Page 24 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 24
/
Preşedintele icolae Ceauşescu
¡ferit In cinstea preşedintelui
a primit pe senatorul democrat
eauşescu de către conducerea cu reprezentanţi ai presei americane Edward Kennedy
convorbirii
au
In
cursul
preşedintele
Miercuri
Consiliului seara, Stat, Nicolae fost abordate probleme legate
de
alienai al Presei in Washington (Urmare din pag. 1) nităţii şi independenţei na curent. Apreciem că trebuie Ceauşescu, a primit — la de dezvoltarea în continuare,
ţionale, neamestecului în tre făcut totul pentru a se ajun reşedinţa sa oficială din Was pe plan economic şi pe alte
a
relaţiilor
dintre
planuri,
Pentru noi, dezvoltarea în . burile interne şi avantajului ge la o soluţie rapidă şi de hington — pe senatorul de
(Urmare din pag. íj mai multă securitate; dim ca alte centre să le rezerv ritm înalt nu este un scop reciproc, care stau — şi vor finitivă în Orientul Mijlo mocrat Edward Kennedy. Statele Unite şi România, pre
potrivă, ea menţine perma pentru o altă vizită. în sine, ci un mijloc de a a- sta şi în viitor — la baza ciu. Orice tergiversări con Senatorul american a ţinut cum şi de modul în care
nie şi colaborare dintre ţă nent focare de război şi în întrebare : sigura făurirea unei socie relaţiilor româno-americane ţin în sine pericolul unor să exprime satisfacţia mem membrii parlamentelor celor
două ţări pot sprijini proce
rile noastre, care, în ultimii cordare, deci, insecuritate. Domnule preşedinte, cît de tăţi socialiste multilateral şi exprimă în modul cel mai noi agravări ale conflictului, brilor Congresului Statelor sul de extindere a acestor
ani, au cunoscut o puternică Dar pentru o pace trainică liberă este presa română ? dezvoltate care să satisfacă clar hotărîrea statelor noas reizbucnirii ostilităţilor mili Unite, atît democraţi, cît şi relaţii. Au fost, de asemenea,
dezvoltare. Aş dori să men în Orientul Mijlociu mai tre Răspuns: în condiţii tot mai bune ce tre de a acţiona atît pentru tare, cu consecinţe deosebit republicani, faţă de vizita în trecute în revistă unele as
ţionez faptul că in cursul a- buie soluţionată încă o pro Mi-ar fi greu să spun eu rinţele umane de viaţă şi amplificarea raporturilor bi de grave atît pentru popoa S.U.A. a preşedintelui român. pecte ale situaţiei internaţio
cestei vizite s-au semnat de blemă — hotărîtoare, s-ar cît este de liberă. Ar trebui civilizaţie. Spre a exemplifi laterale — pe tărîm politic, rele din Orientul Mijlociu, „Nu numai Casa Albă, dar
pe acum cîteva acorduri de putea spune — şi anume, a- să vizitaţi România — şi ca, menţionez faptul că, în economic, tehnico-ştiinţific şi cît şi pentru cauza generală şi Congresul american salută nale, subliniindu-se necesita
colaborare economică, Iar cu ceea a poporului palestinian. veţi constata atenţia şi grija actualul cincinal 1971 — cultural, — cît şi pentru în a păcii şi colaborării inter cu satisfacţie vizita dumnea tea eforturilor consacrate a-
puţin timp înainte, împreu Considerăm că la conferinţa pe care le acordăm presei, 1975, veniturile din salarii tărirea conlucrării pe planul naţionale. De aceea, conside voastră în Statele Unite“, a dîncirii cursului nou, spre
nă cu preşedintele Nixon, de pace trebuie să participe astfel ca ea să servească in ale populaţiei vor creşte cu vieţii internaţionale pentru răm că este necesar să se afirmat senatorul Edward destindere, cooperare şi pace.
am semnat o Declaraţie co şi reprezentanţii mişcării de teresele poporului, cauzei peste 50 Ia sută. în compa instaurarea unor relaţii noi, treacă neîntîrziat la aplica Kennedy.
