Page 11 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5S78 © MARŢI 4 DECEMBRIE 1973 3
1 BflfiBj^MaKtnBBMBBaa
in cesifrui ac&Svifăjii organeSor sindicale din Valea Jiului
[ SI IMS Fiii '4' MUNCĂ @ Du- ^
BUCURIA A- )
1
DE
NILOR
mii ale inii! 5% O m a g i u m i n e r i l o r SS lft::: 'pă patru de- i
cenii de muri- 1
că a sosit vre- ^
Ce s-ar putea spune de paniată la pian de fratele vem în plus 9 000 de tone nă la petreceri, bună însă şi mea pensiona- i
,
rii
ş!
peri-
spre un spectacol care a pa dumneaei, Titu Lucaciu, pro cărbune peste plan. Si pînă la spectacol.
Conferinţa sindicatului de Jiului şi chiar la mina noas din comitetul sindicatului au sionat spectatorii timp de fesor din Petroşani). A ur la sfîrşitul anului vor fi mai După maramureşeni, au tru vulcaniza- 7
Ia mina Petrila, care s-a ţi tră au apărut multe iniţia făcut vizite la locuinţele bol trei ceasuri şi care a strîns mat un dans pe muzica din multe. venit dansatorii populari din torul losif Ba- I
nut zilele acestea, a supus u- tive minereşti de mare va navilor şi la spital. Eu mă filmul „Love Story" interpre E. VALERIU : Ce vă place Cimpa, cu un neaoş dans
nei analize critice, multilate loare al căror scop este, în întreb : dacă aşa stau lucru pe aceeaşi scenă artişti hu- tat de doi balerini care nu din programul nostru ? Ce momîrlănesc, urmaţi de ar , logli, de la 1
nedoreni şi bucureşteni ? Pe
rale şi exigente activitatea principal, creşterea viteze rile, ştie comitetul sindicatu mai au nevoie de prezenta v-ar place să vedeţi la tele hicunoscutul arhitect Liviu ) secţia de preparare a câr-
organelor sindicale din ca lor de avansare, sporirea lui cum sînt trataţi uneori scurt, a fost un recital de re : Leni Dacian şi Amato viziune ? Oros, care cu această ocazie 1 bunelui din Petrila. Bine- i¡
drul minei. Din dezbaterile randamentelor la extracţia bolnavii în spitalul din Pe măiestrie al tuturor competi Checiulescu. Despre cum au P. CONSTANTIN : întreba şi-a înnoit repertoriul : Sine- cunoscut ca om harnic şi V
conferinţei s-a desprins nu de cărbune, reducerea consu trila ? torilor, plus Televiziunea ro rea e uşoară. Răspunsul e dru umblă prin lume cu un priceput, în decursul celor L!
numai rolul important al murilor de materiale şi e- Participanţii la dezbateri mână prezentă cu patru ca plutit cei doi în scenă, s-ar mai greu... In primul rînd vă anume... Sucă. 40 de ani de lucru a fostdis- i|
sindicatului în viaţa colecti nergie. Aş vrea să întreb co au cerut, in acelaşi timp, sin mere — două pe scenă, do putea compune un poem ; ca mulţumesc, în numele cole Un moment liric de mare tins cu numeroase insigne şi '
vului, ci şi încrederea pe ca mitetul sindicatului : cîte dicatului lor să pretindă din uă în sală —, un jregizor, un şi pe alte scene ale lumii, gilor că aţi venit la noi şi- frumuseţe plastică, în inter diplome de fruntaş în între- y
re minerii o acordă organi schimburi de experienţă a partea conducerii minei mai Emanuel Valeriu în verva vedetele Teatrului de operă să mai veniţi. In ultima vre pretarea balerinilor Eli şi | cerea socialistă, cu medalii, t
‘ alte „onoruri" pentru acti- 7
zaţiei lor profesionale şi, în organizat în acest an ? Şi multă grijă pentru baia mi de prezentator, sumedenie de şi balet din Capitală au în- me, noi minerii ne bucurăm 'Pică Hanea de la Teatrul de
acelaşi timp, cerinţele tot dacă socoteşte că a organi nerilor („din 5 duşuri, unul reflectoare, plus sute de cîntat publicul din Valea Ji estradă din Deva, a demon vitatea sa neobosită în pro- ţ
mai mari formulate faţă de zat destule, care este efi are apă şi 4 nu"), să asigure spectatori entuziaşti — mineri ului prin marea lor artă in de atenţie din partea televi strat că maeştri în arta co ţ ducţie şi pe tărîm obştesc É
l (comunistul losif Balogh fi- 7
ziunii, radioului, ziarelor.
