Page 21 - Drumul_socialismului_1973_12

Proletari din toate tarile, unifl-vă !
Vizita pr ui NICOLAE CEAUŞESCU

în Statele Unite ale Americii

Recepţie oferită de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi

de tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea preşedintelui

Richard Nixon şi a doamnei Patricia Nixon

Miercuri seara, preşedinte­ şi republicani ai forului le­ Miniştri, preşedinte al Co­ liului de Stat al României,
le Consiliului de Stat al Re­ gislativ, asistentul pentru mitetului de Stat al Planifi­ pentru rezultatele pozitive cu
ANUL XXV Nr. 5 881 VINERI 7 DECEMBRIE 1973 probleme europene al secre­ cării, George Macovescu, mi­ care ea se soldează.
4 PAGINI - 30 BANI publicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, şi tova­ tarului de stat, Walter Sto- nistrul afacerilor externe, P r e ş e d i n t e l e Nicolae
răşa Elena Ceauşescu au o- essel, directorul Agenţiei Constantin Mitea, Vasile Ceauşescu a apreciat, la
ferit, în saloanele Ambasa­ pentru informaţii a S.U.A., Pungan, consilieri ai pre­ rîndul său. că vizita este în­
dei române din Washington, James Keogh, şeful proto­ şedintelui Consiliului de Stat, cununată de realizări fruc­
o recepţie în onoarea pre­ colului Casei Albe, Marion alte persoane oficiale care îl tuoase şi a mulţumit pre­
însoţesc
pe
Statelor
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN şedintelui Richard Unite ale Smoak, primarul capitalei a- Nicolae Ceauşescu preşedintele şedintelui Nixon pentru os­
vizita
în
Americii,
Nixon,
Walter
mericane,
pitalitatea cu care solii po­
şi
Washington,
a doamnei Patricia Nixon. ambasadorul desemnat al sa în S.U.A., ambasadorul porului român au fost în­
La recepţie, care a decurs S.U.A. la Bucureşti, Harry român la Washington, Cor- conjuraţi în timpul vizitei
Oţelarii hunedoreni într-o atmosferă de o deose­ Barnes, însărcinatul cu afa­ neliu Bogdan, reprezentan­ lor în Statele Unite.
Angajat cu toate forţele in zarea pînă la sfirşitul anului bită cordialitate, au luat par­ ceri a.i. al Statelor Unite în tul permanent al ţării noas­ Cei doi preşedinţi, precum
mared întrecere socialistă de a unei producţii suplimentare te vicepreşedintele desemnat România, Robert Martens, tre la Naţiunile Unite, am­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu
au realizat îndeplinire a cincinalului îna­ la export în valoare de peste al Statelor Unite, Gerald numeroşi alţi reprezentanţi basadorul Ion Datcu. şi doamna Patricia Nixon,
inte de termen, puternicul de­ 30 milioane lei valută. Ford, secretarul Departamen­ ai vieţii politice, economice, In timpul recepţiei, pre­ îşi iau apoi un călduros ră­
taşament muncitoresc al ju­ Pe acest succes de prestigiu tului de stat, Henry Kissin- sociale americane, şefii misiu­ şedintele Nicolae Ceauşescu mas bun. Preşedintele Nixon
Tn timp record deţului Hunedoara a raportat şi-au pus semnătura unităţi e- ger, ministrul comerţului, nilor diplomatice acreditaţi şi preşedintele Richard Nixon şi soţia sa adresează pre­
in ziua de 5 decembrie a.c. un conomice cu mare pondere în Frederick Dent, ministrul la Washington, ziarişti ame­ s-au întreţinut în mod cor­ şedintelui Nicolae Ceauşescu
Earl
Butz,
nou şl important succes : reali­ economia judeţului nostru cum agriculturii, Curţii Supreme pre­ a ricani şl corespondenţi ai dial şi prietenesc. Statelor Unite şi tovarăşei Elena Ceauşescu
şedintele
Preşedintele
zarea planului la export pe
presei străine.