mună. Trebuie să declar că eliberare şi să se acţioneze dezvoltării sale economico- raţie cu anul 1970. bazate pe încredere şi res rea rezoluţiei Consiliului de
eu personal şi toţi colabo pentru o soluţie care să asi sociale şi a independenţei, pect al dreptului fiecărei na Securitate din noiembrie Primirea de către preşedintele
ratorii mei sintem deosebit gure palestinienilor dreptul ştiinţei, culturii şi, totoda Deşi a înregistrat succese ţiuni de a se dezvolta de-si- 1967, instaurarea în Orientul
de satisfăcuţi de rezultatele la o viaţă independentă, co tă, politicii de pace şi de co remarcabile în dezvoltarea ne-stătător, într-un climat de Mijlociu a unei păci traini
acestei vizite. Acordurile pe respunzător voinţei lor. laborare între toate statele sa economică, România con pace şi securitate. ce, drepte, care să garanteze
care le-am semnat în aces Avem părerea că există lumii. tinuă să fie încă o ţară în curs Doamnelor şi domnilor. suveranitatea şi integritatea
te zile, crearea unor societăţi condiţii pentru o soluţie po de dezvoltare, în comparaţie Viaţa demostrează evi teritorială a tuturor statelor Preşedintele Consiliului de re a avut loc cu acest prilej
mixte cu unele întreprinderi litică ; dar aceasta necesită întrebare : cu statele puternic industria dent că în lumea contempo din această zonă. Totodată, Stat al Republicii Socialiste au fost abordate probleme
americane, constituirea Con eforturi, participarea activă, Vă rugăm să ne spuneţi lizate. De aceea, ne consa- rană, caracterizată printr-o România consideră că pentru România, Nicolae Ceauşescu, actuale ale dezvoltării relaţi
siliului de colaborare între cu spirit de răspundere, atît cîte ceva despre relaţiile crăm toate eforturile în ve tot mai strînsă interdepen asigurarea unei păci trainice a primit, miercuri după-a - ilor economice şi comerciale
Camera de Comerţ română a celor direct implicaţi, cît dumneavoastră personale cu derea menţinerii unui ritm denţă între ţări, soluţionarea în Orientul Mijlociu se im miză, la reşedinţa sa oficia româno-americane, premisele
şi cea americană aşează pe şi a altor state ale lumii. preşedintele Nixon. înalt de dezvoltare, spre a marilor probleme ale omenirii pune să se aibă în vedere lă din capitala Statelor Unife favorabile extinderii lor în
Răspuns:
o bază trainică, dezvoltarea întrebare : reduce, într-0 perioadă cît nu se poate asigura decît şi să se asigure rezolvarea — Blair House, pe George continuare, subliniindu-se ne
viitoare a colaborării dintre De ce limitează România Am avut o primă întîlni- mai scurtă, decalajul care printr-o participare activă, problemei poporului palesti Shultz, ministrul finanţelor, cesitatea fructificării acestor
statele noastre, iar Declara emigrarea evreilor din ţară re în 1967, cînd nici el nu ne desparte încă de ţările pe baza deplinei egalităţi a nian în conformitate cu as Frederick Dent, ministrul co condiţii în avantajul reciproc.
ţia comună, semnată împreu şi dacă se întrevede vreo era preşedintele Statelor U- dezvoltate din punct de ve tuturor statelor, indiferent piraţiile legitime ale aces merţului, şi William Casey, A fost relevată contribuţia
nite, nici eu nu eram pre
nă cu preşedintele Nixon, modificare în acest sens ? şedintele Consiliului de Stat dere economic. de orînduirea lor socială, de tuia. Considerăm utilă, în subsecretar de stat pentru pe care lărgirea nestînjenită
constituie o dovadă a ma Dacă sînteţi de acord cu pă al României, ci numai secre Pentru a asigura această mărimea teritoriului şi a acest scop, organizarea în problemele economice la De a colaborării economice între
rilor schimbări ce s-au pro rerea senatorului Jackson dezvoltare, punem, cum este populaţiei, de forţa economi termenul cel mai scurt a partamentul de Stat al Sta naţiuni o poate aduce la cau
dus în lume, a faptului că privind acordarea clauzei tar general al Partidului Co firesc, accentul principal pe că şi militară. Desigur, nu conferinţei prevăzute în re telor Unite. za înţelegerii şi cooperării
convorbiri
avut
munist.
Am
în dezvoltarea vieţii interna naţiunii celei mai favoriza largi asupra multor proble mobilizarea şi valorificarea ne gîndim să subapreciem, zoluţiile Consiliului de Secu In cursul convorbirilor ca- internaţionale.
