauze şi cu un imens val detaliu, fiece decor, cadru Un capitol aparte ar me © Tot la Editura Emi demne - asta e menirea )
ţionale şi productive norma gram de funcţionare a boile multe, mai mari, ce trebuie de simpatie ce-o însoţeşte ori secvenţă emană o poe rita gama tipologică repre nescu a văzut lumina ti ei, pare să spună meşterul )
le. De asemenea, am lichi relor pentru apă caldă. valorificate deplin. Şi, cu si şi azi, după trei decenii şi zie de cea mai bună cali zentată strălucitor de pitici, parului volumul de re instalator. (
dat de prin birouri radiatoa guranţă că acest destoinic jumătate de carieră trium tate. Disney ştie foarte bi de animalele înzestrate cu portaje „Porţi pentru eter
rele şi reşourile folosite pen Decretul 620/1973 se aplică colectiv de muncă, care s-a fală. ne unde se află limita din trăsături umane. nitate" de Vasile Nicoro- NAŞTERI © Vă prezentăm (
tru obişnuitele cafeluţe, am întocmai la „Chimica“ Orăş- angajat să realizeze cincina Cele optzeci de minute tre artă şi imitaţie, şi de E minunat, e tare, tare vici. Volumul reprezintă o pe cei mai proaspeţi cetă- /
întocmit programe Concrete tie. Toţi salariaţii sînt con lul în patru ani şi jumătate, petrecute în compania or aceea nu avem nici o cli minunat acest film, născut impresionantă mărturie de ţeni ai Călanului, care au 1
de funcţionare a iluminatului vinşi de necesitatea şi utili îşi va orienta prioritar ac giei de culori a lui Disney pă senzaţia că scena bal din imensa iubire de oa spre oamenii care au con venit pe lume în timpul scurs l
între 22 şi 26 noiembrie. ^
în incinta unităţii, în biro tatea măsurilor adoptate şi tivitatea în această perioadă echivalează nu numai cu conului — în care sărută meni a vrăjitorului numit struit sistemul hidroener Moi întîi - doi gemeî — i
uri şi în ateliere, numind acţionează în consecinţă, cu aleasa desfătare acordată rile sînt purtate de porum Walt Disney ! getic şi de navigaţie de la Laurenţiu şi Ofibia Avram, r
Porţile de Fier.
cîte un responsabil cu ilu exigenţă şi responsabilitate şi în cea care urmează spre cu mînă plină de un mag biţe — este adăugată de apoi Cecilia-Maria Popoviciu ţ
minatul pe fiecare loc de civică. Iar rezultatele se văd această problemă esenţială atotputernic, ci este, în pri dragul potenţării efectului. AL. COVACI şi Marius Pavel. Pînă ieri, i
muncă. Am dispus şi am deja : importante economii a economiei noastre naţio mul rînd, un prilej de re- Nu avem această senzaţie, „cifra absolută" a noilor J
pentru că în momentul po
realizat 'deja înlocuirea becu de energie electrică, de e- nale — economisirea pe toa cîntărire a sensibilităţii trivit intervine contrapunc născuţi, în Călan, era de )
noastre estetice, atît de in
rilor de puteri mari cu separabilă aici de poziţia tul lui Disney, de un umor Pentru melomani 102, 43 de băieţi şi 59 de l
becuri de cel mult 60 W, am nergie termică, de combus te căile a resurselor ener morală pe care o luăm ne incredibil de fin : porum- fetiţe. Cîte „Nunţi ale Zam- J
sectorizat iluminatul în ha tibil convenţional. Producţia getice şi a combustibililor. condiţionat, obligaţi de pu biţa-mesageră roşeşte. @ „Wolfgang Amadeus Mozart" — un disc din colecţia firei" se întrevăd la Călan I... Ţ
ritatea universului de Şi cît de inspirat folo „Istoria muzicii universale în exemple", conţine cîteva CASATORII © La Lupeni, S
basm. - seşte Disney recuzita ex lucrări care nu pot lipsi din discoteca iubitorilor muzi
Satisfacţiile estetice ofe presionismului ! Oglinda re cii clasice. Iată cîteva piese: „Simfonia I în Mi bemol s-au întemeiat în această (
lună 23 de familii noi. Din- i
