Page 29 - Drumul_socialismului_1973_12
P. 29
Proletari din toate fările, unifi-vă I
ÎNCHEIEREA vizitei preşedintelui
NICOLAE CEAUSESGU ¡I STATELE UNITE AIE AMERICII
t____________________________________________________________________________ ____ ___________ _
Plecarea din New York
NEW YORK 8. — Cores tea şi Vasile Pungan, consi Ceauşescu şi preşedintele Ri raşului New York, Stuart
pondentul Agerpres, Constan lieri ai preşedintelui Consi chard Nixon au fost de acord Anderson, reprezentantul gu
SBOBSOB
tin Alexandroaie, transmite : liului de Stat, de alte per să continue dialogul bilate vernatorului statului New
ANUL XXV Nr. 5 883 DUMINICA 9 DECEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Vineri preşedintelui luat sfîrşit soane oficiale române. ral, atît pe căile diplomati York, de alte autorităţi lo
seara,
a
cale.
ce obişnuite, cit şi prin în-
Vizita, care a beneficiat de
vizita
Consiliu
lui de Stat al Republicii So un program dens de convor tîlniri la toate nivelurile, in Au fost de faţă Corneliu
cialiste România, tovarăşul biri şi întrevederi şi în clusiv la nivel înalt. După Bogdan, ambasadorul Româ
anunţat,
preşedinte
s-a
cum
Nicolae Ceauşescu, şi a tova timpul căreia au fost sem le Richard Nixon şi doamna niei la Washington, Ion Da;>
şi
nate
documente
acorduri
Obiectivul actual în e răşei Elena Ceauşescu în de mare importanţă multiple Patricia Nixon au acceptat cu, ambasador, reprezentan
pentru
ale
Statele
Americii,
Unite
tul permanent al ţării noas
cu plăcere invitaţia de a vi
dezvoltarea
pe
efectuată
vizită
tre pe lingă Organizaţia Na
invitaţia
la
:■ v* preşedintelui Richard Nixon planuri a relaţiilor româno- zita ţara noastră, la o da ţiunilor Unite, membri ai
pflp er/.ÿ. ■ " . • '¡r'ÿS. şi a doamnei Patricia Nixon. americane, a fost apreciată tă care va fi pusă ulterior misiunii permanente a ţării
i . ,'v fc • Y-ii. " « it * ■ -VT \ de cei doi preşedinţi ca deo de acord. noastre la O.N.U., ai Agen
t Şeful statului român a
|f .(
IIZC ■ li i P nrm lin w ■ flT-t f Ah ai firii« »rt ni sebit de rodnică pentru evo Pe aeroportul internaţional ţiei economice române.
IlaV
V U.' -YsVv*.'.. v ■ 11 I v l l j t • V I i u fost însoţit de tovarăşii Ma
A
nea Mănescu, vicepreşedinte luţia legăturilor de prietenie John F. Kennedy din New La ora 20,00 (ora locală),
al Consiliului de Miniştri, şi colaborare între Republica York, preşedintele Nicolae sîmbătă ora 3,00 (ora Bucu-
preşedintele Comitetului de Socialistă România şi State Ceauşescu şi tovarăşa Elena reştiului), aeronava preziden
le Unite ale Americii. Dealt
Stat al Planificării, George Ceauşescu au fost salutaţi cu ţială a decolat de pe aero
fel, exprimîndu-şi satisfacţia
Macovescu, ministrul aface pentru rezultatele convorbi căldură de J. Carluy, re portul din New York, îndrep-
rilor externe, Constantin Mi- rilor lor, preşedintele Nicolae prezentant al primarului o- tîndu-se spre patrie.