ţionale, ţări cu orînduiri so te în funcţie de facilitarea cît mai deplină a potenţia să minimalizăm rolul însem ritate, care să se desfăşoare
ciale diferite şl de mărimi plecării evreilor din ţara me politice, chiar asupra u- lului material şi uman al nat pe care îl au în această sub egida Organizaţiei Na
filozofice
şi
nor
probleme
diferite pot şi trebuie să dumneavoastră ? ţării. In acelaşi timp, sîn privinţă ţările mari, dar com ţiunilor Unite şi la care să Sosirea la Wilmington.
conlucreze pentru o lume Răspuns: am convingerea că aceste tem conştienţi că în condi plexitatea vieţii internaţiona poată participa alături de
mal dreaptă, mai bună, pen discuţii au fost bune şi au ţiile de astăzi o asemenea le evidenţiază că problemele părţile direct implicate în
tru o lume a păcii. Sînt, de fapt, două între contribuit la statornicirea u- conflict şi alte state — mari,
bări. nor relaţii de prietenie în dezvoltare nu este posibilă de care depind pacea şi pro Vizita la grupul de uzine
Iată motivele pentru care Nu aş putea spune că e- tre noi. Ne-am întîlnit cu fără a promova o largă co gresul lumii de astăzi nu mai mijlocii şi mici — de pe di
continente
îndeo
ne exprimăm satisfacţia faţă xistă vreo limitare a emi prilejul vizitei oficiale a pre laborare şi cooperare cu ale pot fi rezolvate doar de un ferite din Africa şi, Europa,
sebi,
şi
de rezultatele vizitei şl care grării evreilor care vor să şedintelui Nixon în Româ state. grup restrîns de state. Toate care doresc şi pot aduce o „General Electric"
ne fac să vedem o perspec plece din România. Această nia ; unii dintre dumnea naţiunile sînt chemate să
tivă bună pentru promova „limitare“ este determinată voastră aţi participat şi cu Considerăm că dezvolta participe activ la soluţiona contribuţie constructivă la Preşedintele Consiliului de
instaurarea
rea colaborării în toate do de faptul că numărul evrei noaşteţi cum a fost primit rea colaborării multilaterale rea lor. In această privinţă tul Mijlociu. păcii în Orien Stat al Republicii Socialiste dintre firmele noastre şi fir
ară
mele
El
între toate ţările lumii con
româneşti".
a
meniile între România şi lor care cer să plece, devine atunci. Ne-am reîntîlnit in stituie, în actualele condiţii doresc să subliniez rolul şi România, Nicolae Ceauşescu, tat, în continuare, că, în
Statele Unite. tot mai mic, că şi numărul 1970, la Washington, şi din contribuţia însemnată pe ca Asigurarea unul curs nou
Deoarece văd că aţi pus populaţiei evreieşti din Româ nou — în momentul de faţă. internaţionale, o necesitate re le au ţările mici şi mij In viaţa internaţională im şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cursul zilei de vineri, va fi
au sosit, joi, în oraşul Wil
foarte multe întrebări, şi a- nia este destul de redus, şi In toate aceste împreju pentru progresul fiecărei locii — din rîndul cărora fa pune acţiuni mai hotărîte semnată o înţelegere comer
vînd în vedere că interven chiar de cererile de a re rări am continuat dialogul, ţări şi, totodată, o condiţie ce parte şi România — care, din partea popoarelor, a o- mington, statul Carolina de cială cu partea română. In
Nord.
ţia pe care doream s-o pre veni în România ale unora cred, folositor pentru rela primordială a procesului de prin numărul lor mare, prin piniei publice mondiale, ginerii şi muncitorii uzinelor
zint este tipărită, aş propune care au plecat cu puţin timp ţiile dintre ţările noastre şi, destindere şi pace în lume. hotărîrea cu care acţionează pentru a se trece la reali Şeful statului român este noastre — a relevat omul de
Mănescu,
să renunţ la prezentarea el, înainte. Mi-e teamă să nu pe plan mai general, pentru Ca ţară socialistă, Româ pentru dezvoltarea lor inde zarea unor măsuri concrete însoţit de Manea Consiliului ştiinţă american — sînt foar
vicepreşedinte
al
pentru a răspunde la între se propună vreun amenda afirmarea în lume a unei nia — cum este şi firesc — pendentă, pentru relaţii in de dezarmare şi, în primul te fericiţi să afle că vă in
bări. (Aplauze), ment pentru a accepta pri politici noi, de colaborare dezvoltă ample reiaţii de co ternaţionale bazate pe egali rînd, de dezarmare nucleară. de Miniştri, preşedintele Co teresaţi de problemele acti
întrebare : mirea evreiloi în România, în soluţionarea diferitelor laborare cu toate ţările so tate şi echitate, se afirmă Considerăm, de asemenea, mitetului de Stat al Planifi vităţii noastre.