VOM MUNCI MAI MULT Şl MAI BINE rite de „Albă ca zăpada şi ginei vanitoase — sursa major", „Sonata nr. 9 pentru pian în Re major", „Fan tre cei care au spus „da" în J
cei şapte pitici" încep cu
conflictului, de fapt — este
tezia pentru pian în do minor“, arii din operele „Nunta
măiestrita operaţie tipic prilej pentru cineast de a lui Figaro“ şi „Flautul fermecat" ş.a. Lucrările sînt in ultimele zile ofiţerului stării ţ
(Urmare din pag. 1) — Este vorba, probabil, antrenaţi în zilele de sîmbă disneyană de a anihila to trece în revistă tot ceea ce terpretate de orchestrele simfonice a Radioteleviziuni: civile amintim pe inginerii îl
despre disciplina muncii. tă şi duminică, în timpul lor tal zidul timpului care se e posibil (dar ce nu este Române, a Festivalului de la Lucerna, a Filarmonici: Mircea Motoc şi Sofica-lu- Jj
— Exact. S-au luat multe liber, acum mai mult decît pară generaţiile. Pentru că posibil ?) pentru desenul a- Naţionale din Varşovia, Operei din Hamburg, precum şi liana Roman, tehnicianul \
tat, trebuie să se insiste mai măsuri, s-au trasat sarcini, oricînd. Disney este şi aici univer nimat. Crengi metamorfo de solişti de prestigiu. dentar Bal Ladislau şi lolan- ll
mult în continuare, pe buna s-a acţionat pe diverse căi Realizările obţinute în ul sal valabil, găsind calea zate în braţe uşoare sfîşie da Abraham, Demian Min- /
tganizare a activităţii de pentru eliminarea stărilor de tima vreme de minerii Văii teuan, de la mina Lupeni şi \
întreţinere, revizie şi repa indisciplină. E drept că s-au Jiului sînt promiţătoare. E- Elisabeta Cherecheş. Lor şi l
rare a utilajului în zilele obţinut unele rezultate, dar xistă aici hotărîrea unanimă celorlalţi, multă fericire şi /,
de sîmbătă şi duminică, pen încă nu-s suficiente. Acum de a se munci mai mult şi bucurie în căminele recent V
tru ca în cursul săptămînii exigenţa a sporit la maxi mai bine. Această hotărîre a întemeiate.
să nu mai existe lipsuri de mum. Absenţele nemotivate, minerilor trebuie însoţită In scopul asigurării pu- LOCUINŢA © In depozitul \
acest gen. Lucrările de pre neintegrarea în programul permanent de preocuparea ieţilor de nuc necesari Noutăţi tehnico—ştiinţifice de mobilă din Deva au in- l
gătire au fost plasate în ma de lucru, încălcarea dispozi organelor competente privind pentru plantări în unităţi trat recent alte obiecte de 7
joritate, dar este necesar să ţiilor sau a normelor de pro asigurarea tuturor condiţiilor le agricole socialiste, în strictă necesitate în fiecare ţ
se urmărească riguros desfă tecţie a muncii — toate sînt de muncă şi de viaţă, buna toate localităţile din judeţ, CONGELAREA - METODA fecţioase, a tumorilor şi a populaţie avînd un grad mai locuinţă : canapele exten- 4
şurarea lor, să se acţioneze sancţionate eu severitate. organizare a muncii, urmă Consiliul intercooperatist MEDICALĂ DE VIITOR ? bolilor de piele. Institutul de ridicat de şcolarizare, copiii sibile, de diferite culori, la /
energic în direcţia creşterii Nu-i mai puţin adevărat că rirea riguroasă a aplicării Orăştie a luat măsUri pen ortopedie din Kiev a utilizat au talie şi greutate superi preţul de 2 956 lei, mobilă )
vitezelor de avansare, a pre a crescut nivelul de conşti măsurilor şi a rezultatelor tru amenajarea unei pepi Cu cîţiva ani în urmă şi„a cu succes cîmpurile magneti oare mediei. Un rezultat si camere combinate tip „Doi- 1
gătirii fronturilor de lucru inţă al maselor, dar tot la obţinute, atragerea minerilor niere la C.A.P. Sibişel. făcut apariţia o nouă teorie ce în vindecarea îmbolnăvi milar a fost constatat şi în na" şi „llva", la preţul de ?
