Page 15 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 15
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 879 © MIERCURI 5 DECEMBRIE 1973
Emn?s¿
la Brîznic — preocupări pentru o mai *
*
VIAŢA UNEI MAME CU 3 \
Film STARE DE ASEDIU es Editorial© i COPII A FOST SALVATA i
I ® In „Semnalul" de Ieri, la /
buna organizare a întregii activităţi din sat Distins cu premiul „Del- Acţiunea se desfăşoară apărut întimplător, că apa @ Da Editura politică j i spre venirea pe lume, la i
jj
\ „naşteri" vă informam de- )
luc“, filmul lui Costa Ga- într-o ţară din America Da riţia tupamaroşllor este le a apărut : N I G O L A E ; / Brad, a gemenilor Florin şi ,
vras este o revelaţie a ac tină, unde un şef al spio gată de un moment de CEAUŞESCU, „Cuvintare j ) Alin Brădăţan. Zilele aces- 1
tualei stagiuni cinemato najului american este răpit, criză acută, accentuată şi la Consfătuirea de la C.C. : l tea, ei, împreună cu mama ^
Aşteptată cu îndreptăţit deanu, la activitatea în ceste sarcini, cînd a spus grafice. „Stare de asediu“, judecat şl executat de ma- mai mult de inoportuna al P.C.R. cu primii-secre- j 1 lor, Maria Brădăţan, de 24 i
interes, adunarea cetăţeni CA.P. trebuie să-şi aducă că „excesul de neglijen ca şi „Z“, recomandă un chisarzi indigeni. Actul de prezenţă străină. Dar nu tari şl secretarii pentru [ 1 ani, au părăsit spitalul. Să- 1
lor pentru constituirea or în permanenţă contribuţia ţă e mal mare decît ex cineast de o mare forţă violenţă, înfăptuit de or este mai puţin adevărat că problemele organizatorice j 1 nătoşl, veseli. y
ganizaţiei săteşti a Frontu toţi cooperatorii, preocupă cesul de umiditate“. convingătoare, un cineast ganizaţia extremistă a tupa- soluţionarea crizei nu este ai comitetelor judeţene \ t ...7 noiembrie, orele 5,30. i|
lui Unităţii Socialiste a rile consiliului de conduce Pentru perioada următoa pentru care estetica filmu maroşllor, este un efect, u- posibilă prin răpirea şi su de partid şi ai munici- j ’ Maria Brădăţan aduce pe V
constituit. într-adevăr, un re al cooperativei să se re s-au stabilit sarcini pre lui înseamnă curaj, curiozi nul care solicită mult mai primarea unui om care — piulul Bucureşti". ţ lume doi copil. N-are timp y
moment de seamă în preo îndrepte în mod cu totul cise referitoare la îndigui tate pozitivă, investigaţie multe victime, mult mai într-o altă Ierarhie, desigur Da aceeaşi editură, în I t să se bucure. Peste cîteva l!
