Page 16 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 16
3SESQBBH8BBHBÍ
DRUMUL SOÇIÂLISMULU! © Nr. 5 379 ® MiERCURI 5 DECEMBRIE 1973
BgragI3£aSSS^MB^ 7^aiBWBCTWLtiiiik!jjirAij«^Hm?Hg?3CTaeBff«2gfaH33amifTHBavg&xggsa
VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Plenara Consiliului Culturii
si Educaţiei Socialiste
¡N STATELE UNITE ALE AMERICII vut loc plenara Consiliului caţiei Socialiste, tuturor or
La 4 decembrie a.c., a a-
cultural-artistice
ganelor
din
Culturii şi Educaţiei Socia ţara noastră în activitatea
liste La plenară, în afară de pentru realizarea obiective
consiliului,
membrii preşedinţii au par lor pe 1974 în domeniul pro
editoriale,
cinemato
ducţiei
ticipat
comitete
Cariatul preşedintelui Cuvintul preşedintelui Convorbiri oficiale lor de cultură şi educaţie grafice, de arte plastice, tea
cultural-
şi
trale
muzicale,
judeţene,
socialistă
nicolae mmm sa Albă au avut loc convor vescu, asistat George afacerilor unor edituri, redactor-şefi ai educative domeniul dezvoltării
directori
masă,
de
de
precum
Maco-
Au
Marţi, 4 decembrie, la Ca
şi
în
cultural-artis-
publicaţii
ministrul
colaborare
RICHARD (Urmare din pog. 1) urirea unei lumi mai bune, biri oficiale între preşedin al externe al României, şi Hen tice centrale, directori ai ca relaţiilor ale de ţării noastre cul
turală
selor de filme şi alte cadre
pe
Consiliului
tele
de
Stat
ry Kissinger, secretar al De
în
plan internaţional.
lucrează
care
domeniul
rrai drepte — şi noi sîntem Republicii Socialiste România, partamentului de Stat al Sta activităţii cultural-artistice. Subliniind necesitatea spo
în Uniunea Sovietică, prin convinşi că popoarele vor Nicolae Ceauşescu, şi preşe telor Unite. Plenara a dezbătut darea ririi exigenţei în întreaga
dintele Statelor Unite ale A-
cursul de dezvoltare a co
(Urmare din pag. 1) cut şi sînt sigur că vom mai laborării şi cu alte ţări so merge tot mai ferm în a- mericii, Richard Nixon. Convorbirile s-au desfăşu de seamă privind activitatea muncă de promovare a crea
ţiei noi, inspirată din reali
ceastă direcţie.
discuta despre el în timpul Au fost abordate probleme rat într-o atmosferă de prie desfăşurată de Consiliul Cul tăţile şi aspiraţiile poporului
cialiste, ceea ce, fără nici o Sînt bucuros să pot afirma privind relaţiile româno-ame turii şi Educaţiei Socialiste
celor două zile ale vizitei îndoială, constituie un mo că relaţiile dintre România ricane, precum şi probleme tenie şi cordialitate, în spiri în cursul anului 1973, relie- român, ridicării nivelului ca
oficiale a dumneavoastră, pe ment important în lumea de şi Statele Unite se bazează internaţionale de interes co tul raporturilor dintre Româ fînd atît realizările remar litativ al vieţii cultural-artis
ţiuni a lumii, mare sau mi lingă alte probleme bilate astăzi, pentru asigurarea u- tocmai pe aceste principii, mun. nia şi Statele Unite. cabile obţinute în creaţia li- tice din ţara noastră, vorbi
torii au făcut o serie de su
că, şi o politică care să re rale. nei păci trainice. că, în anii care au trecut, ele terar-artistică. în îmbogăţi gestii şi propuneri menite să
rea vieţii culturale şi lărgi
sa,
politica
România
In
cunoască, întotdeauna, faptul Dumneavoastră veţi avea porneşte de la faptul că, în s-au confirmat în viaţă. Sînt rea orizontului de cunoaşte îmbunătăţească continuu ac
convins că vizita pe care o
că numai în condiţiile în ca posibilitatea să vizitaţi nu soluţionarea marilor prpble- facem acum în Statele Unite, în onoarea preşedintelui re al poporului, cît şi unele tivitatea în toate domeniile
re o naţiune se bucură de numai Washingtonul, ci şi me internaţionale, toate sta convorbirile cu dumneavoas deficienţe şi neajunsuri care analizate, în toate instituţii
le de cultură şi artă.