pentru anul viitor. La unele fel de adevărat este că orga la acţiuni diversificate de Aici a mai fost o aseme medicală care multora le-a rilor aparatului locomotor. privinţa proceselor psihice şi 7 200 şi, respectiv, 5 200 lei. Ţ
exploatări s-<a introdus me nizaţiile de sindicat-şi ale cultură şi de educaţie. Re nea pepinieră prin anul părut ridicolă : persoanele reacţiilor neuromotorii. Copiii © Pericol de incendiu pe l
toda organizării unor ope U.T.C. nu se preocupă în su virimentul extracţiei de căr 1894. Reînviind o veche considerate a fi suferinde de RELAŢIA CARACTERUL ai căror părinţi au un grad casa scărilor şî în aparta- 1
rative la fiecare sfîrşit de ficientă măsură pentru asi bune este evident. El se am boli incurabile să fie congela FAMILIEI - DEZVOLTAREA de şcolarizare mai ridicat a- mentele locatarilor din blo- T
schimb, cu maiştrii şi şefii gurarea celor mai bune con plifică în fiecare zi prin e- te şi meţinute în această sta PSIHICĂ A COPIILOR, IN similează cunoştinţele, înce- cui P5 Deva, din cauza de- l
de brigadă, pentru raporta diţii de muncă şi de viaţă, forturile conjugate ale tutu re pînă cînd ştiinţa va pu PREOCUPĂRILE pînd cu învăţarea vorbirii şi fecţiunilor la Instalaţia elec- /
rea situaţiei zilnice şi stabi pentru organizarea unor ac ror acelora care concură la tea găsi leacul necesar. Pro a mersului, într-o proporţie trică, defecţiuni ce persistă >
lirea eventualelor măsuri de tivităţi cultural-educative şi Pepinieră blema nu a fost abandonată CERCETĂTORILOR mai mare. de cînd s-a dat blocul în i
intervenţie. Acest sistem tre distractive pentru mineri şi producţia de cărbune a Văii cîtuşi de puţin, dar recent CLUJENI Alături de relaţia dintre ca folosinţă. întrerupătoare şi J
buie extins şi îmbunătăţit la familiile lor, la care să fie Jiului, a ţării. oamenii de ştiinţă americani racterul familiei şi dezvolta tablouri de distribuţie sînt ţ
toate exploatările miniere. au realizat unele progrese Institutul de sănătate pu rea psihică a copiilor a fost legate cu... sîrmă. Se impu- 1
Apoi, nu încape îndoială, pentru nuci promiţătoare în direcţia res blică şi cercetări medicale cercetată variaţia adaptabili ne prezenţa pompierilor. Nu /
accentuăm asupra îmbunătă pectivă. Astfel, specialiştii de din Cluj a finalizat un stu tăţii la cerinţele vieţii colec cu stingătoare, deocamdată, \
ţirii permanente a calităţii Trofeul minerului“ - la laboratorul american Ogri- diu efectuat pe aproape tive a şcolarilor. ci cu,,, chitanţiere. Pentru 1
cărbunelui, cauză aflată în dge au scos embrioni de şoa 14 000 de copii şi tineri din Observaţiile au arătat că „premierea" vinovaţilor. *
atenţia generală a colective reci după 22 pînă la 96 ore diferite localităţi, privind mă tulburările de adaptare pot COMERŢUL © La capito- \
lor de mineri. în mîini bune de la concepţia lor şi i-au sura în care nivelul cultural fi influenţate şi de alte îm Iul „mărfuri livrate comerţu- V
— Cum se acţionează pen tradiţie, aici s-au pus din supus unor temperaturi de al părinţilor poate să con prejurări decît şcolaritatea lui cu amănuntul", pe săp- l
tru mecanizarea procesului (Urmare din pag. 1) Kulcsar Marton, Vintilă nou bazele unei pepiniere ■sute de grade sub zero, tem stituie o premisă, în cadrul părinţilor (poluarea, obosea tămîna trecută consemnăm : /
de extracţie, extinderea me Radu, Petru Carp şi mulţi în care să se producă ma peratură la care este imposi ambianţei familiale, pentru la, morbiditatea în familie, aproape 10 000 mp ţesături r
todelor moderne de lucru, încît în continuare să nu alţii. terial săditor din această bilă vreo reacţie chimică. perfecţionarea dezvoltării psi caracterul dezorganizat al fa ca diftină, barchet, finet, l