Aţi primit, în timpul vizi în viitor (animaţie în sală). probleme complicate. Pot, cialiste. extindem, de aseme astăzi tot mai mult ca fac că un deziderat major al cării, George Macovescu, mi In continuare, preşedinte
tei de astăzi, de la Capito- Aceasta m-a şi determinat deci, spune că relaţiile din nea, colaborarea atît cu ţă tori activi în soluţionarea progresului în lumea de azi nistrul afacerilor externe, le Nicolae Ceauşescu, tova
liu, vreun indiciu din par să indţiez un decret, pentru tre preşedintele Nixon şi mi rile în curs de dezvoltare, constructivă a problemelor este lichidarea cît mai grab Constantin Mitea şi Vasile răşa Elena Ceauşescu şi cei
tea Congresului că ar putea a nu mai accepta o stabilire ne însumi, ca preşedinte al cît şi cu ţările dezvoltate internaţionale, în promovarea nică a marilor decalaje e- Pungan, consilieri ai pre lalţi oaspeţi români sînt in
să grăbească acordarea că în România decît prin decret Consiliului de Stat, au avut din punct de vedere indus unor raporturi noi în lume, xistente în dezvoltarea so- şedintelui Consiliului de vitaţi să viziteze principalele
tre România a clauzei na al preşedintelui Consiliului o importanţă deosebită pen trial. Menţionez că România bazate pe încredere şi res cial-economică a statelor, a- Stat, Corneliu Bogdan, am unităţi ale grupului de uzi
ţiunii celei mai favorizate ? de Stat. tru relaţiile dintre ţările întreţine în prezent relaţii pect, în eforturile pentru des bolirea totală a oricărei asu basadorul României în ne : fabrica pentru echipa
Dacă nu primiţi în curînd noastre şi pentru soluţiona economice cu peste 110 ţări. tindere, cooperare şi pace în priri şi exploatări naţionale S.U.A., şi celelalte persoane ment destinat reactoarelor
această clauză, ce stimulente , In ce priveşte amenda rea unor probleme interna Ne pronunţăm pentru o tre naţiuni. şi coloniale. oficiale care participă la vi nucleare şi fabrica de pile
au companiile americane mentul despre care s-a vor ţionale. colaborare internaţională ac Evoluţia evenimentelor ara Schimbările care se pro zita oficială pe care o în de combustibil. Specialiştii
pentru investiţii în Româ bit aici, consider că acorda întrebare : tivă. neîngrădită, care să tă că lumea este în continuă duc astăzi în viaţa interna treprinde în Statele Unite americani dau explicaţii a-
rea
celei
clauzei
naţiunii
nia ? România a propus, cu cîţi- permită fiecărei ţări să be transformare. In viaţa inter ţională impun, după convin ale Americii. mănunţite asupra diferitelor
şi
României
Răspuns: mai favorizate ar trebui să va ani în urmă. crearea unei neficieze de roadele civili naţională s-au obţinut o se gerea noastră, îmbunătăţirea Pe aeroportul Wilmington, faze ale procesului de pro
nu
ţări,
altor
Trebuie să spun că am fie legată de problema emi zone denuclearizate în Bal zaţiei moderne, de progresele rie de rezultate pozitive în In continuare a activităţii oaspeţii români au fost în- ducţie, care este, practic,
primit din nou asigurări din grării. Aceasta este, pînă la cani. care să cuprindă' toate pe care omenirea le reali Organizaţiei Naţiunilor Uni tîmpinaţi de primarul oraşu complet automatizat.
partea preşedintelui Nixon urmă, o problemă a fiecărei statele balcanice. Ce s-a în- zează neîncetat în domeniul afirmarea unui curs nou, în te, astfel îneît aceasta să-şi lui, Herbert Brand, de pre Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
pentru susţinerea acordării ţări în parte ; or, problema timplat cu această propune perfecţionării producţiei de dreptat spre destindere şi poată îndeplini mai bine şedintele Consiliului uzinelor şi tovarăşa Elena Ceauşescu
clauzei naţiunii celei mai clauzei priveşte deschiderea re ? bunuri materiale şi spiritua pace. Desigur, acest curs es marile răspunderi ce-i re „General Electric“ din loca se interesează de caracteris
favorizate, iar în cadrul în- unor nod perspective colabo Răspuns : le. te încă departe de a fi con vin, să devină mai eficientă. litate, Mike Vaushaw, de co ticile şi performanţele utila
tîlnirii cu reprezentanţii rării economice dintre Româ Doresc să subliniez că re solidat. El cere eforturi sus Doresc să subliniez, în a- mandantul aeroportului şi o- jelor cu care sînt dotate u-
Congresului Statelor Unite, nia şi Statele Unite şi cores Intr-adevăr, România s-a laţiile de colaborare şi co ţinute din partea tuturor cest context, convingerea ficialităţi ale administraţiei zinele, considerate cele mai
s-a evidenţiat preocuparea punde unor necesităţi ale preocupat şi se preocupă şi operare dintre România şi statelor. Plecînd de la aceas noastră că vizita pe care o locale. moderne din lume pe acest
multor membri ai Congresu dezvoltării viitoare. Cum aţi în prezent pentru statornici Statele Unite evoluează fa tă realitate, România şi-a facem astăzi în Statele Uni Obiectivul vizitei în acest profil.