cupările organizaţiei de deosebit asupra sectorului rea văii Brîznicului, pre precisă şi deosebit de com multă vărsare de sînge — este şi el o unealtă, a- colecţia „Probleme ale or- j .' minute îşi pierde cunoştinţa, L
partid, ale tuturor locuitori zootehnic, lărgirii şi di gătirea îndiguirii Mureşu petentă. Profesiunea de cre decît presupune îndepărta nimată de un complex de ganlzării şi conducerii ac- j ) intră în comă. Vreme de 24 \
lor, pentru înviorarea în versificării bazei lui teh lui, repararea drumului din dinţă a lui Gavras este a- rea reprezentantului Agen interese imperialiste. Pen tivităţii politice şi econo- ; l de ore, personalul medical l'
tregii activităţi, pentru în nice, întreţinerii cu mai partea de sus a satului şi tît de prezentă în „Stare de ţiei Dezvoltării Internaţio tru această idee este edifi mico-sociale", Mihai Chio- j , din secţie, în frunte cu doc-
scrierea satului Brîznic la alte lucrări care vor aduce asediu", încît nu încape în nale. Denumirea instituţiei catoare secvenţa finală : în reanu şi Eugen Godeanu \ I torul Victor Fumurescu, se 1
un loc de frunte între cele nu numai satisfacţii perso doială că cineastul este un este absolut eufemistică, de locul şefului ucis, soseşte un semnează lucrarea „Adu- : i luptă, fără o clipă de ră- ţ
lalte localităţi aparţinătoa nale locuitorilor, ci vor in consacrat al filmului poli oarece ea este, în realitate, altul, care va continua mi narea generală a organi- j ! gaz, pentru a-i salva viaţa, i
re comunei Ilia. fluenţa creşterea producţiei tic. un mijloc de imixtiune în siunea înaintaşului său. U- zaţiei de partid — for al j 1 Abia după 24 de ore înce- t
Dezbaterile au dovedit că Adunări de agricole, a producţiei de Aidoma filmului „Z", viaţa internă a ţărilor sub ciderea eminenţei cenuşii conducerii gîndlrll şi hotă- j \ pe să-şi revină. Acum a pă- ^
cetăţenii din satul de pe furaje şi fructe. „Stare de asediu" este o dezvoltate. Scopul urmărit — act final al negocierilor ririi colective". 1 răsit spitalul. Se află acasă, i
Mureş au înţeles îndemnul constituire a Consiliul organizaţiei să radiografie care delimitează de A.D.I. este departe de-a eşuate •— reprezintă, deci, ® Mihai Moldovan a j J in apartamentul 18, din blo- >
adresat de tovarăşul Nicolae teşti a Frontului Unităţii cu dexteritate esenţialul de fi unul filantropic. Real doar o frînă temporară în realizat, de curînd, la E- j \ cui CX, cu cei 3 copil ai \
Ceauşescu, secretar general Socialiste şi-a întocmit un inesenţial, care dezvăluie, mente, este vorba de pro calea valului de represalii ditura politică, un „Indru- j i săi. Pentru că acasă mai a- t
al partidului, în cadrul organizaţiilor program de activitate pen în primul rînd, implicaţii pagarea terorii, sub masca poliţieneşti. Concluzia fil mar de legislaţie a muncii“, j , vea un fecior de 2 ani, Re- *
recentei Plenare a Consiliu tru semestrul I al anului le de culise ale intereselor ipocrită a ajutorului dezin mului este monosentică: cunoştinţa ei la adresa ce- ş
lor care ¡-au salvat viaţa (
lui Naţional al Frontului săteşti ale Frontului 1974 în care, alături de pro politice. Accentul precum teresat. cauzei libertăţii, în numele f" s
Unităţii Socialiste : „Va fi blemele economice, social- pănitor cade, şi aici, pe Şi astfel, prin cartografie căreia se înfăptuiesc actele s este fără margini.
necesar ca organizaţiile să gospodăreşti, şi-a propus faptele reale, reacţionate în rea adevăratelor interde teroriste, nu-i poate folosi Pentru
teşti pe care le constituim Unităţii Socialiste să coordoneze mai bine cadrul unei structuri dra- pendenţe, se conturează şl vărsarea de sînge, fiindu-i ^ CASATORII © In prima zl \
să desfăşoare o activitate întreaga muncă de educa maturgice. Aportul ficţiunii planul cauzelor. Racordat cil desăvîrşire străină supe | melomani l a lunii, primul pas, impreu- f
viabilă, să contribuie la a- este, deci, minim, doar atît ca cu cel al efectului, relaţia rioritatea morală reprezen nă. La Consiliul popular al i
ţie, de formare a omului, să potenţeze aptitudinile dra este de-acum clară, demon- tată de cauza însăşi.