generalizarea iniţiativelor va bîjbîim, să folosim din plin — Cum veţi încheia luna specie de pomi valoroşi n- După o anumită vreme, em hosomatice şi adaptabilitatea miliei cauzat de alcoolism, slbir, circa 34 000 piese tri- i
loroase, ridicarea gradului tot timpul efectiv de lucru. noiembrie şi anul 1973 ? tît prin fructele, cît şi prin brionii, formaţi din una pînă tinerei generaţii. Potrivit abandon, divorţ), educaţie cotate, peste 3 600 piese r
de tehnicitate şi utilitate al Cînd Vreunul dă de greu, lemnul lor din care se ob la 150 de celule, au fost dez studiului, în localităţile cu familiară greşită, răsfăţ, ne-f confecţii, 2 000 de perechi (
maşinilor şi utilajelor minie ceilalţi îi sar în ajutor, nu-1 — Bine şi luna şi anul. ţine furnirul folosit la fa gheţaţi treptat. 70 la sută din caracter industrial şi cu o supraveghere şi altele. de încălţăminte. Ştiţi - în t
re ? Plusul de pînă acum va fi bricarea mobilei. Terenul ei s-au dezvoltat perfect nor funcţie de aceste livrări — )
lasă singur. E înţelegere şi mărit pînă la 30 noiembrie,
— Nu demult, în Valea disciplină perfectă. Altfel iar în luna decembrie avem afectat acestei pepiniere — mal. MATEMATICIENII CAUTĂ ŢIŢEI cine se dovedeşte mai frigu- \
Jiului, a avut loc o consfă nici nu se poate. toată certitudinea că treaba 5 hectare — a fost desfun Rezultatele acestei experien ros sau mai cochet? Nu, de 1
tuire pe ţară privind com — Cum staţi cu planul va merge şi mai bine. Acum dat şi nivelat cu nivelato ţe sînt apreciate ca foarte data asta nu dumnealor, fe-
portarea în exploatare a u- pe luna asta ? pregătim tavanul îritr-o ga rul, pichetat, iar în pre importante date fiind posibi In U.R.S.S., un calculator dar sterile. Apoi, cu aju meile, cl dumnealor, bărba- \
tilajelor, maşinilor şi a ma — Bine. Am vreo sută de lerie veche, care ne mai zent se lucrează la plan lităţile lor mari de a fi puse electronic a „prezis" desco torul computerului, aceste ţii. Pentru ei s-au comandat l
terialelor utilizate în mine tone în plus. De prin 10 pune unele probleme. Dar tarea nucilor. Sînt folosi în aplicare într-un viitor mai- perirea a trei mari zăcă date sînt comparate în con şi livrat circa 17 000 piese 7
rit, din care constructorii de noiembrie treaba merge de luna viitoare intrăm în te nucile de Sibişel renu mult sau mai puţin apropiat. minte de ţiţei în Siberia. El formitate cu un program tricotate, 1 000 perechi încăl- j
la I.U.M. Petroşani au tras strună. Noul program de jos, în vatră, şi vom da mai mite şi la export. In a- a fost „învăţat“ să aprecie special. ţăminte şl 645 piese confec- L
ţii. Femeile şi copiii ocupă J
concluziile necesare, care-i lucru ne avantajează mult. multe tone peste plan. Toţi ceastă pepinieră se vor CiMPURl MAGNETICE ze şi calitatea ţiţeiului din Există temeiuri să se pre locul doi. La capitolul di- 1
privesc direct şi se strădu Ar putea fi însă mai bună ortacii din brigadă sîntem produce 15 000—20 000 pu- CU EFECT CURATIV zăcăminte încă nedescope supună că calculele efec versitate şi „consistenţă" i
rite. In nouă din zece ca
iesc să realizeze utilaje de aprovizionarea cu materia hotărîţi să ne facem dato ieţi cu care se pot planta zuri calculatorul a avut tuate permit să se aprecie însă tot „dumnealor" deţin 1
bună calitate, adaptate la le. De asemenea, electrome ria, să dăm mereu mai pînă la 1 000 ha. Se vor Cîmpurile magnetice sînt dreptate. ze că jumătate din între locul I. Ce să-l faci ? Statis- 1
specificul zăcămîntului de canicii ne-ar putea sprijini mult cărbune, aşa cum ne livra puieţi tuturor solici utilizate, în Uniunea Sovie gul teritoriu al U.R.S.S. tic vorbind...
