Page 13 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 13
Proletari din toate firile, unifl-vă
VIZITA PREŞEDINTELUI
1 STATELE [ AIE AMERICII
Sosirea la Casa Aibă
Ziua de marţi, 4 decem Acţionînd cu consecvenţă climatului politic general. tre Cristofor Colurnb — s-a
brie, se înscrie, fără îndo în spiritul cerinţelor coexis In lumina acestor coordo pregătit să facă o primire
ială, ca un moment remar tenţei paşnice, pentru dez nate fundamentale, noua deosebită oaspeţilor, cu cele
cabil în evoluţia raporturilor voltarea relaţiilor sale cu rundă de convorbiri dintre mai înalte onoruri de stat.
româno-americane. Aceasta statele de pe toate continen preşedinţii Nicolae Ceauşescu întreaga zonă denumită ,,Tri
marchează începutul vizitei tele lumii, fără deosebire de şi Richard Nixon, ca şi în unghiul", unde sînt situate
oficiale pe care preşedintele orînduire socială, România trevederile care vor avea loc impozantul edificiu al Casei
ANUL XXV Nr. 5 879 MIERCURI 5 DECEMBRIE 1973 Consiliului de Stat al Repu se manifestă — aşa după cu alte personalităţi ale vie Albe, cea mai mare parte a
4 PAGINI - 30 BANI
blicii Socialiste România o cum atestă şi actuala vizită ţii politice, economice şi so ministerelor şi alte instituţii
întreprinde în Statele Unite — ca un promotor ferm şi ciale din S.U.A., sînt menite federale, este pavoazată cu
ale Americii, împreună cu neobosit al dialogului la ni să deschidă noi orizonturi drapele de stat ale Româ
tovarăşa Elena Ceauşescu, velul cel mai înalt, al con extinderii, pe mai departe, niei şi S.U.A. In marele parc
la invitaţia preşedintelui Ri tactelor nemijlocite şi al a relaţiilor de colaborare pe al Casei Albe — unde se
ÎN V A L E A J I U L U I chard Nixon şi a soţiei sale, schimburilor de păreri care tărîmul economiei, al ştiinţei, desfăşoară ceremonia oficială
Patricia Nixon. slujesc unei mai bune înţe tehnicii şi culturii dintre — au venit în întîmpinarea
din
După vizita şefului 1969 în legeri şi lărgirii colaborării România şi S.U.A., reprezen- preşedintelui Consiliului de
de
contribuţii
totodată,
tînd,
a
România,
şi păcii, pe baza respectării
statului
Producţia de cărbune american preşedinte al efectuată principiilor independenţei ega păcii şi securităţii pe arena cuitori steguleţe ale celor
Stat un mare număr de lo
la
—
cauza
prima
şi
însemnătate
certă
capitalei,
ai
care
de
un
suveranităţii
naţionale,
S.U.A.
poartă
într-o ţară socialistă — şi lităţii în drepturi şi neames mondială. două ţări. Camerele de luat
tecului în treburile interne şi
după vizita un an mai se răsfrîng, în acelaşi timp, frumosul oraş Washington vederi, gata de a surprinde
Statelor
Capitala
Unite,
conducătorului
se redresează tîrziu, în Statele Unite, este. în mod pozitiv asupra cursu şi — a cărui piatră de temelie toate momentele primirii,
nostru,
statului
bateriile de microfoane, mul
destindere
spre
nou
lui
treia
pentru
oară
aşadar,
a
a fost pusă în mod simbolic
cînd cei doi preşedinţi se cooperare în viaţa interna exact cu trei secole după ţimea magnetofoaneior por-
întîlnesc. ţională, asupra îmbunătăţirii descoperirea Americii de că (Continuare in pag. a 4-a)
Recantele măsuri luate de conducerea de partid şl de stat, In Valea Jiului, pentru creşte
rea producţiei de cărbune şl îmbunătăţirea condiţiilor de muncă »1 de viaţă ale minerilor sa
materializează exemplar zl de zl, decadă de decadă. Toţi factorii răspunzători de soarta mine
ritului din cel mal mare bazin carbonifer al ţării şi-au unit eforturile şl acţionează cu hotârt-
re şl responsabilitate în aceeaşi direcţie : cărbune mal mult şl mal bun pentru patrie. Noul Cuvintul preş Cuvintul preşedintelui
program de lucru de 6 zile pe săptâmînă, cîte 8 ore, le-a permis minerilor o mai bună orga-
nlzare a muncii, aplicarea unul ansamblu de măsuri ce au condus la rezultate promiţătoare
Centrala cărbunelui Petroşani Încheind luna noiembrie cu un plus la producţia de cărbune
faţa de sarcina de plan.
