Page 17 - Drumul_socialismului_1973_12

Proletari din toate tarile, unl}î-vă !
Vizita preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU

In Statele Unite ale Americii

Solemnitatea semnării Declaraţiei comune

Miercuri, 5 decembrie, la La ceremonie au luat par­ rul României la Washington, ge Schultz. ministrul de fi­
Casa Albă, în sala de şedin­ te Manea Mănescu, vice­ şi celelalte persoane oficia­ nanţe, şi alţi membri ai gu­
ţe a cabinetului american, a preşedinte al Consiliului de le române care îl însoţesc pe vernului american.
avut loc solemnitatea sem­ Miniştri, preşedintele Comi­ preşedintele Consiliului de După ce au semnat docu­
nării Declaraţiei comune a tetului de Stat al Planifică­ Stat în vizita sa în Statele mentul, preşedintele Nicolae
preşedintelui Consiliului de rii, George Macovescu, mi­ Unite. Ceauşescu şi preşedintele
Stat al Republicii Socialiste nistrul afacerilor externe, Au fost prezenţi Henry Richard Nixon şi-au strîns
România, Nicolae Ceauşescu, Constantin Mitea şi Vasile Kissinger, secretar al Depar­ călduros mîinile.
şi a preşedintelui Statelor Pungan, consilieri al pre­ tamentului de Stat, James In încheierea ceremoniei,
Schlesinger, ministru al a-
Unite ale Americii, Richard şedintelui Consiliului de Stat, părării, Frederick B. Dent, cei doi preşedinţi au rostit
Nixon. Cornelia Bogdan, ambasado- ministrul comerţului, Geor- scurte alocuţiuni.

Plecarea la Alocuţiunea preşedintelui Alocuţiunea preşedintelui
Obiectivul actual în economia hunedoreană 1

■ -/ ■ V ¿ « •: V t!.'•
73 real izai exempli ar, la toţi indicatorii Praga a unei Nicolae Ceauşescu Richard Nixon

cu
orînduiri
• 74 pre gătit şi dem arat optim Domnule preşedinte, între două ţări deosebite ca
diferite,
sociale
-y delegaţii a C.C. Doamnelor şi domnilor, mărime, constituie într-ade-
Semnarea Declaraţiei comu­ văr un eveniment important Domnule preşedinte,
ne dintre România şi State­ care confirmă schimbările Doamnelor şi domnilor, In ultimul timp, noi am
relaţiile
dezvoltat
cu
Româ­
produs
care
s-au
în
mari
Paşi hotarîţi spre noile al P.C.R. le Unite marchează o etapă lume şl care se accentuează. Am avut mai multe înţe­ nia datorită în mare măsură
nouă în relaţiile dintre ţări­
le noastre. Intr-adevăr, în Noi am dori ca această sem­ legeri încheiate cu diferite relaţiilor personale dintre
ultimii ani, îndeosebi după nificaţie să se extindă şi să ţări ale lumii — cu Uniu­ mine şi p r e ş e d i n t e l e
Miercuri, a plecat la Pra­
rezerve de minereu ga, o delegaţie de activişti vizita preşedintelui Nixon în demonstreze că este posibil nea Sovietică, cu Republica Ceauşescu, am dezvoltat con­
dintre
ţara
noastră,
relaţiile
ai P.C.R., condusă de tova­ România şi Statele Unite ale în lumea de azi ca ţările Populară Chineză. Semnarea
mari,
şi
mijlocii
să
mici
răşul Ioachim Moga, membru actualei Declaraţii privind tactele în toate domeniile,
Este bine ştiut că în mi­ au depus eforturi susţinute lor componente — multe de al C.C. al P.C.R., prim-secre- Americii au cunoscut o dez­ conlucreze în deplină egali­ principiile relaţiilor cu fapt demonstrat şi de acor­
nerit fluxul extractiv nu se şi au reuşit să realizeze lu­ mare volum şi tonaj — pe tar al Comitetului judeţean voltare în toate domeniile. tate pentru respectarea drep­ durile încheiate ieri.
