Page 98 - Drumul_socialismului_1973_11
P. 98
cwwrasmga
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 874 ® JOI 29 NOIEMBRIE 1973
MJUfllIiM' V «¿UI .rarijdm»—«Bggggl
RITMURI ÎNALTE DE EXECUŢIE PE
Cum acţionează organizările ILTX. pentru materializarea S-a exfms
fîmpiăria
programului judeţean de dezvoltare a zootehniei HAŢEG. Secţia de j FRONTUL LOCUINŢELOR HUNEDORENE
tîmplărie a coopera
tivei „Retezatul", din I
talii — din industrie sau agricultură — Haţeg, a fost extinsă | j j zatorul plan de locuinţe şi avem 1,5 la sută peste can. posibilităţilor am dat şi dăm
ner şi maistrul Nicolae Tro-
Fără îndoială că mobili
ajutor acestui şantier şi nu
cu o nouă hală, în ca-
sarcina planificată — de
numai lui, ci şi celorlalte.
re se fac lucrări de
...Mai aflăm că montarea
montare şi finisare a i obiective social-culturale pe monstrează eficienţa acţiu fiecărui nivel de la blocul Aportul maiştrilor Luca Ne
nilor noastre.
care îl au de îndeplinit con
diverselor lucrări de : structorii Şantierului nr. 4 De acest adevăr ne-am nr. 8, din panouri mari, a gru şi Ioan Lie, al şefilor de
poate să dea a însemnată contribuţie la tîmplărie. Noua hală | I al I.C.S. Hunedoara — mai convins la faţa locului, pe durat numai 60 de ore, că echipă Cristache Dobre şi
a fost construită în
Nicolae Olteanu, este recu
mare decît în 1972 cu 21,5
glisarea blocului Al — faţă
cea mai mare parte
de oricare altă lucrare de
prin. munca patriotică I ; la sută — a cerut şi cere şantierul locuinţelor. acest gen — s-a încheiat cu noscut oriunde aceştia sînt
după
totuşi,
Şi
prezenţi.
Despre
deosebite.
eforturi
părerea mea, ritmul în mon
a cooperatorilor tîm-
creşterea producţiei sie lapte şi carne plari. deosebit I munca depusă pînă acum, Fapte deosebite, cu peste o săptămînă mai de tarea şi execuţia aparta
despre modalităţile în care
vreme, adică numai în 26
mentelor poate fi mult îm
Un aport
s-au soluţionat unele greu
şi-au adus meşteşuga tăţi am mai scris. Acum, amprenta clară a de zile. că pe tot parcursul bunătăţit. Ne lovim încă de
acestei operaţii şeful de e-
rii Pompei Bărboni, j cînd a rămas numai o lună responsabilităţii faptul că forţa de muncă a
— Deşi nu lucrez în a- bilizaţi, ba chiar să ni se satele necooperativizate ! Gheorghe Mărginea- j pînă la scadenţa finală, chipă Petru Petraş şi me I. C. S. H. nu este sufici
agricultură, particip la a- alăture. Zicea un preşe Şi atunci cînd preocu nu, Siminic Giuroni, j vom sublinia care sînt ga canicii lui Vasile Grosu s-au ent calificată. Se menţine,
ccastă dezbatere în care dinte de C.A.P. că nici n-a parea organizaţiei U.T.C. Petru Ilioni, Teofil Şte- : ranţiile că cele peste 200 de La cele 3 puncte de lucru întrecut în vrednicie. Echi de asemenea, o mare fluctu
stabilim măsurile ce le a- ştiut că au atîţia tineri în este într-adevăr preocu foni şi alţii. apartamente — cîte au mai model, din zona blocurilor pa fierarului-betonist Petru aţie. Consider că asupra a-
vem de înfăptuit pentru sat! Şi am mai aflat ceva: pare — nu se mai pu rămas de predat — vor fi 1, 2, 3. 4, la liceul industri cestor probleme trebuie in
materializarea programului ce fac tinerii din mediul ne problema cît de maro puse la dispoziţia beneficia al, la blocurile 34—37, mun- Hoca şl a dulgherului Lo sistat mai perseverent.