lui, inclusiv a conducerii, de privi, oare, dumneavoastră rea unor relaţii de prietenie vorabil, că, în special în ul propus, ca un obiectiv de ba te ale Americii, convorbirile oraş industrial al Carolinei Arătînd că planurile de
a acorda această clauză şi poporul american, dacă şi colaborare între toate sta tima perioadă, după vizita ză al politicii sale externe, pe care le-am avut cu pre de Nord l-a constituit gru dezvoltare economică a
României, alte ţări ar introduce în le tele din Balcani, aşa cum preşedintelui Nixon la Bucu sprijinirea acestui curs po şedintele Richard Nixon, cu pul de uzine al firmei „Ge României includ şi crearea
întrebare : gile lor amendamente care acţionăm pentru înfăptuirea zitiv, conlucrarea largă cu secrearul de stat Henry Kis- neral Electric", între care unor centrale electronuclea-
Nicolae
Vă veţi întîlnd, oare, cu se să condiţioneze relaţiile cu securităţii europene — şi a- reşti şi vizita neoficială toate popoarele pentru afir slnger, cu alţi reprezentanţi uzinele de aparataje şi in re, preşedintele referit, în
s-a
Ceauşescu,
natorii Jackson şi Mills pen Statele Unite de soluţionarea preciem că pe această linie pe care am făcut-o la rîndul marea idealurilor de pace şl ai vieţii politice americane, stalaţii destinate folosirii în
tru a discuta problema acor unor probleme interne ale s-au obţinut unele rezulta meu, în Statele Unite, aceste securitate ale omenirii con vor pune bazele şi mai trai scopuri paşnice a energiei context, la posibilităţile de
dării clauzei naţiunii celei S.U.A. 7 Ar corespunde a- te —. şi va trebui să mili raporturi au cunoscut o am temporane. nic pentru o colaborare ac nucleare. cooperare cu firma america
mai favorizate sau aţi termi ceasta unui spirit de relaţii tăm şi în continuare pentru plificare şi diversificare mai După cum cunoaşteţi, în tivă între România şi Sta Da sosire, tovarăşul Nicolae nă. Reprezentanţii Corpora
nat cu această problemă ? noi, de egalitate, în lume ? ca în Balcani să se statorni accentuată. In cadrul con cursul acestui an au început tele Unite, pentru întărirea Ceauşescu şi tovarăşa Elena ţiei „General Electric“ au a-
Răspuns: (Animaţie, vii aplauze). cească relaţii noi, care să vorbirilor pe care le-am a- lucrările Conferinţei general- conlucrării dintre ţările Ceauşescu au fost salutaţi rătat că sînt interesaţi în
discutarea
posibili
acestor
In cursul dimineţii, am excludă forţa, ameninţarea vut cu preşedintele Nixon europene consacrate realizării noastre în direcţia făuririi cu căldură de Thomas Pai
început prin a avea o con întrebare : cu forţa, să facă nenecesară s-a căzut de acord asupra li securităţii pe continent. Re unei lumi mai bune şi mai ne, vicepreşedinte pentru tăţi.
vorbire cu senatorul ffack- După cum, poate, ştiţi, existenţa armelor nucleare. nei declaraţii cu privire la prezentanţii României au par drepte. cercetări şi dezvoltare al In încheierea vizite!, gaz
son şi, după aceea, am fost domnule preşedinte, Statele întrebare : dezvoltarea relaţiilor econo ticipat activ la pregătirea şi Doresc, în încheiere, să Corporaţiei „General Elec dele au mulţumit încă o da
la Congres, Unite sînt profund preocu Aveţi de gînd să retrageţi mice. De asemenea, au fost desfăşurarea primei faze a dau expresie dorinţei po tric", personalitate cunoscută tă, cu multă căldură, tova
întrebare : pate de criza energiei şi pe România din Tratatul de la semnate noi acorduri între Conferinţei şi iau parte, în porului român ca, în efor a vieţii ştiinţifice, fost di răşului Nicolae Ceauşescu şi
Cît de implicată este trolului, cum se spune acum. Varşovia ? România şi Statele Unite ale prezent, la lucrările celei de-a turile pentru construirea pă rector general al N.A.S.A., tovarăşei Elene Ceauşescu
România în negocierile pri Am primit mai multe între Răspuns: Americii : un acord de co doua etape, care se desfăşoa cii şi securităţii mondiale, de alţi reprezentanţi ai con pentru vizita pe care au e-
vind Orientul Mijlociu ? Sîn- bări dacă ţara dumneavoas România s-a pronunţat, operare în domeniul aviaţiei ră la Geneva. Alături de ce pentru instaurarea unor re ducerii corporaţiei. Thomas fectuat-o la Wilmington.