prieteneşti
Trei milioane primii trei ani ai cincinalului. sînt Combinatul siderurgic Hu­ Statelor liderul fracţiunii repu­ Din partea română au par­ a dat încă o dată expresie urări plăcută în de călăto­
Bur-
Warren
Unite,
rie
continuarea
cărbunelui
Centrala
nedoara,
ger,
Hotărîte să transpună neabă­
tut in viaţă prevederile Con­ Petroşani, întreprinderea chi­ blicane din Senat, Hugh ticipat Manea Mănescu, vi­ satisfacţiei deosebite pentru vizitei pe care o întreprind
mică Orăştie, întreprinderea de
în Statele Unite ale Americii.
vizita preşedintelui Consi“
cepreşedinte al Consiliului de
gresului al X-lea şi ale Con­
tone de otel ferinţei Naţionale, mobilizate întreprinderea forestieră de ex­ Scott, alţi membri democraţi
materiale de construcţii Deva,
de îndemnurile şi orientările ploatare şi transport Deva,
HUNEDOARA. Bătălia sl- Dejunul oferit în cinstea preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către
derurgiştilor hunedoreni pen­
tru devansarea îndeplinirii Rectificatorul Aurel Filipaş
cincinalului este marcată in Economia judeţului Hunedoara lucrează la sculărla I.C. O- conducerea Clubului Naţional ai Presei din Washington
răştic. Muncitor cu experien­
aceste zile de un nou succes ţă, el îşi aduce un aport
de prestigiu ; oţelarii au ela­ substanţial la realizarea sar­ Dejunul oferit în cin­ americani şi corespondenţi le Clubului Naţional al Pre­ sonalitatea şefului statului
cinilor de plan.
borat in acest an al treilea a realizat planul la export pe stea preşedintelui Nicolae ai presei străine acreditaţi sei din Washington, Donald român şi a mulţumit căldu­
milion de tone de oţel in­ Ceauşescu de către conduce­ la Washington veniseră să Larrabee, secretarul clubu­ ros, In numele ziariştilor a-
tr-un termen record. Avansul BARZA. Printre co­ rea Clubului Naţional a) asculte una din vocile cele lui, John Cleland, l-au în- mericani şi străini, pentru
de timp astfel ciştigat permite primii trei ani ai cincinalului lectivele de muncă ale mai autorizate în materie tîmpinat pe conducătorul onoarea pe care preşedintele
colectivelor celor trei oţelârii întreprinderii miniere Presei din Washington nu a de înnoire a relaţiilor şi vie­ statului nostru, în numele Nicolae Ceauşescu o făcea
simplă
manifes­
constituit
o
să realizeze pinâ la scaden- | Barza care au obţinut ţii internaţionale, o persona­ membrilor clubului naţional. reprezentanţilor mijloacelor
,‘j anului 1973 o producţie E în acest an succese de- tare protocolară, ci — aşa litate politică proeminentă, de informare în masă de a
cum au subliniat gazdele a-
de metal de aproape 300 000 date cu diferite prilejuri de se­ „Vidra" Orăştie, „Avicola“ ; osebite este şi cel din mericane — un eveniment a cărei viziune asupra evo­ Desfăşurarea dejunului a avea o discuţie asupra unor
tone, să înscrie în bilanţul cretarul general al partidului, Mintia, Inspectoratul silvic ju­ | cadrul raionului Valea de marcă al vizitei între­ luţiei lumii contemporane a fost cea tradiţională: pre­ probleme majore care pri­
final al acestui an hotâritor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, deţean, întreprinderea judeţea­ t Morii Veche. Numai în prinse de preşedintele Româ­ trezit un remarcabil interes şedintele Clubului Naţional veau atît relaţiile româno-
ai cincinalului cea mai ¡nal­ colectivele de muncă hunedo- nă de industrie locală şi alte­ niei în Statele Unite, un atît printre factorii politici, al Presei a rostit un cuvînt americane, cît şi poziţia
