Page 103 - Drumul_socialismului_1973_12

msaem
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 901 • DUMINICA 50 DECEMBRIE 1973
mgKammmmmmmmmmnmamaaKmmam, vmmBosm

ÎN MUNŢII POIANA RUSO Al
ŞSŞf: «SEMNAL
, S ¡ S T H M A T Î 2 A R E A L O C A L I T Ă Ţ I I - G H E L A R !
N O P « ; ) E R E D E P e < ( . ; . M £ v U l t £ - SERVICII PROMPTE
kmie n» i in imm mi ® Moş Gerilă anunţa
astăzi sosirea anului 1974
in toate colţurile judeţu­
E iarnă. Şi vremea este socialismului, ne spuneau Toată comuna a fost elec­ lui. I.T.A. Deva, întreprin­
mohorîtă. Ceaţa persistă. E interlocutorii, Ghelarul, ve­ trificată şi s-a introdus ali­ derile de gospodărie co­
deasă de poţi s-o tai cu che aşezare minerească, s mentarea cu apă potabilă munală şi locativă,
cuţitul. Drumul de la Hune­ cunoscut o dezvoltare eco- prin conducte. Să punctăm C.F.R. s-au angajat să
doara la Ghelar îl par­ nomieo-socială vertiginoasă. pe scurt şi alt* realizări. asigure un transport ire­
curgem cu un autobus Nu exagerăm cu nimic cînd Aici s-au construit şi dat în proşabil. Comerţul şi a-
Î.T.A. Şoferul, un om între spunem acest lucru. Exploa­ folosinţă 236 apartamente limentaţia publică - o a-
două vîrste, conduce cu tarea minieră, în care lu­ în blocuri, 105 garsoniere provlzionare de aseme­
prudenţă. După ce trecem crează majoritatea locuito­ pentru nefamilişti, un com­ nea. Serviciile vor fi -
d« Teliuc, ocolim barajul rilor, s-a dezvoltat şi mo­ plex comercial cu autoser­ de această dată — sută
şi lacul de acumulare de dernizat, ceea ce a condus vire, cofetărie şi bufet, un la sută prompt« I
la Cinciş şi urcăm mereu U u-eşterea continuă a ex­ complex de deservire meş­
pe drumul ce se încolăceş­ tracţiei minereului de fier. teşugărească cu 8 unităţi
te printre dealuri. Cînd a- Un singur exemplu este e- prestatoare de servicii, o LOCUINŢA • Daco
jungem sus, pe platou, cea­ difieator în această privin­ brutărie cu o capacitate de % petreceri revelionul aca-
ţa a dispărut ca prin far­ ţă. Dacă în 1948 s-au extras 7 tone pe zi, o şcoală gene­ tă, cu prietenii, nu uitaţi
mec. Cerul e limpede ca în total, de la minele din rală de 10 ani, un club £ o Ï f * o A cîteva lucruri deosebit de
cristalul, iar soarele, o Teliuc şi Ghelar, 160 000 muncitoresc cu 350 locuri, —- «kswuşk, t-jq». n» i * importante : nu toţi invi­
roată de foc uriaşă pe bol­ tone de minereu, în anul un stadion, o popicărie cu do­ — ÍW»íffM I*íémm. StifaH&i.t'mSM:***- taţii „vin de acasă" (deci
ta cerească, străluceşte ca viitor, numai mina din Ghe­ uă piste ş.a. In comună func­ apelaţi la resurse pro­
primăvara. lar va produce mai mult ţionează un cinematograf cp prii) ; procuraţi-vă safire
de rezervă pentru picup
Aşezată pe un platou din d® 1 milion tone. program zilnic, două biblio­ şi rezistenţa da schimb
munţii Poiana B.uscăi, la o Dezvoltarea economică * teci care au aproape 16 000 pentru televizor ; tăiaţi
altitudine de aproape 740 atras după sine şi dezvolta­ volume şi peste 1 500 citi­ păsările cu o zi Înainte,
metri, comuna Ghelar, vii­ rea social-eulturală a co­ tori, o farmacie, o casă ds termică e« asigură căldura oraş. Smtem in posesia nerală, creşă cu grădiniţă, altfel rămtne miros în
tor centru urban de polari­ munei. In această privinţă naşteri, o secţie a spitalului şi pentru următoarele două In prezent 33 d® unităţi, * schiţei de sistematizare a baie ; osiguraţi-vă din
zare intercomunală, ni se ' sînt relevante cîteva exem­ din Hunedoara, o materni­ etape de construcţie — 1974 vîridui populaţiei, în 11 staţie PECO, depozit de timp că vecinii fac reve­
