Page 26 - Drumul_socialismului_1973_12

^Asaugagasareas
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 882 © SIM BATA 8 DECEMBRIE 1973

A cinsti prin artă munca

şi pe cei ce o realizează s

In „Expunerea cu privire ce ar fi de dorit să se rea­ xistă o tradiţie pentru a cin­ Dacă n-am fi exigenţi unul
la Programul P.C.R. pentru lizeze într-o mai mare mă­ sti munca şi pe cei ce o rea­ faţă de altul n-am vedea
îmbunătăţirea activităţii ide­ sură ar fi legătura firească, lizează. Folosim şi noi — progresul. má¡/w-
ologice, ridicarea nivelului cunoaşterea reciprocă a ce­ poate nu aşa cum s-ar cuve­ — Există, în Petroşani, o U Inlll—
general al cunoaşterii şi e- lor două părţi. Şi firesc e ni — mijloacele de care dis­ şcoală populară de artă des­
ducaţia socialistă a maselor, să vină oamenii de litere, punem pentru a răsplăti şi tinată tot îmbogăţirii spiritua­
pentru aşezarea relaţiilor de artă în Valea Jiului, să pe plan spiritual această le a locuitorilor Văii Jiu­ HUNEDORE
din societatea noastră pe cunoască această realitate, muncă eroică. Sînt brigăzile lui. Care este evoluţia ab­
baza principiilor eticii şi e- înnoiesc această dorinţă. artistice de agitaţie, obiceiul solvenţilor săi ?
chităţii socialiste şi comu­ N-aş vrea să neg faptul că de a aştepta la ieşirea din
niste“, rostită la Plenara nu există o reflectare a vie­ schimb cu flori şi muzică, — Şcoala populară de artă
C.C. al P.C.n. din 3—5 no­ ţii materiale, spirituale, so­ cu fanfara, cu cîntece mi- de aici a dat multe promo­ 1
iembrie 1971, t o v a r ă ş u l ciale din Valea Jiului în li­ niereşti brigăzile fruntaşe. ţii de absolvenţi şi o parte
Nicolae Ceauşescu, secretarul teratura noastră, în artă. dar Mai nou folosim şi filmul mică dintre aceştia îşi duc C0KWSUL DE CREAŢIE
general al partidului nostru, cred că multitudinea activi­ pentru a prezenta viaţa şi activitatea la cluburi, case
preciza : „Creaţia literar-ar- tăţilor, bogăţia vieţii de aici munca minerilor, ceea ce e de cultură. Cei mai mulţi au
tistică, rezultat al muncii şi merită o mai mare preocu­ numai a minerilor. Pentru terminat una sau alta dintre
cunoaşterii, este chemată să pare din partea amintiţilor că fiecare profesie îşi are clasele respective şi s-au re­ LITERARĂ jUiSTATii iR OŢEL
răspundă cerinţelor făuritori­ oameni dotaţi. Şi cînd spun taina sa, parfumul ei, per- tras. Vedeţi, parcă sîntem
lor de bunuri materiale şi acest lucru mă gîndesc la sorţalitatea ei. Mineritul, în tentaţi să-i condamnăm. Să
spirituale, să îmbogăţească ştiţi că eu nu-i condamn. Cu prilejul împlinirii a 220 de ani de side­ B. SCHIŢE Şl POVESTIRI
şi să înfrumuseţeze viaţa spi­ Pentru asta unii poate mă rurgie modernă în vatra industrială a Hune­
rituală a omului; pentru a Interviu cu tovarăşul CLEMENT NEGRUŢ condamnă pe mine. In nu­ doarei şi 90 de ani de la punerea în funcţiune Premiul I, în valoare de 1 000 lei
fi la înălţimea imperativelor prim-secretar al Comitetului municipal Petroşani al P.C.R., cleul familiilor lor ei duc a primului furnal, Comitetul judeţean de cul­ Premiul II, în valoare de 500 lei