judeţean de dezvoltare a rural, cu ce se ocupă, cum sau cit de mic e numărul rilor la termen. — Anul viitor — ne spu
zootehniei. O fac pentru îşi petrec timpul liber na utociştilor, ci cum muncesc — Nu avem motive de ne nea tovarăşul Cornel Cova-
că băieţii din organizaţia vetiştii? Avem o mai bună aceştia. După cum bine Noutăţi... culinare linişte — ne asigură tovară-. liov, secretarul comitetului
noastră au pus umărul, au legătură cu tinerii nave spunea Milică Sîrbu, se şui Grigore Boieru, secreta de partid al întreprinderii
dat o mînă de ajutor unor tişti, le-am aflat doleanţe cretarul organizaţiei U.T.C. „Luna preparatelor rul comitetului de partid al — şantierului nr. 4 îl revin
unităţi agricole din zona le, s-au mai pus la punct din comuna Lăpugiu: „E culinare" a constituit ^şantierului. Datorită faptu sarcini sporite. Ne gindim
Bradului şi ne-am convins unele lucruri. Care este drept, numărul uteciştilor un bun prilej de afir lui că am asigurat front de încă de pe acum la soluţii
ce înseamnă pentru oame îndemnul meu: mergeţi în C.A.P. e foarte mic, dar mare profesională pen lucru corespunzător pentru pentru ca ritmurile de exe
nii de acolo acest ajutor. măcar o dată pe lună prin- munca lor n-a fost deloc tru specialiştii din co sezonul friguros, în prezent cuţie să atingă nivelul ce
Pentru noi, meseriaşii, re tr-un C.A.P. să vedeţi ce neglijabilă la roadele bune merţul brădean. Cele munca’ noastră se desfă rinţelor viitoare. Pe lingă
pararea unor instalaţii, a puteţi face. Şi cîte nu pu înscrise în sectorul zooteh două expoziţii cu vîn- şoară în special în interio o aprovizionare corespunză
unor agregate din agricul teţi face ?! nic la C.A.P. Ohaba, Teiu. zare au reunit 136 sor rul viitoarelor apartamente. ca se desfăşoară în schim rentz Peto, care lucrează în toare a locurilor de muncă,
tură nu înseamnă un efort îndemnul aparţine secre Lăsău, lucru însă ce nu-1 timente de cofetărie, Obţinem productivităţi nor buri prelungite. Faptul ieşit prezent la blocul nr. 31, au am avut în vedere şi com
deosebit. Dar pentru cei pen tarului organizaţiei U.T.C., putem spune la adresa u- dintre care 14 noutăţi : male şi dacă acestea vor fi din cotidian nu se referă un merit deosebit în reali pletarea formaţiilor cu mun
tru care facem acest lucru de la I.M. Barza, Nicolae teciştilor care muncesc la Scărişoara, Rusalca, menţinute conform graficu numai la aspectul de „oglin zarea celor 307 apartamente citori calificaţi. Aş aminti,
înseamnă foarte mult. Pen Stoica, care îşi onorează cu C.A.P. I^ *\ţoag. Acum Braşov etc. Altă expo lui, pînă în 25—28 decembrie dă“ al punctelor de lucru, predate pînă acum' de lotul printre altele, că şcoala
!
tru că nu e acelaşi lucru răspundere de comunist ne-am orieibat spre în ziţie cu preparate de vom finaliza întregul plan dar şi la recordurile ce se nr. 1, iar echipa instalato noastră de calificare a dat
ca o femeie de 70 de ani mandatul încredinţat de fiinţarea unor mini-brigăzi bufet a cuprins 9 sor înregistrează aici, Şefii de rului Titi Brănişteanu a e- şantierului în ultimul timp
să scoată şi să care de tinerii întreprinderii. L-a zootehnice de la şcoală. timente noi : pate fi de apartamente. loturi, Teodor Baciu, Victor xecutat instalaţii de încăl 52 de zldari-tencuitori, 20
3-4 ori pe zi apa din fîn- rostit la plenara Comitetu Acestea, o dată pe săptă- cat de pasăre în aspic, Aş vrea să subliniez că Georgevici şi Nicolae Sîrbu, zire la mai mult de 320 a- dulgheri şl 30 de betonişti.
