Page 14 - Drumul_socialismului_1973_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Ni. 8 879 @ MIERCURI 5 DECEMBRIE 1973

De doi ani în...
Zootehnia reprezintă sec­ ganizaţlilor de partid, con­ „IN CADRUL PROGRAMULUI GENERAL DE CREŞTERE
torul cu ponderea cea mai ducerilor I.A.S. şi fermelor, PREA MULTE construcţie
însemnată în structura pro­ a adunărilor oamenilor mun­ A PRODUCŢIEI AGRICOLE, ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE
ducţiei agricole globale a cii. Evident, au fost stabi­ STAT VOR CONTINUA SA DEŢINĂ UN ROL PREPONDERENT ;
întreprinderilor agricole de lite şi unele măsuri de e- La Călan sc află de doi
stat din judeţul nostru — radicare a neajunsurilor, VA CREŞTE PONDEREA LOR ÎN FORMAREA FONDULUI CEN­ PROVIZORATE LA ani în construcţie un bloc
peste 65 la sută din aceasta menite să determine creşte­ TRAL LA CEREALE, LEGUME, CARNE, LAPTE ŞI ALTE PRO­ cu 8 apartamente pentru
— existînd condiţii ca în rea răspunderii tuturor lu­ lucrătorii de la ferma
anul viitor să ajungă la cir­ crătorilor faţă de soarta DUSE“. I.A.S. din această locali­
ca 70 la sută. Fireşte, Intr-o îndeplinirii indicatorilor de (Din cuvlntarea tovarăşului NiCOLAE CEAUŞESCU la Consfătu- tate. Pare de necrezut un
asemenea situaţie, se impu­ plan. Alte acţiuni vizînd ri­ irea p® ţarâ a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat) COMPLEX CARE asemenea fapt, dar aceas­
ne ca şi eforturile şi preo­ dicarea calitativă a activi­ ta este situaţia. Conduce­
cupările şefilor de ferme tăţii în fermele de anima­ J rea secţiei din Călan. a
şi ale conducerilor I.A.S. să le vor fi dezbătute în ca­ cooperativei meşteşugăreşti
fie concentrate spre asigu­ drul viitoarelor adunări ale VALOREAZĂ MILIOANE „Retezatul" Haţeg, care e-
rarea unor condiţii cit mai oamenilor muncii în care xecută blocul, a tărăgănat
bune de desfăşurare a acti­ se vor analiza realizările nepermis finalizarea lucră­
vităţii In zootehnie In ve­ anului 1973 şi se va adop­ rilor. Chiar şi în aceste
derea fructificării depline a ta planul pe anul 1974. îngrijirea atentă a animalelor, furajarea In cadrul I.A.S. Haţeg, malelor în adăposturi şi 'de zile, cînd se puteau efec­
potenţialului de care dis­ Cîteva din direcţiile de la ferma din Rîu Bărbat, se dificultăţile în organizax-ea tua finisările, lipsa for­
pune flecare unitate şi fer­ orientare şi acţiunile pre­ află în construcţie — deşi şi desfăşurarea programului ţelor de pe şantier so face
mă. Cunoscând că In faţa conizate a se iniţia se re­ conform prevederilor pla­ de lucru în fermă. Este a- cu acuitate resimţită. Con-
întreprinderilor agricole de feră la : finalizarea grab­ nului de stat trebuia ca devărat că s-au luat unele ——a——a—
stat partidul a pus sarcina nică a investiţiilor aflate Sur rafiouala — căi sigure ie sporire (parţial, respectiv 3 graj­ măsuri de urgentare a lu­
de a-şi spori contribuţia la în execuţie la I.A.S. Haţeg duri) obiectivul să fi fost crărilor, însă acestea nu au
constituirea fondului centra­ şi I.S.CjI.P. Orăştie, îmbu­ dat în folosinţă la începu­ fost suficiente pentru a N O T E
lizat de produse agroali- nătăţirea producţiei şl a tul lunii noiembrie a.c. — determina recuperarea în-
tnentare al statului, de a structurii bazei furajere, un complex pentru creşte­ tîrzierilor acumulate în lu­ «MsraB3Bat»ca«wiB^*8aaaaMBa»
avea un aport mai mare la ridicarea calitativă a şepte- a producţiei ie lapte rea vacilor de lapte, avînd nile de vară. Ca urmare, ducerea U.J.C.M. nu are
aprovizionarea populaţiei lului prin înlocuirea din o capacitate de 390 capete, acum complexul este dat oare nimic de spus despre
şi de a fi unităţi model In efective a exemplarelor slab plus 160 locuri pentru ti­ parţial în exploatare cu o o asemenea situaţie ?