sociale, arta trebuie să-şi primarul municipiului totuşi ceea ce au cules aici. tură şi educaţie socialistă, Consiliul judeţean Premiul III, în valoare de 300 lei
tragă seva din frămîntările O difuzare are totuşi loc. al sindicatelor şi Centrul de îndrumare a crea­
şi năzuinţele poporului“. faptul că sînt aici foarte mod cu totul deosebit, se bu­ Era mai bine să nu urmeze ţiei populare şi a mişcării artistice de masă C. POEZII Şl POEME
Pornind de la această idee mulţi oameni care muncesc cură de asemenea trăsături cursuri ? Ideal ar fi să al judeţului Hunedoara, cu sprijinul Consiliu­ 1 000 lei
fundamentală în orientarea eroic şi obţin rezultate pe meargă toţi — în corpore — lui Culturii şi Educaţiei Socialiste şi al Consi­ Premiul în valoare de 700 lei
muncii de creaţie contempo­ măsura muncii lor, uneori specifice care îl fac să se în activităţi de îndrumare liului Central al Uniunii Generale a Sindicate­ Premiul în valoare de 500 lei
rană- ne-am adresat primu­ de-a dreptul incredibile. distingă de toate celelalte spre artă... lor din R.S.R., organizează concursul de crea­ Premiul I, în valjpare de
profesii. Noi avem totuşi pu­
lui secretar al Comitetului Sînt puşi, de asemenea, prin ţine forme pe care le folosim — Există, totuşi, în Valea ţie literară „Incrustaţii în oţel”. D. PIESE DE TEATRU INTR-UN ACT
municipal de partid Petro­ natura muncii, să reacţione­ mai organizat : întîlniri cu Jiului, pe Iîngă cluburi şi La concurs pot participa membri ai cenaclu­
şani, Clement Negruţ, cu ru­ ze prompt, spontan şi în brigadierii, cu familiile, cu case de cultură, cercuri cu rilor şi cercurilor literare din întreaga ţară, Premiul I, în valoare de 3 000 lei
gămintea de a se referi la foarte multe cazuri această o activitate rodnică, aprecia­ precum şi creatori individuali care nu fac par­ Premiul II, în valoare de 2 000 lei
legătura care există sau ar reacţie spontană reflectă ca­ soţiile, la seri dedicate lor. tă, îndrumători talentaţi şi te din Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Ziariş­
trebui să existe între scrii­ racterul profund uman, co­ Folosim ziarul local „Steagul inimoşi. tilor. Premiul III, în valoare de 1 500 lei
Concursul este deschis următoarelor genuri
roşu“ din ce în ce mai bine,
torii şi artiştii plastici ai lectivist, al conştiinţei înalte, pentru a stimula iniţiativa, — Apreciez şi preocupările de creaţie : reportaje, schiţe şi povestiri, poe­ E. MONTAJE LITERAR-MUZICALE
zilelor noastre şi scrutătorii a atitudinii cetăţeneşti deo­ dragostea de muncă, de pro­ şi rezultatele obţinute în a- zii şi poeme, scenete, piese de teatru într-un
adîncurilor Văii Jiului, între sebite a acestor oameni în fesie. Dar subliniind încă o cest domeniu. Iosif Tellmann, act, texte pentru brigăzile artistice de agitaţie, Premiul I, în valoare de 1 500 lei
nevoile lor spirituale şi ceea împrejurări deosebite. dată că nu folosim pe mă­ spre exemplu, a ajutat e- montaje literar-muzicale, scenarii pentru filme Premiul II, în valoare de 1 000 lei
ce li se oferă. Aceşti oameni simpli şi norm Valea• Jiului. Vă ima­ documentare şi de scurt metraj.