O discuţie purtată cu directorii exploatărilor miniere Vulcan şl Uricani — Ine Emil Mu RICHARD mOR AIICOLAEC
ra, respectiv lng. Carol Schreter - ne-a întărit convingerea că măsurile adoptate se aplică În
tocmai, că angrenajul extracţiei cărbunelui funcţionează mal bine, că producţia se redresează
eu flecare zi. Interlocutorii au răspuns cu amabilitate la următoarele întrebări •
1. IN CE CONSTA UTILITATEA ŞI EFICIENTA NOULUI PROGRAM DE LUCRU SI CUM Domnule preşedinte, cetăţean particular. Ineă a- Domnule preşedinte, pe care eu însumi am făcu
SH MATERIALIZEAZĂ MASURILE ADOPTATE? <-um
2. CUM AŢI FINALIZAT LUNA NOIEMBRIE ? Doamnă Ceauşescu, tunci, noi am discutat despre Doamnă Nixon, t-o, în 1970, în Statele Uni
A NU LUT ^1973 ^ PREMISE PENTRU ÎNCHEIEREA CU SUCCES A LUNII DECEMBRIE ŞI A Distinşi oaspeţi, necesitatea edificării unei Doamnelor şi domnilor, te, convorbirile care le-am
punţi între Est şi Vest. Şi avut cu dumneavoastră, cu
în cei trei ani au avut loc
lng. EMIL MURU lng. CAROL SCHRETER Domnule preşedinte, cu o serie de alte evenimente, Este o deosebită plăcere alte personalităţi politice,
circa trei ani în urmă am ca vizita în R.P. Chineză, vi pentru mine, pentru soţia economice, cu oameni de a-
faceri din Statele Unite, au
creat
s-a
primul
rînd
posibilitatea
I ln ca minerii să albă 7 zile libere pe lu 1 scurtat săptămîna? la numai 5 zile, mi avut onoarea de a fi primul zita în U.R.S.S. şi dezvolta inea şi colaboratorii mei că impulsionat mult colaborarea
Revenind la programul de 8 ore, Har
care
american
a
preşedinte
ne aflăm din nou în Statele
relaţii
unor
între
noi
rea
nă pentru odihnă, recreere, distracţie nerii îşi pot organiza mai bine lucrul, vizitat ţara dumneavoastră. Statele Unite şi naţiunile Unite, că ne reîntîlnim, dom dintre ţările noastre.