i
Pe cele 11 luni care s-au
Priorităţi pe agenda activităţii de comerţ exterior scurs din acest an hotărîtor în Capitală
pentru realizarea cincinalu
lui înainte de termen, har
nicul colectiv de muncă al La aeroportul Otopeni, în S.U.A. la Bucureşti, Donald
Consiliului
de
Preşedintele
întreprinderii de fire artifi a Stat al Republicii Socialiste cu privire la cooperarea eco întîmpinare au venit tovară Bramante, şi şefii misiunilor
tehni
şi
nomică,
industrială
„Viscoza"
ciale
Lupeni
Nominalizarea şi contractarea reuşit să-şi realizeze în bu România, şi tovarăşa Elena că dintre România şi S.U.A., şii Ion Gheorghe Maurer, diplomatice acreditaţi în ţa
tovarăşul
Nicolae
Bodnaraş,
Emil
Paul-Nicules-
ra noastră.
aşează pe o bază trainică re
Ceauşescu,
ne condiţii sarcinile aferen-
La coborîrea din avion, to
Pană,
cu-Mizil,
Gheorghe
Ceauşescu s-au reîntors, sîm-
varăşul
Virgil
Gheorghe
lor
a
dorinţa
de
exprimă
bătă la amiază, în Capitală, laţiile dintre cele două ţări, Trofin, Ilie Rădulescu, Maxim şi tovarăşa Nicolae Ceauşescu
Elena
Verdeţ,
Ceauşescu
folosul
în
conlucra
prieteniei
după vizita de stat efectuată
urgentă a produselor la export Ciiimiştii de la în Statele Unite ale Americii, dintre popoarele respective, Berghianu, Gheorghe Cioară, au fost salutaţi cu multă căl
dură de conducători de par
Florian
pentru o lume a colaborării
Lina
Dănă-
Ciobanu,
la
invitaţia
preşedintelui
Ri-
chard Nixon şi a soţiei sale, şi păcii. lache, Emil Drăgănescu, Ja- tid şi de stat, de celelalte
„Viscoza“ Lupeni doamna Patricia Nixon. Urmărind cu cel mai viu nos Fazekas, Petre Lupu, Du persoane oficiale.
Amplificarea volumului schimburilor comer Aceste aspecte pozitive nu sînt însă de na interes desfăşurarea vizitei mitru Popescu, Leonte Răutu, Cetăţenii Capitalei, veniţi
ciale externe, îmbunătăţirea structurii produse tură să satisfacă exigenţele mari pe care le Vizita pe care şeful statu tovarăşului Nicolae Ceauşescu Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- în întîmpinare, i-au aclamat
lor livrate şi ridicarea eficienţei exportului, în ridică comerţul exterior în '74. Asigurarea certă au realizat planul lui român a făcut-o în Sta în Statele Unite ale Ameri tec, Chivu Stoica, Constantin îndelung, adresîndu-le calde
scopul creşterii resurselor valutare şi echilibră a producţiei şi desfacerii la numai 3 unităţi, a tele Unite ale Americii a cii, oamenii muncii din ţara Băbălău, Cornel Burtică, Mi- cuvinte de bun sosit. Entu
rii balanţei de plăţi externe constituie coor căror pondere în exportul judeţului este de constituit o ilustrare eloc noastră au văzut în mani ron Constantinescu, Mihai ziasmul mulţimii exprima sa
donate majore ale comerţului exterior în 1974. mai puţin 8 la sută, arată că ■ este imperios pe primi 3 ani ventă a bunelor relaţii de festările de profundă stimă Dalea, Mihai Gere, Magdale- tisfacţia întregului nostru
„Înfăptuirea acestor prevederi - sublinia to necesar ca in întreprinderile din judeţ să.se prietenie şi' colaborare sta şi înaltă apreciere de care na Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile popor pentru rezultatele re
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea depună în cel mai scurt timp maximum de tornicite între cele două ţări s-a bucurat pretutindeni pre Patilineţ, Ion Păţan, Ştefan marcabile ale vizitei, faţă
rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — strădanii în vederea soluţionării optime a tu ai cincinalului şi a deschis noi perspecti şedintele Consiliului de Stat, Andrei. Conducătorii de par de această nouă şi valoroasă
impune încheierea rapidă a acţiunii de nomi turor problemelor pe care le ridică nominali ve extinderii şi diversiiicării în rezultatele acestei noi că tid şi de stat au venit la contribuţie adusă la înţele
nalizare pe produse a întregului volum de zarea şi contractarea producţiei in exterior. în continuare a cooperării lătorii a păcii şi prieteniei o aeroport împreună cu soţiile. gerea şi conlucrarea între
mărfuri pentru export şi urgentarea contrac Cu prioritate această cerinţă trebuie satisfăcută româno-americane în multe expresie pregnantă a presti Erau, de asemenea, pre state, La afirmarea unei noi
pia
tării produselor respective cu beneficiarii ex la C.S. Hunedoara — care deţine cel mai ma te perioadei. Astfel, globală domenii. Convorbirile dintre giului dobîndit de România zenţi membri ai C.C. al politici în viaţa internaţio
producţia
nul
la
terni". re volum din planul anual de export — sub ra a fost realizat în proporţie preşedintele Consiliului de socialistă, datorită politicii P.C.R., aj Consiliului de nală, la întărirea păcii în lu
Ceauşescu,
şi
Conformîndu-se cerinţelor formulate de se portul precizării structurii sortimentale a lami de 101,7 la sută, iar la pro Stat, Nicolae Richard Nixon, sale consecvente de dezvolta Stat şi ai guvernului, condu me.
