Page 104 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 901 © DUMINICA 30 DECEMBRIE 1973 5

1 ........................ ................ *..................................... ..
w
R A V A S E E chiar aşa cum meritaţi :
Fără piper şi fără sare...
P l u g u ş o r u l 9 Unui „glumeţ“

Unui client al bodegilor i Medicul, făr-de-amînare,
Aho, mâl Fontă grea suplimentară, Ţi-a prescris regim sărat
Şl Iară mâl, Hol Că Ionul Ţi« ţi-aş fac* o urar* Şi, deşi l-ai ascultat,
Inimoşilor flâcâl Şl la anul Cu „la mulţi ani“ şl „la mal mare*... Cînd glumeşti n-ai pic de sare !
De pe munţi ţi de pe văl, Sus ekuurl Dar mă gîndesc : la o adică
Unde-nfloare finu-n clăi Spor cu pksmd 1 Răvaşul tău «... una mică— Unei formaţii muzicale, alcătuită
Şl cresc fetele bâlâl. din... pletoşi
Apoi mâl Şf să nâvăflm tn lur®ş Unor brutari r
Volnici flâcâl Către steaua de pe Mureş, De-i priveşti pe toţi în şir,
Din cetăţi de vflvâtâ! Rotiţi blckrl mult şl bine Eu pentru voi (luaţi aminte 0 Vezi c-au părul ca la fete.
Unde-şl au cuibar», mâl, Peste marNe turbine. Nu pun răvaşul in plăcinte. De-aia eu nici nu mă mir,
Puii veşnicei vâpâl, La Mintia — semne bune Să nu fiţi deci surprinşi că mîine Că ne cîntă şi „cu... plete" !
Şl-ncâ, mâl De înaltă tensiune Răvaşul îl găsiţi în pîine I Unui chiulangiu
Ortad flâcâl Zi ş! noapte galopară
Din adînc de negre bâl Kilowaţii peste ţarâ. Unora care nu au asigurat a pro- Concediul de odihnă aşteptat
Unde timpul dâ bâtâl Şi vor galopa fierbinte, vizionarea ritmică a comerţului De cei ce au muncit neîncetat,
desplcă-n pâlâlâl La mulţi ani de-acum-nalnte. La el e-un fleac din cele mai banala,
S rmele paşilor sâl, cu anumite produse : Pe lingă cinci concedii... medicale 1
Vâ mal spun o datâ, mâl, Ascultaţi vorbele mele La lucruri mari nu v-aşteptaţi, GH. NOVACESCU
Inimoşilor flâcâl Şl porniţi pe drum cu stele Răvaşul nici un şic nu are ţ C. L. STOICA
Lâsaţl bolbâ vorba „păi* In construcţii printre schele
Faceţi rost de rurgâlăl Unde-s investiţii grele
Şî de bice cu plesnâl Şl Isprăvi demne de «te.
Şl-ndlrjiţl-l pe hăl-hăi Pe la BIrcoa să se-arata
Pe Ia bot cu covrlgăl, Brazdele prefabricate F E L D E F E L
Câ pornim cu toţii, mâl Tuburi premo, grinzi, planşee
Pe străvechi fl bune căi. Tot cu bine să se-nchelo.
Pe la Baru o urare Ghinion La spital — Nu ştiu.
Din produse refractore. — Foarta rău. Trebuia sâ
Vorba-1 spornică fl veche, Către munţi ecoul gurii
Cuşma-I pusă pe-o ureche — Doctore, într-o lună ai întrebi cînd erai mic.
Boll-s înjugaţi pereche Despre oamenii pădurH — Sînt foarte necăjit. A- distrus trei mese de opera­
Ţari na'1 foarte străveche, Ce pun rîvnă şl putere veam un căţeluş adorabil şi ţie ! Nu mai tăia atît de a- Precocitate
De elnd ninge, de dnd plouă In lucrări forestiere l-am pierdut în oraş I dînc !
Tot «şa ne place nouă Şl pe la pepiniere. — Dă-1 la „mica publici­ — Nicuşor! După ca faci
Prin nămeţi ca şl pe rouă ® La un restaurant, numai năzbîtli, mai vrei să
Punem braţele-amtndouâ Trageţi plugul de tlnjalâ tate“. un consumator îl te ţin şi în braţe ?