tă producţie de oţel realizată rene, îndrumate cu competen­ le. S-a evidenţiat interesul ma­ E dialog memorabil între şeful cit, şi în opinia publică in­ introductiv, invitatul a fost României socialiste faţă de
vreodată la Hunedoara. ţă de organizaţiile de partid, jor acordat lărgirii gamei sor­ Succese statului român şi reprezen­ ternaţională. Ni s-a părut fi­ rugat să difuzeze în preala­ principalele probleme ale
Succesul dobindit de oţela- s-au străduit şi au reuşit să timentale şi calităţii produse­ tanţii mijloacelor de infor­ rească în context expresia bil o intervenţie în proble­ vieţii internaţionale, a luat
rii hunedoreni prezintă semni­ obţină în acest an realizări lor exportate, onorării cu care mare în masă. de adîncă satisfacţie şi mul­ me de cooperare internaţio­ cuvîntul preşedintele Nicolae
ficaţii deosebite. El atestă pre­ de prestigiu. promptitudine, la termenele fi­ Cei aproape 200 de ziarişti ţumire cu care preşedinte- nală, participanţii au pus în­ Ceauşescu, care a spus:
ocuparea stăruitoare şi rod­ O atenţie deosebită a fost xate, a contractelor, creşterii confirmă trebări. Ceea ce conferă o Doresc, înainte de toate,
nică a muncitorilor şi spe­ acordată activităţii de export, cursului de revenire şi a rela­ notă particulară dejunului şi să-nil exprim satisfacţia de
cialiştilor din oţelârii pentru contractele fiind onorate e- ţiei pe devize libere, eficien­ conferinţei de presă care a a mă întîlni cu membrii
îndeplinirea cincinalului îna­ xemplar lună de lună, atit sub ţei exportului. A fost livrat su­ Intilnirea preşedintelui urmat a fost, după părerea Clubului Naţional al Presei,
inte de termen, pentru folo­ raport sortimental, cit şi al ca­ plimentar un mare volum de luna noiembrie şi în noastră, calitatea dialogului cu reprezentanţi ai presei
sirea mereu mai intensă a lităţii produselor. Conjugîn- laminate finite, produse chi­ primele zile ale lui de­ dintre conducătorul statului americane, în general.
capacităţii cuptoarelor şi ob­ du-şi unanim strădaniile şi mice, lemn, cherestea şi mate­ cembrie planul la me­ Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi nostru şi reprezentanţii pre­
ţinerea unor Indici de utili­ preocupările, capacitatea de riale de construcţii, articole de tal a fost depăşit cu sei americane şi străine, par­ Vizita pe care o efectuez
zare comparabili pe plan mobilizare şi de acţiune, un blănărie şi produse agroali- 38 la sută, conţinutul ticipanţi la această conferin­ In momentul de faţă în Sta­
mondial. Pe această bază, a- mare număr de unităţi econo­ mentare - toate bucurîndu-se fiind cu 78 la sută ţă de presă. tele Unite constituie o ex­
proape întregul spor de pro­ mice din judeţ şi-au depăşit de înaltă apreciere pe piaţa mal ridicat decît cel ai presei americane După ce preşedintele Clu­ presie a relaţiilor de priete-
ducţie de peste 400 000 tone considerabil sarcinile de plan externă. planificat. La lucră­ bului Naţional al Presei din
din primii trei ani ai cinci­ la export pe primii trei ani ai Sint rezultate prestigioase ale rile de pregătiri, echi­ Doamnelor şl domnilor, mare, de 16,7 la sută. Men­ Washington a prezentat per- (Continuare in pag. a 4-a)
nalului actual s-a realizat oamenilor muncii hunedoreni, pele au depăşit planul Doresc, înainte de toate, ţionez că România alocă, în
prin creşterea indicilor inten­ cincinalului, conducind la suc­ care situează la bază hărnicia cu 30 la sută, creîn- 6copul dezvoltării sale econo-
sivi şi extensivi de utilizare a cesul amintit - îndeplinirea şi abnegaţia, inalta responsa­ du-se astfel premise să-mi exprim satisfacţia de mico-sociale, 30-33 la sută Plecarea spre Wilmington
