Page 20 - Drumul_socialismului_1973_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 880 ® JOI 6 DECEMBRIE 1973
4
MMsam
Tovarăşa Elena Ceauşescu a primit
VIZITĂ PREŞEDINTELUI iCOUE CEAUSESSU B STATELE QUITE ALE AMERICH diploma de membru de onoare

primul rînd, în asigurarea şi pentru hotărîrea sa de a al Institutului American al Chimiştilor
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui păcii în lume, şi aceasta în­ o apăra. In cursul zilei de miercuri, ploma de membru de onoare.
Propunînd un toast în cin­
seamnă negocieri cu mari pu­
Mulţumind
acorda­
pentru
teri şi, dintre ele, cu acelea stea preşedintelui, nu fac a- tovarăşa Elena Ceauşescu a rea diplomei pe care a apre­
Nicoiae Ceauşescu Richard Nixon care deţin capacitatea de a cest lucru doar pentru că se participat la un dejun oferit ciat-o ca o înaltă cinstire da­
în cinstea sa de conducerea
află din nou aici, ca oaspete
influenţa pacea. Dar ea în­
seamnă, totodată, şi întot­ oficial, ci şi pentru că a a- Institutului American al Chi­ tă ştiinţei româneşti, activi­
(Uimore din pag. 1) ca relaţiile dintre România deauna, respectarea perma­ dus o contribuţie importantă miştilor (A.I.C.). Cu acest tăţii chimiştilor români, to­
şi Statele Unite — între (Urmare din pag. 1) de milioane de locuitori i ai la această schimbare profun­ prilej a avut loc o ceremo­ varăşa Elena Ceauşescu a
general al C.C. al P.C.U.S., două ţări cu orînduiri socia­ săi că, in urma unei vizite a nentă a drepturilor acelor dă în relaţiile dintre naţiuni, nie, în cadrul căreia i s-a adresat celor de faţă, chimiş­
Leonid Brejnev, în Statele le diferite şi deosebite ca măsură atenţia presei, în preşedintelui S.U.A. şi a al­ naţiuni, indiferent dacă ele schimbare intervenită în a- conferit diploma de membru tilor americani, un cordial
Unite. Fără nici o îndoială, mărime, după cum bine ştiţi special întîlnirile implicînd tor vizite diplomahce, rela­ sînt mari sau mici, puterni­ ceşti ultimi cinci ani şi, de de onoare al Institutului. salut din partea oamenilor
că toate acestea au avut şi — să constituie, dacă se poa­ marile puteri, ceva peste ca­ ţiile s-au schimbat în tr-atit ce sau slabe, care. dacă noi asemenea, pentru că este ex­ Distinsa oaspete a fost sa­ de ştiinţă şi a cercetătorilor
au rolul lor important în te spune aşa, un exemplu de re se trece uneori cu vede­ îneît cele două ţări şi popoa­ nu am recunoaşte dreptul lor ponentul unui principiu în lutată de Philip Handler, pre­ chimişti din România, din
viaţa internaţională. felul cum se poate colabora, rea este rolul de importanţă re se vor regăsi întotdeauna la independenţă, s-ar afla care noi americanii credem şedintele Academiei Naţiona­ partea sa personal.
Dar, tabloul nu ar fi com­ pornind de la principiile de vitală pe care îl joacă con­ ca prieteni, nu numai ca într-o foarte mare primejdie. atît de profund — dreptul le de Ştiinţe a S.U.A., şi de In încheiere, exprimîndu-şi
plet, dacă nu am vorbi şi de egalitate şi respect reciproc. ducătorii unor ţări demne, persoane, ci şi ca naţiuni — Preşedintele României este fiecărei ţări, mari sau mici, Ernest Gilmont, preşedintele încrederea că dezvoltarea co­
faptul că între timp s-au Am dori ca istoria să poată nu dintre cele mai mari, un dar preşedintele şi cu mine, purtătorul de cuvînt al ceea la independenţa şi libertatea A.I.C. laborării ştiinţifice româno-
produs şi alte schimbări în spune: Iată două popoare — conducător ca distinsul nos­ pragmatici cum sîntem, am ce el numeşte ţări care nu ei. La deschiderea ceremoniei, americane se va înscrie ca o
lume. Un număr tot mai un popor mare, altul mai tru oaspete din această sea­ convenit că toate acestea în­ sînt mari puteri. El este cu­ Ştiu, de aceea, că dumne- preşedintele Academiei Na­ contribuţie concretă la reali­
mare de popoare, de pe mic — care, în condiţii gre­ ră, deoarece el, discutînd cu seamnă, in fapt, următoare­ rajos, este sincer, uneori ţionale de Ştiinţe a urat oas- zarea dezideratelor de pace
voastră toţi veţi dori să vă
toate continentele, care îşi le, au ştiut să conlucreze şi sinceritatea pentru care este le : critic faţă de politica noas­ alăturaţi mie nu numai în a petei, în numele oamenilor şi progres ale celor două
afirmă cu tot mai mare pu­ să contribuie la aşezarea re­ foarte cunoscut, mi-a vorbit Ceva foarte profund şi ce­ tră. uneori critic faţă de po­ de ştiinţă americani, un căl­ popoare, la eforturile pentru
tere dorinţa de independen­ laţiilor pe o bază mai dreap­ atunci despre relaţiile din va foarte pozitiv s-a petre­ litica altor ţări, dar pledea­ ridica paharul în sănătatea duros bun-venit, mulţumin- făurirea unei lumi mai bune,
ţă, joacă un rol activ în via­ tă şi mai bună. Cred că nu vremea respectivă dintre cut în aceşti ultimi şase ani. ză întotdeauna politica sa distinsului nostru oaspete, du-i totodată pentru onoa­ tovarăşa Elena Ceauşescu a