— Există şi artişti ai cu- sura posibilităţiilor ceea ce ginaţi ce s-ar fi întîmplat Lucrările prezentate în concurs vor fi inspi­ Premiul III, în valoare de 700 lei
sînt,
într-adevăr,
buni
oa­
vîntului scris şi ai forme­ meni care vorbesc cu mult avem, spun că ar fi în fa­ dacă şi alţii ar fi făcut pe rate din viaţa siderurgiştilor, reflectînd munca a-
voarea tuturor dacă ar ve­
lor. Există o realitate obiec­ mai puţin decît fac, decît dea minerii mai multe spec­ plan artistic pentru cetăţenii cestora pentru realizarea înainte de termen a F. SCENETE Şl TEXTE PENTRU BRIGĂZILE AR­
tivă în Valea Jiului. Ceea Văii Jiului cît a făcut sarcinilor economice trasate de Congresul al TISTICE DE AGITAŢIE
realizează. Şi asta îi ridică tacole, mai multe formaţii
mult peste ceea ce noi în şi de ale noastre, de-ale mu­ Tellmann ! El şi-a dăruit tot X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Premiul I, în valoare de 800 lei
timpul lui pentru ca şi al­
mod obişnuit acceptăm ca nicipiului, dar, în special, de ţii să guste din această plă­ Comunist Român. Premiul II, în valoare de 700 lei
Lucrările, dactilografiate în două exemplare,
fiind firesc. la nivelul judeţului, al ţării. cere de a înţelege profund, vor fi trimise pe adresa : Centrul de îndrumare Premiul III, în valoare de 600 lei
Aceşti oameni au, de ase­ La noi, formaţiile care vin în formă şi fond, realitatea a creaţiei populare şi a mişcării artistice de
menea, o viaţă spirituală a din afară — depinde cu ce noastră. Generaţii întregi de masă al judeţului Hunedoara, Deva, str. M. E- G. SCENARII PENTRU FILME DOCUMENTA­
lor, izvorîtă şi formată în vin —, spectacolele bune, ca­ oameni au trecut prin mîna minescu, nr. 17, pînă la data de 1 martie 1974.
munca asta creatoare. Şi a- re au avut să transmită un lui la Lupeni, la Petroşani. RE Şl DE SCURT METRAJ
ceastă viaţă spirituală e să­ mesaj, care au avut de spus El a avut timp, el a găsit în La concurs se primesc numai lucrări inedite.
nătoasă fiindcă izvorăşte din ceva acestor mineri din Va­ 24 de ore suficient timp. Es­ Textele brigăzilor artistice de agitaţie vor fi Premiul I, în valoare de 1 000 leî
Premiul II, în valoare de
800 lei
inspirate din preocupările actuale ale oţeia-
muncă, din relaţiile cu oa­ lea Jiului, s-au bucurat de te cu adevărat omul care rilor şi vor fi scrise in aşa fel îneît să poată Ladislau Schmidt: „Fata cu
menii. De aceea, e profund toată aprecierea, prin pre­ şi-a înţeles menirea de artist fi folosite cu prilejul manifestărilor ce se orga­ Premiul III, în valoare de 600 lei ulciorul“, sculptură în lemn.