independenţă, independenţă un număr de alte oraşe din tele au de jucat un rol şi tră vor pune o bază şi mai Nicolae Ceausescu s-au manifestat în munca In încheierea plenarei, a
unor organe şi instituţii cul-
pe
colaboreze
trebuie
să
dintre
colaborării
trainică
care să nu fie încălcată sau ţara noastră şi sîntem siguri principiul deplinei egalităţi. ţările noastre, conlucrării în tural-artislice, în promova luat cuvîntul tovarăşul Du
Henry
stat
Secretarul
de
ameninţată de alte naţiuni, că veţi fi întîmpinaţi cu a- Fără nici o îndoială că ţă direcţia unei lumi mai bune Kissinger. a oferit, la sediul Walter Stoessel, asistent al rea şi difuzarea valorilor de mitru Popescu, membru al
secre
Executiv,
va putea exista pace, o pace ceeaşi căldură şi cordialitate rile mari au o răspundere şi şi mai drepte. Departamentului de Stat al secretarului de stat pentru artă din ţara noastră. Comitetului Comitetului Central
Ilel-
problemele
europene,
al
tar
durabilă în lume. Acesta este cu care am fost noi primiţi un rol mai important, dar Cu aceste gînduri, doresc S.U.A., un dejun în onoarea muth Sonnenfeld, asistent Plenara a dezbătut, de a- al P.C.R., preşedintele Con
obiectivul naţiunii noastre, în România cînd am vizitat viaţa demonstrează că solu să vă adresez dumneavoastră, preşedintelui Consiliului de pentru problemele europene semenea, sarcinile ce revin siliului Culturii şi Educaţiei
american
sentimen
poporului
ţionarea marilor probleme nu
Republicii
Socialiste
Stat
al
acesta este obiectivul naţiu ţara dumneavoastră, primi se poate face decît cu parti tele de prietenie ale între România. Nicolae Ceauşescu. al consilierului prezidenţial Consiliului Culturii şi Edu- Socialiste.
pentru
nii dumneavoastră, obiectiv re care a făcut o enormă ciparea activă a tuturor sta gului popor român, să urez Au luat parte Manea Mă Robert securitate naţională,
însărcinat
Martens,
despre care noi am discutat impresie atît doamnei Nixon, telor, cu democratizarea vie poporului american multă nescu, vicepreşedinte al Con cu afaceri a.i. al S.U.A. la
în mai multe ocazii în tre cît şi mie. (Aplauze). ţii internaţionale. Numai pe prosperitate şi pace ! (Aplau siliului de Miniştri, preşedin Bucureşti. vac; 18,00 Orele serii; 20,00 Ze
ce melodii preferate; 20,45 Con
acesată cale este posibilă fă
ze).
Dejunul a decurs într-o
te al Comitetului de Stat al
Planificării, George Maco- ambianţă de cordialitate. ■sm semnări de prof. Stelian Păun;
20.50 Muzică populară cu vio
vescu, Constantin Mitea şi lonistul Ion Drăgoi; 21.00 Re
ministrul
afacerilor
vista şlagărelor; 21.25 Moment
externe,
(Urmare din pag. 1)
poetic. Demostene Botez; 21,30
tative şi tot restul panopliei Sosirea la Casa Albă doi preşedinţi se opresc şi Vasile Pungan, Consiliului de de In Stat, preşedintele Nicolae tra, seriile I-II („Arta"); SIMB Bijuterii muzicale; 22.00 Radio
Solaris,
seriile
DEVA:
I-II
consilieri
holul
Departamentului
ai
salută, înclinînd capul.
(„Patria“); Antoniu şi Cleopa-
jurnal; 22,30 Concert de seară;
preşedintelui
Preşedintele
este
român
moderne a mijloacelor de condus din nou spre podium Stat, Corneliu Bogdan, am Ceauşescu .a fost întîmpinat RIA: Nici un moment de plic 24,00 Buletin de ştiri; 0,03—5,00
Estrada nocturnă.