Sâ râsfrîngem brazdă nouă Spre industria locală — Degeaba. Nu ştie să — Cîte nu faci şi d-ta la
Cit« două, Cum af fl prin Orâştle, Sănătate şl fericire în toate noiela I citească... cheamă pe ospătar slujbă şi directorul te ţine
CHe nouă Că e bine să se ştie şi-i spune: de zece ani în braţe I...
Care-I brazda cea de bazâ i
C« urări de bine plouă. Pentru şapte’ş'clncl lucrează I
Cît o ţară nl-e ogorul — Tot aici, că-ml place mie, — Vrei, te rog, să guşti Matematică
Năzdrăvan rvl-e Pluguşorul 1 Să urăm pentru chimie, supa asta ?
Românesc aloi, Pentru „Vidra“" năzdrăvană Iarăşi cu întîrziere — Scuzaţi-ne. Dacă nu vă Profesorul îl întreabă pa
Flăcăi, Ce face minuni din blană. o ea place, v-o putem schimba... Ionel:
Pe-o gură de rcrf I — Nu-ţi cer să mi-o — Ai putea să-mi spui cît
Hâl I Hâl 1 Care pufăi din ţigară Nimic mai plăcut în lu­ m-a propus să fiu ales res­ pe secţii, pe direcţii şl pe schimbi, îţi cer s-o guşti. este o optime dintr-o trei­
Munţi Ca locomotlva-n gară ? mea asta decît să fii păr­ ponsabil cu gazetă de pe­ instituţii ; pe ateliere, pe — Dacă preferaţi vă pot me ?
Cărunţi Fâ mal bine brazda lată taş la un revelion, cu rete. Deci, propunerea fiind hale şi pe uzină ; de bloc, servi altceva... — Exact n-aş pute« sâ vă
Cu-nalţe frunţi Traversînd calea ferată, piftie, caltaboşi, răvaşe, făcută, alegerea a fost pri­ de stradă şi de cartier. — Nu vreau altceva, vreau spun, dar prea mult nu poa­
Ne privesc pe sub sprîncene Acele să meargă strună sarmale în cantităţi de mită cu birie şi cu aplauze La şedinţe am participat să guşti această supă ?... te să fie !...
Cum ne zbatem prin troiene. La mulţi a-ni şl cale bună ! parcă ar veni sfîrşltul pă- de toţi cei opt membri ai şi în timpul orelor de pro­ — Dar, v-o scad din soco­
Dealuri mari Duduiţi cu Pluguşorul mîntului, cu paharul care grupei. Pînă aici totul a ducţie. Bănuiţi deci de ce teală... Zoologie
Cu arbori rari Că schimbăm puţin sectorul n-ar« voie să rămînă gol, fost bine .,. se uita maistrul la mine ca — Nu, o voi plăti. Vreau
Ne socot nişte stejari. Şi pornim pe altă cale cu sporovăială cucoanelor Dar de unde pînă atunci la unul care i-am împrumu­ doar s-o guşti!! — Ce te-a întrebat, Ionele,
Văi adînd care fac mare caz de cura îmi vedeam de treabă în tat autoturismul uitînd să — Bine, tovarăşe. Unde e de al luat nota 9 la zoologie?
Umbllnd pe brlncl Spre domenii medicale de slăbire dar... vedem atelier, acum eram invitat 11 mai aduc înapoi. De ga­ lingura ? — Cîte picioare are stru­
Ne croiesc drumul prin stfnd. Pentru doctori şl-asistent* noi etc. cu convocator sau verbal zeta de perete neavfnd timp — Ei, vezi ? Asta era !.., ţul. Şi am spus că trei.
Şesurl mute Noi dozăm urări urgente. Numai că de vreo doi ani la numeroase şedinţe, dintre — Bine, dar struţul n-are
Aşternute Pentru surorile toate să mă ocup, s-a desfiinţat. © La examen decît două picioare !
La mulţi ani cu sănătate 1 nu ştiu cum se face dar care le bifez pe cele mai Mîine am planificate pa­ — Da, dar ceilalţi au răs­
Cu stele din cer cernute Hal pe la comerţ cu ceata mereu am revellonat cu importante : şedinţe de lu­ tru şedinţe, o consfătuire,
Ne arată pe-ntrecute Să-l urăm cu ridicata întîrziere. Adică soseam la cru, de producţie şi de două simpozioane, trei... — Cum vă numiţi ? puns că are patru !