tînâ pentru a adăpa vitele lui judeţean al U.T.C. în mînă au „Ziua micului crap cu orez, crap pane întreaga noastră muncă poli partamente. In sfîrşit, că de De curînd am mai deschis
de la cele trei puncte de
sau s-o aibă la îndemînă prin care s-a analizat preocu zootehnist“ în cadrul coo ş.a. La preparatele din tică este orientată în acest lucru, ne spuneau, printre cîteva zile blocul nr. 8, cu trei clase unde am cuprins
instalaţiile speciale în parea organelor şi organi perativelor agricole de pro producţia proprie, vo 126 apartamente, se află pentru meseriile de zidari,
grajd! Am întîlnit într-o zaţiilor de tineret pentru ducţie. E o formă ce dă lumul desfacerilor a scop, iar realizările efecti altele, că sub îndrumarea în stadiu de recepţie. dulgheri şi fierari-betonişti
maiştrilor Gheorghe Avram,
formă o femeie care se transpunerea în viaţă a roade şi vrem s-o extin crescut cu 10 la sută ve — faptul că înregistrăm Ioan Pop, Nicolae Zaharia alţi 75 de muncitori din
chinuia să împingă un va- măsurilor adoptate de ple dem şi în domeniul po faţă de luna trecută. cea mai mare productivitate şi Ioan Vasilică, echipele care o bună parte vor lua
gonet de cărat apă care nara activului Comitetului micol. Pregătim astfel ti dintre şantierele I.C.S.H. şi de zidari şi zugravi reali drumul spre şantierul * nr.
avea rulmenţii făcuţi praf, judeţean de partid privind nerii pentru muncă“. zează în permanenţă indici Pentru ca ritmul de 4. Paralel, pentru stabi Uza
iar nouă ne-a trebuit doar dezvoltarea zootehniei. Era Spre ceea ce au de fă de îndeplinire a normei de rea forţei de muncă, am îm
o oră ca să-i înlocuim. primul care a luat cuvîntul cut pentru ca în materia 1,2—1,3 la sută, lucru să fie menţinut bunătăţit condiţiile de trai
Am reparat instalaţiile de la dezbateri, la care ne lizarea programului jude ale constructorilor. Aş amin
apă din grajdurile de la aşteptam să vorbească doar ţean de dezvoltare a zoo Viaţa pionierească — Şi în executarea racor — In construcţia miilor de ti doar faptul că majorita
C.A.P. Brad, Cărăstău, am cei vizaţi direct : secretarii tehniei să se cunoască pre dului de încălzire de la In apartamente un aport deo tea locuiesc în apartamente
făcut revizii la vagoneţii de organizaţiilor U.T.C. de la zenţa activă a tinerilor, au stitutul de subinglneri s-a sebit şi-l aduce şi secţia de ridicate special pentru ei şi
cărat apă, am reparat to- sate. Dar el a simţit că vorbit şi Leoniţa Dănescu, înregistrat un fapt deosebit producţie industrială — ne că pe şantiere funcţionează
cătoarea. trioare, ba la cei trebuie să-şi spună cu de la Densuş, şi Florin Prieteni! de pe Criş — aflăm de la secretarul co spune şeful secţiei. Constan cantine, creşe, grădiniţe.