preşedintele
cretarul general al partidului, colectivele hu- natelor, creşterii ponderii laminatelor de înaltă ducţia marfă - 101,2 la su Declaraţia comună cu privi re a colaborării internaţio cători de instituţii centrale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
nedorene cărora le revin sarcini mobilizatoa calitate şi grad ridicat de prelucrare, înche tă. Totodată, au fost realiza nale, de promovare în rela şi organizaţii obşteşti, alte tovarăşa Elena Ceauşescu au
re de export în anul care vine, acţionează cu ierii de contracte la preţuri cit mai bune în te economii la preţul de re la principiile colaborării, ţiile dintre state a principii persoane oficiale. răspuns cu multă prietenie vib
competenţă şi fermitate în vederea creării con scopul îmbunătăţirii cursului de revenire brut cost în valoare de 512 000 pe care au semnat-o îm lor menite să asigure o pace Au fost de faţă însărcina rărilor calde ce le-au fost a-
diţiilor necesare pentru derularea normală a şi a aportului net în devize. La „Marmura" Si- lei - în principal prin di preună, Declaraţia comună trainică în lume. tul cu afaceri ad-interim al dresate.
producţiei şi livrărilor către beneficiarii externi meria şi „Vidra" Orăştie - unităţi care la ora minuarea cheltuielilor plani
încă din primele zile ale lui '74. La unităţile actuală nu au nici un contract încheiat cu ficate la 1 000 lei produc
din cadrul I.F.E.T. Deva s-au luat din vreme partenerii externi — se cere o insistenţă deose ţie marfă, cu 4 lei - be
măsuri pentru cunoaşterea prevederilor valori bită la centralele şi ministerele tutelare, la în neficiile obţinute peste plan
ce, stabilirea sortimentelor de calitate superi treprinderile de comerţ exterior „Vitrocim", „Ar- ridicîndu-se la aproape o ju Intîlnirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
oară şi preţ de vînzare ridicat ce pot fi oferi timex" şi „Comturist" pentru clarificarea sorti mătate milion lei.