ceee ce priveşte producţia productive şi organizarea La începutul acestui an die 9,8 litri. Cum s-a rea­ tri de lapte. neretul bovin. Obiectivul, a serie de provizorate, cum
şi forţa de muncă la suta temeinică a reproducţiei şi — pe care-1 vom încheia lizat această producţie ? ¡Se­ îngrijirea raţională a fă­ cărui valoare este de 3,5 ar fi, de pildă, alimentarea Intîrzieri inadmisibile
de hectare, *e pune între­ selecţiei, asigurarea unor în curînd cu realizări bune cretul stă în îngrijirea a- cut ca şi reproducţia să fie milioane lei, constă în rea­ cu apă. In acelaşi timp, este
barea : cum se înfăptuiesc condiţii de muncă şi de — ne-am asumat marea tentă a bovinelor, în fura­ mulţumitoare. Planul la fă- lizarea a 4 grajduri şi a de semnalat că şi gunoiul Staţia de epurare a a-
obiectivele cu care stnt con­ viaţă mai bune pentru lu­ răspundere de a chema la jarea lor raţională. Am tări nu numai că-1 vom utilităţilor necesare bunei se scoate cu targa din a- pel, castelul de apă şi
fruntaţi lucrătorii din crătorii din ferme prin întrecere celelalte ferme avut permanent în atenţie realiza dar îl vom şi depă­ desfăşurări a activităţii în dăposturi, deoarece după postul Trafo sînt trei din­
1-A.S. ? Câteva detalii şi construirea de noi grupuri I.A.S. din judeţ, avînd ca să nu facem nici o dero­ şi. Astfel, pînă acum, avem fermă. Referitor la stadiul o săptămînă de funcţionare tre obiectivele care condi­
obiectiv principal obţinerea gare de la aceste două im­ 73 de fătări din planul de de execuţie a complexului, s-a defectat instalaţia cu ţionează buna desfăşurare^
inginer
de producţii superioare de perative. Programul de 75 şl mai sînt în gestaţie, tovarăşul directorul George recleţi de evacuare a aces­ a activităţii Ia complexul
tuia. Exista realmente posi­
I.A.S.,
Răican,
Premiso favorabile lapte. Mulţi dintre omolo­ grajd s-a desfăşurat şi se urmînd să fete pînă la sfîr­ Haţeg, şi-a exprimat nemul­ bilitatea ca alimentarea cu răştie. Acestea trebuiau,
din Romos al I.S.C.I.P. O-
20
încă
desfăşoară
conformitate
acestui
şitul
an,
în
gii de la celelalte ferme au
considerat curajul nostru cu graficele întocmite. In de juninci. Din viţelele ob­ ţumirea faţă de modul cum apă să fie terminată pînă conform planului de stat,
cam exagerat. Intr-un fel timpul de primăvară, vară ţinute din prăsilă proprie constructorul — Şantierul la această dată, cînd ano­ să fie date In folosinţă la
timpul
fructificării depline aveau dreptate I In primul şi toamnă, vacilor cu lapte ne vom asigura efectivul nr. 3 Haţeg al Trustului ritmul de friguros împiedică flata de 30 noiembrie a.c.
de- construcţii Deva (şef de
lucru
îndeosebi
s-au
dimi­
administrat
li
matcă pentru anii viitori.
pentru
rînd, în „bătălia“
Constructorul — T.C. Deva
obţinerea celor mai bune neaţa, înainte da a fi scoa­ Măsurile iniţiate de con­ şantier ing. Vaslle Ţop) — la turnarea betoanelor. — a prevăzut însă decala­
producţii de lapte, noi am se la păşune, cîte 20 kg de ducerea partidului şi statu­ şi-a onorat promisiunile şi Am reţinut că din partea rea termenului pînă la 31
a potenţialului „lansat" fătare; în juninci doilea masă o verde. Păşunea pa lui nostru, dintre care aş angajamentul de a încheia I.A.S. 6-a acordat accep­ decembrie a.c.