fruntaşii
Intre
laminorului
şi educaţie, zile în care în abataje se pot împărţi echitabil atribuţlunile, se pot încadra de «îrmă, din C.S. Hunedoa Am avut o egală onoare de statelor socialiste ale lumii, nule preşedinte, continuînd Intr-adevăr, din 1967, şi
efectua lucrări de revizii şl reparaţii la uti în fluxul normal de producţie. Mai ales că ra, se menţine permanent a primi aici la Washington cît şi dezvoltarea unor noi dialogul început în 1967 şi apoi de la prima dumnea
laje şi agregate, faţă de aproape nici o zi s-a luat măsura organizării în subteran a prin roadele şi calitatea mun pe dumneavoastră, primul relaţii între România şi na care s-a dovedit fructuos voastră vizită oficială în
cii
Petre
comunistul
sale,
în cadrul vechiului program. In acest fel unor depozite de materiale şi magazii cu Mladin, ajustor ghidaje, şeful preşedinte al României care ţiunile statelor nesocialiste pentru relaţiile dintre po România, din 1969, au trecut
oamenii vin la lucru cu forţe proaspete, cu piese de schimb pe care le aprovizionează unei echipe formate din a vizitat capitala naţiunii ale lumii. poarele noastre, pentru cauza un număr dc ani. In lume
mai multă voie bună, găsesc maşinile pre ritmic echipe constituite special în acest muncitori tot atît de vred noastre. colaborării şi păcii în lume. s-au produs multe schimbări,
nici.
gătite, scutite de uzura fizică şi morală la scop, aşa că minerii afectează întregul timp Foto: N. NEGRU In aceşti trei ani care au Privind lumea de astăzi, ce continuă să se accentueze
care erau supuse înainte, cuplul om-maşi- de lucru producţiei de cărbune. încadrarea trecut, am fost martorii unor vom recunoaşte cum s-au Intr-adevăr, după vizita pe şi care merg în direcţia unei
nă puţind lucra mal repede, mai bine, mai pe trei schimburi a condus la creşterea per foarte mari îmbunătăţiri în dezvoltat aceste relaţii, cum care aţi efectuat-o în mod mai bune conlucrări între
eficient. De asemenea, au crescut efective sonalului de întreţinere, încît s-au putut relaţiile dintre ţările noas două ţări atît de depărtate oficial, ca primul preşedinte naţiuni, a afirmării dreptului
le de aprovizionare, ceea ce permite ca atît forma echipe speciale, complete, de între tre, îmbunătăţiri indicate de din punct de vedere geogra al Statelor Unite care a vi fiecărei naţiuni la indepen
în cursul zilelor lucrătoare, cit şi sîmbăta ţinere şi recondiţionare a lucrărilor minie volumul schimburilor comer fic — una dintre ele mult zitat România — împreună denţă, la dezvoltarea econo-
să se poată crea stocuri de materiale, încît re, de îmbunătăţire a căilor de acces în ciale dintre ţările noastre, mai mare decît alta în ce cu doamna Nixon — în 1969, mico-socială liberă, a respec
minerii să folosească cele 8 ore de lucru abataje, a mijloacelor de aprovizionare şi In pagina de volumul schimburilor din priveşte numărul locuitori relaţiile dintre ţările noastre tării dreptului fiecărui po
exclusiv pentru extracţia de cărbune. La transport. Posibilitatea plasării în plin a alte domenii considerate de lor, însă amîndouă avînd o au cunoscut un progres con por de a-şi organiza viaţa
noi, în permanenţă, fronturile de lucru sînt lucrărilor de pregătiri creează premisa reali noi de o deosebită importan istorie glorioasă — cum două tinuu. Am realizat o dezvol aşa cum o doreşte, fără nici
aprovizionate pentru oel puţin trei zile. As zării optime a planului de pregătiri şi, deci, a lll-a ţă în relaţiile economice şi ţări cu filozofii diferite de tare simţitoare a colaborării un amestec din afară.