te partenerilor externi. Cu sprijinul centralei mentelor destinate exportului, a pieţei de des „Aceste rezultate exprimă,
industriale de resort şi al întreprinderii expor facere şi a celorlalte condiţii indispensabile re în primul rînd - ne-a decla cu un grup de reprezentanţi
tatoare, contractele au fost încheiate integral alizării în bune condiţiuni a exportului. Cu a- rat ing. Sodica Tatulici, di
cu o lună înainte de scadenţa acestui an. Pe ceeaşi stăruinţă in rezolvarea problemelor tre rectorul întreprinderii - efi
această bază, precum şl datorită faptului că buie să acţioneze şi conducerile de la I.C. O- cienţa muncii politice des ai cercurilor industriale
planul de export pe 1973 se realizează înainte răştie, I.J.I.L. Deva, I.M. Hunedoara. I.J.E. Coop. făşurate în unitatea noastră
de termen, colectivele unităţilor au trecut la Deva, U.J.C.M., inspectoratul silvic, precum şi de către organele şi orga
organizarea producţiei de export pe '74, asi- unităţile din agricultură care se prezintă cu nizaţiile de partid, în sco NEW YORK 8 (Agerpres). şedintele firmei „Houver rile româneşti şi firmele a- lor de colaborare dintre cele
gurind stocurile corespunzătoare de material rezultate sub posibilităţi în contractarea produ pul creşterii gradului de u- — Vineri la prinz, preşedin Company", Ilarry Gray, pre mericane. De asemenea, a două ţări. S-a evocat totoda
lemnos şi produse finite. S-au creat în acest selor. tilizare a capacităţilor de tele Consiliului de Stat al şedintele firmei „United Air- fost evidenţiată utilitatea tă contribuţia adusă de pre
mod premise favorabile continuităţii ritmice şi Date fiind sarcinile mari prevăzute pe 1974, producţie, reducerii normelor Republicii Socialiste România, craft Corporation“, Archie căutării unor forme şi căi noi şedintele Richard Nixon la
de calitate a livrărilor, mai cu seamă pe rela tjmpul scurt rămas pină la începerea noii peri de consum, a cheltuielilor, Nicolae Ceauşescu, a avut o McCardell, preşedintele cor în promovarea colaborării pe eforturile de extindere a le
ţia devize libere. Asemenea condiţii s-au asi oade de plan, conducerile tuturor unităţilor ex etc. Succesele obţinute ne întîlnire, la sediul central al poraţiei „Xerox", J. C. Ma- multiple planuri, inclusiv găturilor de colaborare dintre
gurat. şi la Centrala cărbunelui Petroşani, care portatoare din judeţ sînt datoare să dovedeas permit să raportăm realiza firmei ' „Mânufactures Hano- lone, preşedintele firmei „U- prin crearea de societăţi mix Statele Unite şj România.
are acoperită cu contracte întreaga valoare a că maximă responsabilitate în pregătirea sub rea în 8 decembrie a.c. a ver Trust" din New York, nion Carbide Europe", alţi te. In cursul întîlnirii s-a re
producţiei planificate la export, la I.M.C. Deva, toate aspectele a cctivităţii de comerţ exterior, producţiei globale planifica cu un grup de reprezentanţi preşedinţi şi vicepreşedinţi Au fost apreciate condiţii liefat cu pregnanţă faptul că
unde. s-a nominalizat structura producţiei şi parte componentă a bunei desfăşurări a pro te pe primii 3 ani ai cinci ai cercurilor industriale, co de companii, precum şi co le generale favorabile, create dezvoltarea relaţiilor econo
s-au perfectat contractele pentru aproape 90 ceselor de producţie, a ridicării nivelului de nalului, iar în 9 decembrie merciale şi financiare din mentatori 'ai principalelor prin vizita p r e ş e d i n t e l u i mice şi tehnico-ştiinţifice din
la sută din sarcinile anuale de export. dezvoltare a ţării. - a producţiei marfă". Statele Unite. ziare şi periodice economice Nicolae Ceauşescu în Statele tre România şi Statele Unite
Y . La intîlnire a participat americane. Unite, prin cadrul juridic e- — în spiritul avantajului re
Gabriel Hauge, preşedintele Au fost prezenţi Manea xistent completat de acordu ciproc — constituie o contri
Consiliului de administraţie Mănescu, vicepreşedinte al rile semnate, care constituie buţie esenţială la apropierea
Conferinţa judeţeană a Asociaţiei juriştilor al firmei „Manufactures Ha- Consiliului Comitetului de pre premise sigure pentru lărgi dintre cele două popoare, la
de
Miniştri,
cauza colaborării şi păcii în
şedintele
Stat
nover Trust“.