tragerea mai activă a ma de educare a copiilor şi ti matice ale anecdoticii reale. strînd faptul că nimic nu a Yves Montând este extra © Ansamblul folcloric \ municipiului Deva au fost o- I
selor ţărăneşti la întreaga neretului. Important este ordinar în rolul principal, I „Frunză verde" a înregis- l ficiate sîmbătă, 1 decembrie, Ţ
activitate de dezvoltare a mare răspundere a atelaje- — aşa după cum spunea credibil din prima clipă, j trat primul său disc cu , 4 căsătorii, lată tinerii oare 1
agriculturii, de ridicare a lr, gospodăririi corespunză tovarăşul Traian Iorgovan, pînă în cea din urmă. ; patru suite de melodii din ) au spus „da" : şeful de ga- /
nivelului de viaţă şi de or toare a grajdurilor şi sai preşedintele Consiliului să „Stare de asediu“ ple I Crişana, Moldova, Dobro- l raj Eugen Vasile lsfănescu, )
ganizare a satelor roma vanului. Au fost aduse cri tesc Brîznic al Frontului dează foarte convingător j gea şi Maramureş, o doi- i cu electriciana Vanda Ma- ^
neşti". In cuvîntul lor, tici îndreptăţite atît con Unităţii Socialiste — ca pentru cel mai semnifica j nă şi joc, o horă şi sîrbă, 1 riana Ghizela Niţu, parche- i
participanţii la adunare au siliului C.A.P. cît şi depu problemele ridicate în adu tiv angajament al filmului, : un brîu şi joc de doi din ^ tarul Ioan Gherman cu mun- 1
adus probleme de strin taţilor şi membrilor Consi nare să nu rămînă numai acela faţă de adevăr. ; Şicheviţa — Banat, şi o citoarea Magdalena Stan, ^
gentă actualitate, pentru liului comunal Ilia al Fron scrise pe hîrtie, ci întregul AL COVACI j horă şi sîrbă la ţiteră. tehnicianul geolog Doru i
dezvoltarea multilaterală a tului Unităţii Socialiste consiliu, toţi cetăţenii să © În seria „Virtuozi al , Dan Râul Herlea, cu ope- ’
satului. Prioritare au fost pentru lipsă de operativi participe efectiv la aplica j instrumentelor populare 1 ratoarea de radloflcare Au- Ţ
problemele activităţii eco- tate şi perseverenţă în e- rea în viaţă a tuturor sar Spectacole I româneşti", Toni Iordache I rora Marilena Boldura şi so- l
nomico-gospodăreşti ale co xecutarea lucrărilor de îm cinilor care le revin pen j a realizat al doilea disc ) listul instrumentist Antonio /
operativei agricole de pro bunătăţiri funciare, de în tru ridicarea Brîznicului la ; recital, caracterizat prin- l Richard Teuber cu vînzătoa- )
? rea de la I.C.L.S.A.P., Nata- i
ducţie şi ale modului în diguiri, precum şi de mo un nivel tot mat corespun @ Joi, la Petroşani, şl vi ; tr-un bogat repertoriu al j ) şa Dorina Almăşan. Tuturor, }
care cetăţenii participă la dernizare a străzii principa zător de civilizaţie, de or neri, Ia Hunedoara, Teatrul I muzicii de ţambal : jocuri | l multă fericire şi mulţi ani 1
înfrumuseţarea şl dezvolta le a satului. Foarte plasti ganizare civică. de revistă şl comedie „Ion i din Muntenia, Banat, Tran- j ^ împreună I... ţ
rea localităţii. că a fost, în acest sens, a- Vasilescu", din Bucureşti, i silvania, cîntcce, balade, •
Aşa după cum arătau to precierea tovarăşei învăţă C. PURCILEAN prezintă spectacolul „Piruete ; toate într-o interpretare ţ COMERŢUL © Un telefon j
concursul
cîn-
muzicale"
cu
varăşii Adrian Furca, Eu toare Peica la adresa celor activist ai Comitetului tăreţel Omara Portuando j de o cuceritoare autentici- 1 din Brad, altul din Barza : )
j tate.
gen luga, Gheorghe Ru- care au avut de rezolvat a- judeţean de partid (Cuba). • „Nu găsim ouă, unt, marga- l
Mit nncî rrt onri i mf mnrnn.
