Page 1 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 1

Proletari din toate tarile, unlfi-vă !
                                                                                                                                                                 Coordonate fundamentale ale pianului pe 1974




                                                                                                                                                                          DEZVOLTARE IMPETUOASĂ, EA ÎNALT NIVEL




                                                                                                                                                                                 CALITATIV, A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI

                                                                                                                                                                                            1                                         i

                                                                                                                                                                                                          SI



                                                                                                                                                                   Pe   fundalul   impresionant   valorificarea   tot   mai   raţio­  investiţii,   creării   de   noi
                                                                                                                                                                 al   marilor   succese  dobîndi-   nală  şi  eficientă  a  resurse­  locuri  de  muncă  şi  spori­
                                                                                                                                                                 te  în  înfăptuirea  prevederi­  lor   naturale   şi   umane  ale   rii  cu  11,9  şi  respectiv  8,6
        ANUL XXV Nr. 5 876                                            SÎMBĂTĂ 1 DECEMBRIE 1973                                         4 PAGINI - 30 BANI        lor  primilor  trei  ani  ai  cin­  societăţii,   înfăptuirea   inte­  la   sută,   comparativ   cu   a-
                                                                                                                                                                 cinalului   ne   este   înfăţişat   grală   şi   chiar   devansarea   cest  an,  a  fondului  de  sa­
                                                                                                                                                                 planul   dezvoltării   economice   prevederilor   cincinalului   în   larii  şi  a  veniturilor  reale
                                                                                                                                                                 şi  sociale  a  patriei  în  anul   domeniul   creşterii   nivelului   pe un locuitor.
                                                                                                                                                                                             de trai al poporului".
                                                                                                                                                                                         în
                                                                                                                                                                                                                           Prin  amploarea  şi  însem­
                                                                                                                                                                        etapă
                                                                                                                                                                 1974,
                                                                                                                                                                              hotărîtoare
                                LUCRĂRILE SESIUNII A XI-À                                                                                                        înfăptuirea   programului   ela­  este   reflectată   de   orientări   nătatea   pe  obiectivelor  reprezintă
                                                                                                                                                                                               Expresia
                                                                                                                                                                                                        acestor
                                                                                                                                                                                                                                               sale,
                                                                                                                                                                                                                 evoluţia
                                                                                                                                                                                                                         planul
                                                                                                                                                                 borat  de  Congresul  al  X-lea
                                                                                                                                                                                                                                     1974
                                                                                                                                                                     Conferinţa
                                                                                                                                                                                Naţională
                                                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                                                                                              principalilor
                                                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                                                                                                                an­
                                                                                                                                                                                                                                   mobilizatoare
                                                                                                                                                                                                                              mai
                                                                                                                                                                                             indicatori
                                                                                                                                                                            pentru
                                                                                                                                                                 partidului   socialiste   edificarea   ascendentă   ai   a  dezvoltării.   In   cea   plan  a   economic.   Aceasta
                                                                                                                                                                                                                         gajare
                                                                                                                                                                                                                                               ţării
                                                                                                                                                                                                                                    potenţialului
                                                                                                                                                                 societăţii
                                                                                                                                                                                    multila­
                                                                                                                                                                                             acest  context,  are  o  majoră
                                                                                                                                                                                                                         pe
                         A MARII ADUNĂRI NATIONALE                                                                                                               teral dezvoltate în România. viitor,   semnificaţie   creşterea   volu­  impune  cu  necesitate  rezol­
                                                                                                                                                                                                               industriale