la noi. De asemenea, mine mai mult în întreţinerea şi cere partidul, aşa cum ne tanţilor nu numai din ju tică, la vindecarea anumitor Oamenii de ştiinţă din conţine ţiţei şi gaze. Sibe \
rii trebuie să utilizeze cu repararea utilajelor. impune viaţa. deţ. ci şi din întreaga ţa boli. Elemente interesante Siberia desfăşoară o vastă ria de vest, această „desco CONTRAVENŢII Se a- (
mai mult curaj, cu mai — Ce randamente reali „Trofeul minerului" se a- ră. Această pepinieră este în acest sens au fost comu activitate de identificare a perire a secolului", devine propie sărbătorile de iarnă, r
multă înţelegere şi răspun zaţi ? nicate recent de prof. A. Spe- ţiţeiului şi gazelor prin pro principala regiune petro Socotim necesar să atragem I
dere utilajul autohton, care — Avem plan 5,5 tone/ flă în mîini bune, pe umeri de fapt — aşa cum spunea ranski, şeful Catedrei de cedee matematice. In esen liferă a U.R.S.S. In prezent, atenţia cetăţenilor asupra u- (
re destule avantaje. Evi post, dar facem şi 6 tone/ puternici de bravi mineri, ing. Viorel Balota, pre fizioterapie de la Institu ţă, metoda constă în aceea pe ordinea de zi se află nor fapte — contravenţii mai i
dent că are şi unele neajun post şi chiar mai mult. care se străduiesc să-i dea şedintele consiliului inter tul central pentru calificare că maşinii i se prezintă un deja crearea unei noi baze vechi, dar care nu este bine r
suri — aflate în continuă — Aveţi băieţi buni în zilnic strălucire, din strălu cooperatist — unică în ţa medicală de la Moscova. S-a set de numere care carac petrolifere ,în Siberia de să fie reeditate. Iosif Titu (
terizează suprafeţe petro
înlăturare. Şi ar mai fi un brigadă, desigur ! cirea cărbunelui pe care-1 dovedit că pot fi obţinute liere şi suprafeţe asemănă est. Experţii afirmă că me din Lunca, comuna Baia de 1
lucru, deosebit de important, — Foarte buni. Şefii de aduc din adîncuri spre ră, ea putînd satisface toa rezultate pozitive prin folo toare cu ele în ceea ce pri todele matematice pot ac Criş, a tăiăt un cogeamite ;
care trebuie revolzat grabnic schimb Costică Vornicu, ziuă. te cerinţele. sirea magnetoterapiei îndeo celera considerabil descope brad (cu tulpina de 12 cm i
diametru... ca să-i ia vîrful ?
la nivelul fiecărei exploatări. sebi în tratarea proceselor in- veşte structura geologică, rirea de ţiţei şi gaze. pentru a-l face pom de iar- )
nă. Valoarea folosită: 29 de L
lei. Valoarea amenzii pen- ?
tru contravenţia silvică: 150 }
lei. La fel au făcut cetăţe- i
nii Viorel Goia, Lazăr Loiiş, i
TELEX Ana Dobrei. Să dobori un i
brad, căruia i-au trebuit 20 (
de ani spre a ajunge la i
acea grosime e ca şi cum »
NfflCampionatul judeţean- ILIE NĂSTASE — 610 ai tăia gîtul juncanului spre (
i
a-i lua clopotul.
Tenis de masă PROCESE © Emil Creţu I
uStima etapă a turului PUNCTE ŞI LOCUL I din Hunedoara a fost con- /
damnat la un an şi 2 luni \
Campionatul
închisoare pentru infracţiu- 1
ÎN „MARELE PREMIU
nea de furt calificat - a j
sustras din vestiarul sălii de ţ
ENERGIA PAROŞENI A arbitrat bine I. Bogdan Au înscris Giuroni (min. judeţean — F.I.L.T.“ sport de la Şcoala generală t
(Deva). 60), Balog (min. 75) şi Găl- nr. 3 din Hunedoara diferi- ?