înfăţişează ca o localitate ple. Intre realizările de sea­ tate, trei grădiniţe cu 180 şi 1975, extinderea reţelei luni, mărfuri industriale şi comunei — ne spuneau in­ combustibil lichid, grup lionul în altă parte ; nu
înfloritoare, care întruneşte mă se înscrie la loc d® de locuri, patru unităţi de apă potabilă in satele alimentare în valoare de 28 terlocutorii. Această schiţă, şcolar, centru comercial,
de pe acum atributele unui frunte construcţia şi mo­ pentru desfacerea legume­ milioane lei, faţă de 15 mi­ care urmează să fie supusă piaţă de. alimente, depozit beţi şl nu mincaţl prea
publice,
opiniei
pentru
de
con­
materiale
orăşel de munte. dernizarea drumului de le­ lor şi fructelor, unităţi pen­ Govăjdia şi Plopi pe o lun­ lioane cit se realiza în dezbaterii pentru dezvoltarea strucţii, zonă, pentru indus­ mult, gazda trebuie să
prevede
gim® de 1 200 ml, construc­
1970.
înnoirile de pină acum şi gătură Ghelar—Hunedoara. tru desfacerea plinii ş.a. ţia a două staţii de autobu­ Anul acesta s-au investit viitoare a Ghelarului nu­ tria locală, ştrand, stadion, fie sobră ; a doua zl,
cele ce se vor ¡realiza în Un asemenea drum n-a e- Anul 1973 s-a înscris şi ze, a 1 600 ml trotuare şi de la bugetul statului 10 meroase dotări prin con­ rezervoare pentru apă po­ invitaţi cfîn nou prietenii,
viitorii ani ne-au fost înfă­ xistat în trecut şi maşinile «1 în istoria comunei cu 10 000 mp străzi. Prin con­ strucţia unor edificii pentru
ţişate cu minune de către nu puteau urca la Ghelar. importante realizări care tribuţia în muncă şi în bani fnrlibane lei pentru lucrări consiliul popular şi comite­ tabilă ş.a. pentru reparaţii şi cură­
social-cultural e, iar pentru
tovarăşii Constantin Chirilă, Acest drum a fost un vis contribuie la îmbogăţirea a locuitorilor s-au realizat Viitorul centru urban din ţenie.
secretarul comitetului co­ de veacuri al ghelărenllor. peisajului arhitectural şi învăţământ, cultură şi sănă­ tul comunal de partid, ofi­ munţii Poiana Ruscăi prin­
munal de partid, primarul El s-a înfăptuit. Azi vin şi urbanistic ai localităţii. Ca­ lucrări în valoare de tate s-au alocat peste 3 mi­ ciu P.T.T.R., C.E.C., A.D.A.S. de contur. Oamenii îl trans­
de
complex
Loto,
comunei, Mirori Drăgulescu, pleacă 6 autobuze care re sînt acestea ? Blocul cu 1 2.17 000 lei, cu peste 200 000 lioane Ici. Are loc o apro­ vire, magazin pentru deser­ pun de pe planşeta proiec­ STRADA 9 O mar«
pro­
vicepreşedinte al consiliului transportă minerii în satele 40 apartamente şi încălzire lei mai mult de-dt prevedea piere permanentă a condi­ duse industriale, dispensar tanţilor în realitate, la sca­ sărbătoare a străzii are
popular, şi Traian Ticula, din jur, iar alte 10 curse centrală, 105 garsoniere angajamentul anual. Reţea- ţiilor de muncă şi de viaţă uman şi micromaternitate, ră naturală. loc o dată p® an, in
secretar. In anii luminoşi ai fac legătura cu Hunedoara. pentru nefamilişti,, centrala ux eomercislâ, care numără. d» la sat d* cele d« le grădiniţă, creşă, şcoală ge­ N. BADIU noaptea de revelion. La
ora zero, luminată fee­
ric de explozia artificii­
lor, Innobflatâ de vese­
lia oamenilor c® sărbă­
I» -
(Urmaş* &n pog. t) naţiunile lumii contemp-anene o toresc venirea Anului
Oameml şl ofehl honedorean la parametrii cincinalului moment fertlv, !#*am aminti to­ la marş cutezător pentru un fost deschis de evenimentele isto­ - Nou, strada iş! serbează
maiestuos trecerea prin
rice ale deceniului a! cincilea —