la
sprijin
numai
prima fază a lucrărilor pînă
al
care
tarlalizată
avem
prima
a
prin
constructorului
felul
După
rînd, condiţiile de întreţi­ asigurat în permanenţă aminti şi Hotărîrea adopta­ la 30 noiembrie a.c. tarea schimbării soluţiei xecută lucrările, cum se seri­ e-
sînt
tă în şedinţa comună a C.C.
nere a bovinelor nu ne erau iarbă. In fiecare primăva­ al P.C.R., a Consiliului Su­ — Sîntem nevoiţi din a- constructive, asigurarea u- oase motive de reflecţii
fiecărei unităti chiar favorabile în compa­ ră şi toamnă noi executăm prem al Dezvoltării Econo­ ceastă cauză — ne spunea nor materiale şi a unei pentru factorii răspunzători
raţie cu cele de la alte pe suprafeţele de păşune mice şi Sociale şi a Consi­ interlocutorul — să apelăm părţi din forţa de muncă de soarta investiţiilor şi a
ferme. Şi totuşi, datorită ample lucrări de întreţine­ liului de Miniştri din iulie la soluţii de provizorat. în unele perioade. Condu­ producţiei animaliere la
strădaniilor depuse, am re, cum ar fi curăţirea de a.c., privind majorarea pre­ Deşi avem 319 animale, cu cerea şantiei-ului, conside- această unitate.
măsurile oe ee impun îa sociale, cointeresarea mate­ reuşit să ne situăm pînă mărăcini, nivelatul muşu­ ţului de contractare a pro­ care trebuiau populate 3 rînd însă că obiectivul nu
•oopul ridicării eficienţei rială, permanentizarea şi acum pe locul de frunte în roaielor, fertilizatul cu în­ duselor animaliere, ne-a grajduri, le-am înghesuit în este de o valoare prea ri­ Dublarea pierderilor
activităţii în fermele zoo­ ridicarea calificării îngriji­ întrecerea pe care am Ian- grăşăminte chimice şl natu­ dat un şi mai mare imbold două adăposturi care sînt dicată şi că poate fi reali­
tehnice le-am desprins din torilor de animale şi altele. sat-o. rale. în muncă. Pentru a putea terminate. Ca urmare, în- zat în „asalt“, a neglijat o îndeamnă Ia serioase
discuţia purtată cu tovară­ Un serios salt este de aş­ Anul acesta noi am consi­ Pentru ca vacile să pro­ asigura în viitor o bază zo­ tîmpinăm mari greutăţi în bună perioadă de timp lu­
şul ing. Koska Carol, direc­ teptat şi în privinţa ridi­ derat că de la o vacă fura­ ducă lapte pe timpul sta- otehnică şi mai puternică desfăşurarea procesului de crările, consecinţele unei
torul trustului judeţean cării eficienţei activităţii jată se poate obţine o pro­ bulaţiel, deci şi în ano­ în cadrul fermei noastre, producţie, ceea ce afectează asemenea practici resimţin- reflecţii
pentru I.A.S. sectorului zootehnic. In a- ducţie de 2 900 litri lapte. timpul alb, am strîns cu am luat, imediat după pu­ valorificarea potenţialului du-se acum cu acuitate în
Intre altele, est« demn ceastă privinţă, se impune Faptul că am reuşit să va­ grijă şi depozitat în locuri blicarea acestei mobiliza>- junincilor pentru procu­ activitatea fermei zooteh­ Printre fermele zooteh­
de relevat că datorită in­ ca toate acţiunile întreprin­ lorificăm în 11 luni 3142 corespunzătoare toate can­ toare hotărîri, o serie da rarea cărora s-a cheltuit nice. nice ale căror rezultate au
vestiţiilor făcute au sporit se de organizaţiile de partid litri de lapte de la o vacă tităţile de nutreţuri pe care măsuri tehnico-organizatori- un milion de lei. influenţat negativ aportul