                                                                                                                                                                              anului
                                                                                                                                                                                                     producţiei
                                                                                                                                                                                             mului
                                                                                                                                                                   Sarcinile
                                                                                                                                                                                                                         varea  unor  sarcini  şi  pro­
                                                                                                                                                                                    cuvînta­
                                                                                                                                                                         expuse
                                                                                                                                                                 amplu
                                                                                                                                                                                             tă,  iar  a  venitului  naţional
                                                                                                                                                                 rea   tovarăşului   în   NICOLAE   într-un  ritm  de  16,7  la  su­  bleme  de  mare  complexita­
                                                                                                                                                                                                                         te,  spre  care  trebuie  con­
                                                                                                                                                                 CEAUŞESCU  Ia  Plenara  co­  cu  14,6  la  sută,  ceea  ce  re­  centrate   toate   forţele,   toa­
                                                                                                                                                                  mună  a  C.C.  al  P.C.R.  şi   levă  cu  pregnanţă  dinamis­  te   energiile   creatoare   ale
                                                                                                                                                                  Consiliului  Suprem  al  Dez­  mul   constant   al   economiei   naţiunii.   O   poziţie   centrală
            Vineri   dimineaţa   au   în­  Sînt  de  faţă  şefi  ai  mi­  In   unanimitate,   deputaţii   votarea să se facă separat.  Vasile  Belizna,  director  ge­  voltării  Economice  şi  Socia­  româneşti,   justeţea   orientă­  în  acest  complex  de  sarcini
          ceput   lucrările   sesiunii   a   siunilor   diplomatice   acredi­  au aprobat ordinea de zi :  Marea   Adunare   Naţională   neral   al   Centralei   industri­  le  a  României,  au  drept  co­  rilor   date   de   partid   spre   o  ocupă  asigurarea  unei  cit
          Xl-a  a  celei  de-a  Vl-a  le­  taţi  la  Bucureşti.  Este,  de   1.  Proiectul  de  lege  pen­  a  aprobat  această  propune­  ale  de  fire  şi  fibre  chimice   ordonate   fundamentale   dez­  accelerarea   progresului   mul­  mai  bune  folosiri  a  capa­
          gislaturi   a   Marii   Adunări   asemenea,  prezent  Pio  Carlo   tru   adoptarea   Planului   na­  re.             Săvineşti,   judeţul   Neamţ   ;   voltarea   în   ritmuri   înalte   tilateral   al   societăţii   noas­
          Naţionale.                   Terenzio,   secretarul   general   ţional   unic   de   dezvoltare   In   continuarea   lucrărilor,   Dorina   Ceguş,   inginer   la   a   economiei   naţionale,   ri­  tre   socialiste.   Această   ori­  cităţilor   de   producţie.   Aşa
            înaltul   for   legislativ   al   al   Uniunii   Interparlamenta­  economico-socială   a   Repu­  tovarăşul   Florea   Dumitres-   Uzinele   textile   „Moldova“   dicarea  la  un  nivel  calita­  entare  este  puternic  eviden­  cum   se   relevă   în   cu­
          tării  se  reuneşte  după  des­  re.                      blicii  Socialiste  România  pe   cu,   ministrul   finanţelor,   a   Botoşani   ;   Marin   Vasile,   tiv  superior  a  întregii  acti­  ţiată  în  creşterile  de  ordin   vîntarea   tovarăşului   Nicolae
          făşurarea   lucrărilor   Plenarei   La   intrarea   în   sala   de   anul 1974 ;        prezentat  expunerea  la  Pro­  prim-secretar   al   Comitetu­  vităţi  economice  şi  sociale,   calitativ   prevăzute   în   plan   Ceauşescu,   avem   obligaţia
          comune  a  Comitetului  Cen­  şedinţe,   tovarăşul   Nicolae   2.  Proiectul  de  lege  pen­  iectul  de  lege  pentru  adop­  lui   judeţean   Ialomiţa   al   corespunzător   posibilităţilor   —   ridicarea   productivităţii   ca   în   fiecare   întreprindere
          tral   al   Partidului   Comunist   Ceauşescu,   ceilalţi   conducă­  tru   adoptarea   Bugetului   de   tarea   Bugetului   de   Stat   P.C.R.  ;  Alexandru  Heinrich,   economiei   noastre,   cerinţe­  muncii  în  industrie  cu  9,6   să   sporim   indicii   intensivi
                                                                                                                                                                                                                         de  utilizare  la  nivelul  pa­
          Român   şi   Consiliului   Su­  tori  de  partid  şi  de  stat  sînt   Stat pe anul 1974 ;  pentru anul 1974.        adjunct  al  ministrului  apro­   lor   progresului   accelerat   al   la  sută,  reducerea  cu  2,8  la   rametrilor   proiectaţi,   să   fie
          prem  al  Dezvoltării  Econo­  întîmpinaţi   cu   puternice   şi   3.  Proiectele  de  legi  pen­  Coraportul   Consiliului  Su­  vizionării   tehnico-materiale   societăţii   româneşti.   „Pre­  sută  a  cheltuielilor  la  1000   luate   măsuri   energice   pen­
          mice  şi  Sociale  a  României,   îndelungi   aplauze   de   par­  tru   aprobarea   decretelor   cu   prem  al  Dezvoltării  Econo­  şi   controlului   gospodăririi   vederile   planului   —   subli­  lei   producţie   marfă,   spori­
          precum  şi  a  Plenarei  Con­  ticipanţii  la  lucrările  sesiu­  putere   de   lege   emise   de   mice  şi  Sociale  a  Români­  fondurilor   fixe   ;   Ştefan   niază   secretarul   general   al   rea  volumul  comerţului  ex­  tru   perfecţionarea   fluxuri­
          siliului  National  al  Frontu­  nii  Marii  Adunări  Naţiona­  Consiliul de Stat ;     ei,  la  proiectele  de  legi  su­  Tripşa,   prim-maistru   oţelar   partidului   —   asigură   dez­  terior  cu  41,3  la  sută.  To­  lor   tehnologice,   îmbunătăţi­
          lui   Unităţii   Socialiste,   care   le.                   4.   Proiectul  de  lege  pri­  puse  dezbaterii,  a  fost  pre­  la   Combinatul   siderurgic   voltarea   în   continuare   a   talitatea   acestor   prevederi   rea   întreţinerii   şi   reparaţii­
          au  dezbătut  pe  larg  obiecti­  In   lojile   oficiale   au   vind rechiziţiile.      zentat   de   tovarăşul   Gheor­  Hunedoara,  Erou  al  Muncii   avuţiei   noastre   naţionale,   se  preconizează  a  fi  mate­  lor,  buna  organizare  a  ac­
          vele   dezvoltării   economico-   luat   loc   tovarăşii   Nicolae   5.   Proiectul  de  lege  pri­  ghe   Oprea,   vicepreşedinte   Socialiste   ;   Angelo   Micu-   îmbunătăţirea   şi   moderni­  rializată   în   condiţiile   am­  tivităţii, întărirea discipli-
          sociale   a   ţării   noastre   pe   Ceauşescu,   Emil   Bodnaraş,   vind   controlul   financiar   al acestui consiliu.  lescu,   ministrul   agriculturii,   zarea structurii economici.  plificării programului de  (Continuare in pag. o 3-a)
          anul  viitor  şi-  au  aprobat   Manea   Mănescu,   Paul   Ni-   preventiv.               Deputatul   Aurel   Vijoli,   industriei   alimentare   şi   a-
          în   unanimitate   prevederile   culescu-Mizil,   Gheorghe   Pa­  La   primul   punct   de   pe   preşedintele   Comisiei   econo-   pelor  ;  Mihai  Dalea,  pre­
          pianului   şi   bugetului   pe   nă,   Gheorghe   Rădulescu,   ordinea   de   zi,   tovarăşul   mico-financiare,   a   prezentat   şedintele   Consiliului   Central
          1974,   au   luat   hotărîri,   în   Virgil   Trofin,   Ilie   Verdeţ,   Manea   Mănescu,   vicepre­  raportul   acestei   comisii   şi   al  U.G.S.R.  ;  Elisabeta  Mo-
          spiritul   cuvîntărilor   tovară­  Maxim   Berghianu,   Gheorghe   şedinte  al  Consiliului  de  Mi­  al  celorlalte  comisii  perma­  szorjak,   maistru   rihtuitor
          şului  Nicolae  Ceauşescu,  în   Cioară,   Lina   Ciobanu,   Flo-   niştri,   preşedintele   Comite­  nente   ale   Marii   Adunări   la   întreprinderea   de   piele
          probleme   de   o   deosebită   rian   Dănălache,   Constantin   tului  de  Stat  al  Planificării,   Naţionale,  care  au  examinat   şi   încălţăminte   „Crişul“   O-
          importanţă   privind   mersul   Drăgan,   Emil   Drăgănescu,   a   prezentat   expunerea   la   proiectele  de  legi  în  discu­  radea   ;   Ioan   Ursu,   pre­  Adunările şi conferinţele organizaţiilor
          mereu  ascendent  al  societă­  Janos  Fazelcas,  Petre  Lupu,   Proiectul  de  lege  pentru  a-   ţie.              şedintele   Consiliului   Naţio­