tiseală
HUNE
(„Mureşul");
comunicare în masă, prezen lungul aleilor parcurse fac John Nevius, preşedintele de preşedintele american, de basadorul României la Was de secretarul de stat al DOARA: Electui razelor gam-
ţa masivă a corespondenţi o caldă şi spontană mani Consiliului municipal al dis unde se primeşte defilarea hington, iar din partea ame S.U.A., care i-a prezentat un ma asupra crăiţelor („Siderur- Timişoara
lor şi trimişilor speciali, o- festare de simpatie oaspeţi trictului Columbia, alte per fanfarei 'militare, ai cărei ricană — Frederick Dent, amplu panou cu fotografii gistul"); Drumurile bărbaţilor
(„Constructorul“); Fete în soa
peratorilor de imagine şi su lor, îşi exprimă, prin aplau soane oficiale. Lîngă podium membri sînt îmbrăcaţi în ţi ministrul comerţului, William de la sosirea şefului. statului re („Arta“); CALAN: Antoniu 18,00 Actualitatea radio; 18;7C
net, fotoreporterilor, repre- zele lor, sentimentele de se află, de asemenea, persoa nută de paradă : tunici roşii, Fulbright, preşedintele Co român la Casa Albă. Pe pa şi Cleopatra, seriile I-II („11 Piese instrumentale de Claude
Iunie“); TELIUC: Fugi ca să
zentînd principalele organe prietenie faţă de poporul nele oficiale care îl însoţesc pantaloni albaştri cu vipuş- mitetului senatorial pentru nou era scris în limba româ te prindă („Minerul"); GHE- Debussy, Antonin Dvorak ş!
de presă şi posturile de ra României, stima şi conside pe preşedintele Consiliului că, caschetă şi mănuşi albe. relaţii externe, Kenneth nă : ..Bine-aţi venit, domnu LAR: In umbra violenţei („Mi George Enescu; 18,25 Emisiu
un
„Pro
nea
arte".
Cuprinde
dio şi televiziune din S.U.A., raţia faţă de conducăto de Stat în vizita sa : Manea Rush, subsecretar de stat, le preşedinte !“. nerul"); PETROŞANI: Şapte instantaneu despre noua pre
jurnale de actualităţi cine rul ei. Mănescu, vicepreşedinte al Preşedintele Nixon se a- zile („7 Noiembrie"); O zi mai mieră şi alte aspecte privind
lungă decît un an („Republi
matografice, publicaţii de Limuzina se opreşte la in Consiliului de Miniştri, pre propie de microfoane, unde ca"); LUPENI: Te aşteptăm, acţiunile cu caracter educativ
maghiar
Teatrul
organizate
la
mare tiraj de peste hotare, trarea din sud a Casei Albe, şedintele Comitetului de Stat rosteşte un cuvînt de bun- Dejun In cinstea tovarăşei flăcăulc („Cultural"); Opiul şi de stat din Timişoara, pre
agenţiile internaţionale de bogat ornamentată, cu un al Planificării, George Maco- venit. bîta („Muncitoresc“); LONEA: cum şi marginalii la Salonul
Eliberarea, seria a IlI-a („Mi
presă, reflectă grăitor intere balcon larg, spre care urcă vescu, ministrul afacerilor ex Răspunde p r e ş e d i n t e l e Elena Ceausescu nerul“); PETRILA: Livada din anual de artă de la Timişoa
ra; 18,35 Recital lila Cazacu :
sul deosebit stîrnit în rîndul o scară maiestuoasă, Aci, cu terne, Constantin Mitea şi Nicolae Ceauşescu. stepă („Muncitoresc“); VUL 18.50 Emisiunea „Tinereţe, îm
Valter
Sarajevo,
apără
CAN:
opiniei publice din S.U.A., ca cîteva momente înainte, au Vasile Pungan, consilieri ai Alocuţiunile celor doi pre seriile I-II („Muncitoresc“); U- pliniri, răspunderi“; 19,00 Me-
şi de pe alte meridiane, de sosit preşedintele Richard preşedintelui Consiliului de şedinţi sînt subliniate cu pu In cinstea tovarăşei Elena nente ale vieţii politice, so RICANI: Imblînzirea focului lody-club; 19,25 Emisiunea
„Cercetarea şi producţia" (ma
această vizită, conturînd at Nixon şi doamna Patricia Stat, Roman Moldovan, pre ternice aplauze. Preşedintele Ceauşescu, Elvira Bulger, so ciale şi culturale din Was („7 Noiembrie“); ORAŞTIE: E- să rotundă cu specialişti de la
seriile