an de an efectivele, îndeo­ din I.A.S., conducerile uni­ furajată nu e de loc o în- le-am recoltat în vară şi ee. Prin forţe proprii am O asemenea situaţie nu întreprinderilor agricole de
sebi de bovine şi porcine, tăţilor, fermelor şi trustului tîmplare. Cifra aceasta are în toamnă. Avem în stoc construit un grajd de 124 Prlntr-o adresă făcută în mai poate fi sub nici un stat la aprovizionarea
punîndu-se în funcţiune noi să fie subordonate înfăp­ un suport solid, construit pentru furajarea animalelor capete bovine, prevăzut cu luna septembrie a.c., con­ motiv tolerată, realizarea populaţiei cu lapte se si­
complexe în care animalele tuirii imperativelor formu­ din eforturile pe care în­ mai mult de 460 tone de instalaţie modernă de eva­ ducerea I.A.S. Haţeg a a- planului de producţie — la tuează şi cea din Călăii;
sînt crescute după tehnolo­ late de secretarul general grijitorii mulgători let-au fîn, 475 tone de sfeclă fu­ cuare a gunoiului — racleţi tras atenţia Trustului de lapte şi carne — pentru a restanţa faţă de fondul de
gii industriale, concomitent al partidului, tovarăşul depus în munca de flecaré rajeră şl 640 tone de siloz. — şi cu adăpători mecanice* construcţii Deva asupra asigura o bună aprovizio­ stat estimîndu-se la circa
cu aceasta aportul I.A.S. Nicolae Ceauşescu, în cu- zi, pentru ca îngrijirea şi Ţinînd cont de efectivul de Furajarea animalelor se fa­ consecinţelor negative pe nare a populaţiei cu aceste 3 000 hl.
la constituirea fondului de vîntarea la Consfătuirea pe furajarea animalelor să se animale pe care îl avem,' ce direct din remorci. Lu­ care Ie poate provoca no- produse fiind un deziderat In acelaşi timp, este a-
stat fiind tot mai substan­ ţară a lucrătorilor din în­ facă în mod exemplar. In de raţiile zilnice ce le ad­ crări de reducere a efor­ darea la timp în folosinţă de importanţă deosebită, la fectată şi situaţia economi-
ţial. In actualul cincinal, treprinderile agricole de cadrul fermei noastre avem ministrăm, putem spune că tului fizic al îngrijitorilor a complexului, ţinînd sea­ înfăptuirea căruia se impu­ co-financiară a fermei,
efectivele de bovine au stat din februarie 1971, un­ ua efectiv de bovine de 400 dispunem de furaje sufici­ am întreprins şi în celelal­ ma că din luna decembrie ne să-şi aducă întreaga con­ preţul de cost fiind de­
sporit cu peste 60 la sută, de se subliniază că: „Este capete din care 104 sînt ente, bază furajeră, ceea ce te adăposturi de animale tribuţie şi cei cărora li s-a păşit cu peste 0,80 Iei pe
iar producţia de lapte mar­ timpul să înţelegem că nu-1 vaci cu lapte, urmînd ca ne permite să obţinem şi unde s-a introdus apa po­ a.c. încep fătările şi neasi- încredinţat sarcina să con­ litru. Datorită acestui fapt,
fă cu aproape 75 la sută. suficient să obţii o anumi­ pţnă la sfîrşitul anului să în prezent producţii bune tabilă. La ora actuală, în a- gurarea unor condiţii co­ tribuie la construirea o- volumul pierderilor este
De notat este că în mai tă producţie, ci să ne pu­ ajungem la un număr de de lapte. îngrijitorii fiind tenţia noastră stă preocu­ respunzătoare de iernare a biectivelor agrozootehnice. de aproape două ori mai
puţin de 11 luni din acest nem permanent Întrebarea: i: 3 capete, atît cît ne-am retribuiţi în acord global, parea de a le asigura îngri­ animalelor afectează reali­ Evident, materializării a- mare decît cel prevăzut.