          ţii  noastre,  pe  coordonatele   Dumitru   Popescu,   Leonte   doptarea   Planului   naţional   A   început,   apoi,   discuţia   nal  pentru  Ştiinţă  şi  Teh­
          stabilite   de   Congresul   al   Răutu,  Gheorghe  Stoica,  Va-   unic  de  dezvoltare  economi­  generală   asupra   proiectelor   nologie ; Constanţa   Necu-   locale ale Frontului Unităţii Socialiste
          X-lea   şi   Conferinţa   Naţio­  sile Vîlcu.              co-socială  a  Republicii  So­  de  legi  privind  Planul  na­  lai,  inginer  la  C.A.P.  Ruşe-
          nală ale partidului.           In  loja  din  stînga  se  află   cialiste   România   pe   anul   ţional   unic   de   dezvoltare   ţu,  judeţul  Buzău  ;  Ion  Stă-
            Sesiunea   s-a   deschis   la   membrii Consiliului de Stat.  1974.                   economică  şi  socială  a  Re­  nescu,  prim-secretar  al  Co­
          ora  10,00  dimineaţa.  In  sala   Lucrările  sesiunii  au  fost   In  numele  Biroului  Marii   publicii   Socialiste   România   mitetului judeţean   Dîmbo­  EVENIMENT POLITIC DE SEAMĂ IN VIATA
          Palatului  Marii  Adunări  Na­  deschise  de  tovarăşul  Ştefan   Adunări   Naţionale,   tovarăşul   şi  Bugetul  de  Stat  pe  anul   viţa al P.C.R., Ioan   Viorel
          ţionale,   alături   de   deputaţi,   Voitec,   preşedintele   Marii   Ştefan   Voitec   propune   ca,   1974.       Cerghizan,  directorul,  termo­
          sînt   prezenţi,   ca   invitaţi,   Adunări Naţionale.     avînd   în   vedere   legătura   Au   luat   cuvîntul   tovară­
          membri  ai  C.C.  al  P.C.R.,   Cei   prezenţi   au   păstrat   strînsă   dintre   Planul   naţio­  şii  :  Vasile  Vîlcu,  vicepre­  centralei   Luduş—Iernut,   ju­  SATELOR, COMUNELOR, ORAŞELOR
          miniştri,   conducători   de   un   moment   de   reculegere   nal  unic  de  dezvoltare  eco­  şedinte   al   Consiliului   de   deţul  Mureş  ;  Nicolae  Dog­
          instituţii  centrale  şi  organi­  în  memoria  deputaţilor  Mi-   nomico-socială   şi   Bugetul   Stat,  prim-secretar  al  Comi­  gendorf,   directorul   S.M.A.
          zaţii   obşteşti,   reprezentanţi   hail   Roşianu   şi   Grigore   de  Stat,  expunerile  la  pro­  tetului   judeţean   Constanţa   Orţişoara, judeţul Timiş.
          ai  oamenilor  muncii,  perso­  Marteş,  care  s-au  stins  din   iecte  să  se  facă  în  conti­  al  P.C.R.  ;  Traian  Dudaş,                                     Şl MUNICIPIILOR, A JUDEŢULUI
          nalităţi   ale   vieţii  economi­  viaţă  în  perioada  de  timp   nuare,  iar  dezbaterile  gene­  ministru  secretar  de  stat  la   Lucrările sesiunii   Marii
          ce,   ştiinţifice   şi   culturale,   care  a  trecut  de  la  ultima   rale  să  fie  comune,  urmînd   Ministerul   Industriei   Con­  Adunări   Naţionale   se   reiau
          ziarişti români şi străini.  sesiune.                      ca discuţia pe articole şi   strucţiilor de Maşini Grele ;  sîmbătă dimineaţa.               Pe   baza   recentei   hotărîri   tăţii   şi   îmbunătăţirea   cadru­  în   vederea   înfăptuirii   politi­
                                                                                                                                                                adoptate   de   Biroul   Executiv   lui   organizatoric   al   Frontu­  cii   interne   şi   externe   a
                                                                                                                                                                al   Consiliului   Naţional   al   lui.   Organizaţiile   săteşti   partidului   şi   statului,   pentru
                                                                                                                                                                Frontului   Unităţii   Socialiste,   sînt   chemate   să   organizeze   mobilizarea   largă   a   maselor
                                                                                                                                                                în   această   perioadă   au   loc   nemijlocit   participarea   activă   largi   la   realizarea   sarcinilor
                                                    H O T Â R I R E A                                                                                           adunări  de  constituire  a  or­  a  tuturor  cetăţenilor  la  via­  ce   revin   comunei,   oraşului,
                                                                                                                                                                                             ţa  politică,  economică,  cultu­
                                                                                                                                                                ganizaţiilor  săteşti  şi,  în  con­
                                                                                                                                                                                                                                       judeţului
                                                                                                                                                                                                                          municipiului,
                                                                                                                                                                                                                                                 Hu­
                                                                                                                                                                                                        social-gospodărească
                                                                                                                                                                                             rală
                                                                                                                                                                        conferinţele
                                                                                                                                                                                                   şi
                                                                                                                                                                                    comuna­
                                                                                                                                                                tinuare,
                                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                le,   orăşeneşti,   municipale   şi   a  aşezărilor  rurale,  la  dezba­  nedoara   din   programul   ţării,
                                                                                                                                                                                                                                              a
                                                                                                                                                                                                                                    economică
                                                                                                                                                                                                                          dezvoltare
                                                                                                                                                                              Frontului
                                                                                                                                                                         ale
                                                                                                                                                                                       Uni­
                                                                                                                                                                                                              de
                 Plenarei C.C. al P.C.R. din 27-28 noiembrie 1973 eu privire                                                                                    judeţeană   Consiliului   Naţional   terea   problemelor  privesc   interes   de  perfecţionare  a  vieţii  so­
                                                                                                                                                                tăţii  Socialiste.  De  asemenea,
                                                                                                                                                                                                     care
                                                                                                                                                                                                                    viaţa
                                                                                                                                                                                             general
                                                                                                                                                                                                                                               demo­
                                                                                                                                                                                                                          ciale.