poate desfăşura dacă nu sînt crări de calitate bună şi foar­ galeriile înguste, cu viteză Hunedoara al P.C.R., care, la In aceste zile am semnat tului tuturor naţiunilor la o România stabileşte o bază
trasate drumurile subpămîn- te bună, deşi unii dintre ei redusă, apoi au trecut la invitaţia C. C. al P. C. din cîteva acorduri economice şi dezvoltare corespunzătoare pentru raporturile dintre Dorim să arătăm întregii
tene, dacă nu sînt racordate au participat pentru prima montarea ei, realizată în Cehoslovacia, va face o vizi­ am adoptat o declaraţie dorinţelor lor, pentru o lume popoarele şi ţările noastre. lumi că, în ceea ce priveşte
la priceperea şi dăruirea oa­ dată la operaţiuni de ase­ timp optim şi de bună cali­ tă în R.S. Cehoslovacă, în cu privire la colaborarea e- mai dreaptă şi mai bună. Declaraţia semnată între Statele Unite, cu toate că
menilor tehnologiile moderne menea complexitate tehnică tate. Oamenii au învăţat schimb de experienţă. conomică. Astăzi am semnat Fără îndoială că relaţiile sînt o ţară mare, respectă
de lucru, maşinile şi utila­ şi grad de dificultate, cum a muncind, învingînd greutăţi, La plecare, pe aeroportul această declaraţie comună ca­ existente între Statele Unite Statele Unite şi România are
jele noi, de înaltă tehnicita­ fost, de exemplu, montarea dar şi culegînd roade şi sa­ Otopeni, delegaţia a fost re pune la baza colaborării şi România au ajuns la a- o semnificaţie majoră. Deşi existenţa oricărei naţiuni,
te, ce pătrund tot mai mult în subteran a maşinii de ex­ tisfacţii. Formaţiile conduse condusă de tovarăşul Lttcian dintre România şi Statele Unite cest stadiu şi datorită fap­ nu este o mare putere, ţara oricît de mică ar fi şi oricît
in abataje, uşurînd munca tracţie de tipul 2 x 3 x 1,5 y. de Petru Furdui, Nicolae Drăguţ, vicepreşedinte al principiile care se afirmă tot tului că între preşedintele cu care am semnat acest do­ de slabă din punct de vede­
minerilor, sporind randa­ Deoarece prezenţa unor spe­ Rusan, Pali Arpad, Vasile Consiliului Central de Con­ mai puternic pe plan inter­ Nixon şi mine s-au stabilit cument a avut o importan­ re militar. Aceasta este «
mentele şi eficienţa econo­ cialişti pentru montarea a-, trol Muncitoresc al Activi­ naţional ca singurele în sta­ relaţii de colaborare şi prie­
mică. Aceste operaţiuni di­ cestei maşini reclama efort Ing. ŞTEFAN CRISTEA tăţii Economice şi Sociale, re să asigure o pace traini­ tenie, că preşedintele State­ ţă deosebită pentru structu­ condiţie indisolubilă pentru
ficile, dar de mare însemnă­ valutar din partea statului, inginer şef cu dezvoltarea de activişti de partid. că şi dreaptă — egalitatea lor Unite a acţionat pentru ra păcii în lumea întreagă. pacea întregii lumi.
tate pentru soarta producţiei, oamenii noştri au pornit sin­ la E.M. Ghelar Au fost de faţă membri în drepturi, respectul suvera­ aplicarea în relaţiile cu Ro­ In orice caz, noi am arătat Pentru acest motiv am
rjtyj'n minerilor de la inves­ guri la treabă, au învins gre­ ai Ambasadei R. S. Ceho­ nităţii şi independenţei na­ mânia a principiilor la care considerat că semnarea aces­
tiţii. Ei sînt cei care pregă­ utăţile de transport al părţi­ (Continuare in pag. a 2-a) slovace la Bucureşti. ţionale, neamestecul în tre­ m-am referit. şi subliniez încă o dată, că
tesc condiţiile principale de burile interne, avantajul re­ Fie ca această Declaraţie dezvoltarea relaţiilor noas­ tei declaraţii în ' prezenţa
activitate rodnică pentru co­ r ciproc, renunţarea la forţă semnată azi să asigure o prie­ tre nu se va face niciodată membrilor guvernului ameri­
legii lor de la producţie. şi la ameninţarea cu forţa tenie trainică între ţările decît pe baza respectării su­ can este un eveniment .foarte
în soluţionarea problemelor noastre, să contribuie la pa­
In acest compartiment de veranităţii şi independenţei important. (Aplauze puter­
muncă, minerii Ghelarului dintre state. cea şi colaborarea internaţio­ ţărilor mai mici. nice).
nală. (Aplauze puternice).