ta şi datorită creării postului de maistru continuitatea fluxului de extracţie, iar re politice. De asemenea, este guvernare au, totuşi, obiec economice şi, totodată, s-au Se poate spune că vizita
minier cu aprovizionarea la fiecare sector partizarea maiştrilor pe trei schimburi a important faptul că, în cei tive comune în domeniul extins relaţiile în domeniile pe care aţi efectuat-o în Ro
şl a comandamentului de aprovizionare la condus la îmbunătăţirea asistenţei tehnice Adunări de consti trei ani, am constatat o ma politicii externe, acelea de ştiinţei, culturii, al schimbu mânia a constituit un înce
nivel de exploatare, care coordonează, în la fiecare loc de muncă, avînd şi mai mult re schimbare în lumea în a căuta să menţină relaţii lui de oameni în diferite do put bun, că ea a marcat o
drumă, sprijină efectiv această activitate de timp de control şl îndrumare a activităţii. tuire a organizaţiilor care trăim, schimbare despre bune cu toate statele, indi menii de activitate ; popoa dezvoltare pozitivă în relaţii
aprovizionare. S-a îmbunătăţit şi activita L>a noi, plusul înregistrat pe care dumneavoastră şi cu ferent de ideile lor filozo rele noastre au început să le cu ţările socialiste, mar
fice, de a duce o politică de
tea de protecţie a muncii, prin înfiinţarea 2 luna noiembrie nu este prea săteşti ale Frontului mine am discutat pentru respectare a independenţei se cunoască mai bine. să cată prin vizita făcută în
postului de inginer cu aerajul şi protecţia mare faţă de plan, doar vreo Unităţii Socialiste prima dată în anul 1967, şi suveranităţii fiecărei na- conlucreze în interesul pro Republica Populară Chineză,
muncii la flecare sector de producţie şi a 600 de tone, dar mulţumirea este I cînd am vizitat capitala ţării păşirii colaborării şi păcii
unui compartiment special la nivelul con că reuşim să recuperăm din minusul acu dumneavoastră, Bucureşti, ca (Continuare in pag. a 4-a) în lume. De asemenea, vizita (Continuare In pag. a 4-a)
ducerii exploatării. mulat de la începutul anului şi nu să-l ma
luna
în
producţia
noiembrie
Numai
2 dată în plus însumează cifra de 6 473, jorăm. Mulţumirea mai este că oamenii se Staţiunile pentru
încadrează în program, îşi fac zilnic nor
care ridică plusul de producţie de la mele, se străduiesc şi să le depăşească. Şi PAGINA A II-A
începutul anului la 16 453 tone de cărbune. mecanizarea
încă un lucru îmbucurător : pe noiembrie,
De remarcat că toate cele VI sectoare de
toate cele trei sectoare de producţie de la
producţie şi-au realizat şi depăşit sarcinile .FERMA ZOOTEHNICA - MODEL DE ORGANI agriculturii şi-au 0OCOW
de plan, cele mai bune rezultate avlndu-le DUMITRU GHEONEA realizat planul anual
ZARE, PRODUCŢIE Şl EFICIENTA
{Continuare in pag. a S-a) (Continuare In pag. a 3-a)
In ziua de 1 decembrie
a.c. — ne-a comunicat tova
răşul ing. Antoniu Iuga, di
rectorul Trustului judeţean
H Obiectivul actual în economia al staţiunilor pentru mecani Pe şantierul Fabricii de ciment Chişcădaga
zarea agriculturii — unităţile
S.M.A. şi-au îndeplinit pla
anual
de
—
producţie
nul
1§ ziie avans venituri. Acest succes deose
bit este rodul activităţii sus
ţinute desfăşurate de meca
nizatori şi cadrele tehnice Iu ramai prut
In îndeplinirea pentru folosirea judicioasă a
utilajelor din dotare şi efec
tuarea lucrărilor agricole la
un nivel agrotehnic superior.
Demn de amintit este că an amorţeşte“ ritmul de lucru
pianului gajamentul anual asumat pe ii
trust va fi depăşit cu 1 la
sută, în acelaşi timp unităţi In jurul unui butoi în nul pe noiembrie. Am ră
le încadrîndu-se în cheltuie care pilpîie o flacără negri mas sub plan cu 1,3 mili
anual lile planificate. cioasă, mai mulţi muncitori oane lei. Motorină de iar
De asemenea, este de rele
vat faptul că prevederile se încălzesc. Unii tropăie
nă nu ne-a venit şi utila
in
pină
asigurăm
Corespunzător ale planului pe reuşit să penţru unităţile din planului pe primii trei ani ai ritmic sau îşi bat picioare jele stau. Avem promisiu
prevederilor
mobilizatoare
prezent
DEVA. După ce au lionul doi 1971, colectivului nostru îl re judeţ materiale în valoare de cincinalului au fost depăşite le unul de altul. Alţii, în nea pentru săptămîna vii
10 milioane lei.