teţi, oare, optimist în legă tră vinde petrol în străină împreună cu ţările membre civile, un acord pentru pes lelalte state, România acţio laţii noi în lume, România Paine a exprimat satisfac După vizitarea grupului de
tură cu posibilitatea unei re tate şi cui anume, şi dacă ale Tratatului de la Varşo cuitul oceanic, o convenţie nează ca această importantă şi Statele Unite ale Ameri ţia deosebită a conducerii şi uzine „General Electric", oas
glementări rapide 7 Care putem spera ca frumoasele via. pentru desfiinţarea con pentru evitarea dublei im reuniune să ducă la stator cii să conlucreze cît mai personalului uzinelor pentru peţii români au plecat, pe
este părerea dumneavoastră sonde din România să ajute comitentă atît a Pactului puneri, precum şi un acord nicirea unor relaţii noi în fructuos. Şi sper că şi pre această vizită. El a spus : calea aerului, spre oraşul
cu privire la esenţa conflic Statele Unite în prezenta N.A.T.O.. cît şi a Tratatului între Camera de Comerţ a Europa, a unui climat de în sa. opinia publică din Sta „Privilegiul de a vă saluta Cleveland, statul Ohio.
tului arabo-israelian şi pe stare de strîmtorare ? de la Varşovia. Ne menţi Statelor Unite ale Americii credere şi conlucrare paşnică tele Unite vor putea contri aici, la „General Electric“,
ce succese poate conta lu Răspuns: nem, în continuare, această şi Camera de Comerţ şi In între state, care să dea ga bui în mod constructiv la a- constituie, în acelaşi timp, Reportajul vizitei s
mea în legătură cu realiza posibilitate şi acţionăm cu dustrie din ţara noastră pen ranţia fiecărei naţiuni că se ceasta. un prilej fericit de a dez ION CÂRJE
şi
Criza
energiei
petrolu
R. CĂPLESCU
Vă
rea păcii în această regiu lui nu este, de fapt, ceva convingerea că este în inte tru crearea unui Consiliu e- va putea dezvolta în mod li tenţie. mulţumesc pentru a- volta relaţiile dintre ţara C. ALEXANDROAIE
mea* şi ţara dumneavoastră,
ne ? nou. Ea a preocupat şi îna resul Europei, al lumii, ca conomie româno-american ber, la adăpost de orice a-
Răspuns: inte cele mai multe ţări, în să se ajungă la desfiinţarea pentru promovarea cooperă gresiune sau imixtiune din
Ca multe state, şi Româ tre care şi Statele Unite ale blocurilor militare şi, în pri rii. dintre cele două ţări. afară. Noi concepem securita
nia este foarte îngrijorată Americii. Ea a izbucnit acum mul rind, a celor două Toate acestea favorizează tea europeană ca un proces
de menţinerea stării de ^în cu putere datorită situaţiei blocuri — mă refer la dezvoltarea raporturilor ro- menit să ducă în final la li
cordare în Orientul Mijlo din Orientul Mijlociu, dar N.A.T.O. şi Tratatul de la mâno-americane în interesul chidarea diviziunii actuale a
ciu. Am apreciat întotdeau Varşovia —, de a aşeza re celor două ţări şi popoare. Europei, la desfiinţarea blocu
na că ţinerea sub ocupaţie poate că aceasta a fost un laţiile dintre state pe o ba Sperăm că la aceasta va con rilor şi a pactelor militare
bine, deoarece a atras aten
a teritoriilor arabe, cucerite ţia şi a pus în faţa guver ză nouă, de colaborare, de tribui şi Congresul american, opuse, la retragerea trupelor
în urma războiului din 1967 respect, în toate domeniile răspunzînd pozitiv angaja străine de pe teritoriile altor
de către Israel, menţine o nelor probleme deosebit de de activitate. mentului recent reînnoit al state, la reducerea trupelor
permanentă stare de încor presante pentru viitor, inde preşedintelui Nixon, de a a- naţionale şi la alte măsuri
dare şi pericolul de război pendent de conjunctura din întrebare : putea spune cîteva corda României clauza na concrete de dezangajare mi CONFLICT AERIAN
momentul de faţă.
Ne-aţi
în această zonă. cuvinte despre rolul dum ţiunii celei mai favorizate. litară.