cuptoarelor Martin şi electri­ planului la export pe ansam­ bilitate patriotică, hotărirea u- favorabile pentru cu­ a mă întîlnî cu dumneavoas­
ce. blul economiei judeţului — cu nanimă de înfăptuire exempla­ noaşterea mai bună a tră, reprezentanţi ai presei din venitul naţional. Am Joi,’ 6 decembrie, a luat George Macovescu, ministrul
Cele trei milioane tone de zăcămîntului precum şi americane. Folosesc acest pri­ creat şi dezvoltat în aceşti sfîrşit programul oficial al afacerilor externe, Constantin
metal s-au recllzat în condi- 25 de zile mai devreme. Cal­ ră a politicii partidului şi sta­ lej spre a vă expune — în ani numeroase ramuri in­ vizitei pe care tovarăşul Mitea, Vasile Pungan, consi­
culele estimative indică reali- tului nostru. (Cont. în pag. a 2-a) linii mari, desigur, — cîteva dustriale noi, corespunzător Nicolae Ceauşescu, preşedin­ lieri ai preşedintelui Consi­
(Continuare in pag. a 2-a) din preocupările actuale ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, tele Consiliului de Stat al liului de Stat, celelalte per­
ţării mele. am realizat o gamă largă de Republicii Socialiste România,
In perioada postbelică — produse noi, de instalaţii şi şi tovarăşa Elena Ceauşescu soane române care-1 însoţesc
şeful
pe
in
statului
român
după cum cred că vă este aparatură complexă necesa­ o întreprind în Statele Unite, vizita în Statele Unite ale A-
cunoscut — ritmurile dezvol­ ră dotării şi modernizării e- la invitaţia preşedintelui Ri­ mericii au fost salutaţi de
tării economice a României conomiei. chard Nixon şi a doamnei Kenneth Rush, subsecretar al
In pagina s-au situat printre cele mai Mari progrese am înregis­ Patricia Nixon. Departamentului de Stat,
înalte din lume. Anul acesta, trat în această perioadă şi în După încheierea programu­ Walter Stoessel, asistent al
de pildă, ritmul de creştere ce priveşte dezvoltarea a- lui oficial, tovarăşul Nicolae
de
a lll-a a producţiei industriale este griculturii. In anii 1971 şi Ceauşescu şi tovarăşa Elena secretarului europene, de pentru
stat
alte
problemele
de aproape 15 la sută faţă Ceauşescu urmează să vizi­ oficialităţi americane.
1972, România a obţinut cele
de anul precedent, iar în anul teze o serie de obiective şi Pe peluza de sus a Casei
© VIAJA UNIVERSI­ mai mari producţii agrare centre economice din S.U.A.,
viitor — aşa cum am prevă­ din întreaga sa istorie. primul dintre ele fiind ora­ Albe a fost aliniată o gardă
TARĂ zut în planul de stat adop­ şul Wilmington, din statul de onoare. In timpul ceremo­
tat recent — el va fi şi mai (Continuare in pag. a 4-a) Carolina de Nord. niei de rămas bun au fost
trase salve de artilerie.
® AVUTUL OBŞTESC
Ceremonia oficială a plecă­
Fabricii de ipsos Căian li bate „scadenţa“ !a uşă - AVUTUL NOSTRU. rii a avut loc la Casa Albă. Oaspeţii români s-au în­
apoi,
cu
elicopterele,
SA-L FERIM DE PAGU­ D E C L A R A Ţ I A C O M U N Ă Preşedintele Consiliului de dreptat baza militară aeriană
spre
...Şi de-abia pe la ora 12 BE I cu privire la cooperarea economică, industrială Stat, t o v a r ă ş u l Nicolae „Andrews", de unde au ple­
Elena
tovarăşa
şi
Ceauşescu
cat spre Wilmington, cu avi­
© SEMNAL şi tehnică dintre Republica Socialistă România Ceauşescu, precum şi tovară­ onul prezidenţial al Casei
şii Manea Mănescu, vicepre­
şeful să facă ordine pe şantier şi Statele Unite ale Americii şedinte al Consiliului de Mi­ Albe, pus la dispoziţia şefu­
® SPORT
(în pagina a Il-a) niştri, preşedintele Comitetu­ lui statului român de către
lui de Stat al Planificării, preşedintele Statelor Unite.