tuşi inf(acáralo chemare a s-s- 23 August 1944, 6 Martie 1945, timp. • In dimineaţa A-
cretoruiui general al partidului 30 Decembrie 1947 — înscrise nului Nou e posibil ca
TĂZI~SÎNTEM ÎN *75 adresată de la înalta tribună a la cel mai de frunte loc în is­ pâtoar«. Nu atit datorită
strada să ■ devină neîncă-
1P72 ¡ „Se poate spune că as- loc est mai demn tn lume
toria modernă, a fost călăuzit
Conferinţei Naţionale din iulie
pietoni, cit mai mult da­
Orice s-ar spune, 3,4 milioane tone este o se resimte puternic şi în celelalte oţelârii. tâzf trăim momente do care de­ de către înţeleaptă clarviziune numărului mo! mar# de
siiiniifică a Partidului Comunist
cifră impresionantă chiar pentru cei ce ope­ La oţelăria Martin nr. 1, deşi sa acţionează pinde locul pe care îl va avea ţei de constructori ai societăţii mice, de civilizaţie şi bunăstare Român. torită cărărilor duble pe
rează cu date de asemenea dimensiuni. Ea cu mijloace „clasice", indicii ăe utilizare România în marea familie a ţâ­ socialiste multilateral dezvolta­ din lume — recunoscut de toţi, Să sărbătorim, aşadar, iubiţi care umblă aceşti înv«-
reprezintă nivelul producţiei de oţel pe sporesc permanent pe seama grijii pentru rilor socialiste, a tuturor naţiu­ te I fie că ne iubesc sau nu. Noi le seliţi. Atenţi*, deci, Ia...
care Hunedoara ar fi trebuit să-l atingă la repararea şi întreţinerea în bune condiţii a nilor lumii ... Avem răspunderea vom materializa şi, in adunările concetăţeni hunedoreni, istoria şi
finele anului 1975, conform prevederilor cuptoarelor, eliminarea timpilor neproduc­ Vă sînt cunoscute, stimaţi citi­ creşterile, împlinirile, ascendenţa poJ*i.
iniţiale ale cincinalului. tivi, scurtarea duratei de elaborare a şarje­ faţă de viitorul copiilor noştri tori, prevederile pentru anul care generale ale salariaţilor, care patriei noaslre, prestigiul of în
faţă de viitorul întregului popor,
vor urma, vom găsi rezerve pen­
Ei bine, cifra aceasta s-a înregistrat In lor. Iaj, oţelăria electrică, experimentările fă­ ît începem, in domeniul dezvol­ lume, cu tradiţionala urare ro­
graficele de producţie ieri, 29 decembrie cute cu oxigen au depăşit rapid faza de faţă de cauza socialismului şî tării economico-sociale, al ridi­ tru a le depăşi. mânească : LA MULŢI Şl FERI­ I
1973. Adică, cu exact doi ani mai devreme, debut, insuflarea acestui agent intensificator comunismului în România..." cării nivelului de trai material şi „Miracolul românesc“, mersul PIAŢA 9 S-au pus in
oţelarii humdoreni au atins nivelul prevăzut în baia metalică făcîndu-se acum cu regu­ Trăim plenar asemenea mo­ spiritual. Unul dintre cele mai nostru tot mai alert pentru a ne CIŢI ANI, MULTA SĂNĂTATE, vinzore» mari cantităţi de
pentru sarcinile finale ale cincinalului. O laritate. mente I In pltnltudlnea ccnştîin- înalt® ritmuri de creşteri econo- situa la un loc de frunte între BUCURIE Şl ÎMPLINIRI IN VIAŢAI zeamă de vană murată
realizare remarcabilă, dobîndită la scadenţa Tot ceea ce reprezintă creştere cantitativă si borş pentru aprovizio­
acestui an hotărîtor al marii întreceri, un in acest cincinal se reflectă în progresele ca­ nata ce-ior c# s# întorc
succes de înalt prestigiu care conferă stră- litative marcate de metalul hunedorean. d* la r*v*!{oan*. Produ­
. r e şi nobleţe muncii oamenilor de pe — Oţelurile de înaltă calitate, mai ales Parcurgem — în istoria «ii-, reprezintă azi 34,8 la şută Se întorseseră pribegii la mai toate avuţiile pămîntulul se de mar» cântar* în 1