                                                                                                                                                                                                                                    adîncire
                                                                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                                                                                                            a
                                                                                                                                                                                             specifică  a  fiecărei  localităţi  ;
                                                                                                                                                                Plenara
                                                                                                                                                                                                                                                  în-,
                                                                                                                                                                                                                                           pentru
                                                                                                                                                                al   Frontului   Unităţii   Socia­  ele  îşi  desemnează  şi  trimit   craţiei   socialiste,   de   acţiune
                                                                                                                                                                                                                          tărirea
                                                                                                                                                                                                                                  unităţii
                           la activitatea internaţională a partidului şi statului                                                                               liste,  din  29  noiembrie  a.c.,   reprezentanţi   în   consiliile   şi   a   frăţiei   dintre   oamenii
                                                                                                                                                                a  hotărît  ca  primul  Congres
                                                                                                                                                                                             comunale  ale  Frontului  Uni­
                                                                                                                                                                al   Frontului   Unităţii   Socia­  tăţii Socialiste.     muncii    români,   maghiari,
                                                                                                                                                                liste  să  aibă  loc  în  zilele  de   Desigur,   cadrul   larg   re­  germani  şi  de  celelalte  na­
          1.   Plenara  Comitetului  Cen­  dului   şi   statului.   Iniţiative­  mice,  în  producţie  şi  tehnî-   tive,   cu   reprezentanţii   parti­  tă  a  societăţii,  pentru  liber­                              ţionalităţi,'   pentru   educarea
         tral   aprobă   în   unanimitate   le,   contactele   internaţionale   co-ştiinţifice   dintre   ţările   delor   de   guvernămînt   şi   ai   tatea   popoarelor,   pentru   18—21 februarie 1974.  prezentativ,   participarea   tutu­  socialistă   a   maselor.   Condu­
        activitatea   internaţională   a   vizitele   întreprinse   de   tova­  membre,  la  aplicarea  în  via­  altor   partide   progresiste   şi   dreptul   fiecărui   popor   de   Semnificaţia   politică   deose­  ror   categoriilor   şi   păturilor   cerea  partidului  a  stabilit  un
        partidului   şi   statului   prezen­  răşul   Nicolae   Ceauşescu   în   ţă  a  prevederilor  „Programu­  democratice,   prin   declaraţii­  a-şi   exercita   suveranitatea   a-   bită  a  acestui  eveniment  este   sociale,   a   tuturor   cetăţenilor   şir  de  măsuri  care  au  condus
         tată   în   cuvîntarea   to­  diferite  ţări  ale  lumii  au  de­  lui  Complex",  în  scopul  în­  le  comune  şi  celelalte  docu­  supra   resurselor   naţionale   şi   dată,  în  primul  rînd,  de  ca­  la   analiza   activităţii   organi­  la   lărgirea   continuă   a   atri­
         varăşului   Nicolae   Ceauşescu   terminat   rezultate   rodnice   în   floririi   fiecărei   economii   na­  mente   semnate,   prin   întîlni­  a-şi  alege  căile  evoluţiei  is­  drul   în   care   se   desfăşoară   zaţiilor   locale   ale   Frontului   buţiilor   consiliilor   locale,   ale
        şi   îşi   însuşeşte   întru   totul   adîncirea   relaţiilor   de   prie­  ţionale,   al   egalizării   nivelu­  rile   cu   păturile   cele   mai   torice   potrivit   propriei   vo­  adunările   şi   conferinţele,   de   Unităţii  Socialiste  şi  la  sta­  Frontului   Unităţii   Socialiste.