umană. Cred că merită să zenţă, prin comentarii favo­ militant al vremilor noastre. nizează în cadrul sărbătoririi. Lucrările cele mai izbutite vor fi publicate
fie cunoscută şi la modul rabile, prin dorinţa publicu­ Mai sînt şi alţii. Vedeţi, noi într-un volum omagial, care va apare cu pri­
artistic viaţa spirituală a oa­ lui de a mai vedea spectaco­ am avut aici filială a Uni­ Lucrările trimise la concurs vor purta un mot- lejul împlinirii a 220 de ani de siderurgie mo­
menilor care muncesc şi tră­ le de ţinută. Minerii au o unii Artiştilor Plastici. Mai to, numele autorului fiind înscris alături de a- dernă în vatra industrială a Hunedoarei. Cu artist amator
iesc aici, a oamenilor aceş­ poziţie foarte critică faţă de cesta, într-un plic separat. participarea creatorilor premiaţi vor fi organi­
tia modeşti, dar harnici, a calitatea artistică şi de con­ este şi acum. Dar unii plea­ Vor fi atribuite următoarele premii : zate recitaluri, şezători literare şi întîlniri cu si-
oamenilor aceştia plini de o- ţinutul spectacolelor. E nor­ că. Ateliere s-au construit derurgiştii şi alte categorii de oameni ai mun­ oii palmares
menie. mal să fie aşa fiindcă o ştiu la Deva. Aici nu prea au A. REPORTAJE cii din municipiul Hunedoara. De asemenea,
— Sînt cunoscute obiceiuri din propria lor viaţă. Aşa unde lucra. Ar trebui să Premiul I, în valoare de 1 500 lei organizatorii vor propune Radioteleviziunii
mai vechi aici, de cinstire cum faţă de munca lor se Premiul II, în valoare de 1 000 lei Române realizarea unor emisiuni speciale cu
a eroismului de zi cu zi al manifestă exigenţă e firesc gîndim mai mult şi la ce le Premiul III, în valoare de 500 lei autorii lucrărilor premiate.
oferim.
Xoslf TeUmann — „Ortacii“ minerilor ? ca şi ei să manifeste exigen­ Munca din adîncurl legată de
— La noi a existat şi e- ţă faţă de munca actorilor. ILEANA L. MUREŞANU tainele mineritului este pentru
Ladislau Schmidt din Petrila un
adevărat izvor de creaţie. Pri­
lucrare
in­
1 r ma sa „Schimb de la sculptură, locu­
titulată
faţa
lui de muncă“, i-a adus şi pri­
\ Atelier A M I A Z A j Poşta mele satisfacţii. Au urmat a-
poi noi lucrări din ce în ce mai
de
pildă
„Un
\ Teodora bine realizate ca şi „Din întu­
grup
mineri“
de
\ Amiaza e ceasul împlinirii, tei toamne. In rîndurile de ^ l i t e r a r ă neric la intitulată „Cele trei
lumină“,
lucrarea
în
mozaic
De aici se vede în urma ur- mai sus n-am făcut decît să t Lucaciu generaţii de mineri“, iar meta-
1 \ Komulus Bunea — Orăştie. loplastia „Purtătorul de lumină“
' s şi, înainte, culorile amurgului, spiritul care animă acest vo- \ „Fabrica a fost a doua mea a fost la mina din Petrila. mine­
cuşul pe care l-ai străbătut schiţez, sumar şi pedestru, ’
mult
de
apreciată
rii
de
De
l E ceasul de luciditate şi de lum. Singurătatea amiezii es- 1 Artistă Emerită, prim-so- casă, aici mi-am petrecut fapt, chiar la intrarea în ora­
lucrarea
întîlniin
de
te într-adevăr o carte a de­
cumpănă din miezul unui ci
i —...—. ~ X X AI mlnTitl 1 1 r» 1 1 ! r~'\ _ I o î n + r. n rl o\/ri r r\ rnrtn n rlo- ‘ listă a Operei Române : viaţa 29 de ani". Sînt plăcu­ şul Petrila, mari Intitulată „Sim­
dimensiuni
clu şi el poate avea scăpără- plinei maturităţi artistice. Ver- „Dacă s-ar iniţia stagi­ te gîndurile pe care le dedi­ bol al minerilor din Petrila“,
\
ţ rile victoriei sau gustul amar, sul lui Angliei Dumbrăveanu, u i i I u 1 « v uu I I u , , uni permanente de operă caţi fabricii „Vidra" cu pri­ lucrare executată din piatră şi
[||C VIULUI ICI o U U y UOIUI umui, -JUI IUI «iiivjmui
mu­
la
de frunze răzleţe, al decepţi- eliberat acum de orice rezo- \ lejul semicentenarului ei. metal, iar Petroşani, intrarea în Polatişte.