Idftforinele marilor agregata hunedorene, cele pentru rulmenţi, autovehicule, utilaj lenarfi a existenţei noastre — din producţia pe ramură a vetre, pentru că le ceruse românesc cîte ceva, oamenii ianuarie, borşul, ciorba
eforturilor, lor de a se situa mereu in rtndu- petrolier, inoxidabile şi refractare sînt acum o etapă do un dinamism n«- ţârii — dominanta de mare partidul să iâ pe proprio aceştia au scris cu litere de acră şl moaren vor stîm-
rile de frunte ale detaşamentelor noastre. frecvente pe paleta noastră sortimentală — maiîntîlnit. Dinamismul a- forţă a industriei hunedo­ răspundere revitalizarea - iz­ foc poemul celor 26 de ani. păra arderii* pricinuite
de cantităţile da sarmale
muncitoreşti. se exprimă inginerul tehnolog losif Vaida, eesta e rezultatul unui mare rene sa afla la prima treap­ vorului de cărbune din a- In fiecare fapt care colorează ?i euroanl, vin j! şampa­
— Aţi luat-o doi ani înaintea calenda­ ăe la oţelăria electrică. Asimilările pe care adevăr. Ştim pentru ' cine, tă anemiată de convulsiile dîncuriîe oraşului. Şi aşa s-a cotidianul cu culoârea vic­ nie îngurgitate în noap­
rului. Ce semnificaţie are acest avans? — le-am făcut asigură realizarea unei produc­ pentru ce muncim. Muncim preluării puterii. Hunedoara găsit pentru Vulcan o fru­ toriilor stă o semnătură a tea Anului Nou • Mqre
l-am întrebat pe maistrul Victor Petroiese, ţii ăe oţel cu performanţe calitative ridi­ pentru noi, pentru a ne ridi­ — gigantul siderurgiei anu­ moasă metaforă: i s-a zis acestor oameni minunaţi, de­ hărmălaie Ia piaţă. Doi
secretarul comitetului de partid de la oţelă­ cate, care satisfac cerinţele construcţiei ăe ca prin noi pa înălţimile co­ lui 1973, car« produce azi pasărea Phoenix. Azi dă ţă­ pusă cu modeşti« şî cu ge­ curcani înfuriaţi şi învol­
ria Martin nr. 2. \ maşini din ţară şi ale beneficiarilor de pe­ munismului. 3,4 milioane tone de oţel şi rii peste 1 200 000 tone de nerozitate pe ce s-a făcut ţi buraţi slnt supăraţi că
— Faptul că astăzi siriiem in 75, după ste hotare. Dealtfel, trebuie spus că tn pre­ Trup din trupul ţârii e peste 2 milioane tone cărbune cocsiiicabil şi ener­ pe opera pe care o făurim a- slnt singurii dintre con­
nivelul producţiei de oţel realizate, spune zent din totalul producţiei, peste 58 la sută Hunedoara da ioc, Hunedoa­ fontă — poseda în 1947 doar getic. Am vorbit, nu demult, cuin, numită societate socia­ fraţi, nesumpăraţi de
foarte multe lucruri. In primul rtnd arată o reprezintă oţelurile înalt aliate, microaliate ra . 4« ®.u? negru, aur verde 5 furnale ou capacitatea to­ cu primarul oraşului, om cu listă multilateral dezvoltată. gospodine, şl nu-fl pot
că ne-am încadrat ferm în ritmul creşte­ şi carbon de calitate superioară, realizate tn şi metale nobile, Hunedoara tală d* 173 mii tone fontă s- respect pentru exactitatea ci­ Ei sînt cei care au dat petrece revelionul după
rilor prevăzute. In al doilea rină, am pus cea mai mare parte după standarde şi nor­ «chelelor. î-am fost ctitori, nual. Cît ne-am ridicat de frelor şi bun cunoscător da drept da cetăţenie hunedo- tradiţie, pe e masă îm­
mal bine în valoare rezervele pe care le me de largă circulaţie internaţională. ziditori şl martorii creşterii, oameni. „In oraşul acesta — reană unor industrii noi belşugată, rumeniţi şi îm­
avem, iar tn al treilea rînd, sînt de subliniat — Efortul ăe îmbunătăţire a calităţii în­ ’era « avut nevoie de oţel, atunci, cită forţă economi­ spunea —• poate cea mai izbi­ cum sînt cea a maselor plas­ podobiţi, ca de carnoval.