PREPARATORUL PE- Energia: Faur — Nicolau, deanu (min. 87). te obiecte de îmbrăcăminte. \
Trică, Nemeş, Vincze, Nistor, Notăm ca reprobabilă ati al seniorilor Prin decizia penală nr. 1309, l
TRILA 2-0 (2-0) Anisie, Andraşi, Petcu, Niţă, tudinea portarului haţegan, PARIS 27 (Agcrpres) - I a Tribunalului judeţean, a 1
Puică. Gheorghe Andrei, care a re Duminică, C.J.E.F.S. Hu Tenismanul român Ilie Năs- ^ fost confirmată sentinţa de 1
Jocul începe într-un ritm Preparatorul: Costea I. — fuzat, la finalul partidei, să nedoara a organizat, la tase a cucerit pentru a doua ^ condamnare a Judecătoriei i
vioi şi plin de dinamism. Costea N., Leşiu, Haidu, Mi- salute publicul. Hunedoara, în sala „Con oară consecutiv „Marele Pre- ^ Hunedoara, aceasta râmi- I
Oaspeţii au dat o ripostă clea, Liţoiu (min. 46, Buza), Foarte bun arbitrajul lui structorul", etapa judeţea nînd definitivă. © Tot pen- 1
dîrză, neaşteptat de bună, Kalay, Velea, Pop, Daraczi, Iosif Pali (Lupeni). nă a campionatului repu miu al Federaţiei internaţio- i tru furt calificat a fost con- L
apărîndu-se organizat şi des- Haidu. blican individual — se nale de tenis", trofeu ce se , damnat şi ioan Birzan. A- i
trămînd aproape cu regula La juniori, E.G.C.L. — Glo niori — la tenis de masă. acordă jucătorului care a acu- ) cesta a „primit" de la Ju- '
ritate atacurile energeticieni- MARIUS CIORTEA ria Haţeg 5—1 (2—0). In urma desfăşurării în mulat cele mai multe puncte ^ decătoria Deva un an în- \
lor. corespondent trecerilor. s-au obţinut în marile turnee ale anului. \ chisoare pentru că a sus- i
Totuşi, victoria gazdelor IOAN CINCIŞAN următoarele rezultate — tras din locuinţa lui I.C. din '
este meritată şi meritorie, E.G.C.L. HUNEDOA corespondent simplu băieţi : 1. Ion Ghe- învingător în şapte con- ţ Geoagiu diverse lucruri, ţ
avînd în vedere dominarea La Hunedoara nea (Constr. Hunedoara) ; cursuri ale Marelui premiu t Prin decizia penală nr. 1
şi luciditatea acţiunilor în RA — GLORIA HA 2. Ion Tripan (Constr. Hu FILT, clasat pe locuri frun- i 1310/26 noiembrie, a Tribu- )
cheiate în număr mare cu REZULTATE : E.G.C.L. Hunedoara — Gloria Haţeg S-A ÎNCHEIAT turul nedoara) ; 3. Dan Arde naiului judeţean, s-a confir- \
şuturi la poarta lui Costea I. ŢEG 0-3 (0-0) 0—3 ; Minerul Aninoasa — Minerul Uricani 3—0 ; Au CAMPIONATULUI lean (Constr. Hunedoara) ; taşe la alte turnee, prezent ) mat sentinţa de condamna- l
Oaspeţii au păcătuit, ur rul Certej — Sp. stud. Hunedoara 0—1 ; Energia Paro- MUNICIPAL simplu fete : 1. V. Chince- cu echipa României în fazele > re, fiind respins recursul de- 7
clarat de inculpat.
\
mărind de la început obţine După un început ce avea şeni — Preparatorul Petrila 2—0 ; Prefabricate Cristur — REZERVAT ELEVILOR şan (Şc. sportivă Petro importante ale „Cupei Davis“, 1
rea unui rezultat ce a fost ca perimetru de desfăşurare F.I.L. Orăştie 2—1 ; Parîngul Lonea — E.G.C. Petrila 1—2 : şani) ; 2. Silvia Savin (Şc. Ilie Năstase obţine un succes ^ ULTIMA ORA © Pregăti
spulberat de golul marcat doar mijlocul terenului, Glo Dacia Deva — Constr. Hunedoara 2—0 ; Viitorul V. Brad Recent, s-a încheiat turul sp. Petroşani) ; 3. Katia remarcabil, terminînd pe pri- ( rile pentru iarnă s-au în
de
de Petcu, cu capul, în min. ria nu se lasă nici un mo — Minerul Vulcan 3—1. campionatului municipal din Văcăriuc (Şc. sport. Petro cheiat. Numai la oficiul
elevilor
rezervat
fotbal,
15, la o centrare a lui Puică, ment intimidată de faptul că CLASAMENTUL TURULUI şcolile generale din Hunedoa şani) ; dublu băieţi: 1. I. mul loc al clasamentului, cu poştal din Vaţa de Jos în
de pe partea stîngă. Acelaşi evoluează în deplasare, men- ra, la al cărui start, pe sta Tripan—I. Ghenea (Constr. 610 puncte. Pe locurile urmă că nu. Tubul fluorescent a
Petcu majorează scorul la ţinînd la pauză scorul alb. 1. Sp. stud. Hunedoara 15 10 3 2 36—10' 23 dioanele „Corvinul“ şi „Con Hunedoara) ; dublu fete : toare s-au clasat Tom Okker fost adus la Deva pentru a
9 4 2 39—13 22
structorul",
fost
au
aliniate
15
2—0, în min. 35. de la 5 m, In repriza secundă, oas 2. Constr. Hunedoara 15 !» 0 G 37—21 18 12 formaţii, împărţite în 1. V. Chinceşan—S. Savin (Olanda) — 498 puncte,- fi... reparat. Şi dus a fost.