de la Cărăstău le-am pus vîntul. L-a spus simplu, Burza, de la Dobra, Gheor- mitetului de partid. Echipa tin Diaconescu, Erou al ...Măsuri nu lipsesc. Tre
la punct şi un joagăr me muncitoreşte, de la inimă. ghe Nemeş şi Vasile Radu, condusă de Virgil Biefalvi Muncii Socialiste. buie însă ca măsurile sta
canic. Azi nu mai trebuie Şi alta a fost angajarea ce de la Geoagiu, Doina Ba- înscrisă in planul de măsuri al organizaţiei pio a executat lucrarea într-o bilite să fie transpuse cu
să mergem să căutăm noi lor de la sate. O replică nierilor din comuna Vaţa de Jos privind aniversa singură noapte. Ne-am ori Ne-am străduit să livrăm perseverenţă în viaţă şi să
de lucru că vin de la mul dată acestei invitaţii. Nu nea, de la Luncoiu de Jos, rea a 25 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi în entat ca la blocurile ce ur panourile pe care le fabri se instituie un control sever
te C.A.P. să ne cheme. s-a mai vorbit că sînt pu Ilişca Lăsconi, de la Sar- cinstea celui de-al Xl-lea Congres al P.C.R., acţiu mează a fi predate, lucră căm, de bună calitate şi rit asupra eficienţei lor. Cre
Acum am ajuns cu... aju ţini tineri la sate, ci cu aceş mizegetusa, Ion Blesconi, nea interşcolară „Prietenii de pe Criş“, desfăşurată rile de instalaţii să se exe mic, astfel că faţă de şan dem că numai astfel ritmu
tierul nr. 4 nu avem nici o
torul la C.A.P. Birtin. A- tia — cîţi sînt — ce se poate de la Vaţa de Jos, toţi recent în satul Tătărăşti, a constituit un moment cute îndeosebi noaptea, pen restanţă. Mai mult, la ora rile bune obţinute pe fron
vem şi aici „ceva“ de lu face, unde să se acţioneze, secretarii organizaţiilor deosebit în viaţa satului, pionierilor şi comandan- tru a evita aglomeraţia de actuală avem pregătite pa tul locuinţelor hunedorene
cru. Şi nu ne vom opri prin ce mijloace pentru ca ţilor-instructori. meseriaşi pe şantier. De a-
aici. Ce aş vrea, însă, să aportul lor să fie APORT. U.T.C. de la sate care s-au Manifestarea a început cu ceremonialul pionie nourile pentru două blocuri pot fi menţinute şi în con
remarc? Că dincolo de a- Doar sînt, totuşi. aproape simţit datori să arate ca resc, desfăşurat între cele trei unităţi de pionieri, ceastă misiune se achită cu pe care le ţinem în stoc ca... tinuare.
cest ajutor, prezenţa noas 6 000 tineri utecişti care re le va fi contribuţia şi clasele II—IV din satele Birtin (învăţător Dumitru cinste echipele conduse de front de lucru pentru anul
Giurgiu), Prihodişle (învăţătoare Maria Loliş) şi Tă-
tră în unităţile agricole a muncesc în cooperative a- cum vor acţiona. tărăşti (învăţător Ion Oprean). In cuvîntul lor, pio Virgil Ţîrvulea, Tomaş Du- viitor. Desigur că în măsura ILIE COJOCARU
făcut ca şi tinerii de la gricole de producţie din nierii comandanţi ai celor trei unităţi — Lucian
sate să se simtă mai mo judeţ, în I.A.S. şi în LUCIA LICIU Petruccan (Birtin), Dorin Dărău (Prihodişte) şi Do
rina Mic (Tătărăşti) — şi-au exprimat dorinţa de a se
împrieteni mai bine, de a cunoaşte comuna, de a Generalizarea calculului
se înfrăţi în muncă şi viaţă.
A urmat un moment emoţionant : primirea în
Energia şi combustibilii sint elemente de bază ale organizaţie a elevilor de 7 ani de la cele 3 şcoli: preţului de cost în C.A.F.
Mirela Budugan, Florin Rişculean, Gabriela Avram,
Roman Grecu, Dorin Rus, Leontin Bratima, consti
tuind toţi generaţia celei de XXV-a aniversări.
Noilor pionieri le-au fost oferite flori din par
progresului societăţii, componente ale avuţiei naţionale! tea comandamentului unităţii de pionieri Vaţa de In cuvintarea la plenara durilor materiale şi .băneşti înregistrat însă 3 350 kg boa
Jos. Gazdele au invitat oaspeţii la o drumeţie prin
sat. Istoricul satului a fost prezentat de către învă Comitetului Central al Parti ale C.A.P., evitării cheltuie be la hectar, iar la Dobra
lilor
Una
neeconomicoase.