mosfera specifică evenimen Nixon. La coborîrea din li şedinte al Camerei de Co Nicolae Ceauşescu şi pre ţia preşedintelui Curţii Su hington. liberarea, Eolomea IV-V („Pa catedra de hidrotehnică şl îm
tria“);
(„Flacăra“);
funciare
a
bunătăţiri
Institu
telor politice de mare an muzină a oaspeţilor, pre merţ şi Industrie. şedintele Richard Nixon îşi preme a S.U.A., a oferit, Tovarăşa Elena Ceauşescu GEOAGIU-BAI: ...Şi salută tului politehnic „Traian Vuia“
vergură. şedintele S.U.A. salută cu Sînt de faţă Cornel Bog strîng cu căldură mîinile. marţi un dejun. s-a întreţinut cordial cu per rîndunelele !; HAŢEG: Monte din Timişoara, şi de pe şan
Carlo („Popular“); BRAD: In
Transmisia în direct de căldură pe preşedintele dan, ambasadorul român la Au luat parte soţiile mi soanele participante la dejun. failibilul Raffles („Steaua ro tierele de construcţii, despre
către televiziunea română a Washington, şi Robert Mar- Aplauzele izbucnesc din nou nistrului de finanţe, ministru La plecare, gazdele au sa şie"): GURABARZA: Ciprian noi tehnologii în construcţia
de baraje din materiale loca
primirii de la Casa Albă a Nicolae Ceauşescu, urîndu-i tens, însărcinat cu afaceri cu însufleţire cînd şeful sta lui comerţului şi ministrului lutat cu căldură pe tovarăşa Porumbescu, seriile I-II („Mi le anrocamente; 19,35 Muzică
permis şi milioanelor de te bun venit. Preşedintele Con a. i. al S.U.A. la Bucureşti. tului român şi tovarăşa Elena transporturilor din S.U.A., Elena Ceauşescu, exprimînd nerul“); ILIA: Bamby („Lumi populară în interpretarea unor
na").
lespectatori din ţara noastră siliului de Stat îşi exprimă Garda de onoare, alcătuită Ceauşescu sînt conduşi de soţiile unor membri ai Curţii mulţumiri pentru participarea formaţii de amatori.
să ia cunoştinţă, chiar în satisfacţia de a-1 întîlni din din detaşamente ale diferite preşedintele S.U.A. şi doamna Supreme, soţiile unor mem la dejun şi adresîndu-i cele
momentul desfăşurării lor, de nou pe preşedintele ameri lor genuri de arme, prezintă Nixon spre scara exterioară bri ai Senatului şi Camerei mai bune urări de sănătate
secvenţele pline de solemni can. La rîndul ei, doamna onorul. Răsună acordurile so a balconului. De aici, oaspe Reprezentanţilor, alte expo şi fericire.
tate cu care a debutat vizita Patricia Nixon salută cu cor lemne ale imnurilor de stat ţi şi gazde răspund cu cor
oficială a şefului statului dialitate pe tovarăşa Elena ale Republicii Socialiste Ro dialitate manifestărilor de 9.00 Teleşcoală.
român. Ceauşescu. prietenie şi aplauzelor. Ceai oferit în cinstea tovarăşei Bucureşti — Chimic: Schimbări de
In continuarea ceremoniei, mânia şi Statelor Unite, în Sînt momente care ilustrea § stare de agregare;
Ora 10,25 (ora locală). Eli timp ce se trag 21 de salve — Geografie (anul IV li
PROGRAMUL I: 5,00 Buletin
copterul special, cu care au preşedintele Richard Nixon de artilerie, iar un grup de ză preţuirea pe care o mani Elena Ceausescu de ştiri; 5,05 Melodii în zori ceu): Dunărea;
conduce
pe
îl
preşedintele
matematică
Curs
călătorit de la Câmp Da- militari, aliniaţi în spatele festă, unul faţă de altul, po de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul — modernă: de Elemente de
vid preşedintele Nicolae Nicolae Ceauşescu spre po gărzii, înclină, în semn de poarele român şi american, şi Jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 geometrie neeuclldiană;
Ceauşescu şi tovarăşa Elena diumul de onoare, drapat în salut, steagul federal şi dra convingerea reciproc împărtă In salonul albastru al Ca americane prezente la cere Muzică uşoară; 6,00—8,08 Radio- — Introducere în infor
Ceauşescu, aterizează. Oas catifea roşie. Aci se află pelele celor 50 de state, pre şită că dialogul la nivelul sei Albe, a avut loc, marţi, monia sosirii la Washington programul dimineţii; 8,08 Ma matică: Locul informa