Semnarea acestei declaraţii
an obţinut de la începutul
anului curent realizări deo­
sebite, depăşindu-şi planul cu Dineul de Ea Casa Albă
peste 20 la sută. Aş dori să SIDERUR6IŞTII HUREDORENI
amintesc cîteva din lucrări­
le de bază efectuate în acest In onoarea preşedintelui colonii, conducîndu-i spre neliu Bogdan, ambasadorul rei Reprezentanţilor, nume­
an de sectorul investiţii al Nicolae Ceauşescu şi a tova­ Salonul oval galben. In timp României la Washington. roase alte înalte personali­
E.M. Ghelar. A fost termi­ AU ÎNDEPLINIT SARCINILE răşei Elena Ceauşescu, pre­ ce fanfara militară executa Din partea americană sînt tăţi ale vieţii politice ameri­
nată înlocuirea maşinii de şedintele Richard Nixon şi un marş solemn, gazde şi prezenţi: I-Ienry Kissinger, cane, membri ai corpului di­
extracţie de la puţul nr. 1 — doamna Patricia Nixon au oaspeţi, precedaţi de o gardă secretarul Departamentului de plomatic.
lucrare condusă de şeful de PRIMILOR TREI ANI Al CINCINALULUI oferit un dineu, marţi sea­ purtătoare de drapele, co­ Stat, Frederick Dent, minis­ In timpul dineului, care
echipă Nicolae Rusu —, s-a ra, la Casa Albă. boară scara principală în- trul comerţului, John War­ s-a desfăşurat într-o ambian­
adîncit puţul nr. 1, la orizon­ Pe aleile reşedinţei pre­ dreptîndu-se spre marea sală ner, ministrul marinei, Wal- ţă plină de cordialitate, cei
turile VIII, mina centrală, şi Ieri, 5 decembrie 1973, puternicul deta­ cienţâ. Beneficiile suplimentare obţinute de şedintelui Statelor Unite, mi­ de recepţii „East Room", un­ ter Stoessel, asistent pentru doi preşedinţi au rostit toas­
IX Ghelar est, s-a realizat şament al siderurgiştilor hunedoreni a înre­ la începutul cincinalului sînt de 480 mili­ litari din unităţile de infan­ de are loc dineul. problemele europene al secre­ turi.
casa maşinii de extracţie din gistrat un succes de prestigiu: îndeplinirea oane lei. De asemenea, indicele de utili­ terie marină, în mare ţinută, Participă, din partea ro­ tarului de stat, James Keogh, După terminarea dineului,
subteran, la orizontul IX, pu­ prevederilor pe primii trei ani ai cincinalu­ zare a cuptoarelor de la O.S.M. II este în prezintă onorul la trecerea mână : Manea Mănescu, vice­ directorul Agenţiei pentru in­ în sala de recepţii, Ansamblul
ţul nr. 3 — ambele lucrări lui ia producţia de fontă şi oţel. Acest fapt acest an mai mare decit cel din 1970 cu limuzinei prezidenţiale. Se preşedinte al Consiliului de formaţii al S.U.A., general de operă din Washington a
fiind executate de echipa mi­ permite harnicului colectiv al C.S, Hune­ 0,91 tone pe metru pătrat de vatră şi zi aud sunete de trompete. Pre­ Miniştri, preşedinte al Comi­ Creighton Abrams, şeful sta­ prezentat, în interpretarea u-
nerului Nicolae Rusan. De doara ca pină la finele anului să obţină in calendaristică, iar la furnalele de mare ca­ şedintele S.U.A. îi întîmpină tetului de Stat al Planifică­ telor majore reunite, Alexan- nor cunoscuţi artişti, frag­
asemenea, s-a terminat con­ plus, faţă de sarcinile aferente perioadei, pacitate ale combinatului, acest indice a pe oaspeţii români la intra­ rii, George Macovescu, mi­ der Haigi jr., asistent al pre­ mente din „Bărbierul din
strucţia unei moderne case o producţie de 246 000 tone oţel şi 154 000 atins în 1973 creşteri de 0,06 tone pe mc rea dinspre nord, ornată cu nistrul afacerilor externe, şedintelui S.U.A., Robert Sevilla" de Rossini. Progra­
pentru compresoare la mina tone fontă. de volum util şi zi calendaristică. S-au de­ un portic cu splendide coloa­ Constantin Mitea, Vasile Pun­ Martens, însărcinat cu afaceri mul prezentat s-a bucurat
centrală, de către o forma­ Succesul amintit consolidează realizarea pus stăruinţe şi în direcţia asimilării de noi ne ionice, în vechiul stil a- gan, consilieri ai preşedin­ a.i. al S.U.A. la Bucureşti, de succes, fiind îndelung a-
ţie de constructori avîndu-1 de către siderurgiştî, cu 25 de zile mai de­ mărci de oţeluri, conform necesităţilor eco­ merican din vremea primelor telui Consiliului de Stat, Cor- senatori şi membri ai Came- plaudat.