Drumuri largi necunoscute. Antrenaţi-vă efortul şed.... vreau să spun, pe­ analiză ; curente, operative Iarăşi am să vin cu întîr­ — Costescu V. Ion.
Zările ne dau bineţe Toţi o dată : hal cu sportul I trecere după ce se terminau şl de perspectivă ; săptă­ ziere la sarmale, cu toate — Dar de ce rîzi ? Logică
Şl se leagă să ne-nveţe Hal cu Jlu-n şapte’ş'patru artificiile şl pupăturile şi mânale, lunare, trimestriale, — Mă bucur că am răspuns
Ce se-ntîmplă prin Judeţe Cam pe locul trei sau patru. se trecea la biscuiţi. Moti­ semestriale şi anuale ; res- că ştiu precis: nimic nu-i cu bine la prima întrebare ! învăţătorul întreabă pe un
Şl cu cită robusteţe Potriviţi pasul şl saltul vul cauzei este că sînt foar­ trînse, lărgite, generale; mai plăcut în lumea asta © Box elev :
Creşte-a ţării frumuseţe. Cam dintr-un oraş în altul te ocupat. Cu şedinţele scurte, obişnuite şl neobiş­ decît să fii părtaş la un — Ştii care sînt cele două
Zbor şl vis şl tinereţe S-arate care cum poate sînt ocupat. Că cu vreo doi nuit de lungi ; pe subiecte, revelion..: , cuvinte pe care le folosesc cu
Veşnic fără bătrîneţe I Simţ gospodăresc în toate. ani in urmă, cum zic. cine­ discipline şi profesiuni ; de înainte de începerea me­ precădere elevii nesilitori ?
Spre frumos să-şl tale cale va care mi-a vrut binele, copii, femei şi pensionari ’ C. DEVEANU ciului de box, antrenorul se — Nu ştiu.
se
Pluguşor cu brazde multe Cu resursele locala. apropfe de boxer, care şi-i î— Exact I Astea sînt I
află
ringului,
în
colţul
Pentru cine vrea s-asculte
Cîntâ brazda ca vioara Conform bunelor deprinderi spune: Istorie
Prin Judeţul Hunedoara. Să urăm prin întreprinderi 4 «k». . — Să ştii, n-am vrut să-ţi
Şl se-nşlră după mine Să dăm sfaturi şl soluţii spun pînă acum, de data as­ —Cum poţi să S"”' *«"<(•-
ta sînt însă obligat. Şi, ară-
Cu urările de bine Prin diverse Instituţii ss tînd cu degetul spre adversar, cule, că nu ştii ci:
Ca o ploaie-n valuri fine Astfel mi se pare mie Viatură secera sălbatica cat pe tron Vlad 1
Peste şesurl şi coline, Facem noi economie continuă : Săptămîna trecută, indignă profesorul
Combinate şl uzine, Dacă depistăm în pripă l-am văzut cu nevastă-ta de manual scrie clar :
Zăcăminte şl bazine, Ce-I abuz şl ce-l risipă. Regizorul Scott Whisky ne false, două vagoane de de-a 87-a noapte a nunţii braţ... peş, 1456.
Peste coşuri şl turbine Singura risipă bună — cunoscut de pe genericul fond de ten şi sistemul ner­ în 1970, în Insulele Canare — Deci aşa stau
Pfeste anul care vine. Sînt suspinele pe strună zguduitoarei melodrame psi­ vos complet al operatorului, şi o termină în 1965, sub Reproş — se bucură elevul.
Şl-ntllnlrlle pe lunâ. hanalitice „Gripa de Hong- care foarte greu a putut masa boemă a unui local care credeam că acesta est
Colo jos pe Jiu să sune Şl mal este Pluguşorul Kong, mon arnour" (ca să explica vedetei că, în afară de noapte din Ilonolulu, — Tată, de ce ziua nu se numărul lui de telefon.
Labirintul de cărbune Cel dinţii risipitorul, cităm doar una din cele şa­ de ea, trebuie să se vadă, vedem o rafinată trimitere văd stelele ?