1
rină". © Telefoane din De- h
va : „Am fost prin trei ma- V
gazine alimentare — 23, 6 şl l
1
cel de la autogară. N-am y
Satisfacerea găsit lămîl, biscuiţi la pa- 1
Producţia de cărbune se redresează chet, lapte, băuturi la sfert, ^
mălai, ciocolată etc.". Se I
promptă a nevoilor Noutăţi tehnico-ştiinţifice \ aude „semnalul" la forurile >
(Urmare efln pag. 1) (Urmare din pag. 1) 1 comerciale judeţene î © Se- Ţ
producţiei sectoarele : V—2 084 tone, III — 1 957 tone, mina noastră au marcat plusuri de pro Instalaţie de sudură a nea operaţii complicate me din metale dure. Prevăzută ' sizaţl că în unităţile care
IV — I 651 tone. Realizări deosebite au ob ducţie. roţilor de autovehicule dicii au nevoie de micro- cu o serie de dispozitive desfac carne se vinde şi ,
mult os, am luat legătura \
in
noastră,
ţara
executate
scoape ultraperfecţionate.
(Urmare din pac- 1) ţinut brigăzile conduse de Vespasian Căta- Aş cita şi numele cîtorva brigadieri maşina realizează parametri cu Direcţia comercială a ju- i
nă, Constantin Popa, Nicolae Stroie, Ioan fruntaşi : Procopie Moter, Nicolae Ştefan, „Izovitul“ - geam tehnico-productivi compara ^ deţului. „In ziua de 13 no- /
Sima, Alexandru Chlva, Mihai Dudescu, Va- Nicolae Agheorghesei (sectorul I), Jenică Un nou agregat de sudu l iembrie, cu adresa nr. \
de 32,9 milioane lei fl am va sile Cheta, Petru Alb şi mulţi alţii. Năstase, Constantin Grădinaru, Traian Pop ră a roţilor de autovehicu termoizolant bili cu cei ce se obţin pe
lorificat In circuitul economic le, care are la bază o in plan mondial. 10 593, am transmis tuturor i
materiale in valoare de 46,5 Dar şi celelalte brigăzi, aproape in majo (II), Gheorghe Scorpie, Constantin Durlă, venţie românească, premi Noua instalaţie, ce ur întreprinderilor comerciale a- /
milioane Iei. Recent, am ana ritate, îşi realizează şi depăşesc sarcinile de Simion Budescu (III), Constantin Gheor- Intre ultimele creaţii ale limentare din judeţ listele cu »
lizat in detaliu situaţia fiecă plan, obţin rezultate ridicate. Faţă de ran ghiu, Ianoş Doboş, Filaret Dingureanu (in ată la Salonul internaţio întreprinderii de geamuri mează să se înscrie pe flu preţul şl cantitatea de os ce i
rei întreprinderi, identiflcind damentele înregistrate în programul vechi, nal de la Viena, a fost Buzău figurează „Izovitul" xul tehnologic al între
surplusuri de materii prime şi vestiţii). construit şi utilizat cu suc prinderii „Electrobanat" din ) trebuie să o conţină un ki- 1
materiale ce le vom prelua în randamentele marchează acum o creştere Întrebare grea. Este adevărat că noul sau geamul termoizolant şi l logram de carne, pentru a fi ^
bază. Acestea vor fl redistri simţitoare, sporul de producţie zilnic fi 3 program de lucru e mai bun, că oa ces in cadrul întreprinderii cărămizile din sticlă cu Timişoara, face parte dintr-o < iGIlbt; VI ¿1 Dl I CăpUiC Iii 1
' scrise vizibil şl expuse în ■
buite în cadrul Judeţului, pre de autocamioane din Bra suită de utilaje, de mare
cum şl prin Intermediul baze ind de circa 400 tone de cărbune. Şl la pre menii şi l-au însuşit şi-l respectă, că şov'. Cu ajutorul său se re goluri. Alcătuit din două productivitate, pe care spe ) toate măcelăriile. Totodată, 1
lor similare de la Timişoara, gătiri, şi la investiţii, activitatea se situea marcăm realizări de la o zi la alta, dar... E- sau mai multe foi de geam, i am dat dispoziţie să fie re- )
Arad, Oradea şl Bucureşti, ză pe o treaptă ridicată. alizează sudura simultană, cu spaţii de aer între ele, cialiştii politehnicii timi
t Astfel, pînă la finele anului xistă şi un „dar“. El se numeşte minusul prea în atmosferă de gaze pro şorene şi-au propus să le 1 actualizate schemele de l