cei investiţi cu dreptul de cienţa acestei activităţi ? penţru mineri mai multe bi din Valea Jiului, oficialităţi terpretativă. regrafică se găsesc şi în ju
a-i reprezenta. Ce aşteaptă Alţi vorbitori, printre care lete de tratament şi odihnă le municipiului şi judeţului, „Urmează Robertino din E. VALERIU: Dar despre deţul nostru. Se găsesc şi 7 ind deputat de 20 de ani în )
minerii petrileni de la aleşii lăcătuşul Rudolf Cosma şi în staţiunile balneoclimate maiştri şi şefi de brigadă în Valea Jiului“ — a anunţat alte programe ? bune brigăzi artistice, ca 1 circumscripţia electorală 31 l
lor în organele sindicale ? tehnicianul Vasile Bitter, rice, îmbunătăţirea aprovi frunte cu Petre Constantin, ( din Petrila). Ca pe fiecare t
Să-şi aducă plenar contribu ău criticat comitetul sindi zionării populaţiei („la pie Eroul Muncii Socialiste, iar cea a Casei de cultură din om care iese la pensie, to
ţia la îndeplinirea sarcinii catului şi conducerea minei ţele din Petroşani, Petrila şi dincolo de uşile închise ale in spectacol extraordinar la Petroşani! Petroşani, şi mai există şi varăşii Iul de muncă l-au j
-
de creştere a extracţiei de pentru slaba preocupare fa - Lonea, precum şi în uncie Casei de cultură din Petro formaţii folclorice cu obice sărbătorit In cadru festiv şi
cărbune, să acţioneze eficient ţă de mişcarea de inovaţii şi unităţi alimentare este mul şani, cetăţeni care încercau iuri unice în ţară, cum ar fi i-au urat sănătate şl ani
mulţi de viaţă.
pentru organizarea superioa raţionalizări, pentru interesul tă dezordine ; aprovizionarea la „n-aveţi un bilet sau in cele arătate de echipa lui ^ mulţi de viaţă. ^
ră a procesului de producţie scăzut manifestat faţă de cu unele produse agroalimen- vitaţie în plus ?“. Deci, asta Emanuel Valeriu apariţia pi P. CONSTANTIN : Ne-ar loan Bornemisa din Almaş-
şi îmbunătăţirea condiţiilor comisiile pe probleme, pen tare este inconstantă, unii a fost pe scurt. onierului Marius Pienaru, place să vedem programe Sălişte, obiceiul de nuntă | NAŞTERI © De la începu-
de lucru în abataje, să se o- tru deficienţele existente în vînzători se comportă inco Mai „pe amănunte“, filmul elev la Lupeni. Acesta, acom- frumoase, educative, utile. din Dăbîca, şezătoarea de la J tul anului, în oraşul Brad au y
cupe îndeaproape de rezol rect. Credem că este de da spectacolului de sîmbătă sea paniindu-se la chitară, a cîn Deci, teatru, film, muzică u- Cîmpu lui Neag, fluieraşii ţ fost înregistraţi peste 550 de ll
ăscuţi. In
varea problemelor de viaţă, toria organelor sindicale să ra poate fi derulat cam aşa : tat cu glasul său cald şi e- şoară, populară, programe din Jieţ, care prin interpre nou-născuţi. luna noiem-
de îmbunătăţirea activităţii se ocupe şi ele de aceste pro ...La început, corul pionie moţionat „Nimeni nu e sin din viaţa minerilor. Şi astfel tare şi costumaţie au îneîn- , brie, consiliul popular al o- J
cultural-educative şi sporti Conferinţa bleme“). rilor din Petrila a cîntat gur pe pămînt“ şi cunoscuta de programe să vedem. mai tat privitorii, iar aplauzele 1 roşului a eliberat 52 de cer- )
ve. Mai mulţi participanţi au „Partid, pavăza mea“ de Ion melodie „Mama". des. Personal îmi place şi au însemnat ceva mai mult l tificate de naştere pentru 30 l
Conferinţa a subliniat că sindicatului trecut prin focul unei ascu Chirescu şi „Plaiuri părin După ce viitoarea vedetă Amza Pellea, e oltean de-al decît o dovadă de patriotism 7 fetiţa şi 22 băieţi. Dintre a- ţ
atît comitetul sindicatului, ţite critici activitatea cultu- teşti“ de Laurenţiu Profeta, a muzicii uşoare a părăsit meu, momentele vesele cu local. 1 ceştia, amintim: gemenii Fio- \
l rin şi Alin Brădăţan, pre- 1
birourile grupelor, cît şi co ral-artistică şi sportivă. Ale coriştii fiind corect dirijaţi scena, Emanuel Valeriu l-a Dem Rădulescu, tot oltean şi I-am lăsat la urmă pe so i cum şi pe Slmona Vîrtei, E- 7