în frunte pe Ioan Balint, iar vreme, a planului la producţia marfă, pre­ nomiei naţionale şi cerinţelor la export. In
o dchipă de electricieni şi lă­ văzut tot pentru primii 3 ani ai acestui cin­ răstimpul la care ne referim, au fost "intro­
cătuşi, condusă de Pali Ar- cinal. Se estimează că producţia marfă su­ duse in fabricaţie 65 mărci noi de oţeluri Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
pad, a montat în subteran, plimentară ce va fi dată pînă la sfîrşitul şi numeroase tipodimensiuni de laminate
la orizontul IX, maşina de acestui an va atinge cifra de 656 milioa­ cu performanţe înalte.
extracţie 2 x 3 x 1,5 y. Mai ne lei. Sînt deosebit de numeroase faptele sem­ NICOLAE CEAUŞESCU RICHARD NIXON
menţionez deschiderea ori­ Rezultatele remarcabile dobîndite la C.S. nate zilnic în cartea întrecerii socialiste de
zontului XI, pe o lungime de Hunedoara certifică pe deplin fermitatea şi către siderurgiştii hunedoreni. In toate a-
950 m de galerie, de către o responsabilitatea în acţiune ale siderurgişti­ ceste rezultate remarcabile se oglindeşte Domnule preşedinte, dar şi ca oameni politici, ca Domnule preşedinte şi inexistente în privinţa comu­
echipă condusă de Vasile lor hunedoreni, ataşamentul lor faptic la permanent chipul minunat al siderurgiştilor, Doamnelor şi domnilor, oameni în general. Aţi vizi­ doamnă Ceauşescu, nicării.
Jurj, şi săparea puţului nr. 3, chemarea partidului, de înfăptuire înainte hărnicia şi dăruirea lor in muncă, unita­ Aş dori să evoc şi eu, pe tat apoi România ca primul Onoraţi şi distinşi oaspeţi, Am vorbit despre multe
în adîncime. pînă sub orizon­ de termen a programului actualului cinci­ tea colectivelor secţiilor şi atelierelor com­ scurt, unele probleme ale preşedinte al Statelor Unite Stînd aici, la această ma­ alte lucruri şi fireşte, despre
tul XIII, de către formaţia nal. Munca abnegantă desfăşurată pe pe­ binatului pentru înfăptuirea ţelurilor econo­ relaţiilor dintre popoarele şi vi s-a rezervat o primire să, în acest salon oficial, cu România, despre Statele U-
lui Petru Furdui. rioada care s-a scurs din actualul cincinal mice majore stabilite de partid în acest noastre şi ale vieţii interna­ aşa cum ştie poporul român preşedintele României, îmi nite şi despre ceea ce aceas­
Este meritul oamenilor că este ridicată la cote tot mai înalte de efi- cincinal. ţionale. să primească prietenii, pe pot imagina că mulţi dintre tă ţară, ţara noastră, dato­
aceia care doresc să-i res­ dumneavoastră, prezenţi aici, rează celor de origine româ­
Intr-adevăr, trăim într-o pecte independenţa şi drep­
epocă de mari prefaceri na­ se întreabă despre ce discu­ nă, care au venit aici şi au
ţionale şi internaţionale. Lu­ tul la o viaţă liberă. Ne-am tăm. Desigur, nu pot dezvă­ contribuit atît de mult la di­
în
versitatea
în
1970
întregii
noastre
Statele
reîntîlnit
lui tot ceea ce am discu­
Munca de primire in partid a femeilor şi de promovare cese importante pe calea Unite, la Casa Albă. Ne re- tat, dar m-am gîndit că ar societăţi.