salturile calitative pe care le-am făcut. In ţelegem să-l depunem numai în contextul j;« cărbune, de lemn pentru că a -pulsat Hunedoara în toare realitate este aceea că tice, a cocsului, a mătase! t
toate aceste cazuri, muncitorii şi specialiştii creşterii economicităţii —r spune maistrul construcţii, şi. judeţul Hune­ artificiale, a materialelor şi
noştri au merite excepţionale. principal Eugen Damianoiu, de la hala de doara putea să 1« dea. Pen­ prefabricatelor pentru ®on- REFLECTOR 9 in faţa
In ce constau acestea? turnare. Acesta se vede cel mai bine tn re­ tru a le avea, ţara a inves­ strucţii.
( restaurantului „Sarmis*.
—• Totul se exprimă prin fapte de o va­ ducerea consumului de metal. Cercetările tit în judeţul nostru peste 43 In „cartea de onoare“ d* mare anîmaţio. Cetăţenii
loare incontestabilă — a intervenit ingine­ proprii efectuate ăe specialiştii huneâoreni mţliarde de lei, plus chel­ pe fiecare din cele 26 d* Vin crescu şl Vodca ru au
d«
autohtonă
inteli­
tuiala
rul tehnolog Mircea Boiangiu. Ca producţie, au dus la găsirea' şi extinderea unor proce­ genţă omenească. Toate aces­ 26 DE TREPTE trepte, toate locurile aînt o- fost surprinşi in timp ce
noi am asigurat numai în primii trei ani dee moderne de turnare. Anual, noi am re­ cupaţe. Mulţi' dintre cei ca­ forţau uşa restaurantului
ad cincinalului o creştere de circa 400 000 dus consumul de metal cu cîte 30 — 50 000 tone. tea au contribuit la dezvol­ re «u făcut în primii ani d« pe ia orele 6 dimineaţa.
Pone. Cifra în xine este apreciabilă dar va- A scăzut şl consumul de feroaliaje, utilaj tarea, diversificarea, moder­ Republică faima judeţului au Anchetaţi, cei de! au
Voarea ei este mult mai mare daci avem tn de turnare, refractare, combustibil fi energie. nizarea industriei hunedoren*. închis cartea de muncă. Au declarat că încercau să...
vedere că sporurile de producţie din actua­ Astăzi, cu toate creşterile calitative, mal a- Aşa. «m ajuns să, realizăm în a?î«r«i® ţării, uretneţ aceste au dispărut aproape în în­ închis-o pe aceea care re­ iasă din local.