        analiza  şi  aprecierile  cu  pri­  tenie  cu  celelalte  ţări  socia­  rilor   de   dezvoltare   economi­  largi   ale   populaţiei,   această   inţe,   fără   nici   un   amestec   caracterul   lor   larg   reprezen­  bilirea  unor  măsuri  care  să   Astfel,   consiliile   locale,   or­
         vire   la   principalele   fenome­  liste,   cu   partidele   comunis­  că  a  ţărilor  membre.  In  a-   vizită  s-a  înscris  ca  un  mo­  din afară.  tativ.  Astfel,  ele  au  loc  în   o  ridice  în  continuare  la  ni­  ganizaţiile   componente   au
        ne  şi  tendinţe  pe  arena  mon­  te,  cu  alte  partide  şi  orga­  celaşi   timp,   plenara   relevă   ment  de  cea  mai  mare  im­  5.   Plenara  reliefează  con­  această  perioadă  de  densă  e-   velul   noilor   cerinţe   este   a-   importante   atribuţii   în   mo­
         dială.                        nizaţii   muncitoreşti,   democra­  extinderea   colaborării   econo­  portanţă   în   activitatea   inter­  secvenţa  cu  care  partidul  şi   fervescenţă   politică   şi   de   sigurat  şi  prin  faptul  că,  în   bilizarea   oamenilor   muncii
                                       tice,  progresiste,  au  dus  la  in­                       naţională   a   României   socia­                             muncă   pentru   finalizarea   e-   pregătirea   conferinţelor   oră­
          Plenara   constată   că   evolu­                           mice  şi  tehnico-ştiinţifice  în­                          guvernul   ţării   noastre   îşi   xemplară   a   sarcinilor   anului   şeneşti  şi  municipale,  vor  a-   la   realizarea   sarcinilor   eco­
        ţia   evenimentelor   din   aceas­  tensificarea   legăturilor   cu   tre  România  şi  celelalte  ţări   liste,  ca  o  puternică  expresie   manifestă   solidaritatea   şi   a-   hotărîtor   al   cincinalului   şi,   vea  loc  adunări  ale  oameni­  nomice   din   întreprinderile
        tă   perioadă,   procesele   pe­  statele  angajate  pe  calea  dez­  socialiste,   în   interesul   acce­  a   solidarităţii   militante   cu   cordă   un   sprijin   multilateral   totodată,  pentru  crearea  con­  lor   muncii   din   întreprinderi   industriale,   de   construcţii,
        trecute  pe  plan  mondial,  mo­  voltării   independente   din   lerării   progresului   fiecărei   ţările  angajate  pe  calea  dez­  mişcărilor   de   eliberare   na­  diţiilor   necesare   trecerii   la   şi  instituţii,  precum  şi  adu­  transporturi,   din   unităţile
        dificările   produse   în   raportul   Africa,   Asia,   America   Lati­  naţiuni   socialiste,   al   întăririi   voltării   de   sine   stătătoare,   ţională,   luptei   pentru   liber­  înfăptuirea  cu  succes  a  pla­  nări cetăţeneşti în cartiere.  agricole,  de  comerţ  şi  presta­
         de  fcrţe  au  confirmat  şi  con­  nă,  cu  mişcările  de  elibera­  forţelor   sistemului   mondial   constituind,   totodată,   o   con­  tate  a  popoarelor  aflate  încă   nului pe 1974.  Conferinţele   comunale,   oră­  ţii  ;  în  transpunerea  în  viaţă
        firmă  pe  deplin  justeţea  prin­  re   naţională,   cu   forţele   re­  socialist în ansamblu.  tribuţie   remarcabilă   la   afir­  sub  dominaţie  colonială.  Nu­  In  al  doilea  rînd,  adună­  şeneşti  şi  municipale,  confe­  a   programului   partidului   de
         cipiilor   şi   orientărilor   fun­  voluţionare,   antiimperialiste   ;   Partidul   Comunist   Român,   marea   ideilor   socialismului,   meroasele   contacte   şi   con­  rile  de  constituire  a  organi­  rinţa   judeţeană   constituie   ridicare   a   conştiinţei   socia­
        damentale  formulate  de  Con­  totodată,   aceste   vizite   au   Republica   Socialistă   Româ­  la  cauza  păcii  şi  colaborării   vorbirile   purtate   cu   condu­  zaţiilor  săteşti  —  aceste  fo­  prilejul  cel  mai  fertil  pentru   liste  a  maselor  ;  în  dezvolta­
         gresul  al  X-lea  şi  Conferinţa   marcat   contribuţii   de   seamă   nia  vor  acţiona  şi  pe  viitor,   în întreaga lume.  cători  ai  acestor  mişcări,  re­  rumuri   reprezentative   ale   a  analiza  modul  în  care  con­
                                                                                                                                                                                                                                             socialiste,
         Naţională   ale   partidului   în   la  statornicirea  unor  noi  ra­  cu   consecvenţă,   pentru   dez­  Pornind  de  la  faptul  că  vi   r  cunoaşterea   din   primul   mo­  obştei   satelor   —   marchează,   siliile   locale   ale   Frontului   rea   democraţiei   categoriilor
                                                                                                                                                                                                                          atragerea
                                                                                                                                                                                                                                    tuturor
         domeniul politicii externe.   porturi  între  state,  bazate  pe   voltarea   continuă   a   relaţiilor   zita  a  pus  bazele  unei  cola­  ment  a  noului  stat  indepen­  aşa  după  cum  subliniază  to­  Unităţii   Socialiste   au   acţio­
                                       principiile   dreptului   interna­                          borări   trainice   şi   îndelunga­  dent  Guineea-Bissau  şi  stabi­                                                  de  cetăţeni  la  conducerea  şi
          Plenara   relevă   cu   satisfac­                          de  strînsă  prietenie  cu  toate                                                           varăşul  Nicolae  Ceauşescu  in   nat  şi  acţionează  pentru  în­  soluţionarea   problemelor   de
        ţie  că  bilanţul  activităţii  bo­  ţional,   la   promovarea   proce­  ţările   socialiste,   pe   baza   te  cu  aceste  ţări  pe  multiple   lirea   de   relaţii   diplomatice,   cuvîntarea   la   Plenara   Con­  făptuirea   multiplelor   sarcini   interes  obştesc  ;  în  conduce­
         gate   şi   multilaterale   desfă­  sului  de  destindere,  la  cau­  principiilor   marxism-leninis-   planuri.   în   spiritul   egalităţii   semnarea   Declaraţiei   comune   siliului   Naţional   al   Fron­  încredinţate   de   partid   în   rea şi îndrumarea controlu-
         şurate   de   România   socialis­  za  păcii,  cooperării  şi  înţele­  mului   şi   internaţionalismului   în  drepturi  şi  avantajului  re­  cu   Partidul   African   al   In­  tului   Unităţii   Socialiste,   un   coordonarea   activităţii   orga­
         tă  în  strictă  conformitate  cu   gerii între popoare.    proletar,   ale   respectării   in­  ciproc,  plenara  subliniază  ne­  dependenţei   din   această   ţa­  moment   de   mare   însem­  nizaţiilor   de   masă.   obşteşti
         aceste   principii   şi   orientări,   3.   Plenara   reliefează   cu   dependenţei   şi   suveranităţii   cesitatea   ca   ministerele,   toa­  ră  se  înscriu  ca  expresii  eloc­  nătate în extinderea activi­  şi profesionale componente,  (Conlinuare In pag. a 3-a)
         acţiunile   întreprinse   de   satisfacţie   adîncirea   în   con­  naţionale,   deplinei   egalităţi   te   instituţiile   şi   organizaţiile   vente   ale   politicii   României
         România  în  slujba  cauzei  so­  tinuare  a  prieteniei  şi  alian­  în   drepturi,   neamestecului   în   de  resort  să  acţioneze  pen­  de   deplină   solidaritate   cu
         cialismului,   păcii   şi   colabo­  ţei   frăţeşti   dintre   România   treburile   interne,   avantaju­  tru   realizarea   în   cele   mai   cauza   dreaptă   a   eliberării
         rării   internaţionale,   aportul   şi   celelalte   ţări   socialiste,   lui   reciproc   şi   întrajutorării   bune   condiţii   a   prevederilor   popoarelor.