vom prelua spre valorificare Da, toate condiţiile sînt create. Adi mare pe care l-am acumulat în 10 luni ale tectoare, a tuturor îmbi legate ermetic prin metali realizeze în cadrul unor 1 tranşare a cărnii" — ne co- h
(
, în circuitul economic materia 3 că, avem plasate în majoritate lucră anului şi care este imposibil de recuperat zare, „Izovitul" are o largă l munică Direcţia comercială, y
le în valoare de încă 20 mi rile de pregătiri şi deschideri, avem nărilor dintre discul şi aplicabilitate în construc contracte de colaborare în
lioane lei. deci front suficient de acţiune, ba putem într-o singură lună. Ceea ce mi se pare im janta roţii. Productivitatea cheiate cu unităţile indus i Aşteptăm veşti despre cum l
Structura cantitativă şl sor portant este entuziasmul cu care se lucrea ridicată a agregatului — 60 ţiile civile şi industriale. Un triale. I se aplică aceste măsuri. ,
timentală a mărfurilor exis prelua şi unele sarcini ale anului viitor. ză, hotărîrea unanimă a minerilor noştri de de roţi sudate pe oră — astfel de „geam", cu o gro
tente în bază, contractele în De asemenea, avem rezolvate problemele a-şi înscrie numele pe panoul hărniciei, al sime de 2 cm, folosit ca 1 CONTRAVENŢII © „Trata- \
cheiate pînă acum cu furni de aprovizionare şi de asistenţă tehnică, de fruntaşilor în întrecerea socialistă. Faptul permite reducerea cu 75 la fonoizolator, reduce zgo Lacul albastru —
zorii, precum şi măsurile ce le sută a timpului prevăzut 'i mente" substanţiale pentru i
vom întreprinde în continua organizare a muncii şi ne preocupăm să in că la deschideri şi pregătiri realizările au motul cu 25 decibeli, iar ca obiect de cercetare 1 cei care se îndeletnicesc cu /
re sînt de natură să asigure troducem cît mai mult mecanizarea în a- crescut cu 30 la sută, că randamentul a pentru efectuarea acestor izolant termic obţine un
nevoile unităţilor economice bataje, metodele şi tehnologiile moderne de crescut la dublu faţă de înainte, că toate jj operaţii prin mijloacele şi Printre curiozităţile „re ţ jocuri de noroc. Astfel, mi- )
din judeţ pentru îndeplinirea metodele clasice. efect similar cu cel al unui i liţia oraşului Brad a surprins i
exemplară a planului pe acest extracţie. Sîntem încredinţaţi că vom depăşi sectoarele şi majoritatea brigăzilor sînt pes zid de cărămidă gros de cente" ale naturii, care sus i pe proprietarul imobilului din
an, garantează din punct de şi planul lunii decembrie, că vom încheia te plan ne dă deplina certitudine că vom 35 cm. In ceea ce priveşte cită interesul oamenilor de
vedere al aprovizionării dema anul cu un plus de cel puţin 20 000 tone încheia bine luna decembrie, că vom de Nervi cusuţi cu nylon ^ strada Libertăţii, nr. 2, Ioan 1
rajul şl desfăşurarea normală cărămida de sticlă cu go ştiinţă, figurează şi Lacul i Lupea, cu prietenul său, Ioan l
a activităţii economice a ju de cărbune. mara cu dreptul în noul an. luri, acest produs este fo albastru, de la Baia Sprie. * Filip din Brad, bulevardul i
deţului în anul care vine. Medicina modernă per losit pentru realizarea pe Cercetările din ultimii \ Transilvaniei, bloc 4/A, ap. '
mite coaserea nervilor şi a reţilor translucizi in biro ani au evidenţiat originea 1 16, cînd „se distrau" cu căr- ^
vaselor de sînge rupte cu uri şi laboratoare, a lumi antropogenă a lacului, for / ţile de joc... pe bani. t
porţiuni de nervi din pro natoarelor, ca element de mat între 1918—1920, prin ) Fireşte, suma „acumulată"
(Urmare din pag. 1) în funcţiune la termen a priul corp sau cu fire de corativ in hoteluri, staţii de surparea unor lucrări mi ( a fost confiscată, iar carto- \
ţ
partid, are rădăcini mai Sfu nuni gerul obiectivului. nylon cu un diametru de a maşini şi tramvai, cabine niere, precum şi prezenţa forilor li s-au aplicat „pre- i