lul cincinal le-am obţinut cu aceleaşi cup­ les ale elementelor de aliere, tona de oţel 1973 cu 21,3 la sută ms: istorice 26 de trepte 1 tregime casele vechi“. Oa­ prezenta contractul lor cu
toare. Creşterea indicilor intensivi de utili­ revine cu aproape 15 lei mai ieftină dedt multă producţie decit întrea­ Intra treapta I şi cea de a menii aceia, care au tras du­ o întreprindere sau alta, nu
zare se ridică undeva la 90 kg de metal pe la începutul cincinalului. Numai economiile ga ţară a anului 1943. 26-a pe care ne pregătim să pă mulţi ani zăvoarele de şi pe acera care formează CONTRAVENŢII * Re­
metru pătrat de vatră şi zi calendaristică, pe care le realizăm anual peste prevederi Trepte. P&roşenii au re­ o lăsăm In urmă s-a vorbit pe comorile din adîncuriie contractul cu societatea. Pe velionul, cu întreg alaiul
iar productivitatea muncii se cifrează acum se ridică la 6—8 milioane lei. prezentat o treaptă. Ne mîn- despre Hunedoara-aroică, Hu­ Vulcanului, au făcut din o- acest plan au rămas pre­ său de manifestări, nu
la mai bine de 2 500 tone pe. muncitor şi an. Din toate punctele de vedere, oţelul 71 dream cu puterea «i de 150 nedoara — realitate vie şi raşul lor un oraş al hărnici­ zenţe active. Anii au trecut, * lipsit, bineînţeles, nici
Evident că cea mat mare contribuţie o are produs la Hunedoara satisface marile ce­ MW. Azi, cine s« mai entu­ incontestabilă a socialismului ei cetăţeneşti, situindu-se de eroii ni s-au schimbat; ba de contravenţii. Contra­
aici oţelăria Martin nr. 2. rinţe ale economiei naţionale. Ceea ce nu ziasmează de cei 150 MW de în dezvoltare multilaterală. mai multe ori printre frun­ nu, s-a înmulţit numărul so­ venţii la buna dispoziţie
— Fiecare echipă da oţeluri şi-a îndeplinit înseamnă nici pe departe o plafonare a rea­ atunci, cînd avem pentru Au trăit hunederenii în taşi la înfrumuseţarea lui. clurilor pa care-i ridică res­ şi veselia generală, la
«4 de xi, lună de lună, sarcinile ce ne-au lizărilor, o limitare la ce s-a cîştigat pină comparaţie stoarsa d« p® Mu­ aceşti 26 d« ani clipei® emo­ De la premiera de pe treap­ fericirea unanimă cu ca­
revenit de la începutul cincinalului şi pină acum tn devansarea îndeplinirii cincina­ reş eu o putere instalată de ţiei pină la lacrimi, cînd din ta a patra au urmat altele, pectul nostru pentru cei din re e marcată trecerea o-
acum — afirmă prlm-topitorul Ioan Băn- lului. peste 309 MW ? Pe scara fi­ furnale d® 1 000 inc capaci­ pe alte trepte, la Uricani, la primele rinduri. Intr-un re­ nilor • lată cîteva e-
ceseu, de la cuptorul 1. Aşa am ajuns ca in — Obiectivul nostru major este să înde­ nilor, în «poc* electrificării, tate a început să fie eliberat Dîlja, la Livczeni. portaj ca acesta numele lor xemple : vecinul de a-
fiecare an să dăm peste plan 30—40 de mii plinim exemplar sarcina ce ne-a trasat-o între Paroşeni şl Mintia s® din milenara coeziune mole­ Cîtă încredere le acordă n-fir trebui să lipsească aş* pqrtament pe care-l su­
de tone de oţel. Eu şl echipa mea am lansat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a atinge în înşiră mult* trepte. Ne-au culară a rocilor fierul, cînd ţara acestor căutători de co­ cum nu lipseşte de pe fron­ pără, şi în această
in acest an iniţiativa ca fiecare echipă să 1975 la Hunedoara producţia de 4 milioane trebuit ani să creştem ca să* lumina orbitoare a arcului mori din adincuri, oîtă grijă noapte, faptul că televi­
realizeze zilnic peste plan cel puţin două tone tone de oţel ăe înaltă calitate — s-a expri­ putem crea giganţi şi să pro­ voltaic a străfulgerat pentru tispiciul unor edificii nu­ zorul sau aparatul de