cu peste
peste 230 milioane lei. Avem
raportat îndeplinirea cu vin îndatoriri sporite In dome deja acoperită cu contracte în Cele mai bune rezultate deplină tăcere, s-au încins toare do ceva motorină ca
niul
aprovizionă
îmbunătăţirii
colectivele
mult înainte de termen rii tehnico-materialc, care con proporţie de peste 60 la sută le-au obţinut S.M.A. Călan, de la o paşnică „trîntă". Fieca re să nu se sleiască decît
muncă ale
materiale
de
de
a sarcinilor primilor diţionează hotărîtor îndeplini furnizarea şi produse fores Haţeg, Baia de Crlş, Hune re se dezmorţeşte cum poa la minus 15 grade. Facem
construcţii
trei ani al cincinalu Un fapt recent din întrecerea furnaliştilor atrage in mod rea în hune condiţlunl a sar tiere, 30 la sută repartiţii şi doara, Orăştie şl Deva. te. Nici un zgomot de uti demersuri să ni se aprobe
cinilor pe acest an şi dema
lui, colectivele din in deosebit atenţia. Producţia de fontă realizată în acest an a rarea la nivel superior a pro contracte pentru armături me laje pe şantier. Lingă un restrîngerea activităţii. As-
talice şi rulmenţi, 30 Ia sută
dustria locală a jude atins, într-una din zilele trecute, cifra rotundă de 2 000 000 ducţiei anului viitor. prompt la materiale electrotehnice şi buldozer alt foc. Doi meca ta-i situaţia !
a
răspunde
Pentru
ţului accelerează ritmu tone. O cifră care certifică, prin dimensiunile sale, valoarea şi eficient acestor îndatoriri c- scule, aproape 50 Ia sută la r nici încearcă să readucă la Gîndul ne poartă în ur
rile producţiei în sco unui succes remarcabil al muncitorilor şi specialiştilor de la vldenţiate cu pregnanţă în cu- produse din cauciuc şl chlml- Intîlnire a elevilor viaţă motorul „îngheţat". mă cu două luni cînd a-
pul realizării mai de Hunedoara şi Călan in bătălia pentru finalizarea optimă a E ger. proape zilnic „pistonam"
vreme a planului pe pianului pe acest an şi devansarea îndeplinirii cincinalului. cu oamenii şantierul cu articole prin
Macaralele
silo
de
la
anul în curs. Astfel, în în aprovizionarea tehnico-mater ială zuri stau înţepenite ; în in care arătam necesitatea
luna noiembrie, fabri in acest al doilea milion subzistă semnificaţi^ multiple, adînourilor cinta S.U.T.-ului aglomera pregătirii temeinice pentru
cile de la Orăştie, Brad, rezonanţe economice de mare expresivitate. Datorită faptului ţie de basculante neurnite perioada de iarnă. Ni se
Hunedoara, Haţeg şl că este înregistrat intr-un răstimp de mai puţin de 11 luni DEVA. La Liceul indus din loc de aproape două promiteau măsuri concrete.
Petroşani, aparţinînd se creează condiţii ca pină la finele anului să se producă incă SATISFACEREA bill'll trial minier Deva, profe sâptămîni. Dar...