dului Comunist Român din
recolta medie a fost sub
ţătorul Ion Oprean. In scurtele opriri s-au făcut ob 17—19 martie 1970, secreta din pîrghiile de mare efica 2 000 kg la hectar. Aceeaşi
Tona şi kilowattul - noi unităţi de măsură rea învăţătorului Nicolae Vlad, astăzi pensionar. rul general al partidului, to citate care permite desfăşu situaţie se întîlneşte şi la
servaţii asupra istoricului şcolii în sat, sub îndruma
S-au organizat, apoi, întîlniri cu fruntaşii satului: varăşul Nicolae Ceauşescu, rarea în condiţii tot mai cultura porumbului, la Sime
sublinia că : „Hotărîtor in
bune a activităţii economi-
ria tona fiind realizată cu
Remus Miclean — vicepreşedinte al comitetului exe
pentru hărnicia minerilor de la Barza cutiv al consiliului popular comunal, Ortensia La- îndeplinirea programului de co-financiare a cooperative 770 lei, iar la Dobra cu
zăr, preşedinta comitetului de părinţi, şi Ioan Bu- dezvoltare a agriculturii es lor agricole o reprezintă cal 1 020 lei. Asemenea compara
dug.an — gospodar fruntaş. te ca eforturile materiale pe culul preţului de cost. Expe ţii se pot face şi pentru
(Urmare din pag. 1) să fie în primele rînduri ale prin fapte semnificative sar care Ie face partidul şi sta rienţa acumulată în cei şa producţia animalieră. Astfel,
luptei pentru economisirea cinilor stabilite dp conduce După întoarcerea la şcoală s-a desfăşurat un bo tul, investiţiile prevăzute să se ani de cînd s-a introdus cooperatorii din Simeria au
tivitate ce se desfăşoară în valorilor energetice, să mo rea partidului, de legile ţă gat program cultural-sportiv comun al celor trei u- determine un raport raţio acest calcul într-un număr obţinut litrul de lapte mai
întreprindere. Comuniştii u- bilizeze întreg colectivul la rii. Eficienţa unor măsuri nităţi de pionieri. Remarcăm, îndeosebi, montajul nal şi eficient între cheltu restrîns de cooperative agri- ieftin cu 0,22 lei decît cei
nităţii, întregul colectiv de înfăptuirea acestor dezidera de economisire a resurselor „Mulţumim din inimă partidului“, concursul coral şi ielile materiale şi creşterea din Beriu, iar costul unui
muncă au studiat cu mare te. Prin această prismă, s-a energetice se poate vedea de de recitări patriotice. Nici întrecerile sportive şi producţiei agricole, asigurîn- viţel este mai redus cu peste
atenţie indicaţiile date de stabilit ca agitatorii şi pro pe acum, a altora va putea jocurile dis'ractive nu au fost mai prejos, toate şco du-se sporirea randamentului 100 lei la prima unitate a-
secretarul general al parti pagandiştii să desfăşoare o lile obţinînd premii şi diplome. fiecărui leu investit. Redu mintită. Neasigurarea fura
In încheierea acţiunii, oaspeţii au gustat din re
dului nostru, t o v a r ă ş u l muncă mai susţinută, mai fi „măsurată“ ceva mai tîr- numita plăcintă românească, pregătită de colegii din cerea cheltuielilor materiale 0 pîrghie de mare jelor în cantităţi suficiente
Nicolac Ceauşcscu, la Con plină de eficienţă, iar cele ziu, după o perioadă de apli şi creşterea producţiei agri
sfătuirea de la C.C. al P.C.R. lalte mijloace ale muncii po care. De aceea, am primit cu Tătărăşti. MELANIA DRÂGAN, pionier cole globale, ridicarea veni din producţia proprie a grevat
cu primii secretari şi secre litice de masă — gazetele de plăcere invitaţia de a reveni tului naţional obţinut în a- eficacitate pentru serios cheltuielile şi la
tarii pentru problemele or perete, satirice etc. — să re Prof. NICOLAE CRISTEA gricultură reprezintă una din C.A.P. Pricaz, unde pentru
Vaţa de Jos
ganizatorice ai comitetelor flecte operativ, convingător, în mijlocul acestui harnic problemele fundamentale ale creşterea fiecare vacă s-au cheltuit cu
judeţene dc partid şi ai mu rezultatele obţinute. colectiv. programului pe care îl a- mai mult de 300 lei faţă de
nicipiului Bucureşti, acţio- Colectivul minerilor de la doptă plenara noastră“. In rentabilităţii costurile înregistrate la C.A.P.