misiile pe probleme s-au o- de la EJ. Petrila xandru Antal, Elena Băgă- de profesorul Vladimir Ure remarcat în sală pe şeful de el, pe Maria Ciobanu, care liştii vocali de muzică popu
cupat de aspectele majore ianu şi alţii, subliniind fap che. Apoi pioniera Greta brigadă Petre Constantin cu mi-e chiar consăteană. Să a- lară, care, fireşte, nu puteau i lena-Adriana Rişcuţă, Came- V
ale producţiei. Realizarea în tul că oraşul Petrila are bo Moraru a recitat frumos o care a purtat un dialog, ne pară mai dey pe micul ecran. lipsi de la o asemenea fies- ^ lia-Elena Jorza, Gabriela- i
termen a lucrărilor de des popularizarea rezultatelor ob gate tradiţii în ce priveşte poezie. regizat după cîte am aflat, E. VALEKVU : Se pare că ta : Ion Cristoreanu de la t Marinela Fiîip, Daniel-Viorel i
chideri şi pregătiri în vede ţinute în întrecerea socialis activitatea cultural-artistică După pionieri, ansamblul dar foarte deconectant: aveţi doar două dorinţe : Ansamblul „Ciocîrlia“ („La I Samfiroiu, Cristian-lon Ga- I
rea asigurării liniei de front tă, a fruntaşilor şi a expe în rîndul minerilor, au criti „Haţegana“ a prezentat „Su E. VALERIU : Cum de aţi să vedeţi pe micul ecran fa mină la Aninoasa“) ; Ion ţ vrilă. Tuturor micuţilor, multe ^
pentru realizarea planului de rienţei acestora. cat preocuparea nesatisfă ita hunedoreană". Sub sim venit la spectacolul nostru 1 milia dumneavoastră de mi Bogza, petroşănean şi el, de ^ bucurii şl Izbîiizi în viaţă. ^
producţie pe anii 1973 şi Un loc important l-au o- cătoare a comitetului sindica bolicul titlu de „Dansul gene neri şi... familia dumnea la Ansamblul armatei, a in
974, extinderea mecanizării, cupat, în conferinţă, proble tului şi conducerii minei raţiilor“, peste 60 de dansa P. CONSTANTIN : Nu e voastră din Vîlcea ! terpretat folclor hunedorean ; ) COMERŢUL © De curîndl, \
aprovizionarea tehnico-mate- pentru sprijinirea activităţii tori mari şi mici (ca vîrstă, întîmplare. Pentru mine azi Iulia Szabo din Cluj ; Vio \ I.C.L.S.M. Brad a deschis o (
s mele de ordin social şi cul e zi liberă. De aproape o lu P. CONSTANTIN: Ii mul
i rială, calificarea şi ridicarea tural. Prin intervenţii con formaţiilor artistice şi biblio nu altfel) şi-au etalat în rica Flintaşu din Bihor. Suc t nouă unitate — profilată pa }
calificării profesionale, îm cise, directe, numeroşi vor tecii din cadrul clubului mi treaga gamă de ponturi. A- nă de zile minerii au trecut ţumesc şi artistei Teodora cesul lor a fost completat de vînzarea langoşPior. Aceasta 1
bunătăţirea aerajului în sub bitori au cerut organelor nerilor, precum şi interesul plauzele darnice s-au adresat la un program nou de lucru, Lucaciu, care-i de-a noastră, cel obţinut de Viorica Brîn- \ funcţionează în Oraşul nou ^
teran, asigurarea condiţiilor sindicale de la mină să-şi scăzut pentru materializarea în egală măsură şi tarafului avînd de trei ori pe lună din Vale. Deci, vedeţi, îmi duşan şi Elena Lazăr, Petri- i şl este deservită de perso- i
de muncă pentru desfăşura îmbunătăţească substanţial unor prevederi din contrac lui Voicu Stănescu. sîmbăta liber. Eu şi ortacii plac şi alţi artişti. că Lupaş şi Ion Sugar, so / naiul unităţii nr. 66. ® O V
rea în bune condiţiuni a în preocuparea pentru rezolva tul colectiv privind amena După iureşul sprintenilor mei ne bucurăm deci într-o Dialogul s-a oprit aici, fi lişti şi instrumentişti hune 1 unitate comercială uitată se \
trecerii socialiste, organiza rea acestor cerinţe. jarea de baze sportive sim dansatori hunedoreni, am a- asemenea zi de acest specta ind aplaudat, cum se zice, la doreni, cărora le-a reuşit l află în piaţa oraşului Brad. l|
rea timpului liber al salaria — Ştiu că în fiecare an — ple, printre care şi a unui sistat la un microrecital ofe col. scenă deschisă. tentativa de a nu fi mai pre i Se cheamă „Avicola“ şl cu Ji