adinei. Da începutul anului Nu gîndul că probabil se 25-a mia parte dintr-un telefonice etc. în apele sale, deşi în pro , mii" după cunoştinţele do- )
s-au acumulat restanţe. In va dispune restrîngerea ac milimetru. Această conclu porţie redusă, a ionului de ţ vedite in joc. Lui Ioan Filip ţ
august, septembrie şi oc amorfeşfe“ ritmul de lucru tivităţii trebuie să ne încăl zie a fost comunicată de Maşină modernă de cupru, care generează cu 5 000 lei, lui Ioan Lupea l
tombrie se dădea lupta cu zească, tovarăşi de la Chiş- prof. dr. Millesi la un sim prelucrare a loarea verde-albăstruie a ■ 1 500 lei. © Aurel Gheor- 1
recuperarea lor. Şi cînd să cădaga. Ci gîndul că în noi pozion organizat de socie acestora, de unde şi denu ţ ghiţâ, tehnician constructor 1
se ajungă la mal, treburi gust şeful de şantier. pacităţilor noi planificate se află „focul" dezgheţului. tatea austriacă pentru chi metalelor dure mirea sa. la I.C.S. Alimentara Deva, a (
le s-au împotmolit din nou. Visul acesta neîmplinit e să intre în funcţiune, de Credem că analiza modului rurgie plastică. Pînă acum Unic in ţară, prin geneza ■ fost amendat cu 250 lei pen- !
SA nu se fi ştiut că vine completat cu altul: faptul că prima linie de în care se asigură o ordine accidentele in cursul cărora Prof. dr. ing. Gheorghe şi chimismul său, acest mo ) tru nesocotirea sarcinilor tra- 1
iarna, că trebuie apă cal — Aşteptăm să vină apri ciment a fabricii e prevă raţională de atacare şi e- se produceau rupturi de Savi şi colaboratorii săi, de nument al naturii oferă în . sate pe linie de p.c.i., ca,e- {
dă pentru maşini şi utilaje, lie... zută să pornească tocmai xecuţie a obiectivelor ar fi fascicule nervoase provo la 'catedra de tehnologia continuare specialiştilor noi ) xecutarea de instalaţii elec- ^
că trebuie făcute din vre Ni se pare nepotrivită a- în 1974, am fi aşteptat de în acest sens o problemă cau paralizii şi aveau drept construcţiilor de maşini a domenii de cercetare, cum ^ trice necorespunzătoare. @
me protecţiile pentru locu ceastă optică, pentru că la conducerea şantierului de primă acuitate. Vom re urmare deseori amputarea Institutului politehnic „Tra ar fi de pildă studiul bio Şefa magazinului nr. 15 1
rile unde se toarnă beton ? ţinînd seama de faptul că, să ne spună ce întreprinde veni la Chişcăduga pentru membrelor respective. In ian Vuia" din Timişoara, logic al faunei, avînd în ve „Metalul" din Deva, Maria ţ
— Dacă ies din pămînt în anul viitor, mai mult de pentru organizarea cores a vedea în ce măsură ac prezent, nervii, şi chiar păr au realizat de curînd o dere modificările şi adaptă Becke, a plătit o amendă J
cu fundaţiile pînă în de o treime din sporul pro punzătoare a muncii, pen ţionează forţele şantierului ţile lor componente luate maşină modernă, care pre rile pe care aceasta le-a de 150 lei pentru că a fu- \
cembrie nu mai am pro ducţiei industriale urmează tru urgentarea ritmului de pentru a înfrunta cu succes separat, pot fi operaţi sub lucrează, prin electr o eroziu suferit în condiţiile speci mat într-un loc cu pericol de
bleme, ne spunea prin au- să se realizeze pe baza ca execuţie în vederea punerii gerul acestei ierni. microscop. Pentru aseme- ne, piese mijlocii şi mici fice ale lacului. Ţ Incendiu. Cam scumpă ţi- ş
gara ! ^
PROCESE © Prin lipsa de \
răspundere cu care şi-a în- i
deplinit obligaţiile de ser- )
viciu în timp ce era gestio- 1
nar la o unitate de legume- i
fructe din Lupeni, Ioan Stan i
a adus prejudicii întreprin- *
ij derii in valoare de 5 570 lei. ţ
Volei Handbal feminin i Banii îi plăteşte şi — în a- i
i fără de aceasta — a primit J
^ şi 5 ani închisoare, pe care )
CORVINUD HUNEDOARA — C.S.U. BRAŞOV 3—1 SANATATEA HUNEDOARA, CAMPIOANA JUDEŢEANĂ ţ va trebui să-i efectueze prin l
muncă corecţională.