muzical;
tineu
8,25
Moment
ticii în civilizaţia con
peţii sînt invitaţi de Marion înalte oficialităţi federale şi cum şi ale teritoriilor aso factorilor de cea mai înaltă un ceai oferit în cinstea to a şefului statului român. poetic. Petre Strihan; 8,30 La temporană;
Smoak, şeful protocolului locale, care au venit să îl ciate ale S.U.A. răspundere ai celor două sta varăşei Elena Ceauşescu de In timpul ceaiului, tovarăşa microfon, melodia preferată ; 10.00 Telex ; •
9.00 Buletin de ştiri; 9.30 Via
Casei Albe, să ia loc într-o salute pe conducătorul statu Comandantul gărzii prezin te este de natură să impulsio doamna Patricia Nixon. ţa cărţilor; 9,50 Muzică uşoa 10.05 Municipalitatea răspunde
limuzină, care se îndreaptă lui român : Henry Kissinger, tă conducătorului român ra neze dezvoltarea relaţiilor pe Au participat membrii sui Elena Ceauşescu şi doamna ră; 10.00 Buletin de ştiri; 10,05 10.25 bucureşteanului ;
Film pentru copil şl ti
spre Casa Albă. Se străbat secretar de stat, general Paul portul : „Excelenţă, garda de plan bilateral, să contribuie tei oficiale române, precum Patricia Nixon s-au întreţi Orchestra de muzică populară neret : Alcksandr Nevskl;
aleile parcului, străjuite de Abrams, şeful statelor majo onoare este gata formată". la promovarea păcii, destin şi soţiile înaltelor oficialităţi nut cordial. „Mioriţa“ din Braşov; 10,30 (reluare) ;
Vreau să ştiu; 11,00 Buletin de
12,10 Telejurnal :
ofiţeri în uniformă de gală, re reunite, Walter Stoessel, Preşedintele Consiliului de derii şi colaborării interna ştiri; 11,05 Muzică uşoară; 11.15 17.30 Curs do limbă rusă —
care poartă în bandulieră .asistent al secretarului de Stat şi preşedintele S.U.A. ţionale. Litera şi spiritul legii; 11,30 Lecţia 69 ;
steagurile României şi S.U.A. stat pentru probleme europe trec apoi în revistă garda de In salonul albastru al Ca Intîlnire de lucru Motive maramureşene de Cor 18.00 Telex ;
Muzică
Georgescu;
Dan
neliu
Trompeţii dau onorul. Nu ne, Walter Washington, pri onoare. In dreptul drapelelor sei Albe, după ce are loc de concert pentru pian, ală 18.05 Tragerea pronoexpre« :
18,15 Steaua polară — emisiu
meroşii cetăţeni aflaţi de-a marul capitalei americane, purtate de membrii gărzii, cei prezentarea persoanelor ofi Marţi. 4 decembrie, tova rilor economici ai preşedinte muri şi percuţie de Aurel ne de orientare şcolară şl
Stroe; 12,00 Discul zilei — Doi
profesională — Llnlorll :
ciale române, preşedinţii Ri răşul Manea Mănescu, vice lui Richard Nixon. - na Badea; 12,15 Recital de ope 18,35 Muzică populară — Cîn
chard Nixon şi Nicolae preşedinte al Consiliului de Au fost abordate stadiul ră Dietrich Fischer — Dieskau; tece olteneşti, interpretate
12,30 Intîlnire cu melodia popu
de Gheorghe Roşoga ;
Ceauşescu se întreţin cîteva Miniştri, preşedintele Comite relaţiilor economice dintre lară şi interpretul preferat; 18,45 Terra ’73 — Ştiinţa şi
Revista presei americane minute. Apoi, cei doi şefi de tului de Stat al Planificării, cele două ţări şi posibilităţile 13.00 Radiojurnal; 13,15 Avan problemele lumii contem
premieră cotidiană; 13,30 Con
porane. Energia ;
stat se îndreaptă spre cabi
lor de extindere, atît în ce
1001 de seri. Fabule de la
netul de lucru al preşedin a avut o întîlnire de lucru priveşte schimbul de mărfuri, cert de prînz; 14,00 Compozi 19.20 Fontaine „Acvila şi buf
torul săptămînii — Piotr Ilici
telui Statelor Unite, unde îşi cu prof. Herbert Stein, pre cît şi cooperarea industrială Ceaikovski; 14,40 Solişti de o- niţa“ ;
Corina Bărbulescu şl
peretă:
Telejurnal — Cincinalul
Toate ziarele americane, Ziarul „Washington Post" ternă «a României, vorbitorul încep convorbirile oficiale. şedintele Consiliului consilie- şi tehnico-ştiinţifică. Iancu Groza; 15,00 Buletin de 19.30 înainte de termen. 1973 —