an s-a realizat o producţie cît ne costă această pro­ p anificat. Desigur că toţi ei sînt cointeresaţi oa ani­ jitorilor mulgători condiţii zarea Indicelui de natalita­ Ieşirea din impas obligă
medie de lapte pe cap de ducţie ? Este ea sau nu ren­ c «scătorii de animale ştiu malele pe care le au în • optime de viaţă şi de trai, cestei cerinţe trebuie să-i conducerea fermei să în­
vacă mai mare decît cea tabilă ? Ne dă posibilitatea c i de la junincile la prima loturile lor să fie bine ştiut fiind că de felul în te şi a producţiei planifi­ subordoneze toate eforturi­ treprindă acţiuni energice
obţinută în întreg anul tre­ să reluăm cel puţin la a- f itare nu se recoltează atât hrănite şi îngrijite. Avem care el îşi fac datoria de­ cate. Să nu mai amintim le şi lucrătorii din cadrul şi susţinute pentru îmbu­
cut. Comparativ cu preve­ celaşl nivel producţia, deşi, ca mult lapte, aşa cum se salariaţi cum ar fi de pildă pinde în mod hotărâtor pro­ de stresul ce se produce Şantierului de construcţii nătăţirea calitativă a efec­
derile planului pe 1973, e- bineînţeles, aceasta nu c bţine de la vacile aflate comuniştii Vaslle Strîmbea- ducţia de lapte şi carne. din cauza înghesuirii ani­ tivului şi pentru asigurarea
xistă însă o nerealizare de ne-ar satisface, deoarece la a doua şi a treia fătare. nu, Vasile Orşa şi îngrijito­ din Haţeg. din producţie proprie a
peste 600 1 lapte pe cap de trebuie nu numai să recu­ şi, totuşi, s-e reuşit ca de rul Marin Dinulescu, care Ing. LUDOVIC SOOS furajelor.
vacă, fiind serios afectată perăm ceea ce am cheltuit, (a o Junincă la prima făta- obţin zilnic de la loturile şeful fermei nr. 3 Lăpuşnlc,
contribuţia la fondul de dar să şl realizăm un anu­ f* să mulgem zilnic în me- lor de vaci cite 180—190 li- din cadrul I.A.S. Mintia
stat şi preţul de cost pe mit beneficiu care să ne n-
unitatea de produs. De a- jute să dezvoltăm în conti­
semenea, s-au acumulat nuare, pe o treaptă superi­ Dinamica creşterii efectivului de bovine şi a
restanţe la creşterea în oară, activitatea noastră
greutate a animalelor, în e-conomică şi să asigurăm
special la întreprinderea de ridicarea, pe această bază, Asigurarea cadrelor — o cerinfă imperioasă producţiei de lapte marfă in (în procente)
stat pentru creşterea şi în- a nivelului de viaţă al în­
Dezvoltare* zootehniei Impune ou stringenţă
grăşarea porcinelor Orăş­ tregului popor“. Iată cîteva asigurarea do cadre cu temeinice cunoştinţe zoo- mal corespunzătoare, Indiferent că este vorba de
cele de la Bîrcea, Călan, Lăpuşnlc sau din alte
tie, unde s-au depăşit şi din obiectivele cu care sînt veterlnaTe, oameni care să cunoască metodele, localităţi. La noul complex de la Bircea s-a Anul
consumurile de furaje pe confruntaţi lucrătorii din tehnologiile moderne de creştere, îngrijire şl fu­ „scăpat“ din vedere şl nu s-a construit o cameră Efectivul de bovine Producţia de lapte marfă
de dezbrăcare şl o bale cu duşuri pentru ca în­
rajare a animalelor. Factorii de răspundere cu­
un kilogram de spor. I.A.S., a căror materializa­ nosc această cerinţă. Este necesar să întreprindă grijitorii să albă unde se schimba şl spăla. Nici
Cauzele rezultatelor ne­ măsuri concrete pentru pregătirea, calificarea de pentru şeful de fermă şl economist nu s-a con­ 1971 100
satisfăcătoare înregistrate re exemplară este decisivă oameni care să fie angajaţi şl să lucreze în zoo­ struit măcar o încăpere pentru un birou. La u- 100
nele dormitoare pentru nefamlllşti nu este asi­
în sectorul zootehnic au pentru îndeplinirea sarcini­ tehnie. Este absolut necesar să se treacă la re­ gurat combustibilul pentru încălzit. Slnt lucruri
crutarea de oameni care să fie calificaţi In me­
constituit obiectul unor a- lor ee revin fermelor agri­ seria de crescător de animale, de muncitor zoo­ care pot fl rezolvate şi cu forţele proprii ale 1972 132 131
nalize temeinice — în lu­ cole de stat din programul tehnist. fermelor. Totul depinde de modul cum ştie să
se gospodărească flecare. Toate aceste probleme
O mal mare atenţie trebuie să se acorde con­
mina sarcinilor stabilite de diţiilor de muncă şl de viaţă, legării oamenilor trebuie să preocupe conducerile I.A.S., organele 1973
biroul Comitetului judeţean judeţean de dezvoltare a de ferme, de locul de muncă unde lucrează. La agricole Judeţene pentru a le găsi o rezolvare cit (preliminat) 160 174
de partid — din partea or- zootehniei. mal grabnică, puntndu-se capăt fluctuaţiei care
toate fermele condiţiile de locuit nu sînt cele există în rîndurile îngrijitorilor.