mea — care a obţinut suc­
De
atunci
deci,
în
1969,
pentru
dumnea­
dezvoltării economice, în întîlnim din nou în 1973, tot fi interesant cum preşedintele cînd am avut cinstea de a
la
Statele
Unite,
în
Casa
toţi
voastră
a lor presupune preocupări concrete ştiinţă, în de cultură, a ajuns Albă. discutat, într-adevăr, şi cu prima dată şi întîlnit fi primul a preşedinte vreodată
ameri­
ne-am
mine
în Cosmos — este încă pre­
Am
care
vizitat
can
cum
pentru
probleme
multe
ocupată
pe Pămînt. Există încă mul­ multe probleme, inclusiv noi, amîndoi, cu un trecut, o ţară socialistă în mod ofi­
probleme — ca să spun aşa
Participarea tot mai acti­ în toate sectoarele vieţii. un studiu pentru a cunoaş­ combinatului şi cit de în­ tă inegalitate, există încă oa­ — filozofice. Dar, cel mai în unele privinţe, foarte si­ cial, iar apoi în 1970, cînd,
fost
a
preşedintele
aici,
vă a femeii la întreaga via­ Cum acţionează organizaţi­ te posibilităţile reale de semnată e ponderea mem­ meni şi popoare întregi sub­ mult am discutat despre milar şi, în alte privinţe, şi apoi, din nou, as­
ţă politică şi socială a ţării ile de partid pentru mate­ oare dispune pentru primi­ brilor de partid în rîndul dezvoltate. Există preocupa- problemele care preocupau foarte diferite, am încercat tăzi, în 1973, mă gîndesc, la
a cunoscut, în anul pe ca- rializarea acestei cerinţe ? rea în rîndurile partidului acestora. red popoarelor de a aşeza pe atunci omenirea şi probleme­ fiecare să ne aducem contri­ fel cum trebuie să vă gîndiţi
re-1 încheiem în curînd, o O analiză la organizaţii­ a femeilor salariate. Con­ La fabrica unde, la 24 o bază mai bună, mai dreap­ le legate de dezvoltarea co­ buţia la o cauză în care cred şi dumneavoastră, la cîte s-au
amploare aparte. Aceasta le de partid de la Combi­ cluziile studiului au fost noiembrie, colectivul a ra­ tă relaţiile naţionale şi in­ laborării dintre ţările noas­ toţi din această sală, toţi din petrecut în aceşti şase ani.