ţa internaţională. Fără în­ o să-mi luaţi în nume de Statele Unite şi Republica Lumea s-a schimbat, şi s-a proprie, şi aceasta este o ca­ pentru prietenia între cele
1
doială că ţările mari — cum rău dacă voi anticipa Decla­ Populară Chineză, Europa schimbat în bine. Un război litate pe care noi. în Ame­ două popoare ale noastre, ci, rea făcută prin această vizi­ adresat chimiştilor americani
sînt Statele Unite şi celelal­ raţia pe care urmează să o şi, desigur, Vietnam. în care Statele Unite au fost rica, o admirăm. Noi îl ad­ în mod deosebit. în cinstea tă. urări de noi succese în ac­
te — au un rol important în semnăm mîine. Ea va fi un Nu am căzut de acord, de­ angajate, un război foarte mirăm. Admirăm poporul său conducătorului unei naţiuni In aplauzele asistenţei, pre­ tivitatea lor consacrată şti­
viaţa internaţională. Dar tre­ document de o importanţă sigur, asupra multor din a- costisitor s-a terminat. Un pentru credinţa în indepen­ mari şi prietene, preşedinte­ şedintele A.I.C. înmînează to­ inţei.
buie să vă spun, şi de data istorică, prin faptul că vor­ cele probleme, dar amîndoi nou gen de relaţii s-au dez­ denţa sa, in suveranitatea sa le Ceauşescu. varăşei Elena Ceauşescu di­
aceasta, deschis că numai beşte de principiile care tre­ am constatat necesitatea pro­ voltat între cele mai puter­
ele nu pot asigura cursul buie să guverneze relaţiile fundă a unor noi iniţiative, nice două ţări din lume, şi,
nou spre destindere, nu pot dintre ţări diferite, dar care vizînd înfăptuirea unor de asemenea, noi relaţii în­
asigura o lume mai dreaptă sînt dornice să conlucreze schimbări, întrucît, altmin­ tre Statele Unite şi ţara cu
şi mai bună. înfăptuirea li­ pentru prietenia dintre po­ teri, omenirea ar fi rămas cea mai numeroasă populaţie Semnarea acordului de constituire a Consiliului
nei politici noi în viaţa in­ poarele respective, pentru o într-o structură de confrun­ din lume. Toate acestea în­
ternaţională, de egalitate, de lume a colaborării şi a păcii. tare, care ar fi condus, în seamnă că şansele ca noi să
respect, nu poate fi decît Deci, de la discuţiile din mod inevitabil, la o confla­ putem evita o confruntare româno-american pentru promovarea relaţiilor economice
rezultatul acţiunii unite a 1967, am parcurs un drum graţie de natură să distrugă mondială au sporit mult. Dar,
tuturor statelor, a tuturor nou şi s-a ajuns la o Decla­ civilizaţia aşa cum o cunoaş­ în seara aceasta, aş vrea să
popoarelor, tot aşa cum, pe raţie care consfinţeşte prin­ tem. subliniez în mod deosebit un Programul zilei de marţi se întîlnească cu şeful statu­ sului său". acestui acord, care, cu sigu­
plan naţional, înfăptuirea li­ cipiile fundamentale de re­ lucru. In condiţiile în care al vizitei oficiale a preşedin­ lui român. Răspunzînd, Roman Moldo­ ranţă, va contribui mult la
nei politici de dreptate so­ laţii internaţionale. Fără în­ Nu evoc toate acestea pen­ privirile lumii se îndreaptă telui Nicoiae Ceauşescu în In cursul recepţiei, pre­ van a subliniat că documen­ întărirea încrederii şi a coo­
cială nu poate fi decît rodul doială că acest fapt vorbeş­ tru că preşedintele şi cu mi­ în mod inevitabil asupra în- Statele Unite a cuprins un şedintele Nicoiae Ceauşescu tul semnat constituie un pre­ perării dintre cele două po­
politicii unite a întregului te prin el însuşi despre ne ne-am întîlnit în 1967 şi obiectiv de referinţă în dez­ s-a întreţinut cordial cu re­ ţios instrument de lucru pen­ poare ale noastre". Totoda­
popor. schimbările care au avut am avut o discuţie amplă şi tîlnirilor la nivel inalt în­ voltarea relaţiilor economice prezentanţii vieţii economice tru cele două camere de co­ tă, el şi-a exprimat speran­
Aţi vorbit, domnule pre­ loc, despre felul cum po­ sinceră, că ne-am întîlnit din tre marile puteri, la niciu- dintre România şi Statele U- americane. merţ, pentru membrii aces­ ţa în multiplicarea contrac­
şedinte, de preocupările Sta­ poarele, conducătorii lor, ac­ nou şi cu alte trei prilejuri, in na din aceste întîlniri in tre­ nite — intîlnirea şefului sta­ In continuare. în prezenţa tora, folosit de fiecare con­ telor semnate de firmele a-
telor Unite de a acţiona în ţionează pentru a dezvolta care aceste discuţii au fost cut — cel puţin de cînd eu tului român cu reprezentanţi şefului statului român, a a- form specificului activităţii mericane şi întreprinderile
direcţia unor relaţii noi. colaborarea dintre ele, pre­ reluate, ci pentru că aceste am participat la ele, cleţi- de frunte ai vieţii economice vut loc ceremonia semnării sale, locului şi rolului în sis­ româneşti de comerţ exte­
Fără îndoială că în tot cum şi colaborarea interna­ discuţii au constituit factorii nînd actuala funcţie — şi americane. Intîlnirea a aviit acordului de constituire a temul instituţiilor neguverna­ rior.