Ieri, s-au desfăşurat, la De cembrie 1969 — 1 decembrie Au luat parte, de aseme al Planificării, George Maco rea în continuare a relaţii- lume.
vescu,
afacerilor
ministrul
va, lucrările conferinţei Or 1973. In continuare, nume nea, B. Dunleavy, preşedinte externe, Constantin Mitea şi
ganizaţiei judeţene a Asocia roşi vorbitori au subliniat le corporaţiei „I.T.T.“, J. Mac Vasile Pungan, consilieri ai După cum s-a anunţat, vi
ţiei juriştilor, de dare de principalele aspecte şi pre Cregor, preşedintele firmei preşedintelui Consiliului de neri, 7 decembrie, preşedin Ceauşescu şi preşedintele
seamă şi alegeri. Au fost ocupări ale juriştilor hune- „Amax", M. Rosenthall, pre Stat, Constantin Stanciu, ad tele Consiliului de Stat al Consiliului de administraţie
prezenţi reprezentanţi din doreni pentru aplicarea ho- şedintele firmei .-.Engelhart junct al ministrului comerţu al firmei „Manufacturer Ha
judeţ ai grupelor locale ale tărîrilor de partid şi de stat Minerals". Robert Bronec, vice lui exterior, Corneliu Bogdan, Republicii Socialiste România, nover Trust", Gabriel Hauge,
tovarăşul
Nicolae
Ceauşescu,
asociaţiei. privind popularizarea legi preşedintele firmei „C.A.S.E.“, ambasadorul României la a avut o întîlnire, la sediul au rostit cuvîntări.
cuvîntarea
In
Au participat, de aseme lor, sprijinirea activităţii co J. Jackson, preşedintele fir Washington, Nicolae Anghel, central al firmei „Manufac Hauge a spus : sa, Gabriel
nea, tovarăşul Constantin misiilor de judecată ca or mei ,J. C. Penny", D. Sni- vicepreşedinte al Băncii Ro turer Hanover Trust" din Este o mare plăcere să sa
Dumitrescu, secretar al Co gane de influenţare obşteas ley, preşedintele corporaţiei mâne de Comerţ Exterior, New York, cu un grup de lutăm astăzi, aici, pe Exce
mitetului judeţean de partid, că şi jurisdicţie, şi alte sar „Macy's“, T. Maloon, prim- Petre Sim, director în Minis reprezentanţi ai cercurilor
vicepreşedinte
al
companiei
şi Mihai Ciorobîtcă, delega cini ce revin membrilor a- terul Comerţului Exterior, industriale, comerciale şi fi lenţa Sa, preşedintele Consi
tul Consiliului Central al A- sociaţiei. „Pan American", R. Weller, Napoleon Fodor, şeful Agen nanciare din Statele Unite. liului de Stat al Republicii
sociaţiei juriştilor din R.S.R. Noul comitet al Asociaţiei preşedinte al companiei „O- ţiei economice române la Socialiste România, Nicolae
a reales în funcţia de pre tis Elevator", Antony J. Kon- Intîlnirea a continuat cu un Ceauşescu.
Nicolae Stînea, preşedin şedinte pe Nicolae Stînea, radt. preşedintele firmei New York. dejun de lucru, în cursul că
tele Comitetului judeţean al preşedintele Tribunalului ju „Radio Corporation of Ameri I n t î l n i r e a preşedintelui ruia preşedintele Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
Asociaţiei juriştilor, a pre deţean. ca", Ehlmer Bobst, pre Nicolae Ceauşescu cu repre
zentat darea de seamă, am zentanţii lumii de afaceri
In încheiere a luat cuvîn- şedintele Consiliului de ad
I.M.M.R. Simeria, secţia de vagoane. Lăcătuşul Loghin Fodor
plă analiză a activităţii aso tul tovarăşul Constantin Du execută ridicarea unei diagrame Ia un distribuitor de aer. ministraţie al firmei „War-t americane a continuat cu un
ciaţiei în perioada 20 de mitrescu. ner Lunbert", Thomas O’Neil,) dejun de lucru. 1,‘urîntarea preşedintelui
Au fost abordate probleme
preşedintele corporaţiei „Ge
privind dezvoltarea schimbu
neral Tire", Donald Kercher,
rilor economice şi a colabo mont mwscti
M-am realizat în viaţi ger", Felix Mansager, pre rării economice şi tehnico-
preşedintele
corporaţiei
„Sin-
CALITATEA REPARAŢIILOR -
ştiinţifice între întreprinde
99 9 Doamnelor şi domnilor, prin a mânia şi Statele Unite. Ai
semnat, de asemenea, o D
să
încep
Doresc
muncind cinstit, cu obiectiv esenţial al Preşedintele Nicolae Ceauşescu mulţumi pentru ospitalitatea claraţie cu privire la princ
genera
colaborare
care ni s-a rezervat şi prin
de
piile
9
şi
dum
a
gazdelor
adresa
între România şi Statele t
activităţii mecanizatorilor a primit pe secretarul general neavoastră, tuturor un salut nite.