I.J.I.L., au depăşit pre circa 425 000 tone de fontă, cantitatea totală din acest an — Nu numai gerul „a-
vederile de plan lunar reprezentind cea mai mare producţie obţinută de-a lungul soara ing. Doina Ioncscu Afară e frig. De aceea, morţeşte“ ritmul de lucru
cu 7,5 la sută. Acest existenţei de peste un secol a furnalelor hunedorene. Ea indică a organizat o intîlnire a poate, unii dintre munci pe şantierul nostru — ne
procent, obţinut în o creştere a producţiei în aceşti primi trei ani ai cincinalului elevilor din anul I, secţia tori nici n-au venit la lu spune tovarăşul Ioan Gra-
de peste o jumătate de milion de tone, iar faţă de anul trecut
exploatări miniere, cu re
principal pe seama de mai bine de 400 000 tone de fontă. prezentanţi ai minerilor. cru. Şi în birouri e răcoare. ma, secretarul comitetului
creşterii productivităţii In faţa elevilor, maistrul Şi în cîteva barăci. de partid — dar şi slaba
muncii, contribuie ho- Factorul determinant al acestui spectaculos salt al pro principal Liviu Mircea de Şeful de şantier, altfel preocupare pentru a crea
tărîtor la majorarea ducţiei este punerea in funcţiune şi atingerea intr-un timp cale. In cadrul bazei am creat Ia Exploatarea minieră om spiritual, nu prea e în condiţii bune de lucru la
producţiei suplimentare record a parametrilor proiectaţi la furnalul nr. 9 de la Hune vîntarea tovarăşului Nlcolae stocuri de intervenţie la unele Deva a făcut o impresio formă. E răcit. De-abia a- toate punctele. Am stabilit
Ceauşescu
recenta
la
plenară
realizate de la începu doara. In acelaşi timp, realizarea in timp record a milionului a C.C. al P.C.R., colectivul materiale ca tablă, carbid, nantă expunere despre is pucă să lege cîteva cuvin de mult ca S.U.T.-ul să ia
tul anului şi pînă a- doi este opera colectivă a furnaliştilor care, in întrecerea din bazei noastre acţionează stărui lacuri şi vopsele. Sîntem in toricul mineritului pe pă- te. măsuri pentru punerea în
contact cu C.S. Hunedoara şl
tor, pe multiple planuri. Rea
cum, la 29 milioane lei. acest an hotăritor al cincinalului, au ridicat la noi cote indicii lizarea procesului de aprovi Baza Peştiş a M.I.M. pentru a mîntul hunedorean. Fasci — La minus 10 grade, funcţiune a unor cazane.
Cele mai substanţiale de utilizare a agregatelor, elaborînd peste planul la zi 32 110 zionare pe 1974 l-am început ne livra din depăşirile de plan naţi de descrierea lucrări conform normativului, n-ar Noi am spus, noi am auzit.
depăşiri de plan se în tone de fontă. din vreme, prin fundamenta 2100 tone diverse profile la lor miniere, a formelor de mai trebui să se lucreze. Ne-am văzut nevoiţi să
minate pentru a-1 sprijini pe
rea necesarului de materiale al
registrează la F.f.L. O- Valoarea şi semnificaţia milionului doi sporesc sub rapor întreprinderilor din judeţ. In beneficiari în perioada de în zăcămînt, a sclipirii mine Noi mai muncim încă. Nu, scoatem oamenii dintr-o
răştie. Hunedoara şi tul eficientei. Anul acesta, concomitent cu folosirea intensă a lunile septembrie şi noiembrie cheiere şi început de an. ralelor la lumina palidă a nu turnăm betoane. Ar în baracă unde era gheţar nu
Brad. capacităţilor productive, se acţionează energic pentru reduce am organizat împreună cu be Preocupările de perfecţiona lămpilor de mină, cei pre gheţa în timp ce le-am alta şi să-i mutăm în a-
neficiarii
de
două
consfătuiri
rea consumului specific de cocs. Faţă de anul 1970, în prezent re a procesului de aprovizio
De menţionat că, du lucru, în care s-au perfectat nare sint legate şi de înde zenţi au aflat pe rînd des transporta de la staţie pînă partamente la Deva. Vă
privind
pă 11 luni de întrece consumul specific este mai mic cu 54 kg de cocs pe tona de nevoile cantitative şt sortimen plinirea sarcinii resurselor buna pre munca grea a mineri la fundaţii. Ne-am concen daţi seama ce se întîmplă.