mnnrn mrerfinnnln n Ppn. ' © Pen- .
Contînd pentru etapa a pa condiţiei fizice mai bune. Pc plan sportiv, la Spi Echipa este antrenată de şi Victoria Mîndreanu, tru diferite furturi de prin \
tra a turului doi, întîlnirea Deci, în seturile ce urmează, talul unificat din Hunedoa dr. Ioachim Oană, a cărui Gheorghiţa Armenachis, pen magazine cu autoservire din i
dintre cele două divizionare replica localnicilor este pu ra, handbalul şi-a „arogat" „mină dreaptă" este prof. tru că toate cred în ideea Vulcan şl Lupeni, Ion Perju
B, de volei masculin, din ternică. Ei sînt superiori la rolul do călăuză, care să Ioan Mătăsaru. promovării. Deşi s-a termi fost muncitor la mina Uri -
cadrul seriei a III-a, s-a des blocaj şi hotărîţi in atac. ducă după el, spre cote mai Dotul este tînăr (media nat campionatul, fetele de câni, a „încasat" un an şi
făşurat duminică în sala Notăm setul ultim, drama înalte, şi alte ramuri spor de vîrstă 19 ani), bine clă la Sănătatea nu şi-au între trei luni închisoare. Dacă
sporturilor Constructorul. tic şi epuizant din punct de tive din cadrul asociaţiei dit fizic (media înălţimii rupt antrenamentele şi n-a vrut să plătească la ca
După un set care nu a co vedere fizic şi nervos, cîşti- Sănătatea. 1,70 m), compus din fete jocurile de... verificare. să !...
respuns aşteptărilor, în care gat de gazde la 11, după ce Aşa sc face că echipa de receptive şi modeste, hotă- Cu gîndul la divizia B,
gazdele au oferit puţin din acestea erau conduse cu 5-0 handbal feminin Sănătatea rite ca în jocurile de baraj antrenorii Oană şi Mătăsa ULTIMA ORĂ © Instaura
ceea ce ar fi trebuit să ara şi 9-2. Hunedoara (în * fotografie), să dovedească efectul an ru cred în eficienţa „ami- rea zăpezii şi a gerului a \
te, iar oaspeţii au fost mai Aşa că a cîştigat pe merit şi-a „închegat" în toamna trenamentelor şi maturita calurilor" organizate săptă creat condiţii „obiective" i
calmi şi superiori în organi Corvinul cu scorul de 3-1 (5- acestui an titlul de lider te. mânal, ele avînd drept scop pentru ca edilii deveni şi J
zarea acţiunilor la fileu, „bă 15 ; 15-6 : 15-9 ; 15-11). „autentic“ (8-8-0-0-107-31 — rodarea în continuare a e- constructorii să respecte o \
Corect arbitrajul timişore 16 puncte), devenind pe Cu siguranţă ne vor do chipei şi acordarea posibi
ieţii" profesorului Nicolae t tradiţie : fiecare nou spaţiu l
nilor Emil lagodici şi Ioan merit campioană judeţeană, vedi acest lucru golgeterele lităţii de pregătire în con ’ comercial, mare sau mic,
■ ■ '. ■ Pănoiu îşi revin şi, într-un Vercş. la întreaga formaţie „încol Eugenia Ştefănescu şi Do diţii de întrecere. supermagazin sau gheretă, )
joc de mare luptă, decid vic ION CINCIŞEANU ţind“ gîndul îndrăzneţ şi l pentru a fi primit cu un cît l
Lupte libere toria de partea lor, datorită corespondent frumos al promovării în rina Mezdrea (ambele cu Text şi foto : IOAN VLAD mai legitim interes, trebuie /
cîte 20 goluri înscrise), ca
divizia B.