nicipiul
Ia
ei. Poetul ajuns în amiază nanţă tutelară, a trecut prin i în Petroşani, noi am veni Numai din lipsă de spaţiu întîinim lucrarea din piatră şi
retortele subtile ale
\ caută încă mereu. Pe malul retortele subtile ale esenţiali- / esenţiali- < cu plăcere în mijlocul nu am putut reda câteva stro­ metal intitulată „Simbol al Văii
apei, el ciopleşte în lemnul zării, înfăţişîndu-se lumii cu \ locuitorilor din Valea Jiu­ fe. Jiului“, executată cu mult gust
l cuvintelor chipuri iubite şi transparenţa cristalului rar, i şi pricepere de către sculptorul
amator.
' cheamă arătarea, omul sau dar şi cu căldura şi mireas- ’ lui. Mai ales că eu sînt Lucian Tăşchină — Hune­ In orele de răgaz, după mun­
/ pasărea să-i vorbească. El se ma proprii tuturor celor ce \ de pe aceste melea­ doara. In poezia „Se spu­ ca de la mină, fiecare clipă din
1 află la ceasul în care poa- ţin de eternul uman. Angliei i guri...". timpul său liber o dedică sculp­
lemn,
în
turii
mctalo-
în
piatră,
( te renunţa la puterea de a Dumbrăveanu ţine la eufonia > ne"... afirmaţi la un mo­ plastie şi mozaic. Aşa s-a ajuns
1 merge, de a privi sau de a versului şi aceasta nu mi se \ ment d a t : „Banul, această ca numeroasele lucrări ale sa­
1 numi ce gîndeşte, dar nu şi pare una dintre ultimele vir- t formulă magică /... El este le să împodobească aproape fie­
care colţişor al Văii Jiului. Mul­
\ la iubire. Poetul simte de a- tuţi ale unui poet. „Nu urma - hobby-ul secolului douăzeci /“. te lucrări, busturi şi medalioa­
1 cum tîrziul şi aşteaptă tăcut spune poetul - decît aştep- ţ ne sînt expuse la Şcoala gene­
1
Petria
l întoarcerea femeii care a ple- tarea şi munca, / Du-le da- l Jvfojn- 6 ^ U&tJu. Mergeţi cam prea departe rală nr. Vasile din Alecsandri, (George
Coşbuc,
Mihai
/ cat la marginea lumii să-i a- rul tău, preţuieşte-i / Ren- t cu... filozofia. In general, ce­ Eminescu, Nicoiae lorga, Ghoor-
Murgoci,
Emil
ducă o cană de apă. El e tru ceea ce vor împlini / In \ le trei poezii nu depăşesc li­ ghe Muntcanu iar la Clubul
Racoviţă
ş.a.),
l singur nu din mizantropie, ci durere şi bucurie. / Apoi as- ^ ¿h.-¿ ■ Cl/'iu. mita intenţiei. muncitoresc din Petrila putem
l pentru că creaţia impune sa- cultă pasărea, iubeşte feme- , vedea „Dezvoltarea mineritului“.
de
Dar,
i crificiu şi nu se poate împli- ia / Şi mergi drept, / In Iu- I /• mator Ladislau curînd, sculptorul do­ a-
şi-a
Schmidt
nl decît în ceasul singurătă- mina pentru care ai venit". ^ l b <--< <JL '¿h Emil Danciu Luţu — Săcel, vedit încă o dată măiestria lui
aceasta
ţH- Singurătatea amiezii eo car- ^ Tabita Mandula — Brad. artistică, de data unde a la mi­
Uricani.