ceea ce s-a înfăptuit, în so­ ţională. Tocmai, pornind de progreselor care s-au înre­ niciodată in viitor — atita loc la sediul central al Ca­ Consiliului româno-american mentale din ţările noastre. Invitat să ia cuvîntul, pre­
luţionarea multor probleme, la aceste schimbări, cred că gistrat. Ceea ce vreau să timp cit va continua politi­ merei de Comerţ a Statelor pentru promovarea relaţiilor In continuare a urcat la şedintele Nicoiae Ceauşescu
Statele Unite şi-au adus con­ putem privi cu încredere vii­ spun, totuşi, este că distinsul ca noastră actuală — Sta­ Unite ale Americii. economice. Acordul a fost tribună ministrul comerţului a rostit o scurtă alocuţtttţie.
tribuţia lor. Şi nu este un torul, cu toate problemele nostru oaspete din seara a- tele Unite, dezvoltînd re­ semnat, din partea română, Statelor Unite. Frederick Intîlnirea cu reprezentări ţii
secret pentru nimeni că toc­ grele care mai sînt de solu­ ceasta, dintre toţi oamenii laţii mai bune cu marile Au luat parte Frederick de Roman Moldovan, pre­ Dent, care a spus : „Este un vieţii economice americane
mai prin faptul că preşedin­ ţionat în lume. Dacă toate de stat din lume, a jucat li­ puteri, nu vor acţiona pe Dent, ministrul comerţului, şedintele Camerei de Comerţ mare privilegiu pentru mine s-a desfăşurat într-o atmos­
tele Statelor Unite a acţio­ popoarele vor acţiona unite, nul din cele mai însemnate seama independenţei şi su­ Peter Flanigan, consilier al şi Industrie a Republicii So­ de a participa la semnarea feră caldă, cordială.
nat în această direcţie, s-au se poate asigura o pace trai­ roluri al unui om de stat de veranităţii unor oameni preşedintelui S.U.A. pentru cialiste România, iar din par­
putut obţine o serie de re­ nică, bazată pe egalitate şi de glob, prin faptul că a demni, minunaţi, ca priete­ problemele relaţiilor econo­ tea americană de Arch Bo­
zultate. Mai sînt însă multe respect reciproc. văzut ansamblul probleme­ nii noştri din România. Spun mice externe, William Eberle, oth, preşedintele Camerei de Cuvîntarea pr
probleme de soluţionat, şi Aş ruga să ridicăm acest lor mondiale cu care sîntem acest lucru deoarece există reprezentant special pentru Comerţ a Statelor Unite.
fără îndoială că trebuie de­ pahar : confruntaţi şi nu numai pe uneori tendinţa să se crea­ negocierile comerciale, Steven Acordul relevă că, în do­
puse eforturi susţinute în a- Pentru preşedintele State­ acelea care implicau propria dă că s-ar putea găsi mai Lazarus, adjunct al asisten­ rinţa de a promova schim­ Wicolae C
ceastă direcţie, pornindu-se lor Unite, care, în aceşti ani, sa ţară sau o altă ţară cu uşor soluţii pentru toate pro­ tului ministrului comerţului burile comerciale şi coope­
de la necesitatea de a se a- a avut un rol important. în al cărei conducător el putea blemele lumii, dacă cei care şi director al Biroului pentru rarea economică dintre Ro­
sigura o conlucrare egală dezvoltarea vieţii internaţio­ discuta într-un anumit mo­ deţin o putere mai mare ar comerţ Est-Vest, Willis Arm- mânia şi Statele Unite, în Domnule preşedinte al Ca­ altfel, trebuie să spun că
între naţiuni, indiferent de nale pe acest drum ; ment. El a dat dovadă de folosi-o pentru a-şi impune strong, asistent al secreta­ merei de Comerţ, preşedintele Nixon şi cola­
mărimea sau de regimul lor Pentru prietenia şi colabo­ înţelepciune şi înţelegere şi soluţiile lor. Este adevărat, rului de stat pentru proble­ vederea utilizării potenţialu­ Domnule ministru, boratorii săi cu care am dis­
social. rarea dintre popoarele Sta­ a contribuit enorm la deschi­ marile puteri au responsa­ mele economice şi de afaceri lui comercial şi de colabora­ Doamnelor şi domnilor. cutat au aceleaşi dorinţe In
In cursul convorbirilor de telor Unite şi România; derea unor dialoguri care, bilităţi speciale, dar, în ceea din Departamentul de Stat, re economică între cele două aceste condiţii, sper că şi
astăzi, am ajuns la o serie Pentru o colaborare şi o altfel, ar fi rămas, poate, în­ ce priveşte Statele Unite ale Robert Wright, director al o- ţări, în dorinţa de a identi­ Este o deosebită plăcere Congresul S.U.A. va acţiona
de înţelegeri, s-au semnat u- pace trainică în lume ; chise pentru totdeauna. A- Americii. noi avem un senti­ ficiului pentru comerţul Est- fica ca noi domenii de coo­ pentru mine de a participa în acelaşi spirit.