de oţel. Iniţiativa s-a generalizat la toate mat tovarăşul Petru Lungu, secretarul co­ ducem tn anul 1973 circa 5,2 prim», oară p« platforma oţe- ie poartă s-a văzut din tot mele arhitectului care le-s. radio merge prea tare ;
cele 24 da echipe din oţelărie, iar rezultatul mitetului de partid din combinat. Cu acest la aută din energia electrică iăriei electric* şi am produs ceea ce *e face pentru ei, s-a închipuit şi • 'materializat. .încuiatul“ car* nu des­
*« vede pe graficul întrecerii. gind păşim în anul care vine, cînd vrem a ţării. Na gîndim cu res­ primele tone de oţel electric, văzut cu precădere atunci „Arhitecţii“ aceştia însă se chide lacătele de la
Nu încape îndoială că în bătălia pentru să obţinem în producţia de metal cele mai pect c® teren d« .încercare a cînd prim* familie s-a mu­ cînd secretarul general al porţi nici pentru colin­
sporirea producţiei de metal, abnegaţia şi înalte realizări. De aceea, prevederile finale avut în această operă voin­ ia* într-o casă nouă, constru­ numără cu miile de-a lungul dători ; posacul care ca­
dăruirea, competenţa, răspunderea şi spiri­ ale cincinalului pe care le-am consemnat ou ţa, puterea şl gîndirea noas­ ită de stat, ei urmindu-l de partidului a fost prezent în anilor, iar citarea tuturor pe de ca un bolovan in
tul de iniţiativă ale oţelurilor au un rol de­ doi ani înainta nu reprezintă pentru noi (Se­ tră. • atunci alte zeci d« mfi de mijlocul lor. „ordinul de front" al anului salba cristalină a vese­
1
terminant. Graţie acestor calităţi, colectivul cii un succes de prestigiu, un punct ăe refe­ Pe oel® 26 de trepte — e familii. Oamenii minunaţi ai Hu­ 1973 ar fi imposibilă. Ei ră- liei • Tot contravenţie
oţelăriei nr. 3 a adus în procesul de pro­ rinţă la ce am înfăptuit şi avem de înfăptuit metaforică numire a celor Judeţul Hunedoara pro­ nedoarei, ai Văii Jiului, ai este , şi atenţia predilec­
ducţie perfecţionări deosebite, între care Oţelarii, deci, sînt astăzi în ’75 nu doar sub 26 de ani de Republică — duc® «zi peste 8 milioane to­ Crişului Alb, ai Călanului şi mîn Insă identificaţi cu zidi­ tă acordată vecinei. A-
elaborarea oţelului cu oxigen s-a consacrat raportul unei realizări certe ci, în primul ne d« «ărbun-s. Pe treapta * rile lor — permanenţe alo
c® o pîrghie de o eficacitate spectaculoasă. rînd, sub imperiul marilor răspunderi şi în­ *» întrec în măreţie gigan­ Ir-S. din cel« 26 a dat prime­ Ruscăi, oamenii minunaţi ai timpului nostru socialist. viz amatorilor I
Fenomenul perfecţionării tehnicilor dl# lucru datoriri spre care tind. ţii iadmtrM ftuaţdorenc. le »mnm 4® viaţă statist® în- judeţului acestui« In care
MatahMtfte — ew* ebî®& Îs toeeut — VrUmnol. ţl-ara d*ţ parcă InlHnire din ion ciociei
PROCESE 9 Pentru
cura de slăbire ţinută
tot timpul anului, numi­
tul (rvu vă spunem cine)
o fast obligat' la inge­
rarea următoarelor cqn
tităţi : 2 caltaboşi, 1 era-
tiţâ cu sarmale, un pur­
cei la tavă, 5 ciorbe de
potroace, plus garnitu­
rile şi salatele 9 Ps>n
tru conţurbarea veseli®;
publice au fost sanctio-
nqţi cu eliminarea de I?
revelipqne Plicticosul,
Mofturosul, Ursuzul şi alţi
musafiri nepoftiţi 9 Toţi
cei ce au comis crime
in rîndul purceilor, eurco
niior, puilor şi altor vic­
time ale ospăţului de re­
velion au fost graţiaţi,
in numele bucuriei gene
role.
ULTIMA ORA 9 in ul­
tima zi o apariţiei ziaru­
lui în acest an, la ulti­
ma oră a „Semnalului“,
adresăm o caldă urare
de sănătate şi fericire
tuturor colaboratorilor şi
cititorilor acestei rubrici
Lc revedere, in 1974 !
LA MULŢI ANI I
REPORTER
oew* t» ta »03 owwwult* lu Woeurl, 4ku fondurile statului s*u *.i» ixmii-
O vlcurcasit ojwrft üe sistematizar* » orajetor ft luoheas* “ifîf
raţii’, «S nu te numero ou sutei®» S&ttsS ee&teaşpan&B asmedortsut enuso&fté ţl g?&íéS*> ilt» «ce*« JtmnST — realimt» d« VtRGU, ONOIU