i-a fost conferită de măsu­ natul siderurgic Hunedoa­ supuse dezbaterii biroului. portat îndeplinirea sarcini­ ternaţionale. Fără îndoială tre. Am discutat în legătură ambele noastre ţări şi, în ca­ Acel război, extrem de di­
rile de larg ecou ale Ho- ra, I.C.S.H., fabrica „Vi­ Ele au relevat posibilităţi lor de plan pe primii patru că există păreri foarte di­ cu problemele păcii în Viet­ re cred, după părerea noas­ ficil, costisitor pentru poporul
tărîrii Plenarei' C.C. al dra“ şi Fabrica de indus­ de primire imediată şi de ani ai cincinalului (F.I.L. verse asupra căilor menite nam, în Orientul Mijlociu, tră, toţi oamenii din întrea­
P.C.R. din 18—19 iunie trie locală Orăştie, coope­ perspectivă în organizaţia Orăştie), 20 la sută din nu­ să ducă la această lume mai problema unor relaţii noi ga lume. american şi, desigur, chiar
a.c., cu privire la creşterea raţia de consum din Orăş­ de partid, măsurile ce se mărul salariaţilor sînt fe­ dreaptă şi mai bună. • Dar, între state. Astăzi. putem In 1967, cînd nu deţineam mai mult, pentru poporul
rolului femeii în viaţa e- tie, „Avicola" Mintia, E.M. cer întreprinse pentru cali­ mei. Cifra va spune însă astăzi tot mai mulţi oameni constata cu multă satis­ această funcţie şi nu aveam vietnamez, din ambele părţi,
conomică, politică şi socia­ Ghelar, I.C.R.T.I. Deva ficarea şi ridicarea califi­ mult mai mult dacă facem politici, tot mai multe po­ facţie câ o serie de nici o perspectivă să ajung care au fost implicate, a
lă a ţării, document care ne-a relevat preocuparea cării femeilor, pentru com­ următoarea completare : în poare înţeleg că trebuie să probleme s-au soluţionat, că să o deţin am vizitat Româ­ luat sfîrşit. Statele Unite au
a pus în faţa organelor şi manifestată pentru traduce­ pletarea studiilor, astfel ca organizaţia de partid, pon­ se ajungă la această lume în Vietnam- s-a ajuns la un nia, iar preşedintele a avut început exact cu un an în
organizaţiilor de partid rea în viaţă a măsurilor cele care doresc să se în­ derea. o deţin femeile. Pe­ mai dreaptă şi mai bună. acord de pace, deşi mai tre­ amabilitatea să mă primeas­ urmă un nou tip de rela­
sarcini de o deosebită im­ preconizate. roleze în detaşamentul de ste 50 la sută dintre mem­ Aţi vorbit, domnule pre­ buie depuse eforturi pentru că. Mi-am amintit de temele ţii cu Republica Populară
portanţă. Chemîndu-le să Competenţă şi seriozitate avangardă al clasei munci­ brii celor 14 organizaţii de şedinte, de convorbirile pe a se realiza în practică. S-au pe care le-am discutat în Chineză, relaţii începute e-
acţioneze în lumina noilor în materializarea sarcinilor toare să posede calităţile 'bază din fabrică sînt fe­ care le-am avut in 1967. Nici stabilit legături directe în­ 1967, acum exact şase ani : xact cu un an în urmă şi care
măsuri, hotărîrea le-a cerut asumate în lumina noii ho- profesionale şi etice ceru­ mei. Comitetul de partid, eu nu eram atunci preşedin­ tre Republica Populară Chi­ războiul din Vietnam, care continuă să se dezvolte. In
să analizeze cu răspundere tărîri dovedeşte organizaţia te de titlul de membru de conducerea întreprinderii au tele Consiliului de Stat al neză şi Statele Unite, ca ur­ pe atunci părea fără sfîrşit, plus, Statele Unite au avut
posibilităţile de manifesta­ de partid de la C.S.H. Bi­ partid. Studiul a relevat ce făcut din planul de mă­ României, eram numai se­ mare a vizitei pe care aţi relaţiile dintre Statele Unite două întîlniri la nivel înalt
re a talentului, a capacită­ forţă de muncă importan­ suri, întocmit pe marginea cretar general al partidului. făcut-o, domnule preşedinte, şi Uniunea Sovietică, care cu conducătorii Uniunii Sovie­
ţii profesionale, organizato­ roul comitetului de partid tă reprezintă cele peste documentelor din iunie, un Ca atare, nu a fost o discu­ în China. S-au realizat o se­ erau, pe atunci, în cel mai tice şi, desigur, întîlniri cu
rice şi intelectuale a femeii pe combinat a întreprins 2 500 femei salariate ale ţie între doi preşedinţi, ci bun caz, nu prea apropiate, alte guverne din Europa, A-
program de acţiune a că­ rie de înţelegeri cu Uniunea frica, America Latină, din
rui îndeplinire se urmăreş- între doi oameni politici, Sovietică, de asemenea, ca şi în nici un caz nu în terme­ lumea întreagă.