nele acorduri de colaborare In sănătatea dumneavoas­ cum, astă seară, deşi nu pu­ Vest din Departamentul de perare tehnică şi industria­ la semnarea, acestui acord, Desigur, domnilor, semna­
in
între ţările noastre. Am dori tră, a tuturor ! tem, din păcate, spune că ment deosebit oamenii inimile Stat- Herbert Stein, preşedin­ lă, Camera de Comerţ şi In­ de importanţă deosebită pen­ rea acordului de astăzi des­
din-
noastre
pentru
dustrie a Republicii Socialis­
consilierilor
avem în lume o pace care tr-o ţară ca România, pen­ tele Consiliului preşedintelui te România şi Camera de Co­ tru dezvoltarea relaţiilor e- chide o perspectivă bună de
economici
ai
şi
România
dintre
Continuarea convorbirilor oficiale va dăinui veşnic, nu deoarece, tru poporul ei mîndru. cu un Statelor Unite, alte persona­ merţ a Statelor Unite au ho- conomice Unite. Sînt bucuros rile româneşti şi întreprinde­
între
colaborare
Statele
cele
din
poate
niciodată
nimeni,
trecut măreţ, care ne-a ofe­
tărît să creeze Consiliul eco­
Miercuri la amiază, după Unite ale Americii. De ase­ afirma cu certitudine aşa rit. doamnei Nixon şi mie, lităţi economice guvernamen­ nomic româno-american. Con­ că, folosind acest prilej, am Statele Unite. Dar esenţialul
tale.
avut
a
posibilitatea
de
mă
solemnitatea semnării Decla­ menea, au fost examinate ceva, deşi nu putem spune cred. una dintre cele mai căl­ De asemenea, au luat par­ siliul va avea în vedere e- întîlni cu conducerea Came­ este de a pune în practică,
raţiei comune a preşedinte­ probleme internaţionale ac­ că divergenţele dintre cele duroase şi mai cordiale primiri te Arch Booth, preşedintele laborarea de soluţii pentru rei de Comerţ din Statele U- de a trece la realizarea de
lui Consiliului de Stat al tuale de interes comun. două mari puteri au luat care ni s-a făcut vreodată Camerei de Comerţ a State­ dezvoltarea relaţiilor econo­ nite, cu mulţi oameni de a- acţiuni concrete de colabo­
Republicii Socialiste Româ­ La convorbiri — care s-au sfîrşit prin faptul că au a- în toate călătoriile noastre lor Unite, Gabriel Hauge, mice dintre cele două ţări, faceri. cu care colaborăm, şi rare între întreprinderile a-
nia, Nicoiae Ceauşescu, şi a desfăşurat într-o atmosferă vut loc două întîlniri între de peste hotare. Noi credem preşedintele firmei „Manufac- eforturile sale fiind strins cu care sperăm mai cu sea­ mericane şi cele româneşti.