nînd cu fermitate pentru a- Barza, care s-a situat întot Simeria.
plicarea lor fără întîrziere în deauna în primele rînduri lumina acestor imperative, Interlocutorul a ţinut să
activitatea zilnică. Aşa cum ale bătăliei pentru înfăptui se evidenţiază ca o sarcină producţiei agricole insiste asupra necesităţii ca
s-a subliniat, rolul organiza de maximă însemnătate, în aceste rezultate să fie cunos
faţa conducerilor C.A.P., ca
ţiilor de partid trebuie să rea unor cerinţe, ştie şi de Pasiune şi perseverenţă cute de către toţi specialiştii
crească, comuniştii trebuie această dată să răspundă drelor tehnice şi tuturor co din C.A.P. şi consiliile de
operatorilor, preocuparea per conducere, neputînd să-i fie
manentă pentru fructificarea cole din judeţul nostru re
tid pe C.A.P. De ce toată lu o fişă şi la biblioteca comuna liefează cu pregnanţă nece nimănui indiferent cu ce
mea rosteşte numai cuvinte lă. In puţinele clipe de răgaz, deplină a rezervelor de creş sitatea generalizării lui în cheltuieli se obţin produse
frumoase la adresa tovarăşei citeşte literatură beletristică, tere a producţiei agricole la le agricole. Calculul preţului
Instantaneu Ileana, de ce a reuşit să clş- de specialitate. In cadrdl că unitatea de suprafaţă şi pe toate unităţile agricole coo de cost trebuie să devină
cultural
tige aşa de repede încrederea
minului
la
participă
cooperatorilor care au ales-o întîlniri cu membrii de partid cap de animal, pentru re peratiste. Dealtfel, s-a şi sta realmente un instrument de
bilit ca începînd din anul
secretar ai comitetului de par
clin C.A.P., Ia seri de Instruc
800 de excursii In lături dc Ia muncă, poate da taj agricol, la seratole distrac ducerea cheltuielilor şi obţi viitor să se treacă la apli îmbunătăţire a activităţii e-
tid ? Poate fiindcă nu se dă
conomico-financiare a C.A.P.
tive, într-un cuvînt acolo un
carea calculului preţului de
nerea unei eficienţe ridicate
torită. entuziasmului şi opti
mos, optimist şi cu spirit de
mismului său. Oamenii o gă de este nevoie de un om ini în toate sectoarele de acti cost în fiecare C.A.P. In vederea generalizării cal
sesc în zori Ia ferma zooteh- iniţiativă. Şi oricît de ocupată In legătură cu unele con culului preţului de cost în
Cantina din Geoagiu-Băi. mării limbii şi poporului ro - .nică, repartizînd raţiile de fu ar fi, tovarăşa Ileana mai gă vitate. Fireşte, în cadrul mă C.A.P., s-a făcut instruirea
Ora primului. Oamenii, ve mân —, pe teritoriul judeţu raje pentru animale. O întll- seşte timp sa se ocupe şi de surilor care vizează materi cluzii ce s-au desprins din contabililor şefi, se află în
Comuna Toteşti e o aşezare
niţi aici la odihnă şi trata lui e satul şi casa în care s-a mare şl frumoasă. O confirmă nesc in cîmp, sfătulndu-se cu gospodărie, să se ocupe de alizarea unor asemenea de practica unităţilor care au curs de desfăşurare inventa
creşterea copilului, ca o mamă
cooperatorii.