         constructiv   la   soluţionarea   amplificarea   legăturilor   de   frăţeşti.   Partidul   şi   statul   acordurilor   şi   înţelegerilor   Plenara  subliniază  că  Româ­
                                                                                                              corespunzător
                                                                                                                           in­
                                                                                                                                 nia  va  acorda  în  continuare
         problemelor   majore   ale   con­  colaborare   în   cele   mai   di­  nostru  vor  depune  în  conti­  încheiate,   poporului   român,   întregul   său   sprijin   mişcă­
                                                                                                   tereselor
         temporaneităţii   au   contribuit   verse   domenii   de   activitate.   nuare   toate   eforturile   pen­  cît   şi   intereselor   popoarelor   rilor   de   eliberare   naţională,   Reduceri de preţuri
         la   consolidarea   tendinţelor   O  contribuţie  de  seamă  au  a-   tru   întărirea   unităţii   ţărilor   din  .statele  vizitate,  ale  con­  pentru   lichidarea   cu   desă-                                   IN PAGINA
         pozitive   în   viaţa   internaţio­  dus   în   această   direcţie   nu­  socialiste,  ca  factor  de  uria­  solidării   prieteniei   româno-   vîrşire   a   oricăror   forme   de
         nală,   au   făcut   să   crească   meroasele  contacte  şi  convor­  şă   însemnătate   al   coeziunii   latino-americane.  asuprire   colonială   şi   aboli­
         prestigiul   patriei   noastre   în   biri,   întîlniri   şi   schimburi   întregului   front   antiimperia-   Comitetul  Central  îşi  însu­  rea   definitivă   a   practicilor   la frigiderele cu compresor
             1
         lume,   au  adus  Republicii  So­  de  vederi  cu  conducători  de   list mondial.        şeşte   concluziile   cuprinse   in   néocolonialiste,   discrimină­                                                           A III-A
         cialiste  România  noi  şi  noi   partid  şi  de  stat  din  aceste   4.  Plenara  salută  progrese­  cuvîntarea   tovarăşului   Nicolae   rilor   rasiale   şi   politicii   de
         prieteni   pe   toate   meridia­  ţări.                     le   marcante   înregistrate   în   Ceauşescu  cu  privire  la  răstur­  apartheid,   pentru   desfiinţa­
                                                                                                                                                                                       de­
                                                                                                                                                                   Cu  începere  de la 1
         nele globului.                  Plenara  dă  o  înaltă  apre­  extinderea   şi   adîncirea   rela­  narea  prin  forţă  a  guvernu­  rea  oricăror  forme  de  asu­  cembrie  a.c.,  preţurile  frigi­  —   Frigider   electric   cu   ©  55  de  ani  de  la  U-
           2.   Plenara  aprobă  pe  de­  ciere   activităţii   desfăşurate   ţiilor  de  prietenie  şi  de  co­  lui   constituţional   din   Chile,   prire,  dominaţie  şi  jefuire  a   derelor   cu   compresor   din   compresor   „Frigero   Lux",
         plin   activitatea   desfăşurată   de  secretarul  general  al  parti­  laborare   multilaterală   între   aprobă  poziţia  .  adoptată  de   altor   popoare,   pentru   întări­  producţie   internă   au   fost   capacitatea  240  1,  de  la  5  740   nirea  Transilvaniei  cu
         pe  plan  internaţional  de  con­  dului   la   întîlnirea   priete­  România  şi  ţările  care  au  pă­  partid  şi  guvern  faţă  de  a-   rea   legăturilor   dintre   mişca­  reduse  cu  cîte  500  lei  bu­  lei la 5 240 lei.  România
         ducerea  partidului,  de  Comi­  nească   a   conducătorilor   şit   pe   calea   dezvoltării   in­  cest  act  şi  relevă  importanţa   rea   comunistă   internaţională   cata, după cum urmează :  Prin   această   măsură   se
         tetul  Executiv  şi  de  Prezidiul   partidelor  comuniste  şi  mun­  dependente.         învăţămintelor   exprimate   în   şi  mişcările  de  eliberare  na­                                                          -  O  pagină  glorioa­
         Permanent  ale  C.C.  al  P.C.R.,   citoreşti   din   unele   ţări   so­  O   strălucită   manifestare   a   cuvîntare   pentru   dezvoltarea   ţională.  —  Frigider   electric   cu  vine   în   sprijinul  populaţiei,   să  din  istoria  noas­
         de  Consiliul  de  Stat  şi  Con­  cialiste  care  a  avut  loc  în   activităţii  ţării  noastre  în  a-   luptei   revoluţionare   a   po­  6.  Comitetul  Central  îşi  ex­  compresor   „Frigero“,   model   care   va   beneficia   atît   de
         siliul  de  Miniştri  ale  Repu­  Crimeea  în  vara.  acestui  an.   ceastă   direcţie   a   constituit   poarelor.     primă  aprobarea  faţă  de  ac­  cabinet,  capacitate  140  1,  de   reducerea  de  preţ,  cît  şi  de   tră naţională
         blicii Socialiste România.    în  acelaşi  timp,  întîlnirile  şi   vizita   întreprinsă   de   tovară­  Comitetul   Central   sublinia­  tivitatea   ţării   noastre   pen­  la 4 110 lei la 3 610 lei.  un   consum   electric   mai
                                       convorbirile   cu   conducători                                                                                             —  Frigider   electric   cu                               0  Vă  răspundem  la  în­
           In   mod   deosebit   plenara   de  partid  şi  de  stat  ai  altor   şul   Nicolae   Ceauşescu   în-   ză   că   Partidul   Comunist   tru   dezvoltarea   continuă,   în   compresor   „Frigero“,   model   scăzut,   conferit   de   frigide­
         subliniază   contribuţia   hotărî-                          tr-un  şir  de  state  ale  Ameri-   Român,   România   socialistă   spiritul   coexistenţei   paşnice,   masă,  capacitatea  140  1.  de                  trebare
         toare   a   tovarăşului   Nicolae   ţări   socialiste   din   Europa,   cii   Latine,   urmînd   vizitelor   vor  depune  şi  în  viitor  toate   a  relaţiilor  de  colaborare  cu   rele cu compresor.