ţilor — iată enumerate suc spunea minerul Gheorghe patinoar în Petrila. rit de artista emerită Teo E. VALERIU : Atunci mă Pe scenă au intrat apoi jos decît consacraţii. 1 peste 3 luni în urmă vindea y
cint doar cîteva din proble Zaharia, şef de brigadă în Deşi s-ar părea că dezbate dora Lucaciu, fermecătoarea simt dator să vă întreb cum cunoscuţii fraţi Petreuş, care Iată şi ce ne-a declarat păsări şi ouă. încăperile el îl
mele care au făcut obiectul sectorul I — se cheltuiesc, rile au avut un spirit criti- primadonă a Operei din staţi cu producţia. au venit din Maramureş să Gheorghe Miclea, regizorul sînt zăvorite de peste 3 luni. 7i
cînte cum ştiu ei o melodie
preocupărilor principale ale ca urmare a grijii deosebite cist, vorbitorii au ridicat Bucureşti, originară din Pe P. CONSTANTIN: Stăm spectacolului : „M-a impre N-a pierdut-o nimeni din In- *
organelor sindicale de la mi pe care conducerea partidu problemele în mod construc bine. Am putea să nu mai cunoscută cam peste tot : sionat din cale-afară autenti ventar ? © „Aveţi prosoa- i
na Petrila. ..Sindicatul poate lui şi statului o poartă mi tiv, călăuziţi de dorinţa sin troşani. (A fost chiar acom * 6 lucrăm din 10 decembrie. A- „Aşa beau oamenii buni“ bu- citatea, originalitatea, talen pe ?" — întreabă cumpără- 7
şi trebuie să-şi aducă însă în nerilor, sume importante ceră ca rezultatelor bune, tul interpreţilor locali şl îmi toarele devence, trecînd pra- I
mai mare măsură contribuţia pentru protecţia muncii. Dar obţinute pînă în prezent, să pare rău că în 16 decem I gul unităţilor comerciale spe- \
la rezolvarea acestor pro mă întreb : organele sindi li se adauge altele şi mai brie, emisiunea nu va cu ^ ciallzate în vinzarea acestor or i
bleme, în primul rînd a pro cale de la mina noastră ştiu bune. Numeroasele propu prinde decît o oră din acest articole. „N-avem. Doar din J
blemelor producţiei“ — a ce se găseşte în magazia cu neri făcute au demonstrat spectacol“. S-a lucrat mult, acelea pentru bale" — ^
| II se răspunde. In vremea t
fost părerea unanimă a par materiale de protecţie a înalta conştiinţă muncitoreas am fost uimit de dăurirea cu li se răspunde. In vremea
) asta. celor -de-ai casei" li >
ticipanţilor la dezbateri. muncii ? Minerii doresc ciz că a minerilor în calitate de care cei de la „Haţegana“ asta, celor „de-ai casei“ li
— La mina noastră — me pe măsură, şi de calita proprietari şi producători. Ei şi-au oferit serviciile. Vreau se oferă la pacbet... )
spunea brigadierul loan te, dar în magazie se află au propus soluţii judicioase totodată să mulţumesc şi or
Jurca, din sectorul III — numai numere foarte mari — pentru recuperarea restanţe ganelor locale care mi-au dat | LOCUINJA © D intre preş- j,
avem brigăzi şi colective ale de la 43 la 47... Ce să facem lor la extracţia de cărbune, tot concursul pentru realiza ţ ţările de servicii la domiciliu, S
unor sectoare care obţin re cu ele 7 Ar trebui să le în prin folosirea mai deplină a rea acestei emisiuni“. 1 asigurate prin unităţile coo- ;
zultate bune şi foarte bune, calţe cei care le-au coman capacităţilor de producţie, u- Pentru reuşita acestui spec / peraţiei meşteşugăreşti, a- 1
în timp ce altele, muncind în dat, să vedem şi noi cum le tilajelor din dotare şi a tim tacol de la Petroşani, dedicat I minţim astăzi că p.rin coope- l
condiţii asemănătoare (geo- stă ! pului de lucru. Transpune harnicilor mineri din Valea i rativa „Drum nou“. Hune- <
logo-miniere — n.n.), înre — In darea de seamă — rea în viaţă a programului Jiului, spectacol reluat şi du i doara se execută zugrăveli 1
gistrează rămîneri în urmă. relata minerul Dumitru Din- de măsuri în care au fost minică, merită să-i cităm şi 1 interioare, tencuieli exterioa- ţ
jRe ,,<je . altă parte, în Valea că — s-a arătat că tovarăşii consfinţite toate aceste pro să-i felicităm pe cei din l re şi diverse reparaţii la in- t