ment, îşi caută locuri la me născut Aurel Vlaicu, Castelul casele arătoase, bine gospodă Cooperatorii afirmă pe bună adevărată, ca totul să fie a- experimentat calculul preţu rierea anuală, aducerea la zi
sele pregătite şi aranjate cu lui lancu de Hunedoara, şi rite. Intre oamenii de aici, dreptate că Ileana Neiconi nu ranjat şi să strălucească de cu ziderate, un loc de seamă îl lui de cost şi cu măsurile ce a evidenţelor, regularizarea
gust. Cînd toate locurile au cîte nu aveţi de vizitat \a despre a icăror hărnicie se vor se fereşte de lucru. Fiindcă o răţenie. ocupă asigurarea unei evi se impun în scopul generali între inventarieri şi fondurile
beşte adesea, există şi o femeie
Toate aceste calităţi ale el
fost ocupate şi ospătarele — noi! Cetatea Devei, la picioa care prin perseverenţa şi spi pasionează foarte mult zooteh o fac să fie permanent apre denţe clare şi precise a pro zării lui, ne-a furnizat cîte scriptice, precum şi alte ac
nia, ea încearcă să împărtă
cu bonete şi şorţuleţe apre- rele căreia se înfăţişează ritul ei de iniţiativă merită şească şl ţăranilor noutăţile ce ciată de oamenii comunei, în va detalii economistul Lau- ţiuni.
pe deplin a fi citată drept e-
tate — se iviră cu supierele noua panoramă a reşedinţei xemplu — Ileana Nciconl. ie află din revistele de specia mijlocul cărora munceşte şl se ceselor economice ce au loc renţiu Maier, şeful serviciu Analiza situaţiei cheltuieli
afirmă comunista ileana Noi-
litate, din alte cooperative a-
aburinde, o voce se auzi în de judeţ, barajul de la Cin- Deşi foarte tînără, virsta sa grlcoie, făcindu-i să înţeleagă coni. în fiecare unitate, urmărirea lui contabilitate şi probleme lor materiale la 1 000 lei pro
sală: „Permiteţi-mi să vă ciş, oraşul siderurgiştilor hu- însumînd doar un pătrar de că folosind metode noi şi efi ELENA POJOGA preţului de cost pe fiecare financiare C.A.P., din cadrul ducţie globală oglindeşte fap
veac,tovarăşa Ileana — cum îi
adresez un bun venit în sta nedoreni, rezervaţia de zim spun membrii cooperatori din ciente, rezultatele muncii lor pedagog produs, astfel incit să se Direcţiei agricole judeţene. tul că acestea s-au menţi
vor fi şl mal spornice. Deşi
ţiunea noastră şi urarea de bri... Locurile în autobuz vor sat — este de mai mulţi ani posedă o bibliotecă personală Şcoala generală Numărul cooperativelor a- nut la un nivel destul de ri
a vă simţi cit mai bine la fi în ordinea înscrierii. Pen membră de partid şi de un an bogată, comunista Neiconi are din Sarmizegetusa poată cunoaşte neajunsurile gricole în care s-a urmărit dicat şl în anu! trecut. De
secretara comitetului de par
noi. Şi, pentru că ne aflăm tru sîmbătă seara vă oferim şi interveni la timp în vede costul produselor a crescut de asemenea, este de reţinut că
la început de serie, aş dori un spectacol folcloric, iar rea folosirii judicioase a fon- la 4 — în 1967, la 12 — în zootehnie nivelul cheltu
să vă fac cunoscute cîteva duminică vă invităm la un în 1970, la 28 — în ielilor directe la 1 000 lei
din manifestările cultural-e concurs „Cel mai bun solist 1972 şi la 46 — în acest
producţie globală este de a-
ducative şi recreative care de muzică populară". Vom se an. Comparînd rezultatele proape 4 ori mai ridicat de
vrem să vă înfrumuseţeze zi lecţiona concurenţii dintre obţinute se desprinde con cît în sectorul vegetal. Evi
lele de odihnă“. dumneavoastră". „Brîgada cluzia că cheltuielile pe uni
Şi Avram Dara, directorul După masa de prînz, în tatea de produs sînt cu atît dent, acestor aspecte se im
Casei de cultură din Geoagiu- jurul directorului casei de ceferiştilor“ mai reduse, cu cît producţia pune să li se acorde maximă
Băi, continuă. Sala e „ochi şi cultură se strînseseră zeci de realizată este mai ridicată. grijă încă dc la întocmirea
urechi“. Mai întîi vom avea iubitori ai excursiei. Fieca SIMERIA. Brigada Spre exemplu, pentru obţine planurilor de producţie şi fi
o întîlnire cu medicul balne- re dorea să ocupe un loc cît artistică a Clubului rea unei tone de grîu (în nanciare pe anul 1974, urmă-
olog Wichmann Robert, care mai bun în autobuzul ce a- sindicatului C.F.R. Si- 1971) la C.A.P. Simeria s-au rindu-se ca în fiecare unita
ne va vorbi despre reumatism vea să-i poarte pe meleaguri meria, condusă de in te să fie valorificate deplin
şi cura balneară. Nu conside hunedorene. „Am asistat şi structorii voluntari Io- cheltuit 860 lei, în timp ce rezervele de reducere a pre
raţi că e nimerit să ştim de noi la „aperitivul" dinaintea sif Mercea şi Argenti la C.A.P. Dobra cheltuielile ţului de cost pe unitatea de
la început cîte ceva despre primului" — i-am spus direc na Boiza, a prezentat au fost cu aproape 400 lei produs.