In acea zi, munca pe şan­ necorespunzătoare, căutăm rul producţiei industriale din
tierul Fabricii de ipsos din dezlegarea pe şantier. De anul viitor să se realizeze pe
Căian aşa a început: bene­ mai bine de o sâptămînă, e- baza capacităţilor noi plani­
ficiarul (întreprinderea pen­ chipa instalatorului Link ficate să intre în funcţiune, „Ai auzit că cei de la a condus la realizarea ran­
tru lianţi Deva) a pus în Gaşpar de la l.C.S. Hune­ fără să se renunţe la durata sectorul Livezeni şi-au în­ Minerii Văii Jiului sînt angajaţi pentru sporirea damentului de 1,37 tone pe
funcţie un buldozer pentru a doara se chlnuie să facă normală a probelor tehnolo­ deplinit, ieri, planul pe 73 ? post, mai mare decît e pla±
face pîrtie spre carieră ; proba de presiune a conduc­ gice ? Dacă merge şi sectorul nos­ nificat 7
constructorul (l.C.S. Hune­ telor de gaz şi nu reuşeşte. Nu putem fi de acord cu o tru tot aşa de bine, ca ieri zi de zi a extracţiei de cărbune — Eu aş pune pe primul
doara) a aprins cîteva focuri, Miercuri, 5 decembrie, avea astfel de comportare, cu ideea şi alaltăieri, să ştii că mina loc noul program de lucru.
chiar şi în viitoarea hală ceva şanse, dar pe la ora 12, că fabrica va intra in func­ noastră o să ţină, în de­ Pentru că, in cele două zile
de fabricaţie, pentru a-şi cu o basculantă de 5 tone ţiune pînă la finele anului cembrie, fruntăşia pe Vale. de odihnă, noi facem o a-
dezmorţi manile. Mai tîr- (goală — n.n.) îşi face apari­ doar parţial, cînd e clar Ascultă ce-ţi spun ! Păi nu­ Colectivul de fruntea întrecerii provizionare cu necesarul de
ziu, echipele beneficiarului ţia şeful punctului de lucru, pentru toţi că termenul de mai de la noi, de la sectorul material lemnos, se face re­
s-au axat pe „retuşuri" la inginerul Emil Iacob. Se re­ 31 decembrie incumbă pune­ III, au ieşit, in prima zi de vizia utilajelor, sint repa­
staţia de concasare-sortare pede la şeful de echipă, îl rea totală în funcţiune. lucru din luna asta, 217 to­ — Se poate, tovarăşe in- tem. A.cum, de simbătă pi­ cărbune, 5 sint omogeni­ rate sculele, incit luni dimi­
şi pe pregătirea unei „puş- muştruluieşte că a lăsat bal­ Sîntem de acord cu opinia ne peste. Ştii ce randament giner ? uă luni n-avem altă trea­ zate, oamenii stabilizaţi, cu neaţa oamenii au la înde-
cări" în carieră, iar cele ale tă plăcile de la fierbătoare mai multor constructori că au avut cei de la Cozma ? — Se poate, măi Nicu- bă. Ieri am dat 146 de va- conducători de formaţii bi­ mină tot ce le trebuie pen­
constructorului pe lucrările şi fără alte discuţii îl trimite acum, cînd timpul este deo­ 17 tone pe post! Uite, ce lae. Ai vreo problemă ? gonete. Azi mai puţin, şi ne puşi la punct. Şi mai e tru bunul mers al produc­
restante la silozuri, la mori, să execute cealaltă lucrare. sebit de scurt, n-au ce cău­ • bine merg şi cei de la unu ! tocmai vorbeam cu ortacii, ceva: oamenii s-au ambi­ ţiei. Noi, duminică noap­
la fierbătoare. Se îndreaptă apoi spre silo­ ta pe şantier manifestări de 121 Ia sută în două zile! — Păi, una cu şutul de la ieşire, că nu-s mulţumit. ţionat, se mobilizează, vor tea, pregătim fronturile de
De la 1 noiembrie, de cînd zuri. dezordine. Şi avem speranţa Păi sigur, că cine se pune v liine dimineaţă. Aş vrea să arate că pot mult mai lucru. Cu o participare mi­