tale de materiale, precum şi
fontă Ia Hunedoara, iar la Călan cu aproape 60 kg pe tonă.
gospodărire
ma
a
re, colectivele din ca eşalonarea livrării lor în timp. teriale şi lichidarea fenome lor din trecut, despre lup trat în carierele de calcar Unii sosesc tîrziu pe şanti
Datorită acestui fapt, In anii actualului cincinal la Hunedoara Pe baza specificaţiilor depuse tele şi jertfele minerilor. şi argilă. Săpăturile în er, alţii stau mai mult pe
drul I.J.I.L. Deva au de beneficiari noi am încheiat nului de imobilizare a acestor
s-au economisit faţă de pkin 25 000 tone de cocs, iar la I.V. valori In stocuri excedentare. Cu multă imaginaţie stîncă se pot executa. Mon acasă.
realizat 96,5 la sută din cu aceştia, pînă la data de 10 Pe parcursul anului, noi am precum şi cu exemple prac tăm, ce-i drept, destul de Tristeţea aceasta aparte
contrac
noiembrie,
totalitatea
planul anual de produc Călan 22 000 tone. telor de aprovizionare pentru preluat de la întreprinderile tice s-a vorbit despre con greu şi la banda transpor care l-a cuprins nu numai
din judeţ materiale în valoare
ţie, fapt ce constituie Raportind realizarea in acest an a celor două milioane de 1974. Datorită acestui avans, diţiile în care se desfăşoa toare. Luni am descărcat pe inginerul Vasile Şandor,
tone de fontă, furnaliştii hunedoreni desfăşoară larg bătălia ne-am creat posibilitatea ca
o garanţie a îndeplinirii pină la finele lui ’73 să ne o- DUMITRU PETCU ră astăzi munca în subte cu oamenii 90 de vagoane şeful şantierului, dar şi pe
cu cel puţin 15 zile îna pentru încheierea acestui an hotăritor al cincinalului cu cele cupăm efectiv de asigurarea directorul Bazei ran, despre noile tehnolo de pietriş. Cît a fost vara secretarul comitetului de
fondului de marfă de la fur
inte de termen a pre mai inalte vîrfuri de producţie şi cele mai reduse consumuri de nizori, corespunzător din punct judeţene de aprovizionare gii de muncă introduse de lungă nu primeam pie
vederilor pe acest an cocs, ridică de pe acum parametrii cantitativi şi calitativi ai de vedere valoric şl, mai ales, tehnico-materială în minerit, despre tehnica triş. Acum sîntem super- ILIE COJOCARU
cantitativ şi ca structură sor
hotărîtor al cincinalului. activităţii productive la nivelul sarcinilor mobilizatoare ale anu timentală. şi utilajele moderne folo onoraţi. N-am realizat pla
Prin măsurile amintite am (Continuate fn pag. a 3-a) site în producţie. (Continuare in pag. a 3-a)
lui viitor.