acestea ?". Aprobări. „Mîine torului A. Dara cînd l-am frumoase programe ar mai mari. Prima unitate a
facem o drumeţie prin îm găsit, în sflrşit, liber. Se pa tistice în mai multe N. TIRCOB
prejurimile staţiunii. Avem re că e o formă eficientă de locuri. Din programe
ce vizita : complexul morilor popularizare a manifestărilor. le prezentate amintim
cu apă, o cascadă, lacul Nă- Se formase chiar un dialog cele date în faţa co ...1
tău. Seara vom încheia ziua între dumneavoastră şi cei lectivului de ceferişti Important pentru
drumeţiei cu un concurs de veniţi aici. Am aflat că sîn- din Petroşani—călători
tenis de masă. Pentru joi, ne teţi posesorul unui imens nu şi triaj; Deva, Sime- posesorii de autoturisme
gindim la o seară de dans. măr de ilustrate prin care ria—călători, în faţa
Nu zimbiţi cu subînţeles. Va oamenii vă transmit mulţu lucrătorilor din atelie
fi dans pentru toate vîrstele. miri pentru zilele plăcute pe rele I.M.M.R. Simeria, Serviciul circulaţie din cadrul Inspectoratului ju-
Seara va fi precedată de con care le oferiţi aici. I.C.I.L. Simeria. în fa cioţean do interne aduce la cunoştinţa posesorilor dc
cursul ghicitoare : „Recunoaş — Intr-adevăr, sute şi sute ţa salariaţilor din I.A.S. autoturisme că, începînd cu data de 1 decembrie a.c.,
teţi autorul Şi vom alege de ilustrate. îmi sosesc chiar Simeria şi C.A.P. Sime distribuirea lichetelor pentru benzină se face numai
cele mai îndrăgite poezii. Vi diverse materiale monografice ria. Programele au fost la reşedinţele organelor municipale de miliţie din
neri am programat o excursie ale locurilor noastre hunedo prezentate la locul de Deva, Petroşani şi Hunedoara, zilnic între orele
prin judeţ. Ar fi păcat să vă rene. Cei ce le posedă sînt muncă. 14—22.
reîntoarce ţi in Moldova sau mîndri că ne pot ajuta. In Din frumoasele pro Posesorii de autoturisme sînt invitaţi să se pre
Maramureş fără să ne cu 9 ani — 800 de excursii. Nu grame nu a lipsit or zinte cît mai urgent pentru a-şi ridica (¡chetele de
noaşteţi judeţul. Avem atî- mai cîte o ilustrată sau ar benzină, avînd asupra lor buletinul de identitate şi
tea lucruri de văzut! Pe me ticol de fiecare excursie şi chestra de muzică Ieri, la Deva, prima zăpadă. Bucuria el au trălt-o deopotrivă cel mici şi cei mari.
leagurile voastre se află Sar- tot sînt... sute. populară şi uşoară. Foto : VIRGIL ONOIU certificatul de înmatriculare.
mizegetusa — leagănul for- L. L. I__ _