r
te şi analizează cu răspun­ care au vorbit foarte liber urmare a vizitei pe care aţi nii de comunicare pe care
Cooperativele agricole — Osfrov, Geoagiu şi Sînfandrei dere comunistă. Un studiu şi deschis — şi se pare că, făcut-o în Uniunea Sovieti­ îi avem astăzi, relaţiile din­ In timp ce aceste întîlniri,
întreprins aici privind con- cîteodată, este necesar şi că şi a vizitei secretarului tre Statele Unite şi Republi­ desigur, au atras in mare
util ca oamenii să vorbească ca Populară Chineză, care,
LA A 20-Â ANIVERSARE LUCIA LICIU nu numai în calităţi oficiale, (Continuare in pag. a 4-a) în acea vreme, erau virtual (Continuar* in pag. a 4-a)
(Continuare in pag. a 2-a)
In aceste zile, trei coope­ nătoare şi două prăşitori. Ve­ ne de cereale. DECLARAŢIE COMUNĂ
rative agricole din judeţul niturile băneşti încasate de Un important cîştig este
nostru — cele din Ostrov, unitate însumau mai puţin şi acela că oamenii participă
Geoagiu şi Sîntandrei — săr­ de 40 000 lei. Ce s-a realizat cu tragere de inimă la PAGINA A III-A a preşedintelui Consiliului de Stat ai Republicii Socialiste România,
bătoresc 20 de ani de la în­ în cei 20 de ani care au muncă, măsurile de cointere­
fiinţare. O scurtă privire re­ trecut de la semnarea actu­ sare materială (respectiv re­ Nicolae Ceauşescu, şi a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon
trospectivă reliefează drumul lui de constituire a coopera­ tribuirea în acord global)
ascendent parcurs de unită­ tivei agricole ? introduse pe baza indicaţiilor Curier
ţile amintite pe calea indica­ — Deşi este greu să inven­ conducerii partidului repre- Preşedintele Consiliului de trebuie să contribuie la o pii legate între ele ca : nale şi a progresului econo­
tă de partid pentru conso­ tariem tot ceea ce s-a în­ zentînd un puternic factor Stat al Republicii Socialiste pace durabilă în lume, baza­ — dreptul fiecărui stat la mic şi social.
lidarea lor din punct de ve­ făptuit în acest interval de N. TIRCOB social-cetăţenesc România, Nicolae Ceauşescu, tă pe libertate, egalitate, existenţă, independenţă şi II
dere economic şi organizato­ timp — apreciau într-o dis­ şi preşedintele Statelor Uni­ justiţie şi respectarea drep­ suveranitate ; Cei doi preşedinţi au ex­
ric, ridicarea nivelului de cuţie secretarul comitetului (Continuare in pag. a 2-a) te ale Americii, Richard Ni­ turilor omului. — egalitatea în drepturi a primat hotărîrea lor de a
trai al cooperatorilor şi spo­ de partid pe C.A.P., Fonel xon, Cei doi preşedinţi au sub­ tuturor statelor indiferent de dezvolta relaţiile dintre cele
rirea contribuţiei la constitu­ Mihuţoni, şi preşedintele u- — întîlnindu-se într-o at­ liniat cu satisfacţie dezvolta­ mărime, nivel de dezvoltare două state în spiritul stimei,
irea fondului centralizat de nităţii, Cornel Lăpădătoni — mosferă cordială, constructi­ rea favorabilă a relaţiilor şi şi sistem politic, economic şi respectului şi avantajului re­
produse agroalimentare al putem spune că progresul vă şi prietenească, care le-a bunele rezultate obţinute ca social ; ciproc. Ei au fost de acord
statului., Perioada care a tre­ este vizibil pe toate planuri­ Vacanţa de iarnă dat posibilitatea de a avea urmare a vizitei de stat pe — dreptul fiecărui stat de să ia măsuri corespunzătoa­
le. Exprimate sintetic, efor­ un schimb de vederi util şi care preşedintele Nixon a a-şi alege şi dezvolta liber
cut de la constituire, deşi re pentru a incuraja expan­
turile cooperatorilor se con­ cuprinzător. făcut-o în România în 1969 sistemul său politic, social- siunea comerţului ca şi co­
este relativ scurta, a însem­ cretizează în obţinerea unei — in urma discuţiilor cu şi a întîlnirii ulterioare cu economic şl cultural ; operarea industrială, ştiinţi­