puneri, îmbunătăţirea stilu i stalaţiile electrice sau sâni- J
U'. Im-t-V-................................................................................................................................... „umbră“ care au contribuit
lui şi metodelor în activita la reuşită : Maria Baciu, re 1 tare. @ La Brad, reparaţiile ^
tea comitetului sindicatului, gizoare de studio, Valeriu ^ de televizoare, aparate de l
i radio sau de uz casnic : tri- '
prin antrenarea tuturor mem Erzian şi Vasile Chevereşan, 1 radio sau de uz casnic : fri- *
4 k brilor săi la rezolvarea sar maeştri coregrafi, activiştii ţ piratoare, precum şl recon- i
gidere, maşini de spălat, as- ţ
cinilor, va reuşi să ridice în
treaga activitate sindicală la Bornomisa, veteranul dubaşllor din Almaş-Săllşte, ţi Marian Pienaru, din Lupeni, solist de loan Casei de cultură din Petro / piţerle — la domiciliu - nu )
l diţlonărl de mobilă sau ta- /
Două generaţii de artişti amatori hunedoreni in faţa camerelor de luat vederi:
şani, regizorul T.V. Gheorghe
sarcinilor
nivelul
actuale
şi
JUDEŢEAN de perspectivă. M. CRISTESCU muzică uşoară. Miclea. C. DROZD ( slnt asigurate do cooperaţi- ij
1 slnt o problemă. Acestea l
J va „Moţul“. I
(Urmare din oag. 1) director adjpnct la C.S. Hu i \
nedoara; Nicolae Muntoiu, I CONTRAVENŢII © Vasile C
de măsuri pentru aprovizio directorul întreprinderii ju „PANĂ“ LA i Negrea, inginer şef la C.A.P. •
narea de iarnă a populaţiei. deţene de gospodărie comu Inaugurarea expoziţiei i Bretea Română, a fost sanc- y
— Proiect de hotărîre pen nală şi locativă; Pavel Bo PASIUNEA ţ ţlonat cu o amendă de 250 l-
tru modificarea componen ra, directorul Oficiului pen „ROTILE“ 1 lei, pe care a plâtit-o pe J
ţei Comisiei judeţene de tru gospodărirea apelor De Expediţiile cutezătorilor“ I loc, pentru neîrrdeplinîrea o- \
demografie. va; Septimiu Rusu, şeful ţ bllgaţlllor de prevenire b l ;
— Proiect de hotărîre pen centrului sanitar antiepide 99 DE A-I ÎNVĂŢA RISIPEI! l Incendiilor. In cadrul CA.P. )
tru ratificarea unor decizii mic; Viorel Răceanu, prim- Duminică la amiază, în succint echipajele prezente / au fost găsite Instalaţii elec- i
adoptate de comitetul exe vicepreşedinte al Comitetu clădirea secţiei de ştiinţe în expoziţie: „loan Cor- (Urmare din pag. 1) ) trlce defecte şl Improvizate, l
cutiv de la ultima sesiune lui executiv al Consiliului naturale a Muzeului ju vin“ şi „Bios ’73“ (Şcoala l furaje depozitata fără res- i
în exercitarea atribuţiilor popular al municipiului Hu deţean Hunedoara-Deva, to generală nr. 9 Hunedoara). SI PE ALŢII ' pectarea celor mai elemen- i
puterii. nedoara; Aurel Lăpuşcă, di varăşul Virgil Radulian, „Lăpugenii“ (Şcoala gene u © 0 © trimis, în ziua de 17 noiem 1 I taro reguli de siguranţă, ^
— Proiect de hotărîre pen rectorul general al Centra preşedintele Consiliului Na rală nr. 7 Hunedoara), brie, să transporte cu auto ţ personalul din sectorul zoo- i
tru revocarea unui judecă lei minereurilor Deva ; ţional al Organizaţiei Pio „Egreta“ (Şcoala generală cisterna de 5 tone, nr. 31- i tehnic neinstruit pe linie de J
tor de la Judecătoria din Traian Blaj, prim-vicepre- nierilor, ministru adjunct la nr. 1 Deva), „Parîngul“ seamnă că le place cum HD-868, de la Teliuc la Co- ' p.c.l. © Tot pentru aseme- \
Petroşani. şedinte al Comitetului e- Ministerul Educaţiei şi In- îi... îmbărbătez şi temperez, şova (judeţul Timiş), un... v nea încălcări ale regulilor l
— Notă privind unele mă xecutiv al Consiliului văţămîntului, a inaugurat (Şcoala generală nr. 6 Pe cum le destăinui tainele disc de ambreiaj, pentru o / de prevenire a Incendiilor a /
suri menite să sprijine ac popular al municipiului Pe expoziţia „Expediţiile cu troşani), „Craiul munţilor“ meseriei. Le spun tot, am maşină ce se afla în pană. 1 fost sancţionat cu amendă şl )
aparţine
I.