I-n condiţiile actuale, con In ce priveşte România — In cadrul relaţiilor noastre In acest spirit, România a INTRE AVIOANE
siderăm că este necesar să şi ea are asemenea preocu neavoastră în determinarea economice acţionăm pentru salutat începerea negocieri
se realizeze în cel mai scurt pări. Avem un program de actualei destinderi dintre dezvoltarea cooperării în lor de la Viena cu privire DE LUPTĂ
timp o dezangajare între dezvoltare a diferitelor surse Statele Unite şi China ? producţie, în ştiinţă şi teh la reducerea trupelor în Eu ISRAELIENE
forţele militare ale statelor de energie, inclusiv de pros Răspuns: nică, acordînd. în acest scop, ropa centrală şi participă, ca
arabe implicate în conflict pecţiuni în Marea Neagră, România s-a pronunţat în atenţie deosebită creării atît ţară europeană, la aceste ne ŞI EGIPTENE
şi Israel, spre a se crea con pentru unele surse de petrol totdeauna pentru recunoaş în România, cît şi în alte gocieri. Considerăm că, dată CAIRO 6 (Agerpres). — O
diţii prielnice desfăşurării cu — şi sîntem gata să accep terea Republicii Populare fiind importanţa probleme formaţiune de avioane is-
bune rezultate a negocieri tăm o colaborare cu firme Chineze ca unicul reprezen ţări, de societăţi mixte cu lor abordate pentru secu MONTEVIDEO 6 (Agerpres). politice de opoziţia din Uru- raeliene a violat, joi, la ora
lor ce urmează să înceapă. din Statele Unite pentru a tant al poporului chinez şi capital românesc şi străin. ritatea şi pacea tuturor po — In cadrul unei conferinţe guay. Printre cei arestaţi se 11,30 GMT, spaţiul aerian e-
Considerăm că la viitoa căuta petrol. am acţionat, fără îndoială, Dealtfel, în ultimul timp poarelor de pe continent, la de presă organizate la Mon află şi primul secretar al giptean în regiunea Ein El
rea conferinţă de pace pri In ce priveşte livrarea, în să se ajungă la recunoaşte a fost încheiată prima con negocierile de la Viena tre tevideo, ministrul uruguayan C.C. al Partidului Comunist Sukhna — a anunţat un
vind Orientul Mijlociu ar momentul de faţă, de petrol rea acestei realităţi. Am sa venţie pentru crearea unei buie să-şi spună cuvîntul de interne, Nestor Bolentini, din Uruguay, Rodney Aris- purtător de cuvînt militar
trebui să participe şi alte din frumoasele sonde ale lutat vizita preşedintelui Ni societăţi mixte româno-amo- toate statele interesate. a relevat că peste 150 de mendi, precum şi directorul egiptean citat de agenţia
state interesate, îndeosebi României, cu regret trebuie xon în China, convorbirile ricane, între o firmă din România acordă o atenţie persoane aparţinînd unor organului central de presă al MEN. Avioanele noastre —
din Europa şi Africa, şi că să vă spun că, timp de o cu preşedintele Mao Tzedun România şi societatea ame deosebită dezvoltării relaţii partide şi organizaţii de stin partidului, „El Popular", E- a precizat el — au intrat în
această conferinţă, pentru a sută de ani, ele au livrat şi premierul Ciu En-lai, con- ricană „Control Data Cor lor de bună vecinătate între gă au fost arestate ca urma acţiune, şi au doborît, în
avea şanse de izbîndă, tre petrol şi Statelor Unite, în- siderînd că acestea au o im poration“. De asemenea, do ţările din Balcani, transfor re a aplicării decretului gu duardo Vier a, membru al Co cursul luptei aeriene care a
buie să se desfăşoare sub e- cît acum nu mai pot da atî- portanţă deosebită pentru resc să arăt că au fost rea mării acestei regiuni într-o vernamental de interzicere a mitetului Executiv al C.C. al avut loc cu acest prilej, un
gida Organizaţiei Naţiunilor ta petrol care să satisfacă dezvoltarea unei lumi mai lizate înţelegeri — cadru pri zonă a păcii, prieteniei şi activităţii tuturor partidelor P.C. din Uruguay. aparat israelian. Potrivit de
Unite. necesităţile României şi ale bune şi mai drepte ; aşa cum vind cooperarea între între conlucrării rodnice între po claraţiei purtătorului de cu
In ce priveşte soluţia de altora. Dacă, prin colaborare am salutat şi vizita în Uniu prinderi româneşti şi firme poare, lipsită de arme nu vînt militar, toate aparatele
fond a situaţiei în Orientul în prospecţiuni, vom găsi nea Sovietică, înmulţirea şi le americane „General Elec cleare. egiptene s-au reîntors la ba
Mijlociu, apreciem că o pace petrol, fără nici o îndoială dezvoltarea relaţiilor dintre tric“. „Singer“, „Itt" şi alte Acţionăm şi căutăm să ne zele lor.