         Ceauşescu  la  elaborarea  linii­  Asia   şi   America   Latină   au   întreprinse   anterior   în   Asia   eforturile  pentru  întărirea  so­  toate  statele  lumii,  fără  deo­  la 4 150 lei la 3 650 lei.  Aceste   frigidere   se   vînd   • Sport
                                                              rela­
         lor  directoare  şi  la  înfăptui­  contribuit   la   întărirea  prietenie   şi   Africa.   Insuşindu-şi   întru   lidarităţii   internaţionaliste   cu   sebire  de  orînduire  social-po-   —  Frigider   electric   cu  şi  cu  plata  în  rate,  cu  un
                                       ţiilor
                                                       de
                                             reciproce
         rea   practică   a   politicii   ex­                        totul   aprecierea   Comitetului   statele  care  se  dezvoltă  in­  litică.   Un   rol   deosebit   în   compresor   „Frigero   Super",   avans  minim  de  20  la  su­  © Note
         terne   a   României   socialiste,   şi  colaborare  tovărăşească,  în   Executiv,   Plenara   Comitetu­  dependent,   cu   forţele   politi­  această  direcţie  l-au  avut  vi­
                                                            noastre,
                                       interesul
                                                 popoarelor
         profunzimea  analizelor  şi  re­                            lui  Central  subliniază  că  prin   ce   care   se   pronunţă   pentru   zitele,   contactele   la   nivelul   capacitatea 180 1, de la  tă,  restul  sumei  fiind  eşa­  0 Semnal
         alismul  aprecierilor  făcute  de   al  cauzei  generale  a  socialis­  rezultatele   deoşebit   de   pozi­  schimbări   sociale   progresis­  cel mai înalt, la alte niveluri  4 800 lei la 4 300 lei.  lonat în 18 rate lunare.
         secretarul   general   al   parti­  mului şi păcii.         tive,   prin   convorbirile   cu   te,   înnoitoare,   pentru   prin­
         dului,   preşedintele   Consiliu­  Comitetul   Central   aprecia­  conducătorii statelor respec-  cipii de organizare socialis-  (Continuare in pag. o 4-a)
         lui  de  Stat,  înalta  sa  respon­  ză  pozitiv  participarea  Româ­
         sabilitate   şi   principialitate   în   niei   la   activitatea   C.A.E.R.,
         îmbinarea   îndatoririlor   inter­  contribuţia  la  perfecţionarea  şi
         ne şi internaţionale ale parti­  adîncirea cooperării econo­    EXPUNERE                  treprinderile   şi   instituţii­  te   depozite   speciale   de  m    „Memoria  vieţii* 4 ),  mani­  vlnătoare  şi  pescuit  spor­  tinerilor,   care   au   împli­
                                                                                                   le  oraşului,  la  Clubul  sin­  materiale,  care  sînt  apro­        festarea   bucurîndu-se   de   tiv  Brad  au  „adunat“  în   nit  vîrsta  de  18  ani,  cu
                                                                          Aproape   100   de   sala­  dicatelor   din   Simeria,   vizionate  de  echipe  spe­           participarea  unui  numeros   acest  sezon  minunate  tro­  oameni   ai   muncii,  cadre
                                                                         riaţi   de   la   cooperativele   prof.  Vaier  Posmag  a  sus­  ciale  de  muncitori.  In  fe­  ntn   ta   public.       fee:  un  rîs,  patru  lupi,   juridice   şi   reprezentanţi
                                                                         „Retezatul“  şl  „Haţegana“,   ţinut   expunerea   „55   de   lul   acesta,   minerii   din   «WJEU AjJSä  LA PÎRIUL ROŞIA  123  de  vulpi,  11«  cîini  hoi­  ai   organelor   locale   dc
                                                                         spital,  filiala  Băncii  Na­  ani  de  la  unirea  Transil­  brigăzile  de  producţie  pot      Răspunzînd  chemării  Co­  nari,  peste  2  000  răpitoa­  miliţie.  Despre  complexe­
                                          HOTÂRIREA                      ţionale,   şcoala   generală,   săvirşirea   unităţii   statu­  folosi  cu  maximă  eficien­    mitetului   orăşenesc   Lu-   re   cu   pene   etc.,   multe   le  aspecte  pe  care  le  ri­
                                                                                                   vaniei  cu  România  şl  de-
                                                                                                                                                                                                   dintre  ele  fiind  exempla­
                                                                                                                                                                                                                             dică  majoratul,  au  vorbit
                                                                                                                             ţă  timpul  efectiv  de  lu­
                                                                         oficiul  poştal  —  din  Ha­
                                                                         ţeg,  au  ascultat  expune­  lui   român“,   după   care   cru,   sporind   considerabil        penl  al  U.T.C.,  un  mare   re  de  o  rară  frumuseţe.   procurorul   Alexandru   lo-
                                                                                                                                                                         număr  de  tineri  din  sec­
                                                                         rea  „55  de  ani  de  la  de­  s-a  desfăşurat  un  concurs   randamentele.     rarr           toarele  2  producţie  şi  13   Ii  amintim  şi  pe  cei  mai   tovlcl  (la  liceul  pedago­
                                                                         săvârşirea   unităţii   statale   gen  „Cine  ştie,  cîştigă“,                 O                electromecanic  ale  exploa­  destoinici   vînători:   Aurel   gic)  şi  maiorul  Octavian
                Plenarei  comune  a  Comitetului  Central  al  Parti­    a   României“,   prezentată   cu  tema  „Din  Istoricul  pi-   „ŞTIINŢA Şl RELIGIA"             tării  miniere  din  localita­  Mîrza,   Petru   Stanciu,   Stoic (la liceul „Deccbal“).