M. i inginerul loan Matei, de la l
Autocisterna
(Şcoala generală nr. 8 Hu
tivitatea comisiilor perma troşani; Agnişa Nuţiu, pro tezătorilor“ a pionierilor nedoara), „Capreolus” (Şcoa pretenţia să fiu ascultat, Hunedoara, şi tot de acolo a ! C.A P I
C.A.P. Ruşi.
nente ale Consiliului popu fesoară; loan Buţiu, director la generală Şoimuş), „Vul TCBOMCABJ sînt sever şi exigent, dar venit dispoziţia. In 21 no
lar judeţean. adjunct la Centrul de cer hunedoreni. turul“ (Şcoala generală nr. ; FÎDEBT • corect. Şi mai am o pre}- iembrie, deci ceva mai re
La dezbateri au luat cu- cetări medicale din Timi Expoziţia reprezintă o 6 Hunedoara), „Rusca" tenţie : să se poarte frumos cent, autofurgoneta 31-IID- \ PROCESE ® La căminul ^
vîntul tovarăşii: şoara. adevărată frescă a inven (Şcoala generală Lăpuşnic), AI FAPTFJLOR ñ cu maşina. „Dacia 1100“ 1983 a efectuat o cursă pe l cultural din satuf Lunca Mo- r
Petru Roman, directorul Sesiunea a adoptat măsuri tivităţii, hărniciei şi cura m-a slujit — pînă mai zi ruta Hunedoara—Călan şi / ţilor, comuna Bala de Criş, i
Staţiei de cercetare pentru corespunzătoare în proble jului pionierilor. Sînt eta „Mioriţa“ (Şcoala generală ^ ŞIVîAr lele trecute — pe o distan retur. In „gol" ? Nu I Pentru \ s-a Judecat un proces pu- 1
securitate minieră Petroşani; late comorile adunate pe nr. 7 Hunedoara) şi „Ster- ţă de 130 000 kilometri fă a transporta pe tovarăşul l bile. Aproape tot satul a fost !
mele dezbătute. parcursul expediţiilor din / prezent la acest proces, plin I
Emil Maiorescu ; directorul minos“ (Casa de copil U- ră nici o reparaţie capita Constantin Fotache, şeful
In încheierea lucrărilor a anul 1973: trofee, medalii, lă. Este şi acum în perfec 1 de învăţăminte. A fost jude- ^
Inspectoratului silvic jude luat cuvîntul tovarăşul amintiri, diplome. Iată ricani). tă stare de funcţionare. Şi serviciului comercial de la ^ cat şi condamnat Lazăr O- l
Nu
ţean; Gheorghe Rădulescu, Ioachim Moga. trebuie să recunoască fie I.C.L.S.A.P. Hunedoara. tova i prlşa, pentru tentativă de o- J
I.T.A.,
autobuz
există
care dintre foştii mei „e- răşe Fotache 7 1 mor. Cu citeva luni in urmă, \
Gheorghe Petriceanu a levi" că au necăjit-o des \ înarmat cu o armă albă, a l
Fără a semnala şi „inte
mărcile de oţeluri unde sînt trecut cu puţin de 30 de tul... resul personal" al şoferilor, i urmărit suprimarea vieţii lui /
încă consumuri mari sau scoa ani. Aproape jumătate din — Şi munca dumnea registrul abaterilor n-ar pu 1 I.L. Nu l-a reuşit, deoarece ţ
teri necorespunzătoare. In o- această vîrstă a petrecut-o \ a fost văzut şl împiedicat de l
mmmmia himedoiremă ^ ţelării se şi lucrează la apli la volan. A lucrat pe auto voastră se măsoară tot în... tea fi încheiat. Şoferul Gheor t oameni să-şi ducă gîndul ?
în
ziua
Vişan.
efectua
ghe
rezultate. Vă satisfac 7
carea măsurilor care să per basculante şi camioane, ser de 16 noiembrie, cu auto / criminal la bun sfîrşit. Toţi )
mită încadrarea încă din a- vind diverse şantiere. Apoi — In primul an de acti basculanta nr. 31-HD-2688 a ) cei prezenţi au primit cu j
ceastă lună în normele de a trecut pe autobuz. In vitate ca maistru-instructor, C.S. Hunedoara, un astfel i satisfacţie sentinţa : Lazăr
consum prevăzute pentru pri 1969, la o verificare — la examen treceau 80-85 de transport, în scopuri per Oprişa a fost condamnat la
mul trimestru al anului ’74. preselecţie pentru concursul la sută dintre „elevii" mei. \ 7 ani închisoare.