Iată de ce apreciez că, di
cordial.
dragoste şi pasiune“ Prin activitatea pe care o desfăşoară în aceasta peri NEW YORK 8 (Agerpres). In cadrul convorbirii care tă întîlnire încheie şi vizita pă vizita preşedintelui Nixc
al O. N. U., Kurt Waldheim
Intr-un anumit sens, aceas
în România, în 1969 — cai
oadă — la reparatul tractoarelor şi maşinilor agricole —,
a marcat un moment impo
noastră în Statele Unite ; ca
mecanizatorii îşi aduc partea lor de contribuţie la pre
gătirea bazelor recoltei viitoare, de calitatea intervenţiilor — Preşedintele Consiliului a avut loc cu acest prilej atare, am putea face şi un tant în relaţiile dintre ţări
— Avem in întreprinderi — Deci, alegerea aţi fă făcute la utilaje depinzind hotărîtor funcţionarea în con de Stat al Republicii Socia au fost abordate probleme bilanţ al rezultatelor ei. Tre noastre — actualele acordu
şi instituţii, pe şantiere, oa cut-o. Acum v-am ruga să diţii ireproşabile şi asigurarea posibilităţii de a efectua liste România, Nicolae majore ale vieţii internaţio buie să vă declar că ne pre şi îndeosebi Declaraţia pe c;
meni de-a dreptul minunaţi. ne ajutaţi să stăm de vor corespunzător cerinţelor lucrările agricole cuprinse în teh Ceauşescu, a primit, vineri, nale, a fost efectuat un gătim să ne întoarcem în re am semnat-o în aces*
Dacă v-am ruga să vă opriţi bă cu acest om. nologia fiecărei culturi. Dealtfel. în cuvîntarea la recenta 7 decembrie, — în timpul vi schimb de păreri în legătu patrie deosebit de mulţumiţi zile constituie un nou m<
la unul din Centrala elec — Este o treabă foarte plenară comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al zitei la New York — pe se ră cu creşterea rolului şi e- de rezultatele vizitei noastre ment istoric în relaţiile dinţi
trică de termoficare din Gu- grea. Avem şi un agregat Dezvoltării Economice şi Sociale a României, secretarul cretarul general al Organiza ficacităţii Organizaţiei Na în Statele Unite. Am avut România şi Statele Unite. că s-
S-ar
putea
spune
rabarza, ' unitate pe care o în reparaţie, la care lucrea general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a sub ţiei Naţiunilor Unite, Kurt ţiunilor Unite, precum şi convorbiri bune cu preşedin
1
conduceţi, la cine v-aţi opri, ză tovarăşul Csernatoni. Eu liniat necesitatea folosirii mai judicioase a bazei tehnico- Waldheim. probleme ale colaborării din tele Nixon, cu secretarul de creat un cadru juridic mi
tovarăşe inginer loan Luţ, nu cutez să-l opresc din materiale a agriculturii, a întregului parc de tractoare şi La primire au participat tre Republica Socialistă Ro stat, Kissinger, cu alţi mem bun_ pentru extinderea col;
borării
economice.