na
executat
din
Lunile din urmă au fost te care-ţi dăruieşte aleasa e- ^ Nu este de-ajuns să-l citiţi două lucrări de mare valoare
generoase în poezie bună. artistică. Este vorba de lucra­
mo e
Singurătatea amiezii, ultima I' P e care n ‘° P oate naş- , (2^rx>ki«*— pe Alecsandri spre a deveni rea „Eu şi industria“ — metalo-
carte de poeme a lui An- te decît frumuseţea. .’ poeţi. Pînă una, alta, poezii­ plastie executată pe frontonul
Pe scena Casei de cultură din Petroşani, tn cadrul spec­ clădirii minei, şi „Mineri“' —
ghel Dumbrăveanu, este una ţ tacolului „Omagiu minerilor“, cîntă artista emerită Teodora le ar putea figura cu succes basorelief din incinta minei.
dintre izbînzile versului aces- RADU CIOBANU ţ Lucaciu. La pian, o acompaniază fratele ci, Titu Lucaciu, pro­ la gazeta de perete a şcolii.
fesor de muzică în Petroşani. Foto: I. LICIU EMILIAN DOBOŞ
Mai tîrziu, poate... Petrila
kan, comandantul unei unităţi, şl Ivan, comi­
sarul politic, personaje care concentrează in­
F i l m tr-însele toate acele trăsături de caracter, ce
sînt definitorii şi pentru camarazii lor : integri­
tate umană, verticalitate morală, dragoste in­
pări privind ţinuta vestimentară a unor perso­ randîşev) reprezenta mult în spectacol : micul in munţi creste finită pentru libertate, bărbăţie şi curaj. sînt sec­
reuşite
Extrem
de
interesante şi
naje incomodează interpreţii şi favorizează u- burghez care vrea să urce la înălţimea ne­ venţe^ bătăliilor, fapt care denotă bogata ex­
N. A. Osfrovski: şoare şi neesenţiale stîngăcii. gustorilor bogaţi şi puternici, omul batjocorit perienţă regizorală şi tehnică a cineaştilor de
Dintr-o distribuţie oarecum numeroasă şi şi înşelat ce tînjeşte nemotivat după dragostea la studiourile „Jadran Film" — Zagreb. Şi mai
cvasiomogenă, reţine atenţia în mod deosebit Larisei. Interpretul evită cu greu de multe ori un brad verde interesante sînt, însă, din punctul de vedere al
(Mokei
Aciobăniţei
Knurov),
Parmenici
Dan
„Fata fără o plăcută surpriză artistică deşi se află abia şubrezenia conturului desenat. Potepovna) îşi tare umană dintre partizani şi ustaşi. Pe Ivan,
de
confrun­
scenele
psihologice,
complexităţii
(Eufrosina
Dumitrescu
Maria
la începutul carierei sale teatrale. Am remar­ face o fugară reapariţie, în vreme ce Ştefan cît şi pe noi ne surprinde existenţa unor pro­
cat acelaşi timbru vocal impresionant, comu­ Ilie (Ivan) şi Corvin Alexe (Ilya) dimensionea­ cese de conştiinţă la acei care ucideau cu sîn-
nicare clară a vorbelor, permanent control al ză umorul textului spre „favoarea" publicului Patetismul discret, neţărmurita stimă faţă de ge rece, procese de conştiinţă apărute paralel
zestre“ gesturilor şi al prezenţei sale pe scenă. care, adevărat, e mai puţin înclinat spre seve­ un trecut nu prea îndepărtat şi sinceritatea de­ cu neîncrederea mereu' crescîndă într-un scop
bine
regizorului
ce!
finesc
croat
mai
filmul
Eugenia Papaiani (Larisa Dimitrievna) s-a ritate. Antun Vrdoljak. himeric, inexistent. Acest element al filmului
dovedit o actriţă înzestrată... artistic, frumoasă Spectacolul pasionează valorificînd resurse Tonul patetic izvorăşte din însăşi natura te­ trimite, fără reţineri nejustificate. la primele
şi stăpînă pe esenţiale calităţi actoriceşti, cu comice, antrenante şi alerte, alături de ro­ mei încorporate de film, pentru că „In munţi semne ale destrămării unei prejudecăţi, total
Una dintre capodoperele dramatice ale scri­ evidente potenţe artistice. Portretul Larisei es­ mantismul vremii şi tragismul final. Poate fi creşte un brad verde" se inspiră din realitatea anihilată de realitatea Iugoslaviei de azi.