pregătit şi demarat — Pregătirile care se fac „Stăpîn pe volan“ — a fost Nu eram mulţumit. Nici sonale. Iar conducătorul auto \ I \
se referă cu precădere la singurul ales din 200 de nu-mi dădeam seama unde Viorel Bumbu, de la F.I.b. l ULTIMA ORA © Pentru a /
Hunedoara,
cu
transporta
procedeele moderne de lu candidaţi. La concurs a o- greşesc cu oamenii. Am autocamionul 21-HD-446 di / ascunde starea deplorabilă a \
cupat locul al doilea. Din
inginerul
cru — ne-a spus Utilizarea anul 1970 este maistru-in- înţeles ceva mai tîrziu. E- ferite obiecte fără forme le ) căminului cultural din satul l
ram rigid. Cu toţi la fel.
(| Vad, cineva i-a luat... fir- !
Penescu.
Mircea
moderne—„artileria grea“ noilor prafuri exoterme ori structor la şcoala de şoferi Apoi am priceput că trebu din comun prin gravitatea , ma (!). In afară de lipsa 1
gale. Şi un ultim caz, ieşit
ie să mă port cu fiecare
1 firmei, căminului ii lipsesc i
amatori din Deva.
ginale se va extinde, ca ur
faptei. In ziua de 17 noiem
în parte, în funcţie de om.
l scările de la intrare, gea- 1
mare
producţiei
îmi iubesc mult me
—
Teodor
brie,
de
acestui a gen creşterii prafuri la seria — ne spunea recent. Am încercat să mă apropii că, de şoferul T.C.M.M. Iedrici- i murile (50 la sută), ramele J
Petro
la
Fabrica de refractare de la Puteam fi revizor tehnic, de fiecare nu numai ca in şani, a fost găsit vînzînd u- 1 ferestrelor sînt legate cu sîr- \
structor, ci şi ca om, să
Baru. La oţelăria Martin nr. şef de coloană la o între fac să dispară distanţa pro- nul particular benzină din ^ mă, iar tenisul de masă (o l
i efecte economice ţel întreaga turnată cu de plăci prindere. Dar mie ml-a fesor-elev şi să se instaure 31-HD-2249, pe care o con 7 cîteva scaune) se joacă in
( tablă de placaj întinsă pe /
o-
2,
producţie
autobasculantei
rezervorul
fi
va
plăcut volanul, şoferia pro-
ze prietenia, bazată pe în
\ echipament de sezon - mă
cu
termoizolante.
împreună
priu-zisă.
ducea.
nuşi, căciulă, palton. Ce-ar
politehnic
Bucu
Institutul
control
au
Organele
Dar pasiunea de a-i
—
să-i
învăţ
Aşa
am
reuşit
reşti atacăm tema de cerce învăţa şi pe alţii 7 ţelegere şi respect reciproc. adoptat în de toate cazurile fi, stimaţi tovarăşi de la
viraje,
facă
(Urmare dîn pag. 1) ce s-a soldat promovarea peste 19 milioane lei. Menţi tare privind obţinerea unui — Eu zic că fiecare om mai uşor să să asculte motorul semnalate mai sus cele mai Consiliul popular comunal
parcări,
Sîntămăria-Orlea, dacă... &
procedeelor avansate de lu nerea acestei 6căderi va per fondant sintetic cu bazicita- este dator să-i înveţe şi pe şi să-l înţeleagă. corespunzătoare măsuri de La căminul cultural din Lă
•. 1. Cu acest praf am ob- cru ? — l-am întrebat pe Ing. mite să încheiem anul 1973 tea foarte ridicată, pe care îl alţii din ceea ce ştie el. sancţionare. Dar, aşa cum puşnic, situaţia e mai caldă. I
nut scoateri bune — în u- Sabin Faur, şeful serviciului cu o economie faţă de plan vom fabrica la Hunedoara şi Indiferent de meserie. Şi — De mai multe serii, la am subliniat şi în alte daţi, Numai că în timpul rulării /
de la care aşteptăm o îmbu
;le cazuri chiar spectacu- tehnic. de peste 1 000 tone metal. să înveţe de la alţii, în a- examinare, maistrul-instruc- credem că este necesar ca i filmelor se strică soba şi iese *
ase — reducînd consumul — In primul rînd, printr-o — Referindu-se la reduce nătăţire considerabilă a scoa celaşi timp. tor Gheorghe Petriceanu toate conducerile unităţilor ţ fumul ca de la vapor. Strigă \
; metal la unele mărci cu reducere generală a consu rea generală a costurilor de terii de metal, concomitent are doar unul sau doi „e- vizate în rîndurile de mai ^ lumea către operator: „Mă, i
rea 100 kg pe tona de oţel mului de metal în oţelări i. producţie, a cheltuielilor ma cu o reducere substanţială a — „Elevii" au cuvinte levi" trecuţi la rubrica „a- sus să analizeze cu cea mai i opreşte şi aprinde lampa că 7