peţii au prins „o zi de aur". 3. Gloria Haţeg două serii a cîte 6 echipe (Şc. sport. Petroşani) ; du In locul lui, un biet bec a-
la o pasă primită de la Niţă, Evoluînd cu siguranţă, au 4. Minerul Vulcan 15 8 2 5 27—17 18 fiecare. blu mixt: 1. G. Lukaci- John Newcombe (Australia) bea mai pîlpîie. © Soba din
Trăgîndu-se cortina turului,
după ce a făcut un slalom cîştigat aproape toate bătă 5. Dacia Deva 15 7 2 G 27—21 16 locul intîi este ocupat de I. Ghenea (Constr. Hune — 452 puncte, Jimmy Con- sala factorilor poştali încă nu
prin întreaga apărare a pe- liile pentru balon, realizînd G. E.G.C. Petrila 15 8 0 7 24—29 IG şcoala generală nr. 1 (seria doara). nors (S.U.A.), Manuel Oran- ( arde. Şi-i un frig ! Nu-i su
7 2 6 30—37 16
trilenilor. acţiuni spectaculoase, lucru 7. Viitorul V. Brad x 15 3 6 24—22 15 I) şi şcoala generală nr. 7 Primii şase clasaţi la bă tes (Spania), Jan Kodes (Ce- ţ ficientă porţia de frig ce o
(seria a Il-a). De notat este
15 fi
iau poştaşii pe drumuri, li
Oaspeţii au unica ocazie ce avea să le deschidă, prac 8. Preparatorul Petrila 15 7 1 7 28—27 15 faptul că tinerii fotbalişti de ieţi şi primele patru fete hoslovacia), Stan Srnith 1 se mai oferă una şi la se
9. Minerul Uricani
la şcoala generală nr. 1 (în
de a reduce din handicap în tic, porţile victoriei, pentru 10. Parîngul Lonea 15 6 2 7 29—24 14 fotografie) nu au „suferit“ vor participa, în perioada (S.U.A.), Tom Gorman (S.U.A.). i diul propriu.
min. 40, cînd şutul lui Pop că în opoziţie cu fotbaliştii 11. E.G.C.L. Hunedoara 15 6 2 7 26—30 14 nici o înfrîngere şi nu au 30 XI 1973 — 2 XII 1973, Primii opt clasaţi vor parti- ■ REPORTER
remizat nici un joc, totalizînd
întîlneşte bara transversală, din Haţeg, cei de la E.G.C.L. 12. Prefabricate Cristur 15 G 1 8 29—30 13 cele 11) puncte posibile, mar- la finala pe ţară, care se cipa la tradiţionalul „Turneu
5 3 7 20—36 13
15
cînd 15 goluri şi primind doar
apoi reluarea cu capul a lui au acţionat într-un ritm lent. 13. F.I.L. Orăştie ' 15 4 3 8 23—40 11 4, golgeter fiind atacantul va desfăşura la Arad. al campionilor" programat în *
14. Energia Paroşeni
Daraczi a fost prea uşoară, circulaţia jucătorilor şi a 15. Minerul Aninoasa 15 4 1 10 16—28 9 Tocaci, cu 5 goluri. D. BOLDUREANU prima săptămînă a lunii de
dînd posibilitate portarului mingii făcîndu-se parcă cu 1G.Aurul Certej 15 2 3 10 20—50 7 Foio-text: IOAN VLAD
Faur să se evidenţieze. încetinitorul. cembrie la Boston (S.U.A.).