trainică nu se poate realiza că, pe baza rezultatelor aces Uniunea Sovietică şi Statele companii americane. aducem contribuţia construc Grevă generală
fără retragerea trupelor is- tei colaborări, vom putea li Unite ; cum salutăm, în ge Considerăm că astfel de tivă la lichidarea oricăror TEU AVIV 6 (Agerpres). —
raeliene din teritoriile arabe vra petrol şi Statelor Unite. neral. orice politică îndrep societăţi răspund pe deplin stări de tensiune şi încor Purtătorul militar de cuvînt
ocupate în 1967, că este ne întrebare : tată spre o colaborare egală intereselor economice directe dare, a focarelor de conflic israelian a dat publicităţii
cesar să se asigure integrita De ce vă reduceţi vizita între ţări, afirmarea în lu ale ambelor părţi şi, totodată, te şi războaie din orice par de 24 de ore în Franţa un comunicat în care se a-
rată că, joi, la prînz, a avut
tea teritorială, independenţa în Statele Unite ? me a unei noi politici care servesc şi o cauză mai înal te a lumii. • t loc o luptă aeriană între a-
şi suveranitatea tuturor sta să permită tuturor naţiuni tă. aceea a promovării largi Am urmărit cu profundă PARIS 6. — Coresponden în deplin acord cu partidele vioane egiptene şi israeliene
telor din zonă. inclusiv a Is Răspuns: lor, indiferent de mărimea a colaborării şi apropierii îngrijorare, în toamna aces tul Agerpres, Paul Diacones- de stînga: Partidul Comunist — relatează agenţiile Fran
raelului, cu garanţii cores Este adevărat că aveam lor, dreptul la o viaţă libe dintre popoare. tui an, evenimentele deter cu, transmite : Joi, la Pa Francez, Partidul Socialist ce Presse şi Reuter. El a
punzătoare. Am spus, nu o de gînd ca, după terminarea ră, independentă. Un moment istoric în dez minate de reizbucnirea osti ris şi în întreaga Franţă, a Francez şi Mişcarea Radica precizat că lupta a fost an
dată, reprezentanţilor guver vizitei oficiale, care se în După ce am răspuns la a- voltarea relaţiilor dintre Ro lităţilor militare în Orientul avut loc o grevă generală lilor de Stînga şi Partidul gajată după ce aparatele o-
nului israelian că securita cheie mîine, să fac o vizită ceste întrebări, am început mânia şi Statele Unite ale Mijlociu. In situaţia existen de 24 de ore, organizată la Socialist Unificat. Dealtfel, giptene au atacat avioanele
tea Israelului nu se poate mai îndelungată în Statele să-mi dau seama mai bine Americii îl constituie Decla tă în prezent în Orientul chemarea principalelor cen apelul la greva generală a israeliene care se aflau în
realiza decît în strînsă prie Unite. Am considerat, însă. că este mai uşor să stai şi raţia comună pe care, îm Mijlociu, considerăm că este trale sindicale din Franţa fost adoptat de 23 de orga zbor do rutină deasupra li
tenie cu vecinii săi — deci, necesar să aleg, pentru mo să pui întrebări, să fii în preună cu domnul preşedin necesar să se facă totul pen — Confederaţia Generală a nizaţii politice şi sociale din niilor proprii. Un avion e-
cu ţările arabe. Ocuparea de ment. cîteva centre care au rîndul presei, decît să fii te Nixon, am semnat-o astăzi. tru consolidarea încetării fo Muncii (C.G.T.), Confedera- Franţa, reprezentînd cele giptean — a spus purtătorul
teritorii străine — nici _ în o mai mare importanţă pen preşedinte ' (Animaţie, a- Declaraţia consemnează prin cului, realizată în urma re ţira Franceză Democratică a mai largi categorii de oa de cuvînt — a fost doborît.
Orientul Mijlociu şi nici în tru dezvoltarea relaţiilor plauze puternice. îndelun cipiile deplinei egalităţi în zoluţiei Consiliului de Secu Muncii (C.F.D.T.), Federaţia meni ai muncii din industrie, Toate aparatele israeliene
altă parte a lumii — nu dă dintre ţările noastre, urmînd gate). drepturi, respectului suvera- ritate din octombrie anul Educaţiei Naţionale (F.E.N.), agricultură, învăţămînt etc. s-au reîntors la baze.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petra Groza, nt. 35. Telefoane: 12 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură SDOrtl Tinarul Tinoerafia Deva.