r
TABERE DE IARNA satisfacţia lor, ca să prac au înregistrat rezultate tă din profesorii Ion Po- etnd la suprafaţă, îm mieră selecţiuni din nou)
tice sporturile de iarnă, foarte bune. pescu, Adriana Gloglovan, preună cu cei peste 40 spectacol „Trecu-i asar’
PENTRU ELEVII atît de îndrăgite de ci. medicul Ioan Niculiţă şi de uteciştl, 8 cărucioare pe uliţă", realizat de for
JUDEŢULUI NOSTRU CONCURS inginerul Ştefan Rimpu. armături T.H. degradate, maţia „Sarmis“ şi de gru
NOII ŞOFERI Aceştia au răspuns între 12 cărucioare deşeuri de pul de dansatori ai an
Oficiul Judeţean dc tu In unităţile întreprinde bărilor ridicate de spec cherestea şi lemn supra samblului artistic al Co
do
la
tatori
referitoare
rism şi Inspectoratul şco LA VOLAN rilor comerciale locale de meniile lor de preocu dimensionat. mitetului iţiunicipal al
In aceeaşi perioadă, ti
lar al judeţului Hunedoa stat pentru mărfuri in pări, iar, în continuare, nerii din organizaţiile dc U.T.C. Deva. Pe parcursul
ra au luat măsurile nece S-au încheiat cu succes dustriale, produse alimen serii , distractive au avut
sare în vederea organiză cursurile celor trei şcoli tare şi de alimentaţie pu au fost rulate filmele do la atelierele mecanic şi loc proiecţii de fotografii
cu
cumentare
„Băiatul
rii de tabere de iarnă profesionale de conducă blică din municipiul Pe electric au încărcat C va- şi diapozitive cu noi rea
pentru elevii din locali tori auto ale întreprinde troşani, a început prima furtuna", „Raze cosmice“ goano cu fier vechi care lizări arhitectonice, pre
tăţile judeţului nostru. rii de transporturi auto fază a concursului pe şi „Cucerirea sunetului". a fost expediat oţeiării- zentări de noutăţi disco-
Taberele vor fi deschise Deva. Aşadar, pe raza meserii „Mercur“, desti lor. grafice, dans.
pe timp de două săptă l.T.A. Deva vor fi înca nat tinerilor lucrători din ACŢIUNI PATRIOTICE SEARA DISTRACTIVA
mâni, elevii avînd posibi draţi şi vor primi maşini comerţ. In cadrul aces TINEREŞTI VREMEA
litatea de a-şl petrece va peste 1 500 tineri condu tei prime faze vor avea „PROIECT-CLUB" Pentru 24 ore
canţa într-un mod cit cători auto, iar peste 500 loc concursuri de selecţie Tinerii de la E.M. Vul Vreme schimbătoare, cu
mai plăcut, util şi sănă vor efectua practica timp — teoretice şl practice. can au încheiat săptămî Comitetul U.T.C. şl co cerul mai mult noros.
tos, în acrul ozonat al de 3 luni, după care vor na trecută cu un bilanţ mitetul sindicatului dc la Vor cădea precipitaţii
munţilor. urca şi ei la volan. Re BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ rodnic la acţiunile de Institutul de proiectări moderate sub formă de
Taberele vor funcţiona zultate bune au înregis muncă patriotică. Organi judeţene au organizat ninsoare. Vîntul va sufla
în cabanele Rusii. Yoie- trat şcolile profesionale In sala cinematografu zaţiile U.T.C. de la sec duminică o reuşită seară potrivit, cu Intensificări
vodu, lîaleea şi Pietrele, din Ilia — Hunedoara, lui din Boiţa, numeroşi toarele III şi IV, în frun distractivă, în cadrul din vest. Temperatura va
din munţii judeţului Hu Turnlşor — Sibiu, Aiud cetăţeni s-au întiinit du te cu şefii de brigadă „Proiect - club“-ului din
Deşi afară s-a aşternut covorul alb de zăpadă, iar termo nedoara. In aceste locuri, — Alba. De menţionat că minică cu brigada ştiin Constantin Popa şi Balaş Deva, care s-a bucurat fi cuprinsă noaptea în
tre minus 8 şi minus 3
metrul şi-a ascuns mercurul undeva sub zero grade, la între extrem de pitoreşti, ele tinerele fete absolvente ţifică a căminului cultu Szabo, au eliberat căile de o numeroasă prezenţă. grade, iar ziua între mi
prinderea de sere din Sîntandrel e totuşi vară. O confirmă vii vor avea prilejul, spre au fost alături de băieţi, ral din Răchltova, forma de acces din galerii, adu- S-au prezentat în pre nus 4 şi 1 grad.
roşiile pe care salariaţii de aici le recoltează în cantităţi indus
triale.