instalaţiile fabricii trebuiau — Cum, n-aţi demontat în­ că organizaţia de partid va cu alde Dinu şi Sidorov !“. să-l schimb, să vin de noap­ — Lasă, Niculae, că aţi mult. nimă — 2 oameni pe abataj
să intre în probe tehnologi­ că macaraua ? analiza felul în care se a- De vrei să afli pulsul te. In lipsa mea, ortacii dat bine şi azi — intervine Pe inginerul Martin Bor- — se asigură locurile de
ce, dar n-au intrat pentru că — Cum s-o demontăm ? cordă în prezent asistenţa muncii şi vieţii de la E.M. n-or să mă facă de ruşine. inginerul Ioan Ceaureanu, şa, şeful sectorului I, l-am muncă pentru ca luni dimi­
în acea vreme forţele con­ Mai avem de urcat beton la tehnică la locurile de mun­ Dilja, trebuie să poposeşti, — Şeful n-o să fie cu şeful sectorului. găsit sfătuindu-se cu ingi­ neaţa să se acţioneze din
structorului erau diluate pe centură. că. doar cîteva minute, în sala noi, dar n-o să se simtă. — E drept, dar vedeţi, eu nerul normator Constantin plin. Tot simbătă şi dumi­
şantier, ceva deosebit nu s-a — Nici un comentariu. de apel a minei la orele Tot 10 tone pe post va fi nu-s mulţumit. Trebuie să Groşanu. Vorbeau şi făceau nică se face şi întreţinerea
întîmplat aici. Electrofiltrul, — Păi, tovarăşe inginer, Constatările noastre din cînd se intră şi se iese din randamentul — intervine punem răul înainte. Dacă nişte schiţe. căii ferate. Vedeţi, sînt
plantat necorespunzător prin încearcă să explice şoferul ziua de 5 decembrie pe acest şut. Acolo am surprins şi Dumitru Costache, care îm­ miine ori poimiine n-or fi nişte probleme de organiza­
„bunăvoinţa" proiectantului Ioan Suciu, stau încărcat de şantier nu dorim să fie ab­ noi, alaltăieri, afirmaţiile preună cu Ioan Bobiuc in­ goale — că vedeţi cît îi de — Fi-ar să fie de strat ! re care au venit în avanta­
solutizate. S-ar putea ca ceea
şi constructorului, se află în cîteva ceasuri. ce ni s-a părut a fi neînţele­ trară în birou în urma bri­ grea iarna — nu tragem De n-ar fi fost zona asta de jul muncii minerilor. Prin
aceeaşi poziţie. Rodajul me­ — Fără discuţii. gere între şeful punctului de de mai sus. Ne aflam in fa­ gadierului Nicolae Şchiopu. înapoi producţia ? laminare... Dar o scoatem noul program, atît noi, con­
canic la moară n-a început, Agită geanta „diplomat" ţa tablei pe care normatorii — Văd că vreţi să-l în- Cu inginerul Ceaureanu noi pe direcţie. ducerea sectorului, cit şi
legăturile la ventilatorul ce în vînt şi apoi, pînă îşi în­ lucru şi muncitori să fie scriu, zilnic, cu creta, re­ treceţi pe Uivari. Luna tre­ stăm de vorbă pe „felii". — Aveţi necazuri cînd şefii de brigăzi, putem ur­
deocamdată blochează uşa făşoară fularul în jurul gîtu- doar o anume particularitate zultatele pe sectoare şi bri­ cută el a fost în frunte la Problemele producţiei nu-i pe două zile de lucru din mări şi controla mai înde­
de la intrarea în hală nu lui, mai dă nişte dispoziţii a atmosferei de şantier, cre­ găzi. Şi tot in sala de apel, randament. dau răgaz. Ţi-e drag să te decembrie aţi înscris o re­ aproape întregul flux al
sînt executate, instalaţiile si­ care se auzeau pînă în... ată într-un moment de pre­ în faţa gazetei satirice, un­ — E normal să vrem — uiţi acum în cartea de pon­ alizare a planului de 121 la producţiei. Oamenii se con­