preşedintelui Statelor Unite caldă, cordială — au asistat conducătorii Uniunii Sovieti­ că fiecare ţară, mare sau mi­ coordonate cu instituţiile gu­ mă să colaborăm în viitor. Sîntem interesaţi să extin­
Compa-
Trust
Ilanover
ale Americii, Richard Nixon, Manea Mănescu. vicepre­ ce şi Statelor Unite — aces­ că, are dreptul la indepen­ turer James Lee. preşedintele vernamentale competente din . Intr-adevăr, în ultimii cîţi- dem colaborarea cu Statele
1
ny",
cei doi şefi de stat au avut şedinte al Consiliului de Mi­ te divergenţe nu au încetat denţă, dreptul de a-şi alege cele două' ţâri. va ani, îndeosebi după vizi­ Unite în domeniiiU.ecop.QjTUft,
„Gulf
o nouă rundă de convorbiri niştri, preşedinte al Comite­ şi nu vor înceta deoarece propr-ia sa cale şi dreptul ca companiei Goldy, Oii Corp”, Luînd cuvîntul cu acest ta preşedintelui Nixon în cu întreprinderi din-'Statele
preşedintele
v
Daniel
oficiale la Casa Albă. tului de Stat al Planificării. interesele noastre sînt dife­ această independenţă să nu-i prilej, preşedintele Camerei •România, din 1969, şi apoi, Unite. Dealtfel, în crearea
Au fost abordate probleme George Macovescu, ministrul rite, lucru pe care preşedin­ fie impusă, să nu fie încăl­ Consiliului american al Ca­ de Comerţ á S.U.A., Arch după vizita mea în Statele unor societăţi mixte avem
privind dezvoltarea pe mul­ afacerilor externe al Româ­ tele îl recunoaşte şi noi îl cată de nici o altă putere. merelor internaţionale de Co­ Booth, a dat o înaltă apre­ Unite. în 1970. relaţiile eco­ deja un început, prin forma­
tiple planuri a relaţiilor de niei, precum şi Henry Kis- recunoaştem ; deşi nu putem Iată în ce constă, în fapt. merţ T. Tharp, vicepreşedin­ ciere faptului că, în ciuda nomice dintre ţările noastre rea unei asemenea societăţi
te al companiei „General Ti­
colaborare dintre Republica singer, secretar al Departa­ spune, în privinţa Republicii politica externă a- Statelor re", James Gray, vicepreşedin­ programului său încărcat, s-au dezvoltat puternic, cres- cu o firmă din S.U.A. —
Socialistă România şi Statele mentului de Stat al S.U.A. Populare Chineze, cu cei 800 Unite. Ea constă, fireşte, în tele firmei „National Machi­ preşedintele Consiliului de cînd aproape de patru ori. „Control Data Corporation",
nes Tool Builders Associati- Stat al României, Nicoiae Trebuie să recunosc că şi sînt încă trei asemenea în­
on“, alţi conducători de în­ Ceauşescu, a hotărît să par­ atît preşedintele, cît şi cola­ ţelegeri destul de avansate,
întîlnire cu liderii Congresului S. U. A. treprinderi comerciale şi in­ ticipe la ceremonia semnă­ boratorii săi au acordat un care. probabil, vor fi semna­
rii. ‘ „In ce ne priveşte, a
te în zilele următoare.
dustriale americane. sprijin preţios dezvoltării a-
subliniat el, considerăm că cestor relaţii de colaborare Cu convingerea că acordul
Preşedintele Consiliului de Manea Mănescu, vicepre­ zentanţilor, care a salutat niată de puternice aplauze Preşedintele Camerei de acesta este un moment cu a- dintre ţările noastre. In ciu­ do astăzi va impulsiona a-
Siat al Republicii Socialiste şedinte ,al Consiliului de Mi­ cordial, în numele' Congre­ de congresmenii americani Comerţ a Statelor Unite, devărat istoric. Este pentru da faptului că nu s-a rezol­ ceastă colaborare, doresc să
România, Nicoiae Ceauşescu, niştri, preşedinte al Comite­ sului Statelor Unite, pe con­ prezenţi la întîlnire. Arch Booth, a oferit o re­ prima dată cînd instituţia vat încă problema clauzei felicit pe cei doi preşedinţi
a avut miercuri dimineaţa, tului de Stat al Planificării, ducătorul statului român, La întîlnirea preşedintelui cepţie în cinstea preşedinte­ noastră se angajează în re­ naţiunii celei mai favorizate, ai Camerei de Comerţ, ame­
la Capitoliu, sediul Senatu­ George Macovescu, ministrul Nicoiae Ceauşescu. Nicoiae Ceauşescu cu liderii lui Nicoiae Ceauşescu, cu laţii organizate cu o ţară colaborarea dintre ţările ricană şi română, şi să urez
lui şi Camerei Reprezentan­ afacerilor externe, Constan­ Preşedintele Camerei Re­ Congresului american au prilejul vizitei sale în State­ socialistă. Urmare a adoptă­ noastre a progresat, totuşi, o bună colaborare între ca­
ţilor, o întîlnire cu liderii tin Mitea şi Vasile Pungan, prezentanţilor a făcut apoi p a r t i c i p a t Thomas P. le Unite. rii unui astfel de concept de rapid. merele noastre de comerţ,
Congresului Statelor Unite consilieri ăi preşedintelui o trecere în revistă a mo­ O’Neill jr., liderul majorită­ Intîmpinindu-1 pe preşedin­ către Consiliul nostru direc­ Am reţinut cu multă sa­ care să stimuleze relaţiile
ale Americii. Consiliului de Stat, Corneliu mentelor celor mai impor­ ţii democrate din Camera tele Consiliului de Stat al torial, noi plănuim să sta­ tisfacţie declaraţia domnului dintre întreprinderile din ce­
In rotonda Capitoliului, la Bogdan, ambasadorul Româ­ tante din evoluţia pozitivă Reprezentanţilor. adjunctul României, tovarăşul Nicoiae bilim angajamente similare preşedinte al Camerei de Co­ le două ţări. Urez ca această
intrare, conducătorul statu­ niei la Washington. a legăturilor americano-ro- său John J. McFall, Leslie Ceauşescu, preşedintele Ca­ şi cu alte state din Europa merţ. potrivit căreia, condu­ colaborare economică să ser­
lui român a fost întîmpinat In salonul de onoare al mâne din ultimii ani. C. Arends. adjunct al lide­ merei americane de Comerţ răsăriteană. Acesta, însă, es­ cerea Camerei de Comerţ a vească prieteniei dintre,' po­
de Cari Albert, preşedintele Congresului, liderii forului In încheiere, Cari Albert rului minorităţii republicane a relevat că participanţii la te primul angajament şi. de Statelor Unite va acţiona poarele noastre, cauzei păcii
Camerei Reprezentanţilor, Mi- legislativ au dat o recepţie şi-a exprimat încrederea în din Camera Reprezentanţi­ recepţie se simt deosebit de aceea, acordăm o deosebită pentru a se rezolva cît mai şi colaborării în lume. (A-
ke Mansfield, liderul majo­ în cinstea şefului statului succesul convorbirilor şi lor. Robert C. Byrd. adjunct onoraţi de a avea prilejul să importanţă asigurării succc- rapid această problemă. De­ plauze puternice).