posturile de radio şi televi insereâză un amplu articol a reliefat importanţa deose ştiri; 15,05 Fişier editorial; an hotărîtor;
Cîntecul săptămînii — Ţa
ziune, agenţiile de presă au privitor la eforturile poporu bită pe care o acordă ţara 15 15 Mindre-s horile la noi — 20.00 ră tu, iubirea noastră;
melodii populare; 15,30 Muzică
publicat ştiri, articole şi co lui român pentru edificarea noastră principiilor legalită de estradă; 16,00 Radiojurnal ; 20.05 Teleobiectiv ;
mentarii privitoare la vizita bunăstării sale materiale, la ţii. internaţionale şi celorlal 16,15 Sub flamura luminii — 20.20 Publicitate ;
Telecinemateca — Ciclul
în Statele Unite a preşedin relaţiile ecopomice şi comer te principii din Carta O.NiU. cîntece de Emil Lerescu; 16,30 20.25 Gerardw Phllippe — Mă
¡Ştiinţa la zi; 16,35 Din creaţia
telui Consiliului de Stat al ciale dintre România şi Sta cu privire la independenţa compozitorului Radu Şerban; năstirea din Parma (par
României, Nicolae Ceauşescu. tele Unite şi perspectivele de şi suveranitatea naţională, 16,50 Publicitate radio; 17,00 tea a Il-a) ;
Ziarul „The Baltimore Sun“ extindere a acestora, în avan neamestecul în treburile in Simfonia a Ill-a de André Jo- 21,40 Arii celebre în interpre
tarea soliştilor Operei din
livet: 17,30 Concert de muzică
publică un editorial în care tajul ambelor ţări şi popoa terne, egalitatea în drepturi populară. Solişti Maria Cioba- Iaşi ;
subliniază între altele că vi re. a naţiunilor, ca şi rolul deo nu, Simion Pop şi Luca No- 22.00 24 de ore.
zita de stat din această săptă- In cursul zilei, posturile sebit pe care îl acordă Ro
mînă a preşedintelui Nicolae de radio şi televiziune ame mânia Conferinţei pentru
Ceauşescu în Statele Unite ricane au transmis, în repe securitate şi cooperare în
,,va reaminti americanilor că tate rînduri, relatări asupra Europa.
lumea în care trăim nu este sosirii preşedintelui Consiliu Adjunctul asistentului se Situaţia din Orientul Apropiat Rezoluţie adoptată Infreprinderea de transporturi
o lume a două, trei sau cinci lui de Stat la Washington, cretarului de stat a pus' în
mari puteri, ci a 150 de na ca şi asupra începerii con evidenţă, în acelaşi timp, de Adunarea
ţiuni, mari şi mici, bogate şi vorbirilor cu preşedintele promovarea consecventă de auto Craiova
sărace, fiecare apărîndu-şi Richard Nixon. către România a metodei CAIRO (4 (Agerpres). — tre cele două părţi, au fost generată a OJ.U.
suveranitatea sa şi îngrijin- dialogului la nivelul cel mai In cadrul unei conferinţe de întrerupte la cererea Egiptu
du-se de bunăstarea sa eco ir înalt, citind, în acest sens, presă, Ahmed Annis, purtă lui care a acuzat Israelul că NAŢIUNILE UNITE 4 (A- ANGAJEAZA URGENT
In ajunul vizitei preşedin torul de cuvînt oficial al refuză să aplice prevederea
nomică. Intre liderii lumii telui Consiliului de Stat al vizitele întreprinse în ultimul guvernului egiptean, a afir referitoare la dezangajarea gerpres). — Adunarea gene Pentru secţia Rovinari şi Motru şoferi cu expe
moderne, preşedintele Româ României la Departamentul an de tovarăşul Nicolae mat că „guvernul Republicii trupelor pe poziţiile deţinute rală a O.N.U. a adoptat, luni,
niei este un promotor proe Ceauşescu într-un şir de ţări cu 94 de voturi pentru, nici rienţă pentru autobasculante DAC noi.
minent şi creator al concep de Stat a avut loc o confe din Europa occidentală, Afri Arabe Egipt ar fi gata să la 22 octombrie, data intră unul împotrivă şi 29 de ab Doritorii se vor adresa pentru relaţii şi angajare
rinţă de presă, cu care prilej
reia
rii în vigoare a încetării fo
ki
convorbirile
de
la
tului de stat naţional". ca, America Latină, semna ţineri, o rezoluţie care pre la Autobaza Tîrgu Jiu.