lozurilor se cramponează carieră. cipitare generală. Credem în­ de erau caricaturizate aba­ răspunde N. Şchiopu. Doar tai, cină vezi, zilnic, „şut", sută ? ving de viabilitatea lui. Şi
în... nefinalizări etc. La ora şapte a fost cineva să că este în putinţa comi­ terile de la conduita mora­ avem poziţie bună de lucru, „şut", „şut", în dreptul fie­ — Ei, rezultatul ăsta să angajarea lor e alta. Dacă,
— Cu chiu cu vai credem din conducere pentru a sta­ tetului de partid al l.C.S. lă a unui muncitor, am sur­ front corespunzător, oameni cărui nume. Aş zice că ma­ fie într-un ceas bun! Să în aceste zile, noi, cei de la
că prin 15 decembrie putem bili programul de lucru ? — Hunedoara să analizeze situ­ prins o altă afirmaţie: buni. Sectorul ne-a aprovi­ joritatea dintre aceia care meargă tot aşa '. Dar mai Dilja deţinem fruntăşia pe
pune în funcţiune prima li­ întrebăm pe maistrul Victor aţia şi să ne informeze de­ „Apă de ploaie! Asta tot zionat cu materiale şi goa­ lipseau nemotivat s-au avem şi necazuri. Aşa-i la Vale, nu-i întimplălor. E
nie de ipsos. Pornirea celor­ Manolache. spre măsurile luate în vede­ nu se face om /". le. Ce ne mai rămîne 7 Să debarasat de balastul in­ mină. Straturile iţi mai dau răspunsul faptic al mine­
lalte două linii de fabricaţie — Nimeni. Ne-am organi­ rea urgentării ritmului de Uşa biroului sectorului vrem 1 Şi-apoi noi cum să disciplinei. Iată, pot spune de furcă. rilor 1
ar fi bine să fie amînatâ nu­ zat aşa cum credem noi că lucru, III se deschise. nu vrem, că odihniţi sin- că din cele 6 brigăzi de la — Vreţi să ne spuneţi ce LUCIA LICIU
mai pentru ianuarie — îşi putem urgenta lucrările.
arată scepticismul Ioan Vana, Maistrul ştie ce zice. De ILIE COJOCARU
şeful secţiei ipsos a între­ fapt, de fiecare dată cînd am
prinderii pentru lianţi Deva. poposit pe acest şantier, nu­
Constructorul nu se prea în­ mai el era prezent dintre
ghesuie la finalizarea unor „cei mai mari“. „CINTARE PATRIEI“ de stat din Cluj. Sub faţa publicului, exponafe GRĂDINARII IERNII „ZIUA FETELOR“ cute pe dealurile din io-
părţi ale obiectivului. Se a- Inginerul vine, dă ordine bagheta artistului emerit cn o tematică complexă, na Haţegului, In aştepta­
Emanuel Elenescu, şl cu
în care locul prim îl de­
vînatului.
Şi,
spre
rea
Şcoala
profesională
In cadrul etapei finale
La
pucă de-o treabă, o lasă ne­ din care reiese că de-multe a concursului coral inter- concursul solistului Iacob ţin munca şi preocupă­ T%W 7 A Colectivul de muncă dtn Calan, în cadrul „Zi­ bucuria lor, în bătaia
finalizată apoi se apucă de ori nu cunoaşte prea bine Judeţean dedicat celei Dula, melomanilor din rile minerilor. al serelor din Sîntandrel lei fetelor“, ce a avut puştii le-au căzut 13 ie­
puri, 2 vulpi, un mistreţ,
alta. situaţia reală — ne spune un llberărll patriei de sul) Deva Ic va fi prezentat a încheiat pregătirile loc miercuri, a fost or­ 5 coţofene, mai multe ră­
de-a 30-a aniversări a e-
un
program
cuprinzînd
ganizată o masă rotundă
pentru
plantarea
castra­
S-ar putea ca săptămîna om de pe şantier. jugul fascist, cele 100 de „Rapsodia a II-a“ de Pe­ UN NOU veţilor, acţiune care va cu tema „Să nc pregătim pitoare cu păr şl pene,
viitoare să înceapă rodajul Am fost şi noi martori la formaţii corale din ţoală tre Constantinescu, „Con­ începe în următoarele zi­ pentru formarea unei fa­ tntorcîndu-sc acasă cu tot
atitea trofee Tn tolbe.