rităţii democrate din Senat, român. In cursul recepţiei, contactelor preşedintelui Con­ al liderului _ majorităţii de­
Hugh Scott. liderul minori­ preşedintele Consiliului de siliului de Stat al României, mocrate din Senat, numeroşi
tăţii republicane din Senat, Stat, Nicoiae Ceauşescu, s-a Nicoiae Ceauşescu. cu facto­ alţi preşedinţi de comitete Plinirea directorului general al Fondului Primirea preşedintelui Băncii
Gerald Ford, liderul mino­ întreţinut cordial cu gazde­ rii de răspundere americani. ale Senatului şi Camerei Re­
rităţii republicane din Ca­ le, fotografiindu-se împreună. prezentanţilor. membri ai Monetar Internaţional (F.M.I.) Internaţionale pentru Reconstrucţie
mera Reprezentanţilor. In cadrul acestei reuniuni A luat apoi cuvîntul pre­ celor două camere ale foru­
P r e ş e d i n t e l e Nicoiae a luat cuvîntul Cari Albert, şedintele Nicoiae Ceauşescu. lui legislativ al Statelor U- Marţi după-amiază, pre­ liului de Stat, precum şi
Ceauşescu a fost însoţit de preşedintele Camerei Repre- Cuvîntarea sa a fost subli­ nite. şedintele Consiliului de Stat L. A. Whittom, directorul şi Dezvoltare (B.I.R.D.)
al Republicii Socialiste Româ­ pentru Europa la Fondul Mo­
Cuvîntarea preşedintelui Nicoiae Ceauşescu nia, Nicoiae Ceauşescu, a netar Internaţional. care Preşedintele Consiliului de Preşedintele Băncii Inter­
primit, la reşedinţa sa ofi­
convorbirii
In
cursul
Socialiste
cială din Washington, Blair a avut loc cu acest prilej, a Stat al Republicii Ceauşescu, naţionale pentru Reconstruc­
Nicoiae
România,
House, pe directorul general fost apreciată buna colabo­ ţie şi Dezvoltare a exprimat
Domnule preşedinte, preşedinte, de convenţiile şedintelui Statelor Unite, ca­ Europa Centrală, problemele a primit, marţi seara, la aprecieri elogioase faţă de
Domnilor, semnate în ultimii ani, care re, după cîte ştiu. urmează Orientului Mijlociu şi altele, al Fondului Monetar Interna­ rare stabilită între România Blair House, pe Robert Mc- dezvoltarea economică impe­
deschid noi posibilităţi pen­ — în aceste zile — să pri­ — reprezentanţii României ţional (F.M.I.), dr. Hendrick şi Fondul Monetar Interna­ Namara. preşedintele Băncii tuoasă a României.
Este pentru mine, ca re­ Johannes Witteveen. ţional.
prezentant al poporului ro­ tru extinderea colaborării mească învestitura corespun­ şi . ai Statelor Unite conlu­ La primire au participat Directorul general al F.M.I. Internaţionale pentru Recon­ La primire — desfăşurată
mân. o deosebită plăcere de - dintre ţările noastre. Trebuie zătoare. Şi, profitînd de pre­ crează — şi, cîteodată, cu tovarăşii Manea Mănescu, a dat o înaltă apreciere di­ strucţie şi Dezvoltare (BIRD). într-o atmosferă de cordiali­
a mă afla în acest înalt for să arăt că în cursul acestei zenţa sa aici. i-am şi adre­ rezultate bune. După cum vicepreşedinte al Consiliului namismului dezvoltării eco­ Au fost discutate proble­ tate — au luat parte Manea
legislativ al Statelor Unite, vizite au fost de pe acum sat prima invitaţie de a vi­ ştiu. o asemenea colaborare nomice a României, stabili­ me privind evoluţia şi per­ Mănescu, vicepreşedinte al
de a mă întîlni cu liderii semnate încă trei acorduri zita România în calitate de se desfăşoară şi în cadrul de Miniştri, preşedinte al Co­ tăţii remarcabile a acestei spectivele relaţiilor dintre Consiliului de Miniştri, pre­
Congresului, cu un număr guvernamentale : este vorba vicepreşedinte al Statelor U- Uniunii interparlamentare în­ mitetului de Stat al Planifi­ dezvoltări în condiţiile cu­ Republica Socialistă Româ­ şedinte al Comitetului de
nite. (Vil aplauze).