John Armitage, adjunct al rea, cu acest prilej, a unor lometrul 101, pe şoseaua cului. vede că statele membre au
Referindu-se la necesitatea asistentului secretarului de Cairo—Suez, dacă partea is- _____________________ ____________ „___„_________________________(375)
lichidării discriminărilor din stat pentru problemele eu comunicate şi declaraţii co raeliană se angajează să a- obligaţia de a coopera bi şi
relaţiile comerciale bilaterale ropene, a făcut o trecere în mune, în care sînt reliefate plice toate clauzele recentu TEL AVIV 4 (Agerpres). multilateral în secţiunile de
româno-americane, prin aşe revistă a relaţiilor româno- principiile amintite. lui acord de consolidare a — Primul ministru al Israe combatere a crimelor de răz
boi
împotriva
şi
umanităţii,
zarea lor pe bazele clauzei americane, subliniind ca mo Oprindu-se asupra vizitei încetării focului“ — a anun lului, Golda Meir, a conferit precum şi în domeniul pre întreprinderea „Independenta"
nauţiunii celei mai favoriza mente de mare importanţă în Statele Unite, vorbitorul ţat postul de radio Cairo. luni, timp de două ore, cu venirii acestora.
te, ziarul subliniază că „cli în evoluţia acestora vizita, a subliniat importanţa ei po Convorbirile dintre repre Kenneth Rush, subsecretar
matul politico-economic al întreprinsă în 1969, în Ro litică, arătînd. totodată, că în de stat american, care se a- Rezoluţia precizează că sta Sibiu
relaţiilor dintre cele două mânia, de preşedintele Ri discuţiile care vor avea loc zentanţii militari ai Egiptu flă la Tel Aviv. Potrivit unui tele trebuie să ia măsurile
ţări justifică cu prisosinţă in chard Nixon, şi vizita în se va pune un accent deose lui şi Israelului, iniţiate în purtător de cuvînt oficial, au necesare pentru realizarea
staurarea în relaţiile comer S.U.A. a preşedintelui Nicolae bit asupra problemelor eco conformitate cu prevederile fost abordate probleme pri acestei cooperări, pentru des ANGAJEAZA
ciale dintre ele a unui tra Ceauşescu în 1970. nomice şi comerciale. acordului de consolidare a vind situaţia din Orientul coperirea, arestarea, extrăda
tament comercial de deplină Referindu-se la politica ex- Apropiat şi vizita pe care o rea şi pedepsirea persoanelor Muncitori necalificaţi, băieţi necăsătoriţi, pentru
egalitate". C. ALEXANDROAIE încetării focului, încheiat în- va face în Israel, la 15 de care se fac vinovate de ast calificarea prin cursuri de scurtă durată, cu vîrsta
Agenţiile United Press In cembrie, Henry Kissinger, fel de crime. între 17 ani şi 4 luni şi 42 ani cu obligaţia de a lucra
ternational, Reuter şi Asso secretarul de stat al S.U.A. Textul documentului men în uzină minim 5 ani pe bază de contract, în mese
ciated Press au publicat şti MOSCOVA. - Inaugurîn- Intr-o declaraţie făcută du ţionat stipulează, de aseme riile :
nea, că statele trebuie să re
rea sosirii înalţilor oaspeţi munişti la activitatea de con NAŢIUNILE UNITE. - Se fuze dreptul de azil oricărei
români pe teritoriul Statelor du-şi turneul in U.R.S.S., co solidare a republicii. cretarul general al O.N.U., pă întrevedere, Kenneth Rush persoane bănuite de a fi co ABSOLVENŢI DE LICEU TEORETIC (cursuri post-
Unite, subliniind, în acelaşi rul Madrigal al Conservatoru Raportul politic la congres Kurt Waldheim, a conferit, şi-a exprimat satisfacţia în mis crime împotriva păcii, liceale)
timp, obiectivele esenţiale ale lui Ciprian Porumbescu, sub a fost prezentat de secreta- luni, cu ambasadorul Repu legătură cu convorbirile pur crime de război sau împotri
vizitei oficiale întreprinse de conducerea artistului emerit blicii Arabe Egipt la Naţiu tate cu premierul israelian. — trasatori
conducătorul statului român. Marin Constantin, a prezen nile Unite, Ahmed Abdel Ne- va umanităţii.
tat două concerte la Palatul guid. — lăcătuşi
Ziarul „Daily News", a- culturii din Kiev. Iubitorii de Cadran
nunţînd vizita tovarăşului muzică corală prezenţi la ABSOLVENŢI DE ŞCOALĂ GENERALA
-
CAMBODGIA.