                                                                                                                                                                                                   Constantin  Lupu  —  mi­
                                                                         de   profesoara   Florlca   mtntului  hunedorean“.  Ce­                                         te,  au  participat  la  o  ac­
           dului  Comunist  Român  şi  Consiliului  Suprem  al  Dez­     Barbu, de la Liceul din   le   mal   bune   răspunsuri   O  brigadă  ştiinţifică  a             ţiune   voluntar-patriotlcă,   neri   pensionari,   Gheorghe   VREMEA
                                                                                                   le-au   dat   tinerii   Vasile   căminului   cultural   din           organizată  la  pîrîul  Roşia,   Matei  —  învăţător  pensio­  Pentru 24 ore
                                                                                                                                                                                                   nar  (de  unde  se  vede  că
                                                                                      a
                                                                          Vorbitoarea
                                                                                                                             Sintămăria-Orlea
            voltării  Economice  şi  Sociale  cu  privire  la  măsurile   principalele   momente  evocat   Cezarlan,   Mihai   Toma,   plasat   in   satul   s-a   de­   unde  se  va  construi  un   şi  pensionarii  au  cu  ce  să   Vremea  va  fi  rece   şi
                                                                                            ce
                                                                                                   Gheorghe  Popovici  şi  Dă-
                                                                                                                                            Balomir,
                                                                                                                                                                         dig  pentru  prevenirea  ac­
            pentru  îndeplinirea  şi  depăşirea  prevederilor  planului   au   precedat   actul   unirii   nilă  Rusu,  de  la  I.M.M.R.,   unde,  pe  tema  „Ştiinţa  şi   M â i ţiunii   distrugătoare   tineri­  se  ocupe...  de  la  o  zi  la   instabilă,  cu  cerul  noros.
                                                                                                                                                                                          a
                                                                                                                                                                                             a-
                                                                                                                                                                                                   alta).
                                                                                                                                                                                                                   Daltin,
                                                                                                                                                                                                         Constantin
                                                                                                   care au fost premiaţi.
                                                                         Transilvaniei  cu  România,
                                                                                                                             religia“,  profesorii  Arisli-
                                                                                                                                                                                                                             Vor  cădea  precipitaţii  lo­
                                                                                                                                                                               Participarea
                                                                                                                                                                         pelor.
                                                                                                                                 Tucuiina,
                                                                                                                             că
                                                                                                                                         Paul
                                                                                                                                              Ţintă
            naţional  unic  de  dezvoltare  economică  şi  socială  a    între  care  şi  cele  din  anii   DEPOZITE DE MATERIALE  şi  Maria  lonescu  au  răs­          lor  a  fost  deosebit  de  me­  — tehnician, şi alţii.  cale  sub  formă  de  nin­
                                                                         1G00  şl  1859,  legate  de  nu­
                                                                                                                                                                                                                                               sufla
                                                                                                                                                                                                                             soare.
                                                                                                                                                                                                                                    Vintul
                                                                                                                                                                                                                                           va
                                                                         mele   marilor   domnitori                          puns  la  întrebările  cetă­                rituoasă   la   încărcarea   şl   INTILNIR1LE MAJORILOR  moderat,   cu   Intensificări
            României  pe  anul  1974,  problemele  dezvoltării  ener­    Mihai  Viteazu  şi  Alexan­  IN SUBTERAN            ţenilor.  După  cum  ne  re­                descărcarea  bolţarllor  ne­  In   cadrul   manifestărilor   locale   din   nod-vest   şi
                                                                         dru Ioan Cuza.                                      latează  Ion  Stegărescu,  de  ALTA         cesari   construirii   viitoru­  dedicate   sărbătoririi   ma­  nord.   Temperaturile   vor
            getice  şi  măsurile  de  economisire  a  combustibilului                               In   sprijinul   uşurării   la   punctul   cinematografic            lui dig.                  joratului.  comitetele  U.T.C.   fi   cuprnse,   noaptea,   în­
                                                                         PE TEME DE ISTORIE        muncii   în   subteran,   la   Haţeg,  a  urmat  apoi  un             TROFEE                    de   la   liceele   pedagogic   tre  minus  11  şi  minus  S
            şi energiei.                                                  In   prezenţa   unui   mare   toate   exploatările   din   ciclu  de  filme  documen­           Cei  patru  sute  de  mem­  şl   „Deccbal“   din   Deva   grade,  iar  ziua  între  mi­
                                                     (Pagina a ll-a)     număr de tineri din în­   Valea Jiului au fost crea­  tar» („Creierul“, „Frunza“,               bri cotizanţi al Filialei de  au organizat întîlniri ale  nus 6 şi minus 3 grade.
                                                                      V.
   1   2   3   4   5   6