de un acord cu privire la e-
important de reprezentanţi tre reprezentanţii parlamen­ cării, şi Vasile Pungan. con­ noscutelor fluctuaţii ale siste­ nia şi Banca Internaţională Stat al Planificării, şi Vasi­
pentru
ai poporului american. vitarea în dublei impuneri, un V-aţi referit la faptul că tului român şi ai celui ame­ silier al preşedintelui Consi­ mului monetar internaţional. voltare. Reconstrucţie şi Dez­ le Pungan. consilier al pre­
transpor­
domeniul
acord
Trebuie să declar de la turilor aeriene şi un acord va fi posibil să se acorde rican. şedintelui Consiliului de Stat,
început că relaţiile dintre privind pescuitul oceanic. De României clauza naţiunii ce­ România se pronunţă pen­
România şi Statele Unite au asemenea, s-a semnat un a- lei mai favorizate. Fără nici tru o largă colaborare între
un trecut mai îndepărtat ; cord cu Camera de Comerţ o îndoială că aceasta va crea toate ţările, fără deosebire DECLARAŢIE COMUNA
întotdeauna popoarele noas­ americană privind constitui­ condiţii mai bune pentru de orînduire socială, pe ba­
tre au căutat să conlucreze rea unui consiliu de colabo­ extinderea colaborării, cre­ za deplinei egalităţi în drep­ (Urmare din pag. 1)
— şi pot spune că tot tim­ rare. Va fi, de asemenea, a- înd o egalitate pe piaţa a- turi, a respectului indepen­ la întărirea păcii şi securită­ progresul continuu către re­ de Securitate din 22 noiem­
pul între ele au existat re­ doptată o Declaraţie comu­ mericană, între produsele ro­ denţei şi suveranităţii, a ne­ ţii internaţionale. ducerea tensiunilor şi către brie 1967. Ei au subliniat ne­
laţii de colaborare şi prie­ nă cu privire la extinderea mâneşti şi cele aparţinînd amestecului în treburile in­ fundarea contactelor şi a Ei au fost de acord să o perioadă de negociere şi cesitatea de a se trece fără
tenie. In ultimii ani, aceste relaţiilor economice care, altor ţări. Trebuie să arăt terne, pe renunţarea la for­ schimburilor în domeniile sprijine în continuare reali­ nu de confruntare. Ei au sa­ întîrziere Ia începerea nego­
relaţii au căpătat o nouă di­ deşi nu ia forma unui tra­ că importăm tot mai mult ţă sau la ameninţarea cu ştiinţei, tehnologiei, culturii, zarea securităţii şi cooperării lutat noile posibilităţi de cierilor prevăzute în rezolu­
mensiune, mai ales după vi­ tat, sper totuşi că va avea din Statele Unite, că dorim folosirea forţei. Aş dori artei, învăţămîntului, infor­ în Europa, subliniind că con­ participare sporită a tuturor ţia Consiliului de Securitate
zita preşedintelui Nixon în repercusiuni importante asu­ să extindem această colabo­ să-mi exprim convingerea maţiilor, turismului şi altele, ferinţa cu privire Ia securita­ statelor interesate Ia solu­ din 22 octombrie 1973 şi la
România, în 1969, şi apoi pra extinderii colaborării e- rare ; crearea unor societăţi că în viitor relaţiile de co­ prin legături între instituţii, te şi cooperare europeană ţionarea pe calea negocieri­ convocarea conferinţei de
după vizita mea, în 1970, în conomice, tehnico-ştiinţifice mixte va asigura condiţii fa­ laborare dintre România şi organizaţii şi asociaţii, ca şi şi negocierile asupra reduce­ lor a problemelor litigioase pace.