Plin de spor şl semne bune Care-n pragul vremii vine se mii patru sute cinci­ din cînd în cînd, şi celelal­ psihologizantă la trecutul
Şapteş-'patru spor adu-ne ! Cu urările de bine sprezece şi jumătate de ca­ te 785 de personaje prin­ moraliceşte poluat al eroi­
La Vulcan, Revărsare aurie podopere, cîte cuprinde cipale, ca despre cele se­ nei, avidă, totuşi, de o via­ o Familia îndurerată mulţj
Cu mult elan La mulţi ani cu bucurie 1 filmografia cineastului), pre­ cundare, 4 853 la număr, să ţă simplă şi curată, regăsi­ meşte recunoscătoare doctori
Ies cărbuni! peste plan. cum şi din cronicile mon­ nu mai vorbim. tă, în sfîrşit, în coteţul fes­ lor V. I. şl P. I. care au lest
Indîrjlţl săpînd sub munte Că de cind minăm intr-una dene ale unor publicaţii de Vedem, aşadar, că „Vîn- tiv împodobit cu flori de parte la decesul soacrei lor.
o Angajez temporar persoa­
Au ajuns ortacll-n frunte. S-a făcut rotundă luna mare tiraj, cum ar fi „The tură secera sălbatică“ — a- lămîiţă. Cocoşul japonez nă, cunoscînd perfect HîuV
Stîlpli hidraulici lată Găinuşa cît aluna. Schizofrenic’s Magazin" — cest film adînc şi fluvial (cită subtilitate simbolică germană pentru copil pa*.v
Buni susţinători s-aratâ. Că de ger şl de-ncordare fericeşte cinefilii cu o no­ (se compune din 65 de se­ este în această scenă !) — luni.
« Pierdut suma de 2 000
Foarte bine. Să susţină Scîrţle şi Carul Mare uă creaţie deosebit de ori­ rii) — este rodul unui im­ care cîntă cucurigu pe mo- Găsitorului recompensă o
Nesfirşlte bolţi de mină, Cu proţapul frint în zare ginală, superproducţia -„Vân­ punător travaliu artistic. rişca de vînt a patului nup­ « Cumpăr cărucior pentru telie de aragaz. Ofertele dt
Să se răspîndească-n ţară De cînd Pluguşorul ară tură secera sălbatică". In pofida titlului cu re­ ţial — vesteşte păşirea lui gemeni Import. nică dimineaţa, tel...
Ca lăstarli-n primăvară 1 Cad ninsori prin noaptea rară La baza noului film al zonanţe meteorologice şi Cucufix într-o viaţă nouă,
Iar Petrila Deasă holdă să răsară. lui Scott Whisky (faptul es­ paleoagronomice, în „Vîntu- dedicată aviculturii.
Şl Lupenll Pluguşor pentru cîmple te relativ şi absolut carac­ ră secera sălbatică" nu este Deşi stilul lui Scott
Sfarmă stenii Cu grindeiul de scumple teristic pentru setea de ine­ vorba de seceriş, ci de via- Whisky este limpede (înţe­
Negrişorl ca ochii Lenll. Şl rotilele de soare dit a regizorului I) stă ex­ legem perfect, de pildă, încercate în ajunul incen
Hal acum şl-n altă parte Peste ţarini roditoare temporalul liric „Toamna, cînd Lulu Perplex se scar­ Perle... ilor.“
Unde stîncile sînt sparte Pe la case primitoare graţioşii rinoceri zboară la. Film pină transfigurat în mo­
Şl mineri luptînd cu greul Cu plinea caldă-n cuptoare joasă altitudine“, scris de mentele de mare combustie Just. In 1940 exista dt
Şcot la ziuă minereul. Şl cu vinul în ulcioare elevul Pip Ciocolax, de la sentimentală), unele secven­ Anunţ pe uşa unui bloc : în oraşul nostru un mas
Bate vîntul de ne uscă Ziceţi cît vâ ţine gura şcoala specială din Alpaca ţa' frămîntată a orfelinei ţe nu sînt îndeajuns de „Se permite copiilor să ba­ zin de prezentare de bl,
Noi arăm Poiana Ruscă. Să urăm agricultura de Sud. Din respect pentru exotice Cucufix (numele e- motivate. Ce vrea să ne tă toba, dar cu condiţia să nuri. El era copiat dup
Iar în Apuseni la Barza Hal cu mecanizatorii opera de debut a tînărului roinei ar însemna, în tra­ spună, oare, marele regi­ nu facă zgomot“. modelul celui de azi.