Poziţiile
Nicolae Ceauşescu în Statele concerte au aplaudat cu căl lonnoliste din zona oraşului Pekin
Unite, publică ample para dură pe solii artei româneşti. Kompong Speu, pe şoseaua Vernisajul expoziţiei — lăcătuşi
grafe din interviul acordat, In continuarea turneului, rul general al C.C. al Parti nr. 4, au fost supuse, in ulti — strungari
recent, de tovarăşul Nicolae corul Madrigal va da concer dului Comunist din Bangla mele 24 de ore, unor noi
Ceauşescu agenţiei Associa te la Leningrad, Riga, Vilnius desh, Abdus Salam. „Pictura românească contemporană“ — zidari şamoteri
ted Press, privind direcţiile şi Moscova. atacuri ale forţelor patriotice — sudori
esenţiale ale politicii econo ROMA. - In Palatul Con cambodgiene. Alte atacuri ; PEKIN 4 — Coresponden- cerilor externe, Lin Lin, vi — vulcanizatori
mice externe a României, e- DACCA. - La Dacca şi-a greselor din Roma a fost lansate de patrioţi au vizat j tul Agerpres, I. Tecuţă, cepreşedinte al Asociaţiei
forturile depuse de ţara început, marţi, lucrările cel inaugurată cea de-a 14-a e- grupări inamcie dislocate la : transmite : La Pekin a avut populare chineze pentru re ABSOLVENŢI CU MINIM 4 CLASE
noastră pentru extinderea de-al doilea congres al Parti diţie a Expoziţiei internaţio Kraing Ambol şi Thnal To- j loc, marţi, vernisajul expo- laţiile culturale cu străină — turnători
colaborării internaţionale şi dului Comunist din Bangla nale de artizanat „Natale j ziţiei „Pictura românească tatea, reprezentanţi ai insti
aşezarea relaţiilor dintre desh. oggi". Pe o suprafaţă de tung, la 27, respectiv 17 mile ■ contemporană", organizată tuţiilor de cultură şi artă, — presatori
state pe baza principiilor La congres urmează să fie 8 500 metri pătraţi, 1 800 de de Pnom Penh. j sub egida Asociaţiei Popu- un numeros public. A fost — cazangii
dreptului internaţional. adoptat programul partidului firme din 40 de ţâri ale lumii \ lare chineze pentru relaţii- prezent Ion Dorobanţii, în--
expun o largă gamă de o-
Cotidianul marii finanţe a- şi să se aleagă noul Comitet biecte de artizanat. Ţara DELHI. - La Delhi s-au în | le culturale cu străinătatea. sărcinat cu afaceri a.i. al Pe perioada şcolarizării, primesc un salariu de 1051
mericane „Wall Street Jour Central. noastră este prezentă la a- cheiat marţi convorbirile ofi ; La festivitatea de deschi- României la Pekin. lei lunar, avînd calitatea de angajat. Angajările se
nal“ publică un articol con In şedinţa de deschidere a ceastă nouă ediţie a expozi ciale dintre premierul Indiei, j dere au participat Şi Şao- In alocuţiunile rostite cu fac imediat pe baza următoarelor acte :
sacrat vizitei conducătorului congresului, participanţii au ţiei cu un stand de produse Indira Gandhi, şi Gustav Hu- | hua, membru supleant al acest prilej, Lin Lin şi Ion
poporului român în Statele fost salutaţi de Mujibur Rah- artizanale din cele mai dife sak, secretar general al C.C. ; C.C. al P.C. Chinez, secre- Dorobanţii au relevat am — certificat de naştere (copie şi original)
Unite, programului acestuia, man, primul ministru al ţării, rite regiuni ale ţării. Produ al P.C. din Cehoslovacia, pre I tar al Comisiei culturale de plificarea relaţiilor de prie — certificat de studii (copie şi original)
subliniind, în special, evolu care a dat o înaltă aprecie sele româneşti s-au bucurat şedintele C.C. al Frontului I pe lîngă Consiliul de Stat tenie şi a schimburilor cul
ţia relaţiilor economice şi re contribuţiei aduse de co de un deosebit interes. Naţional din Cehoslovacia. al R.P. Chineze, Yu Cian, turale dintre România şi — cartea de muncă
comerciale dintre cele două adjunct al ministrului afa China în ultimii ani. — copie după nota de lichidare.
state. (372)
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) — Tiparul Tipografia Deva,