Statele Unite. dintre ţările noastre. Peste vorabile extinderii tot mai Statele Unite, în toate do­ prin contacte intre cetăţenii rii reciproce a forţelor ar­ pentru îmbunătăţirea în con­ IV
Aşa cum aţi remarcat, puţin timp, împreună cu largi a relaţiilor economice. meniile de activitate — in­ celor două ţări. Ei vor con­ mate şi armamentelor şi mă­ tinuare a relaţiilor interna­ Cei doi preşedinţi şi-au
domnule preşedinte, în ulti­ preşedintele Statelor Unite, Dar. în acelaşi timp. va tre­ clusiv în realizarea unei tribui la soluţionarea proble­ surilor corespunzătoare în ţionale. exprimat convingerea că
mii ani. relaţiile economice vom semna o Declaraţie co­ bui şi să exportăm în Sta­ lumi mai drepte, a păcii şi melor umanitare pe baza în­ Europa centrală trebuie să Ei şi-au exprimat satisfac­ dezvoltarea continuă a rela­
dintre România şi Statele mună cu privire la relaţiile tele Unite. O serie de pro­ colaborării în lume — se crederii reciproce şi a bună­ contribuie la aceste scopuri. ţia pentru acordul referitor ţiilor prieteneşti dintre Re­
Unite ale Americii s-au dez­ dintre România şi S.U.A. duse pe care le vom realiza vor intensifica, ceea ce co­ voinţei. Ei sînt de acord că procesul Ia restabilirea păcii în Viet­ publica Socialistă România
voltat mult — au crescut de Deci, pot spune că vizita în comun cu unele companii respunde atît intereselor po­ III de edificare a securităţii eu­ nam şi speranţa că acesta şi Statele Unite ale Americii
aproape patru ori. S-au in­ 'actuală a început şi se în­ americane vor trebui, desi­ poarelor noastre, cît şi cau­ Cei doi preşedinţi şi-au ex­ ropene va duce la relaţii mai va fi îndeplinit, pentru a bazate pe egalitate, respect
tensificat. de asemenea, cheie cu rezultate deosebit gur, să poată intra în con­ zei colaborării internaţio­ primat hotărirea de a acţio­ strînse între participanţi şi contribui la pace şi stabili­ reciproc şi luarea în consi­
schimburile ştiinţifice, cul­ de bune, creînd un cadru diţii avantajoase şi pe piaţa nale. na pentru întărirea rolului va aduce o contribuţie pozi­ tate în Indochina. derare a intereselor lor res­
turale. Am avut plăcerea să juridic şi politic corespunză­ Statelor Unite. Dealtfel, du­ Avînd în vedere dezvolta­ Organizaţiei Naţiunilor Unite tivă Ia pacea în lume. Ei Ei şi-au exprimat îngrijo­ pective serveşte cauza păcii
revăd aici reprezentanţii po­ tor extinderii colaborării în pă cum ştiţi foarte bine, rea ascendentă a colaborării în menţinerea şi consolidarea au fost, de asemenea, de a- rarea faţă de recenta reiz- şi cooperării internaţionale.
porului american — senatori toate domeniile de activita­ problemele promovării unui dintre ţările noastre, consi­ păcii internaţionale, în dez­ cord că dezvoltarea unor re­ bucnire a conflictului din Subliniind valoarea con­
şi membri ai Camerei Re­ te. Aş dori să exprim spe­ comerţ liber devin tot mai der că ar fi deosebit de u- voltarea cooperării dintre laţii de bună vecinătate între Orientul Mijlociu şi au sub­ tactelor personale, ei au re­
prezentanţilor — care au vi­ ranţa — sau chiar mai mult presante în relaţiile interna­ tilă întărirea colaborării în­ toate naţiunile şi în promo­ ţările din Balcani va contri­ linia! importanţa pe care o afirmat angajamentul lor de
zitat România şi cu care am decît speranţa — că repre­ ţionale, — şi aceasta nu nu­ tre Marea Adunare Naţio­ varea normelor dreptului in­ bui Ia cooperare şi securita­ acordă actualelor eforturi a adinei şi extinde relaţiile
avut convorbiri la Bucu­ zentanţii poporului ameri­ nală a României şi Congre­ ternaţional în relaţiile dintre te şi destindere în Europa. pentru a se ajunge la o pace dintre cele două ţări prin
reşti. Mulţi reprezentanţi ai can, atît membrii Camerei mai pentru a se realiza o sul Statelor Unite, realizarea state. Subliniind că relaţiile in­ dreaptă şi durabilă. Ei s-au consultări Ia diverse nive­
companiilor americane vizi­ Reprezentanţilor, cît şi ai dezvoltare economică armo­ unui schimb de delegaţii şi ternaţionale sînt într-o pe­ pronunţat pentru soluţiona­ luri. ca şi prin căile diplo­
tează tot mai des România. Senatului, vor aprecia şi vor nioasă. dar şi pentru întări­ dezvoltarea unor contacte Ei au subliniat importanţa rea conflictului prin mijloa­ matice normale.
Am realizat, dealtfel, şi o sprijini înfăptuirea tuturor rea colaborării internaţiona­ regulate între cele două par­ realizării de măsuri efective rioadă de intense schimbări ce paşnice, în spiritul şi pe Washington, 5 decembrie
primă societate mixtă cu o acestor înţelegeri. Această le, pentru o politică de pace lamente. Am saluta cu deo­ de dezarmare care să ducă cei doi preşedinţi au salutai baza rezoluţiei Consiliului 1973.
întreprindere din Statele U- speranţă este îndreptăţită de în lume. sebită bucurie vizita unei
nite. In cursul zilei de azi. prezenţa la această întîlnire Inir-adevăr. în soluţiona­ delegaţii oficiale a Congre­ NICOLAE CEAUŞESCU RICHARD NIXON
vor mai fi semnate trei a- a liderilor celor două parti­ rea multor probleme inter­ sului Statelor Unite în Româ­
semenea înţelegeri, cu alte naţionale — cum sînt cele nia. Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Statelor Unite
întreprinderi americane. de din Congres, a conducerii privind securitatea în Euro­ Vă mulţumesc pentru a-
Aţi reamintit, domnule Congresului, şi a vicepre­ pa, reducerea trupelor în tenţie ! (Vii aplauze). al Republicii Socialiste România ale Americii
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură sport) - Tiparul Tipografia Deva.