Mindru străluceşte brazda Că pe-alcl ne-apucă zorii, scriitor (care a obţinut cu ducere liberă „Nici ochii zor cu faptul că la un mo­ Discursul directorului: Prudenţă. „Aş vrea s.
Cărbunarii, Au făcut Ispravă bună lucrarea sa „Palma de ar­ nu-i stau bine-n cap"), care ment dat apare de mult ră­ „Scumpi elevi, socotesc ti­ semnalez onoratului Hh'
Aurarii, Şl pe soare şl pe lună. gint" şi . alte palme), Scott după 86 de căsătorii neferi­ posata Nefertete, purtînd nereţea o perioadă prin ca­ că clientul meu este
Sînt mal marii Daţi din bici fără mînle Whisky a transpus pe ecran cite îşi află sensul existen­ cu o eleganţă desăvîrşită re e bine să treci înainte fer extrem de prudi
Şi mal tarii Şl pe la zootehnie, pînă şi numeroasele greşeli ţial în creşterea orătăniilor, o umbrelă cu buline, dis­ de a ajunge la maturitate...“ nu depăşeşte o maşi
Decît munţii cu oblîncuri, Pe la grajduri şl cuibare de 'ortografie ale lui Pip pe terasa superioară a tur­ părând maiestuos intr-un Din instrucţiunile pompie­ re merge mai reped
Decît piatra din adlncuri. Semne bune anul are. Ciocolax. Faptul conferă pe-, nului de televiziune din frigider, după ce-a rostit rilor : „Pompele vor trebui a sa.“
farmec
un
liculei
special,
Pentru el urare plină Crească puii şl viţeii cu atît mai mult cu cît ve­ Insulele Canare, alături de monologul lui Hamlet ? Nu
De căldură şl lumină. Haideţi măi cu clopoţeii deta feminină, Liane Buna, cel de-al 87-lea soţ, un fost este pe deplin explicită, de
Cî-te lămpi pe galerie Hrăniţi visele cu fapte — călugăr iezuit, excomunicat asemenea, secvenţa în care
Atiţl an! de bucurie, Mii şl mll de vaci cu lapte îşi poate valorifica astfel din ordin, din pricina vede­ găinile de rasă vizitează în
colectiv o expoziţie de Sal­
plenar acele aptitudini care
Cîte orturi Şl minaţi peste ponoare i-au prelungit fericita-i via­ rilor sale liberale în legă­ vador Dali şi fără vreo mo­ SÄ RÎDEM (DACĂ PUTEM) CU :
Şl eforturi Anotimpuri în clopoare ţă de şcolăriţă, scurtînd, di­ tură cu meniul frugal şi
tivaţie
psihologică
vor
să
Sub adinei muntoase corturi Toate ninse de mioare. rect proporţional, viaţa cor­ monoton din timpul postu­ se retragă la mănăstire, cu VICTOR M1HÄILESCU MIRCEA BITCĂ
Atîtea-mpllnlrl acasă pului didactic. ■ lui mare. Rolul complex al cocoşi cu tot.
La mineri pe dalbă masă. Şl mal trageţi brazdă lină celui de-al 87-lea şoţ — că­
Stelele subpămîntene Prin judeţ ca prin grădină. Poate că nu este lipsit de ruia îi este dat să trăiască In final cităm dintr-o de­
Să le strălucească-n gene Prin livezi interes să enumerăm aici dramatica revelaţie a lui claraţie a lui Scott Whisky :
Ca rouă pe sînzlene, Toamna să vezi cîteva date statistice semni­ Cucufix, îmbrăcată sobru „Am vrut să fac un film
Cite lămpi pe galerie Ale soarelui dovezi ficative, ilustrînd strădania într-o batistă bleu-ciel — de actualitate, realist, so­
Atîţi ani de bucurie Şl prin vil artistică a lui Scott Whisky. este interpretat cu reverbe­ bru, neprecupeţind nici un
Că-s eroi de meserie I Ştele tîrzil La realizarea filmului „Vân­ raţii frapante de Lulu Per­ efort, nici chiar banii pro­
tură
secera
sălbatică“
„Vîntură
ducătorului.