s-au livrat 1 988 hl lapte, fa­ La noul complex de la Bîrcea
Pentru noul complex de primele 11 luni din acest an furajeră se majorează de la gramul judeţean de dezvolta"
creştere a vacilor pentru lap­ 80 la 100 hectare, iar tere­ re a zootehniei, punînd în
te de la Bircea, aparţinînd ţă de 8180 hl planificat pe nul destinat acestei culturi valoare condiţiile prielnice
I.A.S. Simerla, 1973 a fost 1973. va fi fertilizat cu gunoi de şi tradiţiile de care amin­
situaţi­D e
primul an de producţie. La Care sînt cauzele nereall- grajd. team. In cadrul întreprinde­
data de 1 ianuarie comple­ zărllor şi ce şi-a propus con­ c e In ce priveşte efectivele şi rii s-au luat măsuri pentru
producţia,
xul era populat cu 723 cape­ ducerea fermei să întreprin­ efectivele şi producţiile animaliere ui'mărim ca în asigurarea de condiţii mai
te bovine din care 100 ju­ dă pentru redresarea primul rînd să îmbunătăţim bune de m*ncă şi de viaţă
ninci gestante şi restul_ viţe­ ei ? Activitatea în noul com­ calitatea efectivelor. S-a in­ pentru îngrijitori. In această
le de reproducţie cu diferite plex nu s-a început în cele trodus calendarul de repro­ privinţă mai avem multe de
categorii de vîrstă. Care sînt mai bune auspicii. Efectivul nu sînt la nivelul sarcinilor ? ducţie şi se urmăreşte la făcut. O problemă care se
rezultatele înregistrate după de juninci gestante cu care fiecare fermă. Astfel, dacă pune cu acuitate este asigu­
II luni de activitate ? De la s-a pornit nu reprezenta în lunile aprilie, mai, iunie rarea de cadre calificate
început trebuie subliniat că, nici jumătate din plan, iar procentul de gestaţie era de pentru zootehnie. Ar fi bine
cu toate greutăţile întîmpi- furajele pentru hrana ani­ broase şi filtrul pentru dez- verde. Hariga, directorul întreprin­ 3 000 tone siloz de bună ca­ 36-37 la sută, la 1 decembrie dacă la nivel de judeţ s-ar
nate, datorită strădaniilor şi malelor au fost insuficiente infecţie. In ce priveşte adăposturi­ derii. La efectivul total, pla­ litate, 4 000 tone sfeclă fu­ s-a ajuns la 53 la sută din organiza nişte cursuri cu e
eforturilor depuse de colec­ şi de calitate slabă. De a- Sînt neajunsuri în organi­ le, constructorul, neonorîn- nul va fi depăşit cu 40 ca­ rajeră, cantităţi care ne vor efectiv. Aceasta dă garanţia
tivul fermei, la unii indica­ semenea, condiţiile de caza­ zarea muncii, în disciplina du-şi obligaţiile, s-a trecut pete. Dar la matcă nu se re­ ajunge pînă se iese la păşu- că în anul 1974 va fi reali­ durată de 2-3 luni pentru
tori de plan s-au înregistrat re şi igienico-sanitare — de producţie. Am constatat la evacuarea gunoiului ma­ alizează cu 139 din cauza si­ nat. Mai urmează să primim zat un procent bun de nata­ pregătirea lucrătorilor din
rezultate bune, fapt ce ates­ cu toată noutatea construc­ că programul de grajd nu se nual, urmînd ca în anul vii­ tuaţiei necorespunzătoare de 700 tone tăiţei de sfeclă. A- litate şi ca urmare şi o pro­ zootehnie. Ar fi de asemenea
tă că există posibilităţi pen­ ţiei — au fost şi sînt încă respectă, iar furajarea ani­ tor să se treacă la un sis­ la noul complex, unde halele vînd în vedere că în pre­ ducţie bună de lapte. foarte bine dacă s-ar organi­
tru realizarea efectivelor şi necorespunzătoare. îngrijito­ malelor se face cînd şi cum tem de evacuare cu racleţi. au fost populate cu tineret zent se pune accentul pe za un laborator judeţean