tehnici
ca şef de unitate, ca mem muncă şi să-l chem la bi maşini, în vederea executării la timp optim a lucrărilor Man.ea Mănescu, vicepre mânia şi O.N.U. In acest bri ai guvernului ; am avut
bru de partid ? rou. Maistrul său nici atît. agricole şi respectării cu rigurozitate a regulilor agroteh şedinte al Consiliului de Mi context, secretarul general al întîlniri cu conducători sau ştiinţifice şi în alte cjoinen
ţările
dintre
noastre.-
nicii moderne. niştri, preşedintele Comite Naţiunilor Unite a mulţumit reprezentanţi ai multor com ca orice cadru juridic, Da
,
Conştiinţe şi brăţări de aur donate toate eforturile colectivului nostru de lucrători — tului de Stat al Planificării, pentru sprijinul pe care panii din Statele Unite. Am trebuie, pînă la urmă, să c;
— împlinirii unor asemenea deziderate îi sînt subor
semnat citeva acorduri gene
ministrul
Macovescu,
George
afacerilor externe, şi amba România îl acordă organiza rale, printre care unul în pete şi aspecte cit mai cor
ne-a precizat tovarăşul ing. loan Medrea. directorul S.M.A. crete, să fie materializat î
sadorul Ion Datcu, repre ţiei, sporirii rolului, eficien problema reglementării dublei
— N-am să vă răspund Mai ales că s-a angajat să Haţeg. Pentru actuala campanie de reparaţii sînt planifi zentantul permanent al ţării ţei şi autorităţii sale. impuneri. Am adoptat, îm viaţă. Doresc să vă deci?
irect la întrebare. Mai in termine reparaţia cu citeva cate intervenţii lă 55 tractoare, 74 pluguri, 34 grape cu noastre la O.N.U., precum Convorbirea s-a desfăşurat preună cu preşedintele Nixon, deschis că, în ce ne priveşt
ii am să vă spun că eu zile înainte de termenul fi şi J. Kittani, secretar gene o Declaraţie de principii cu sîntem hotărîţi să acţionai
m lipsit o vreme din mij- xat. (Continuare în pag. a 2-a) ral adjunct al Organizaţiei într-o atmosferă caldă, prie privire la relaţiile de cola
jcul colectivului meu. Am Am găsit o modalitate ac Naţiunilor Unite. tenească. borare economică între Ro (Continuare în pag. a 4-a)
ost suferind. Acum cînd am ceptată şi de tovarăşul Cser
evenit mi-am putut da natoni. Şi iată-ne faţă în
eama ce colectiv avem, ce faţă. Un om blajin, cu o
■ameni minunaţi, cum îi privire dulce, de părinte. COMANDAMENTUL riţilor a găzduit spectaco mf. JURNAL VORBIT reparaţiilor la tractoare, lei. Asemenea credite s-au
>/urneaţi şi dv., sînt şi la — Să scrieţi despre mi „ZIUA TIPOGRAFULUI" VACANŢEI lul „Vă cinstim pe voi, La căminul cultural atelierul mecanic al S.M.A. acordat unor locuitori din
Haţeg a fost dotat cu o
entrala noastră. La citeva ne ? — ne întrebă. De ce ? Cu prilejul sărbătoririi fruntaşii“, prezentat de 1 din Burjuc profesorii instalaţie nouă de degre- municipiile Deva, Hune
doara,
ile după ce am revenit am Avem atiţia oameni care „Zilei tipografului“, ieri a La Brad a fost consti formaţiile Casei de cultu t'Vè T M Marcel Lapteş, Rodica sare, unde piesele asam Lupeni, Petroşani, oraşele
Vulcan,
Haţeg,
MJMa AaJtX
ră din Haţeg.
noasamblate
şi
:vut adunare generală de o merită mai mult ca mi avut loc, la Clubul sindi tuit comandamentul acti Orchestra de muzief Farcaş şi Ion Homoro- blate spală cele soluţie pe Simeria, Orăştie şi Brad.