agou. Tot pentru creşterea fapt care a condus la reaşe teriale în 1974, cuvîntarea consumului de combustibil. frumoase despre dumnea mînaţi“. Este o mare sa înaltă responsabilitate fieca I a picat duda !". De aceea, ţ
:oaterii de metal util ne-am zarea normelor de consun, secretarului general al parti Deşi planul lui ’74 este voastră. re situaţie în parte, să des ^ îi amintim directorului câini- l
:upat de adaptarea unui specific la un nivel scăzut şi dului la recenta plenară a foarte mobilizator sub aspec — Eu caut să-mi apropii tisfacţie, desigur. copere şi să adopte cele mai t nului că iarna-i lungă şi da- )
au tip de maselotaj pentru încadrarea oţelăriilor în a C.C. al P.C.R. subliniază în tul reducerii cheltuielilor ţma- „elevii". Profesional şi su — Eu lupt ca la exami optime metode de stopare a 1 că ţine tot aşa (situaţia, nu )
;elurile aliate şi am conce- ceste norme. La nivelul în mod expres necesitatea de a teriale, respectiv a consumu fleteşte. Pentru asta trebuie narea fiecărei serii de şo risipei de benzină. Organi iarna), are să strige lumea
ut un nou procedeu de în- tregului an ’73, reducerea c- se acţiona hotărît pentru re lui de metal, noi am rezol să fii — zic eu — şi un zaţiile de partid din fiecare şi altceva... © Azi, orele r \
ilzire pentru oţelurile in- chivalează cu aproape 50 000 ducerea consumului specific, vat deja problemele tehnolo pic de psiholog. Ştiu că e- feri amatori pe care-i în unitate economică trebuie să 20,45, la radio, pe progra- )
xidabile, care a mărit scoa- tone metal, faţă de realiză pentru economisirea metalu gice principale. Orientarea moţiile influenţează asupra văţ meserie, examenul să conducă şi să coordoneze a- mul I, in cadrul emisiunii l
:rea cu circa 10 la sută. Al- rile anului trecut. lui. Ce sarcini directe revin noastră în munca de concep randamentului fiecăruia. De fie trecut sută la sută. De ceste acţiuni, neadmiţlnd „Consemnări", vorbeşte prof. t
; soluţii experimentate şi Consumul de metal mar combinatului în acest sens ? ţie este acum ca, în paralel aia îmi iubesc cu pasiune nici o abatere, luînd măsuri univ. emerit dr. ing. Aron I
romovate se referă la îm- chează scăderi şi faţă de — Diminuarea cheltuielilor cu perfecţionarea aplicării aceea, omul trebuie îm prompte pentru înlăturarea Popa, rectorul Institutului de \
unătăţirea tehnologiilor de prevederile pe acest an. în materiale de producţie în a- procedeelor tehnologice noi, bărbătat, dar şl... temperat meseria şi-mi place s-o celor semnalate. In ce ne mine din Petroşani. i
irnare, perfecţionarea dez- raport cu normele planifica nul viitor cu circa 70 milioa să abordăm problematica a- la timp. Meseria mea pre destăinui şi altora — ne priveşte, rubrica noastră, REPORTER 7
xidării pentru oţelul de rul te, se înregistrează o econo ne lei, comparativ cu rezul nului final al cincinalului, supune multă, multă răb spunea. deschisă acţiunilor de econo
menţi de înaltă calitate, ex- mie de 0,037 tone de metal tatele actuale, se va realiza cînd dorim să stabilim în re misire a resurselor energeti
nderea utilizării plăcilor pe tona de oţel lingou. A- în mare proporţie pe seama ducerea cheltuielilor materia dare, dar şi nervi tari. Da ELISABETA POP ce, stă încă... deschisă şi pen
irmoizolante la oţelurile cu cest rezultat are o influenţă diminuării consumului de le în general şi a consumu că „elevii" mă laudă în- Deva tru răspunsurile unor uni
arbonul pînă la 0,70 realiza- favorabilă asupra reducerii metal. Pentru aceasta s-au lui de metal în special ni tăţi, care n-au sosit la redac
e la oţelăria Martin nr. 2. costurilor materiale de pro elaborat norme de consum veluri superioare sarcinilor J ţie, pentru critici anterioare,
— Cu ce rezultate practi ducţie ale combinatului ®u îmbunătăţite, îndeosebi îe trasate combinatului nostru. cît şi pentru cele de mai sus.