nat transformări profunde în producţii globale anuale de a elevilor şi studenţilor privire la relaţiile dintre Ro­ preşedintele Nicolae Ceauşescu — abţinerea de la amenin­ fică şi tehnică, Îndeosebi for­
viaţa satelor. peste 3 milioane lei şi creş­ mânia şi Statele Unite, la Ia Washington, în 1970. Ei au ţarea cu forţa sau folosirea me de colaborare cum sînt
Cifrele comparative ilus­ terea avuţiei obşteşti la a- principiile care stau la baza fost de acord să extindă şi forţei violind Carta Naţiuni­ întreprinderile mixte, precum
trează cel mai elocvent sal­ proape 5 milioane lei. A- Ministerul Educaţiei şi In- Cursurile se vor relua in acestor relaţii, precum şi la să dezvolte în continuare lor Unite, respectarea inte­ şi cercetări comune intre în­
tul înregistrat — datorită ur­ ceastă avuţie se compune văţămîntului aduce la cu­ ziua de 10 ianuarie. principalele probleme inter­ relaţiile dintre cele două grităţii teritoriale şi inviola­ treprinderile şi instituţiile ce­
mării cu încredere a poli­ din peste 470 bovine, 629 Vacanţa de iarnă a stu­ naţionale actuale, desfăşura­ ţări pe o bază trainică şl bilitatea frontierelor : lor două ţări. Ei au fost de
ticii partidului — pe calea ovine, 4 grajduri moderne noştinţă că. potrivit regula­ denţilor din toate instituţiile te într-un spirit de deplin durabilă în avantajul reci­ — neintervenţia directă sau acord să ia, de asemenea,
dezvoltării cooperativelor a- cu instalaţii de apă şi - de mentelor şcolare în vigoare, de învăţămînt superior înce­ respect reciproc, reflectînd proc al popoarelor român şi indirectă sub nici un motiv măsuri corespunzătoare pen­
gricole. începuturile sînt, de­ preparat furaje, 3 magazii, vacanţa de iarnă a elevilor interesele popoarelor român american. în afacerile interne ale ori­ tru a dezvolta relaţiile prie­
sigur, modeste. In prima dare 2 autocamioane, tractor pro­ din şcolile generale, liceele pe în ziua de 22 decembrie şi american de a avea con­ I cărui alt stat ; teneşti între cele două po­
de seamă încheiată la sfîr­ priu, ateliere, o livadă inten­ a.c., după sfîrşitul sesiunii tacte mai strinse, Cei doi preşedinţi au re­ — îndatorirea statelor de a poare, prin crearea condiţi­
şitul anului 1953, la C.A.P. sivă pe 27 de hectare şi de cultură generală, şcolile de examene, şi se încheie la — au convenit asupra ur­ afirmat în mod solemn că soluţiona diferendele lor in­ ilor pentru o mai bună cu­
Ostrov, se arată că pe atunci multe alte acareturi. Anul profesionale şi liceele de 6 ianuarie 1974, cursurile ur- mătoarei declaraţii: relaţiile dintre Republica So­ ternaţionale prin mijloace noaştere reciprocă a valori­
cei 61 de cooperatori deţi­ . acesta am livrat la fondul specialitate începe în ziua Ei au exprimat convinge­ cialistă România şi Statele paşnice ; lor lor spirituale şi materia­
neau în proprietate obştească de stat peste 113 000 litri lap­ de 21 decembrie a.c., după mînd să fie reluate la data rea că toate statele indiferent Unite ale Americii se bazea­ — cooperarea în diverse do­ le, prin extinderea şi apro-
12 taurine, 5 ovine şi 5 cai, te, 40 tone carne, mai mult de 7 ianuarie. de mărime, de sisteme poli­ ză pe ţelurile şi principiile menii ale relaţiilor interna­
la care se adăuga inventarul de 700 tone cartofi şi legume, ultima oră de curs şi se în­ tice, economice sau sociale Cartei Naţiunilor Unite şi ţionale in scopul promovării
mărunt: 9 pluguri, o semă- precum şi citeva zeci de to­ cheie la 9 ianuarie 1974. (Agerpres) sau de nivelul de dezvoltare conform acestora pe princi- păcii şi securităţi internaţio- (Continuare în pag. a 4-a)