secera
şi-au
In ciorchinii străvezii dat concursul şase triburi plex. sălbatică“ va provoca nopţi
Colo sus pe Valea Cernii Pe la cramă din Matto Grosso, circul de Compoziţia filmului este nedormite". Perfect adevă­
Să dăm piept cu suflul Iernii Nici o vamă purici din Detetetroid, Gina extrem de modernă. începe rat. După vizionare nici noi
cu
mijlocul,
cu
continuă
Şi să înteţim comoara Doar Fetească şl pastramă Lollobrigida (interpretînd sfîrşitul şi se termină cu n-am mai putut dormi, de­
Focului din Hunedoara, Şl butoaiele să geamă. magistral rolul unui planta­ începutul. Ajci este momen­ oarece puiul de somn, pe
Trageţi brazdă orbitoare Pe la pîvniţi şi pătuls tor de 87 de ani) şi mon­ tul să dezminţim calomnia, care-1 trăseserăm la cine­
Ca oţelul din cuptoare Toate buţlle sătule, strul din Loch-Ness ; în cum că ciudata succesiune a ma, ne-a fost suficient.
Cind dă-n clocot şi viitoare, Fructe coapte şl destule. timpul filmărilor (desfă­ secvenţelor s-ar datora unor „Vîntură secera sălbatică“
Parcă-i rupt atunci din soare şurate la piramidele egipte­ motive extraartistice, că s-ar este o piatră unghiulară a
Arătură uniformă Şl să mal întoarcem încă ne, pe turnul Eiffel şi în afla în legătură, adică, cu noului val de căldură care
• Să rămînă pe platformă Brazda cimpului adîncă, multe ale locuri), Liane microdepozitul de sticle, în s-a abătut asupra studiou­
Sub Imense bolţi de hale Să-ngropăm în ea tezaur Buna, superstarul cu ochi
Şl-mprejur lingă furnale Valul ploilor de aur. general goale, găsit lingă rilor „Oine-Sisi".
'in' la bluming să se-nşlre Să răsară bicolori şi păr roz bombon, masa de montaj. In faptul Anti AL. COVACI
a consumat 50 de kg de ge­
că eroina îşi începe cea
ice spor şi depăşire I Grîu de vară
'lucit le fie ţelul — Să se rupă sub povară
'. fonta şi oţelul Camioanele cînd cară.
cesul să le-arate Şl porumbul să se facă
de calitate, Călăreţul să-l întreacă !
ani verificate. Tot ce-l trudă omenească P o ş t a p a g i n i
,reţ pe energie înmiită să rodească,
prin siderurgie Oamenii să-ntinerească.
le Incandescente Pluguşorul să-! primească
ări şi-angajamerite, Cu porţi mari deschise-n lături, A. Napoda — Hunedoara. Interesantă I. A. — elevă, Deva. Nu. Părul tapat nu
nalu-nscris în file Că vine de prin omături poezia „Meditaţie": „Racul concav şi re­ s-a purtat pentru prima oară în luptele
fi mult mal scurt in zile Să le scrie sub ferestre flex/ Trece prin apă ca prin index/ Stînca de la Tapae.
în luni bine-ncheiate Semne şi urări măiestre e literă de zenit/ înoată invers spre infi­ V.I. Curajosu. Nu există metode de-a învăţa
fă le lumineze pragul nit / Oul nezburător şi onest / Şi-a spart înotul pe uscat. E absolut necesar să intraţi
■ 3 mulţi ani cu sănătate !
Cu urări mal mare dragul gălbenuşul în text / Spiraliu, urcă în melc / la apă. Dacă vă e frică de mare, încercaţi
Printre iluziile ce trec/“. intr-un rîu. Dacă vă e frică de apă curgă­
Hal cu brazda purpurie De An Nou, de împlinire, Cu toată profunzimea ideilor, există toare, încercaţi intr-un lac sau bazin cu ape
La Călan, la cocserle, La mulţi ani > cu fericire ! totuşi pericolul ca după lectură . cititorul liniştite. Dacă vă e frică şi aşa, încercaţi
C-a făcut economie să-şi prindă limba în lopăţele. cu un şpriţ.
• Şi livrează pentru ţarâ TRAIAN FILIMON
— Hal in pagina a Vl-a. Aici nu avem spaţiu !