a producţiei, pentru renta­ rii mulgători — majoritatea poate fiecare îngrijitor. Bor­ Uşile de la hale se etanşea- femei neselectat, nebotinat. folosirea în hrana animale­ Pentru creşterea potenţia­ pentru controlul calităţii nu­
bilizarea activităţii fermei. „specialişti în creşterea cai­ hotul de sfeclă se află de­ ză cu baloţi de paie, pentru Lipsa de furaje din iarnă pî­ lor a furajelor de volum, ur­ lului biologic al animalelor treţurilor. Astfel, putem să
Cîteva exemple sînt con­ lor“ — sînt oameni cu o pre­ pozitat lingă hale, unde a a împiedica pătrunderea ge­ nă în primăvară a dus la mează să amenajăm o bu­ s-au luat măsuri ca la fer­ ştim ce substanţe conţin nu­
cludente în această privin­ gătire necorespunzătoare. La îngheţat şi se administrează rului şi formarea curenţilor slăbirea animalelor, influ- cătărie furajeră unde să to- ma nr. 3, unde există un' treţurile pe care le cultivăm,
ţă. Astfel, producţia de rîndul său, constructorul — aşa în hrana animalelor. de aer. Se dă o mai mare a- enţînd negativ reproducţia, căm, măcinăm şi să prepa­ bun fond genetic, să se facă putem să întocmim într-ade-
lapte pe cap de vacă este T.C. Deva — trebuia să re­ Am discutat despre aceste tenţie îngrijirii animalelor. în ce priveşte producţia nu răm furajele. în acest fel selecţia tuturor viţelelor. în­ văr raţii ştiinţifice, putem
cu 140 litri mai mare decît medieze foarte multe defec­ neajunsuri cu tovarăşul Ma­ Toate cazurile de îmbolnă­ se realizează cu circa 500- se înlătură risipa ce se face cepând din acest an viţelele şti cînd putem începe recol­
s-a planificat, iar cheltuie­ ţiuni. Se încheie anul şi a- rin Craiu, medic veterinar, viri şi sacrificări de necesi­ 600 litri pe cap de vacă, iar cu transportul şi se măreşte bune de reproducţie sînt di­ tarea şi care e perioada op­
lile pe hectolitrul de lapte ceste remedieri n-au fost e- şeful fermei. Dînsul sublinia tate s-au datorat răcirii ani­ la producţia totală de lapte gradul de consumabilitate a rijate la ferma din Aurel timă pentru fiecare cultură
sînt mai mici cu 39 lei. Pla­ fectuate. Uşile de la hale nu că pentru a se ieşi din acest malelor, condiţiilor igienico-, marfă cu peste 3 000 hl. tuturor nutreţurilor. în pri­ Vlaicu, unde s-a creat un în parte. Vaca este o uzină
nul anual la efectivul total se închid cum trebuie, iar impas s-au luat unele mă­ sanitare necorespunzătoare. Cum se acţionează pentru măvară mai însămînţăm 400 nucelu de reproducţie din care consumă furaje şi pro­
de bovine va fi realizat. în vîntul şi frigul pătrund în suri care vizează în primul Avem siguranţa — spunea ca indicatorii de plan pe ha cu trifoi, avînd asigurată rasa Holstein. La ambele duce lapte. De aceea trebuie
ce priveşte ceilalţi indicatori voie prin ele. In hale este rînd asigurarea hranei şi şeful fermei — că prin mă­ 1974 să fie realizaţi ? Con­ întreaga cantitate de sămân­ ferme se merge cu animale să ştim valoarea alimentară
situaţia nu-i tot aşa de bu­ frig. Adăpătorile din capă­ îmbunătăţirea condiţiilor de surile luate în ce priveşte diţia principală pentru creş­ ţă. Toate suprafeţele culti­ din rasa Holstein şi metiş pe a nutreţurilor, putînd în
nă. La vacile cu lapte, din tul halelor îngheaţă. Anima­ adăpostire şi igienico-sanita­ creşterea efectivelor de vi­ terea efectivelor şi a pro­ vate cu furaje vor fi' ferti­ fond de Bălţată românească. acest fel micşora şi consu­
213 s-a realizat numai 149, lele nu pot să bea apă. re. Sînt asigurate cantităţi ţele apte pentru reproduc­ ducţiei o constituie asigura­ lizate cu fosfor (400 kg la Aceasta pentru că animalele murile.