itorului rus N. A. Ostrovski este „Fata fără te pictat în multe culori contrastante : nostal­ nu mai puţin patetică a evenimentelor revolu­ Frumuseţea imaginii lui Frano Vodopivc,
zestre“ care prezintă şi azi interes în ciuda ce­ gia trecutului, durerea prezentului, înflăcărarea un omagiu profesional adus lui N. A. Ostrovski ţiei poporului croat. Rememorarea cinemato­ creaţiile lui Boris Dvornik şi Ivica Vidovic ne
lor aproape o sută de ani de prodigioasă cari­ de moment, acceptarea senină şi împăcată a de la a cărui naştere s-a împlinit anul acesta grafică a unei epoci tumultuoase pare să fie fac să dorim vizionarea integrală a trilogiei
eră scenică. sfîrşitului. Larisa este o fiinţă blinda, fină, de un secol şi jumătate. dictată de o autentică necesitate afectivă. Ci­ din care „In munţi creşte un brad verde“ face
Autorul piesei are o a patra prezenţă în re­ o sensibilitate deosebită şi permanentă. Tocmai neaştii nu săvîrşesc actul flash-back-ului peste parte.
pertoriul teatrului petroşănean după „Lupii şi aceste elemente native au fost mai puţin valo­ Prof. MIRCEA MUNTEANU timp doar cu scopul de a da o lecţie de istorie AL. COVACI
oile", „Nu-i întotdeauna praznic" şi „Dragoste rificate de interpretă, adepta unei manifestări Petroşani generaţiilor tinere. Crearea filmului — senti­
tîrzie", montate cu succes între anii 1950 şi scenice şi vocale în general mai alerte şi de mentele pe care le degajă atestă acest lucru
1957, reliefind pasiunea pentru teatrul reputa­ intensitate. — este legată, în primul rînd, de setea reîn­
tului dramaturg rus. Traian Florin Pretorian (Robinson) ne-a ofe­ Spectacole toarcerii perpetue la acel izvor al eroismului,
Piesa, concepută într-o tipică manieră clasi­ rit figura unui simpatic personaj, insolită pre­ la care faptele excepţionale înregistrează o
că, urmăreşte destinul tragic al unei fete fru­ zenţă — scenic şi vestimentar — jucînd rolul frecvenţă cotidiană. Acest izvor, nutrit adesea
moase şi triste, sensibilă dar săracă, silită să bufonului ce-şi permite familiarităţi şi mai de un singe pătimaş, vărsat cu conştiinţa celei
se zbată într-o pînză de păianjen care-i per­ ales să condamne fapte reprobabile şi să spu­ mai înalte misiuni — dobândirea libertăţii — tră­
mite înainte de otrăvire o întîlnire scurtă cu nă lucrurilor pe nume. (Unele îngroşări se da­ ieşte şi astăzi în sufletul unui popor mîndru.