la moară şi ceva mai recent cîteva scene care întăresc a- ţara au fost împărţite cert pentru de violoncel şi CĂMIN CULTURAL O 5 le pe o suprafaţă de 3 milii trainice". In faţa u-
mii mare număr de ele­
ba. Răsadul necesar a fost
Saint-Saens
orchestră“
prin tragere la sorţi în
să aducem combustibilul pînă firmaţia de mai sus. Să nu 20 de grupe. In grupa a şl „Simfonia fantastică“ pregătit. Concomitent, se ve din şcolile oraşului, au VREMEA
la arzătoarele fierbătoarclor. ştie oare şeful punctului de Il-a va evolua corul Şco­ de Hector Berltoz. La Clopotiva s-a dat ii desfăşoară lucrările de li­ participat la dezbateri
lii generale nr. 5 Petrila
prof. Elena Lăzăroni, pre­
Nu se pune problema unor lucru câre sînt cerinţele (23 decembrie 1973), iar în VERNISAJ folosinţă un nou cum cămin chidare a culturii de to­ şedinta comitetului orăşe­ Pantru 24 ore
II,
ciclul
mate
terenul
cultural.
După
ne
lucrări mari, ci a unora mici partidului formulate în ca­ grupa a XVIII-a (2 Iunie transmite prof. Radu •espectiv urmînd a fi fer- nesc al femeilor, medicul Vreme schimbătoare, eu
care necesită multă manope­ pitolul III al recentei hotă- 1974), corul Casei de cul­ La Casa de cultură a Marcel, directorul şcolii LA • ilizat şi pregătit pentru Gertrude Flotz, şi Roza­ cerul noros. Local vor
tură Orăşlie şi corul în­
cădea
sub
acţlvistă
ră. Şi dacă în afara celor a- rîri privind măsurile pentru treprinderii de construcţii sindicatelor din Petroşani generale, cu prilejul inau Plantarea tomatelor ci­ lia Xurcu, judeţean Ia formă de precipitaţii lapovl-
clul I.
ploaie,
gurărli a fost organizată
Comitetul
al
a avut loc, miercuri sea­
proape 60 de constructori de îndeplinirea şi depăşirea pla­ siderurgice din Hune­ ra, vernisajul expoziţiei o masă rotundă pe teme „Grădinarii iernii“ speră U.T.C. ţă şi ninsoare. Vîntul va
la I.C.S.H. şi 34 de montori nului naţional unic de dez­ doara. de pictură şi grafică a de politică internă şl in să ne poată oferi castra­ sufla moderat, cu Inten­
plastic
proprii nu avem alte întări- voltare economică şi socială TONCERT SIMFONIC artistului Aflat la Iosif ternaţională, a avut loc veţi proaspeţi prin fe­ VINĂTOREASCA sificări temporare din
alegerea consiliului sătesc
vest şl nord-vest. Tempe­
cea
Tel’mann.
turi, încerc să cred că vom a României ? Să nu ştie că de-a opta expoziţie per­ al F.U.S. şi a delegaţiei bruarie anul viitor, adică ratura — tn creştere u-
25 de vînători de la Fi­
întîrzia în continuare cu ex­ trebuie să se asigure o ordi­ Azi, 7 decembrie, la sonală. cunoscutul pictor pentru conferinţa comu­ exact cine putem spune liala de vlnătoare şl pes­ şoară, cu minime cuprin­
se între minus 7 şi minus
pediţia primelor cantităţi de ne raţională de atacare a orele 18, sala „Arta“ din — animator \1 vieţii artei nală, după care a urma) că le uitasem "u desă- cuit sportiv din Petro­ 2 grade, şl maxime cu­
un reuşit program artis­
Deva găzduieşte concertul
plastice in V.lea Jiulu'
gips şi ipsos, beneficiarilor fiecărui obiectiv, că este ne­ simfonic al Filarmonicii — aduce d<- astă dată, în tic. virşire gustul. şani au teşit zilei-: tre­ prinse Intre 2 şi 5 grade.
noştri. cesar să se depună eforturi
Dată fiind această. situaţie pentru ca o treime din spo­