dean, de la
catelor
din
Deva,
Şcoala gene
cal
o
pe
se
elevi
cu
vităţilor
pentru
do
exprimat
;artid. • in cuvintul meu ne. dă manifestare închinată timpul vacanţei. Sub di populară, grupul vocii rală de 8 ani din locali bază de sodă caustică. care şi-au cumpere aparta
rinţa
să
„Mărţişorul“ şi soliştii Alt
e-am spus comuniştilor: — Poate n-o să scriem. lucrătorilor întreprinderii recta coordonare a orga relia Dărăbanţ, Florie;’ tate şi prof. Adriana Ru- Noua instalaţie permite mentele pe care le deţin
din
nizaţiei
de
orăşeneşti
Astăzi n-am să vorbesc de- Vrem doar să stăm de poligrafice semnificaţia localitate. partid, reprezentată prin Ursu. Nicullna Mlhăiles su, de la au Muzeul jude creşterea simţitoare a ran in prezent in calitate de
zilei,
Despre
in
Deva,
ţean
susţinut
activităţii
Doina
pre producţie, ci despre oa- vorbă, să vă cunoaştem. ca şi despre eroismul co tovarăşul Ionel Vla:l, se cu, Grozoni, Bălteanu, Vie f faţa a numeroşi cetăţeni damentului posturilor specia în chiriaşi.
cadrul
Gh.
rel
Luţă
nenii noştri, despre 'con- — Să fim sinceri : Cine tidian al muncii tipogra cretar al Comitetului o- Marinei Boabă au cîn- un jurnal vorbit con- lizate. VREMEA
e-
vorbit
Brad,
■tiinţa lor înaintată,. comu- v-a trimis la mine ? filor, a Nlculescu, tovarăşul răşenesc de partid stabilit tat pentru fruntaşii co- stînd din prezentarea ale Pentru 24 ore
Fiorin
pre
venimentelor
ia
zi
comandamentul
a
<
listă, despre dăruirea lor — Oamenii, tovarăşii dv. şedintele Consiliului mu coordonatele desfăşurării perativei, nominalizaţi di’ politicii interne şi exter CREDITE PENTRU
prezentatoare,
mulţi
statu
partidului
n muncă. In formarea a- de muncă, tovarăşul inginer nicipal al sindicatelor De utile şi educativ-distracti- tre ei fondatori ai co liiA ne a nostru, noi şi descope CUMPĂRAREA Vreme instabilă, cu ce
lui
:estor oameni, tovarăşul Luţ a fost ultimul cu care va. ve a vacanţei elevilor din perativei — în 1953. riri arheologice pe terito DE LOCUINŢE DIN rul noros. Vor cădea pre
şcolile de toate gradele.
locale
FONDUL DE STAT
formă
cipitaţii
sub
Csernatoni loan, secretarul am vorbit despre dv. Repe Un montaj de versuri, In numele celor pcsl riul judeţului Hunedoara, de lapoviţă şi ninsoare.
tăm întru totul cuvintele lui: realizat de un grup de „VĂ CINSTIM PE VOI, 200 de cooperatori prr caracteristicile cometei In conformitate eu Vîntul va sufla moderai,
organizaţiei .de partid de la recitatori de la clubul Kohoutek. cu intensificări din vest.
„Csernatoni loan este un FRUNTAŞII" zenţi la spectacol, Foni prevederile legii nr. 4/
noi, are un merit mare". om formidabil. Lucrez cu sindicatelor, şi un reuşit Mihuţoni — secretarul d alta INSTALAŢIE PENTRU 1973 unităţile C.E.C. din Temperatura va fi G cu şi
intre
prinsă
minus
acordat
Este secretar de partid de program muzical, dedicat Vineri, cu prilejul ce partid pe C.A.P., a mul DEGRESÂT judeţul în nostru au cetăţeni minus 2 grade, noaptea,
prezent
pînă
14 ani. La nici o alegere GH. I. NEGREA fruptaşilor, au întregit lei de-a 20-a aniversări a ţumit oaspeţilor pentr J lor care cumpără locuin şi între 1 şi 6 grade,
plăcut sărbătoarea „Zi creării C.A.P. Ostrov, că prezenţa lor la sărbătoa In scopul îmbunătăţirii ţe din fondul de stat cre ziua. Dimineaţa, ceaţă lo
n-a avut vreun vot împotri- lei tipografului“. minul cultural al sărbăto rea Ostrovului. condiţiilor de efectuare a dite în sumă de 3 433 000 cală.
(Cont. în pag. a 2-a)