corespondent
să-şi facă un stagiu in e- 1
xecuţie de cel puţin un an. I
COMPORTARE LAUDABIDA
Baschet feminin Nu pot, deci, face excepţie
Recent, în sala sporturilor nărul antrenor Petru Bu nici adăugirile din spatele
din Brăila, în cadrul celei boi. RAPID DEVA — MEDICINA TIMIŞOARA 75—55 complexului cel mai sudic, ţ
din
cartierul
Gojdu.
Nici
de a VUI-a ediţii a con Cît despre cei doi luptă / i alte „mărunţişuri" din car-
cursului republican de tori din oraşul de pe Baschetbalistele timişorene In final, devencele, bine ţ tier ca: oficiul P.T.Tc., li
toamnă al juniorilor, la malul Cernel se poate a- au întîlnit, duminică, în sala conduse în teren de prof.
lupte libere, s-au întrecut minti că sînt sportivi plini de sport a Şcolii profesiona Stelian Popescu şi avînd bu brăria sau „Loto-pronosport"
nu au făcut, la timpul lor,
peste 200 juniori, mici şi de temperament, curajoşi le de materiale de construc ne realizatoare în Man, Stan excepţie de la tradiţie ! ©
mari, dintre care şi repre în „jocul" la saltea, lipsiţi ţii, pe Rapid Deva — o e- ca şi Csobot, au reuşit să se Navetiştii din Baia de Criş l
zentanţi ai formaţiei hune- de complexe în faţa ad chipă care în actuala ediţie distanţeze, cucerind o victo J aşteaptă de ani de zile
I p nni rl o -r! I« un un i
dorene divizionare A, Con versarilor, stînd parcă să a campionatului este mult rie pc deplin meritată, in- ) adăpost deasupra capului )
structorul, şi caro au avut o „intuiască“ intenţiile aces schimbată în bine. stalîndu-se pe un loc mai i atunci cînd nu mai vin au- i
comportare lăudabilă. tora. Elevele profesorului Steli- bun în clasament. / tobuzele. S-au angajat să ?
Astfel, Ia categoria ju Ambii doresc să fie me an Popescu au acţionat ho- Demn este de remarcat că •) participe prin muncă patrio- 1
niori mari, Viorel Diţă (ca reu în formă şi să contri tărît de la începutul jocului, în echipa Rapid au fost pro l tică şi contribuţie bănească 1
tegoria 48 kg) a ocupat lo buie cît mai mult la succe reuşind să conducă în minu movate o serie de tinere ju i la realizarea lui. Consiliul i
cul I, iar Mihai Popa (ca sele echipei din care fac tul 6 cu 12-4, în minutul 14 cătoare. cu reale calităţi pen 1 popular comunal ce-o mai fi /
tegoria 100 kg) locul III, parte. cu 26-12, iar în finalul pri tru baschet. ^ aşteptind ?
ambii dealtfel fiind şi com In fotografie : Viorel Di mei reprize cu 37-28. A arbitrat Erns Vadas (A- t REPORTER
ponenţi ai lotului naţional. ţă (stînga) şi Mihai Popa Prima parte a reprizei se rad) şi Radu Visan (Rîmni-
(dreapta). cunde este mai echilibrată, cu Vîicea). \
De notat că un merit de
timp în care studentele reu
necontestat în obţinerea a- ION PADUREANU şesc să reducă din handi ION JURA
cestor s :cese îl are şi tî- corespondent cap la numai 8 puncte. corespondent
L-