iar la juninci gestante din Sistemul de evacuare a de­ suficiente de nutreţuri şi de ţie — avem un număr de 454 rea hranei. în această pri­ hectar). Pajiştile vor fi par­ din această rasă consumă fu­
309 s-a realizat 155. Nerea- jecţiilor nu funcţionează. Ca­ bună calitate. La fînuri e- viţele peste 12 luni, faţă de vinţă s-au făcut progrese în­ celate pentru organizarea ra­ raje mai puţine, le valorifi­ Directorul întreprinderii
lizarea planului de montă a nalele sînt înfundate, iar xistă şi un stoc de rezervă 148 cîte sînt prevăzute în semnate. Dacă în 1972 nu se ţională a păşunatului. In că mai bine şi dă o producţie şi-a exprimat convingerea că
făcut ca numărul junincilor, murdăria şi apa nu se pot de 60 tone, iar la suculente plan — prevederile de plan asigurase decît 60 la sută prezent se lucrează la în­ de lapte mai mare. lichidînd lipsurile manifesta­
gestante să fie sub nivelul evacua şi ies în hale. Cen­ de 136 tone. Furajele nu ri­ pe 1974 vor fi îndeplinite în din necesarul de fînuri, în tocmirea proiectului Pe pă­ te în acest an, acţionînd ho-
planificat şi ca urmare să trala termică nu asigură căl­ dică probleme. Pentru pro­ bune condiţiuni. prezent există o rezervă d? şuni se vor administra — în Judeţul Hunedoara — spu­ tărît pentru îmbunătăţirea
nu se realizeze efectivul la dură suficientă pentru creşa ducţia anului viitor există I.. legătură cu situaţia rea­ 100 tone fînuri pentru situa luna februarie — 200-250 kg nea interlocutorul — este un muncii în toate sectoarele,
vacile cu lapte. Aceasta se de viţei. De asemenea, nu în cultură 100 ha trifoliene, lizării efectivelor şi a pro­ ţiile grele. Pentru economi­ azot. Aceasta a asigurat creş­ judeţ cu tradiţie în creşterea fermele de la Bîrcea vor de­
repercutează în mod nefavo­ s-a terminat amenajarea bu­ iar în primăvară se mai în- ducţiei an: aliere la cele sirea nutreţurilor adminis­ terea producţiei de masă ver­ bovinelor. De aceea, se im­ veni unităţi de producţie
rabil în producţia de lapte cătăriei furajere — monta­ sămînţează încă 200 ha. în două ferme ale I.A.S. Sime- trăm în prezent în hrana a- de de la 8 OOO kg la 26 000. pune ca noi să acţionăm cu model, care să nu mai aducă
care nu se realizează la ni­ rea instalaţiilor pentru to­ această toamnă s-au însă- ria de la Bîrcea, am avut o nimalelor borhotul de sfeclă, toată răspunderea pentru fi­ statului pierderi, ci benefi­
velul planificat. Astfel, în cat şi măcinat furaje fi- mînţat şi 60 ha cu masă discuţie şi cu ing. Dumitru ' tărîţe din ciocălăi. Avem Suprafaţa cultivată cu sfeclă nalizarea sarcinilor din pro­ cii.