razele dragostei amăgitoare. torează actorului sau au primit avizul regizo­ „In munţi creşte un brad verde“ este un
Departe de-a fi doar o dramă a Larisei, rului ?). film omagial, dedicat eroilor cunoscuţi sau mai
„Fata fără zestre" semnifică spiritul unei lumi Emil Schmidt (Serghei Sergheevici Paratov) puţin cunoscuţi ai revoluţiei de-acum trei de­
tiranizate de nocivitatea capitalului ce cîştiga s-a întîlnit cu un rol de întindere şi deosebit cenii. Pelicula ne comunică, înainte de toate,
tot mai mult teren în Rusia ţaristă. de dificil care pretindea spontaneitate, ele­ atmosfera fierbinte a acelor lupte în care par­
Avind la îndemînă un text literar atît de lim­ ganţă, vitalitate, îndrăzneală, cinism, putere de tizanii aveau de trecut nu numai proba cura­
pede şi plin de virtuţi artistice, regizorului Marcel convingere, fascinaţie, minciună, laşitate, mes­ jului şi a bărbăţiei, ci şi una care a dovedit
Şoma i se punea în faţă alegerea căii clasice chinărie. Emil Schmidt şi-a însuşit multe din maturitatea lor morală, acea tărie de caracter,
ori moderne de transpunere scenică. Şi a op­ liniile caracterologice ale personajului, dar fără de care înaltul ideal nu putea fi, de bună Scenă din film.
tat pentru prima variantă, poate mai firească urmăreşte prea tare să le evidenţieze. seamă, atins.
dar oricum mai facilă, avind în vedere şi lip­ Paulina Codreanu (Harita Ignatievna Ogu- La baza scenariului, semnat tot de A. Vrdol­
sa intenţiei de detaşare faţă de un clasic cum dalova, mama Larisei) îşi apropie cu grijă per­ jak, stă jurnalul de război al fostului partizan Pentru melomani
e N. A. Ostrovski. Ba mai mult, regizorul a sonajul, ştie să apeleze la diferite trucuri cu Ivan Sibil. Scenariul păstrează, precumpănitor,
acceptat voit sau involuntar pateticul asociat scopuri materiale, e instabilă în atitudinea ei nervul reportajului născut în clipele de acal­ @ In magazinele de specialitate a apărut
unui exacerbat dar pasager romantism al unor maternă fiind omul capabil să se adapteze si­ mie ale luptelor acerbe. Şi acest reportaj, scris „Hanul Ancuţei", dramatizare a cunoscutei
vremuri foarte îndepărtate. tuaţiei indiferent de natura acesteia. Poate de @ Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti, a- absolut „pe viu", stă foarte aproape de poem. povestiri a lui Mihail Sadoveanu, transpusă
In aceeaşi manieră fidelă textului şi supusă aceea se explică şi inoportunitatea unor evi­ flat în turneu prin judeţul nostru, prezintă la Filmul tălmăceşte cu o remarcabilă fidelitate pe disc după o înregistrare radiofonică.
regiei a fost concepută şi scenografia semnată dente expresii teatralizante. Deva (9 decembrie) şi Hunedoara (10 decem­ stările vulcanice ale eroilor, coordonatele unei @ De asemenea în seria „Legede româneşti“,
de Virgil Popa, autor şi al costumelor. De fapt, Aceeaşi manieră îl pîndeşte cîteodată şi pe brie) spectacolul pentru copii „Scufiţa cu trei vieţi aspre, în condiţiile căreia raportul anti­ iniţiată acum doi ani, în care a apărut nu de
se recunoaşte şi stilul său caracterizat prin Alexandru Codreanu (Vasile Danilîci Vojeva- iezi" de Alecu Popovici. nomiilor devine mai categoric, iar psihologiile mult dramatizarea „Arcaşii lui Ştefan cel
grija pentru funcţionalitate evidenţiată de un tov). Iată o scenă cu Tudor Heica, Daniela Anen- se relevă, prin trăiri aproape paroxistice, în Mare“, va fi editat un disc cu povestiri de Do­
element tehnic ce permite trecerea cu uşurinţă Alexandru Anghelescu a avut o misiune di­ cov şi Gh. Angheluţă. contact cu tensiunea permanentă a frontului. rina Rădulescu, citite de actorul Dinu Iancu-
de la un tablou la altul. Totuşi, anumite scă­ ficilă căci personajul său (Iuri Kapitonîci Ka- Există în film două personaje principale, Di- lescu.